Tesutul epitelial

1.caracteristici :
- este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte
-spatiile intercelulare sunt foarte reduse (au putina substanta extracelulara)
-celulele sunt unite prin jonctiuni-orice epiteliu are doua suprafete:
liberaorientata catre mediul extern) si atasatala tesutul conjunctiv, intotdeauna
ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata in proteine si glicozaminoglicani
sulfatati) care formeaza membrana bazala.
1.Tesutul de acoperire :
Clasificarile nu tin seama de particularitatile functionale.
Deci epiteliile pot fi:
-simple pavimentoase (scuamoase)= Seamana cu solzii pestilor, au nuclei alungiti
si turtiti,deci acest tesut apare ca un sir de nuclei turtiticubice = D.p.d.v. functional
acest epiteliu este destinat absorbtiei sau secretiei (infunctie de sens). Exista si
locuri unde are rol de protectiecilindrice = Este format dintr-un rand de celule
inalte.Nucleii sunt alungiti siovalari, asezati spre membrane bazala.
Functii: de secretie si absorbtie si detransport al moleculelor de-a lungul
celulei.Deosebirile intre cele doua tipuri apar la nivelul stratului superficial.In cazu
lepiteliului cheratinizat, celulele de la suprafata acumuleaza proteine (cheratine)
siastfel ele isi pierd nucleii. In cazul epiteliului necheratinizat, celulele
superficialeau si ele in citoplasma granule de cheratina dar ele isi pastreaza nuclei.
- Cubice= Sunt slab intalnite la adult. La embrion se gaseste frecvent
epiteliulstratificat cilindricCilindrice

2.Tesutul epitelial glandular. Reprezinta grupuri de celule epiteliale specializate

pentru procese de secretiea)Glande exocrine prezinta canale de excretie in care sunt
elim. Produsi de secretiefie in inter. unor cavitati sau la suprafata corpului.Exista
astfel urmatoarele tipuri de glande:glanda simpla tubulara dreapta (glanda
intestinala - glanda Lieberkhn) glanda simpla tubulara ramificata (glandele
stomacului - fundice si pilorice siglandele duodenale Brnner).Glandele exocrine
mai pot fi clasificate si dupa produsii de secretie in glande seroase, glande mucoase
si glande mixte. Glandele mucoase secreta mucus.Glandele seroase au o secretie cu
aspect apos,care contine protein-enzime.Glandele mixte pot fi: seromucoase au o
secretie predominant seroasa.
De asemenea, glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa mecanismul
deexcretie in glande merocrine, apocrine sau holocrine.Majoritatea glandelor sunt
merocrine. Acestea isi elimina produsii prin difusiune.Glandele apocrine isi
acumuleaza produsii de secretie la polul apical si pentru excretie se rupe membrana
care se pierde, impreuna cu o parte dincitoplasma apicala..In cazul glandelor
holocrine, produsii de secretie invadeaza toata celula, ceea ceduce la moartea
celulei. b)Glandele endocrineIsi elimina produsii de secretie in mediul intern: in
sange (preferential), in limfasau in lichidul interstitial.c) Glande mixe = tes.
endocrin si exocrine
3.Tesutul

senzorial

format

din cellule differentiate

in receptionarea

actiuniiexcitantilor din mediul inconjurator.Rol: de receptor. Aceste celule au cap.

ca prin modif metab sa transf en unui stimulin en nervoasa care este condusa prin
terminatiile nervoase appropriate la centralnervos.
Tesutul conjunctiv
-leaga diferite tesuturi si organe, asigurand unitatea organismului

;-au rol trofic datorita rezervelor de grasimi din celulele adipoase, dar si datorita
participarii la metabolismul diferitelor substante;
-asigura rezistenta sistemuluilocomotor;-protejeaza diferite organe (rinichi, muschi,
creier etc.);-au rol de aparare (prin fagocitoza), distrugand atat microbii, cat si
celule moartedin tesuturile in care se gasesc;
-au rol in regenerarea elementelor figurante.-fac legatura dinte diferite tesuturi
formeaza stroma organelor.
Componente:
- fibro-blaste: tes tinere cu cap de secretie intense intense a subst organice condrina
prezenta in comp chim a subst fundam.histocite: prov din maturizarea
fibroblastelor prin prinderea cap secretorii,unele fibrocite form elem figurate ale
sangelui,unele acum lipide se transf in cellule adipoase.
Fibrele conjunctive:
Sunt de natura proteica. In functie de aceasta proteina, ele pot fi: de
colagen,elastice si de reticulina.Fibrele de colagen se gasesc in toate tesuturile
conjunctive, cu deosebire inalcatuirea ligamentelor si tendoanelor. Ele sunt foarte
rezistente pentru ca contincolagen; acesta da gelatina prin fierbere.
Colagenul se reinoieste incet, dar cu varsta, fibrele se inmultesc si se
impregneazacu substante minerale si organice (colesterol), proces numit
sclerozare.Fibrele elastice contin elastina, o proteina elastica. Fibrele elastice au o
compozitieasemanatoare cu colagenul; prin fierbere elastina nu da gelatina. Ele
sunt maisubtiri decat fibrele conjunctive si mai ramificate.Fibrele de reticulina se
gasesc in organele limfopoietice si hematoformatoare:splina, ficat, maduva rosie,
ganglionii limfatici. Ele contin reticulina, substanta asemanatoare colagenului.
Substanta fundamentala:
are o structura amorfa si este formata dintr-un amestecde mucopolizaharide,
proteine, saruri minerale si apa.Acest lucru face sa nu fieconsiderata ca un simplu

material de umplutura ci ca un factor active cu rol imp inreglarea metab tisular si

inmagazinarea subst de rezerva.aceasta reiese din faptul casubst fundam este
puternic vascularizata avand raporturi morfofunctionale cucapilarele invecinate de
asemeni exista o bogata retea de fibre nervoase.
Clasificare:
Tesutul lax
Celulele au forma stelata. Celulele, fibrele si substanta fundamentala se afla in
proportii aproximativ egale. Prezinta celule mobile (leucocite si limfocite).
Celulefixe sunt: fibrocitul si histiocitul, care are rol in distrugerea substantelor
electronegative.Este cel mai raspandit tesut conjunctiv. El umple spatiile dintre
organe si leagafibrele musculare.Are rol de sustinere, legatura, trofic, aparare si
hranire.
Tesutul reticulat
Cont celule reticulante sub forma de retea in ochiurile sale e retinuta
substfundamental.Celulele reticulate react spontan la act factorilor din mediu,isi
retrag prelungirile sidevin histocite macrophage in acste conditii ele se transforma
in hemohistioblaste=rep elementele sursa din care se formeaza eritrocite
granulate,limocite.Rol: au cap de a magazine subst de rezerva devenind cellule
grase.In

organism

formeaza

umplutura

organelor

limfopoetice

si

eretropoetice.Umple ca tesut corial axul vilozitatilor intestinale si spatiul dintre

glandeleintestinale.Dubleza endoteliul capilarelor epitelilor de acoperire si
grandulare.
Tesutul adipos
Prezinta numeroase celule adipoase, care au nucleul inpins spre periferie si prezinta
o picatura mare de grasime.Se afla in jurul organelor viscerale, hipoderm si
mezenter (pliu al peritoneului carefixeaza organele abdominale (digestive) de
peretele posterior al cavitatiiabdominale).

Au rol de izolant termic si antisoc.In stari de anemii grave tesutul gras din maduva
galbena prin pierderea lipidelor isireiau activitatea hemopoetica .Tot in anemie se
pastreaza tes adipos de pe fata palmara si plantar a membrelor din orbita,fese.
Tesutul fibros
Celulele si substanta sunt putine. Prezinta multe fibre de colagen si elastice dispuse
paralel.Se afla in ligamente, tendoane, fasciile musculare, duramater, cavitatile
unor organe, apronevroze.Au rol de protectie in locurile de frecare, tractiune si
presiune.
Tendoanele: Tesut fibros prin intermediul caruia un muschi se prinde de un
os.Tendoanele sunt formate din fibre de colagen, hranite prin vase sangvine
foartefine. Unele (cele ale mainilor, incheieturii mainilor, picioarelor) au in plus
uninvelis, teaca sinoviala, de aceeasi natura cu membrana sinoviala care
tapeteazacapsula articulatiilor mobile. Ea secreta un lichid lubrifiant care permite o
mai buna alunecare in aceste regiuni anatomice supuse unor importante
frecari.Flexibil, dar putin elastic (muschiul este cel elastic), tendonul este
foarterezistent.La embrioni predom celulele in struct tendoanelor,ulterior ele se
differentin fibre de collagen.Pana la aparitia fibrelor capilare sangvine sunt in
tendonulterior se retrag la periferia lor .La exterior tendonul e acop cu o teaca conj
cu peretii dubli,cel extern intra in contact cu cel din jur iar cel intern cu
tendonul.Intrecei doi pereti exista un spatiu cu lichid synovial care reprez subst
fundamfluida,moale.
Ligamentele: Ligamentele sunt tot structuri de legatura, care leaga oasele unul
dealtul si mentin articulatiile. Ligamentele sunt alcatuite tot din fibre albe, dar
suntmai subtiri si mai putin elastice decit tendoanele.Ligamentele se atas.eaza de
oase. Ele se unesc cu fibrele care penetreaza invelis.ulextern al osului (periostul).

Periostul are o vasculahzatie si o inervajie care ii permit sa hraneasca osul, cat si sa

fumizeze suprafata de fixare pentru ligamente simuschi.
Aponevrozele: sunt membrane conj subtiri avand fibrele conjunctive dispuse inmai
multe planuri,astfel fibrele conj din acelasi plan sunt dispuse perpend pefibrele conj
din planul invecinat.Inconjoara muschiul sau separa planurile demuschi,prez lor e
nec pt a asig o contractie muscular uniforma.
Tesut conj. elastic: form din fibre elastic ii confera elasticitate,e present
inligamentele elastic dintre vertrebe in tunica medie a arterelor mari si a venelor.
Tesut conj.cartilaginos (semidur):rol de sustinere si de support fiind un tesutelastic
si rezistent

1.Celule conjuctive dupa varsta lor :

a) condroblaste =au o forma sferica sit in cavit saulacunee sepate in subst fundam
numita condroblaste.Ele au cap de a se divide lainceput raman sub forma de
gramezi iar ulterior se dispun sub forma deraze.Aceste cellule au o intense cap de
sinteza a subst organice numita condrina prez in subst fundam a celulei.
b)condrocitele= tesuturi mature care au pierdut cap de sinteza.
c) Fibrele conjunctive= predomina fibrele de collagen,ele sunt prezente in
toatetipurile de tesut cartilaginous.Fibrele de collagen sunt dispuse sub forma
defascicule la periferia condroblastului si perpend pe fibrele din zona
invecinata.Subst fundam ocupa spatiile dintre lacune are 2 compart una anorganica
reprez prin apa saruri minerale mai ales de saruri de calciu si sodium si un
compartorganic reprez prin condrina.
Tipuri de tes cartilaginous:

hialin= caracterizat prin elasticitate,rezistenta siflexibilitate.Este un

esut

conjunctiv metaplaziat cu aspect sticlos i/sau translucid datoritaspectului omogen

al substanei intercelulare n care se afl condrocitele.
fibros =f.rezistent nu se deform structural ,seaseamana cu cel hialin dar cont ocant
mare de fibre de collagen dispuse in facicule groase,iar in spatiile mici contmai
putina subst fundamental si cellule.In organism se gasesc la niv semfizei pubiene,la
nivelul discurilor intervertrebrale acestea au 3 componente: un invelis periferic
format din numeroase fascicule de fibre de collagen,o teaca mijlociefibrocartilaj si
central ce prezinta nucleul pulpos de natura gelatinos cu rol deungere.
elastic =caracterizat prin prezena, n substana fundamental, a unor granulaii
ifibre conjunctive elastice, care formeaz reele n ochiurile crora se
dispuncelulele cartilaginoase.
Tesutul osos =cup total oaselor si articulatiilor coresp ;oasele sunt piese
desupport,protective si reprez pt organism un imp rezervor de saruri minerale
,calciusi fosfor. Are 2 comp la niv subst fundam: 34% oseina si 66% comp
orgreprezentate prin apa si saruri de calciu si fosfor.Aceste comp sunt dispuse
subforma de lamele osoase care det si tipul de tesut osos.Propor in care se gasesc
substorgan si sarurile variaza cu varsta la copil pred subst organice,odata cu
inaintareain varsta se red proportiile lor si creste subst anorganice.Celulele osoase
se prezinta sub forma:
1.osteoblaste =cel osoase in formare la inceput au forma paralepipedica apoistelata
mai sunt numite cellule formatoare de os deoarece au o active intense insinteza
oseinei cat si a fibrelor de collagen.

Durata medie de viata in sangele circulant 120 de zile dupa care

hematiileimbatranite sunt distruse in splina in maduv osoasa prin proc de

hemoliza.Nr lor poate suferii variatii manif prin crest si scaderea lor.Crest nr lor
numita poliglobulie,prezinta 2 aspecte poliglobulia temporal nu are afect buna
functionarea organismului poate fi temporal adica este rezultatul sangelui bogat de
eritocitedin depozite si poate fi si una stabile prez la pers care traiesc la alt mai
mari de3000 m.Ca urmare a adaptarii lor l atmosf rarefiata a marilor inalt asig
oxigenulnec respire prin crest nr la 7 mil eritrocite pe m3.Poliglobulia patologica
peste 40 mil m3 dat unei stari de boala,scaderea nr deeritrocite este consecinta
dezechil dintre hemoliza si eritropoezei dat infectiilor.Formarea globulelor rosii =
eritropoezaAre loc la adult in maduva rosie a oaselor process controlat
deeritropoetina,hormone secretat de rinichi care intesif proc de different celulara
Structura:
la exterior e delimitate de o plasma lema f subtire in care predomlipidele de care se
asociaza cu subst proteice numite antigene si uneori factorul rh.
Plasma lema e semipermeabila;in interior aspect de gel ce form stroma globulara
incare se gaseste subst rosie hemoglobin,da culoare eritrocitului-rol in
fiziologiaacestuia.Hematia adulta nu are nucleu dat gradului de specializare ceea ce
det disparitianucleului asig o cant mare de hemoglobin pt a-si indeplini functia.
Hemoglobina =heteroprot dat gruparii hem reprez de ionii de fier bivalenti
careform cu oxigenul combinatii labile de tipul oxihemoglobina care asig
transportuloxigenului de la plamani la tes si cellule.
2.Leucocitele =sunt :
- agranulocite- au un nucleu sferic sub forma unei singuremase nucleare,au
granultii mici evidentiate cu colorant ice le confera propr bazofile.Sunt de 2
tipuri :
- Limfocite se form din tes limfoit in stari patoloice se transformain libocite; nu au
active fagocitara-vin in contact cu antigene specific probifereaza,devin cellule prod
de anticorpi care se rasp in cel organ.crest lor auloc in infect acutice.

- Monocitele : cele mai mari se form in organe ca maduva osoasa,splina etc;

ramanin circulatie 24 h dupa care migreaza in tes. se transforma in magofroge
facilitand bacteriile si restul celulelor mari
.granulocite =nucleul lor prez mai multe strangulatii fragmantandu-l dandimpresia
exist in celula a mai multor nuclei se mai numesc leucocite polimorfonucleare.
Clasificare crit afinit fata de coloranti :

leucocite

neutrofile

in

sangele

circul

sub

forme

dif,unele

sunt

neutrofilesegmentare de tipul pnm,unele nucleul are forma de potcoava cu usoare

strangulatila al 3 lea tip numite leuc nesegmentare -3 5%Durata vietii : cateva ore
dupa care strabat endoteliul prin diapedeza ajung inlichidele interstitiare prin care
sunt dirijate spre un anumit tesut fiind atrase de prezenta bacteriilor care
proliferwaza in tes respective det modif prin acumul produsilor metabolic
bacterieni distrug prin fagocitoza.
Acidofile =se color in rosu au colorantii acizi,nucleul prez 2 lobi.
Bazofile = se color in violet cu color bazici nucleul e incomplete lobat. Nr lor
creste in cazul inflamatiilor si au rolul imp in vindecarea lor,pe langaenzyme cont
in citopl heparina.Leucocitele distruse sunt inloc cu leuc tinere result prin proc de
leucopoeza are loc in tes milioid- tes conj reticulat prez pana lavarsta de 5ani in
diafiza oaselor lungi.
Rolul leucocitelor
-apararea contra agentilor patogeni si a toxinelor acestoraFunctiile leuc sunt
differentiate: neutrofilele si monocitele avand o mobilityaccentuate au si propr
fagocitate pronuntate distrugand microrg.Limfcitele nu au propr fagocitare ci apara

org prin sinteza unor subst numite globuline ce intra incomponent anti-coprilor cu
rol in prod imunitatii.
Trombocitele= sau plachetele sangvine sunt cele mai mici elemente figurate
dinsnge. Lipsite de nucleu, provin din fragmentarea unei celule medulare
mari,numit megacariocit. In numr de 18 000 300 000 pe mm3, trombocitele
auforma unui disc biconvex de 25 microni diametru, cu prelungiri de
lungimevariabil, numite prelungiri dendritice. Trombocitele acioneaz asupra
contracieivasculare i retraciei cheagului de snge, format la locul hemoragiei i
intervin n procesul coagulrii.Creterea numrului de trombocite peste cifra
normal poartnumele de trombocitoz i apare dup prnz, n perioada dinaintea
menstruaiei, ntimpul graviditii, precum i la nou-nscut, dar i n unele cazuri
patologice (unele boli infecioase, n perioadele imediat urmtoare unor hemoragii
mari, dupsplenectomie, n cursul leucemiei mieloide cronice). Scderea numrului
detrombocite, trombopenia, apare n timpul nopii, la femei n timpul
menstruaieisau n condiii de boal.
Rol:- in proc de coagulare a sangelui-intervin in procesul de aparare a
organismului acumul lor la locul invaziei si apoifagocitarea partic. Straine de aceea
crest nr lor in sangele periferic este la fel deimp ca si prez celorlante elem fig.
Plasma sangvina = Parte lichida a sangelui in care se scalda celulele
sangvine(globule rosii, globule albe si plachele). Plasma este un mediu bogat in
hormoni si
in substante nutritive - saruri minerale, vitamine, acizi aminati, proteine,
glucide,lipide.-are o vascozitate mai mare decat apa iar ph alcalin 7,4
Hemostaza = proc fiziol extern de complex prin care sunt oprite hemor prin
lezareavas de sange mici si mijlocii.

Hemostaza

temporala

prin

aglutinarea

trombocitelor

pe

marginea

placiivasculare=un cheag
Hemostaza definita = prin formarea unui thrombus fibros la supraf si in inter
dopului plachetar, cup 3 etape:Prin distrugerea trombocitelor se elib factoriii
trombocitari care se combina cu cei plasmatici in prezenta ionilor de Ca rezultand
tromboplastinaIn prezenta ionilor de Ca tromboplastina act asupra pro-trombinei
result trombinaactive.In prezenta trombinei active fiblinogenul plasmatic se
transforma in fibrininsolubila sub forma de retea in ochiurile in care sunt retea de
elem figurate alesangelui = aspect de cheag.Dupa un scurt timp cheagul se
contracta elim lichidul incolor numit ser care seridica la supraf .Coagul sangelui se
face cu o anum vit care variaza in func deanumiti factori.
Grupele de sange
Sunt consecinta prezentei pe supraf hematiilor a 2 antigene aglutinogene de
tipulAB , in unele eritrocite exista aglut A si in unele aglut B. In plasma sangvina
exista2 corpi aglutine care act asupra aglutinogenilor notate cu alfa si
beta.Aglutinina alfa aglutineaza si hemolizeaza eritrocitele care cont aglutinogenul
Anumita aglutinina anti AAglutinina beta aglutineaza si hemolizeaza eritrocitele
care cont aglutinogenul Bnumita si aglutinina anti B.
Regula transfuziei
In sangele primitorului nu trebuie sa existe aglutinina care sa reactioneze
cuaglutinogenele din sangele donat deoarece ar produce liza si aglutinarea
hematiilor Grupa sangvina este reditara si ramane neschmbata oricare ar fi
stareaorganismului,ea nu se schimba nici at cand se face transfuzie de sange din
altagrupa.Cercet au evid ca pe hematii se gaseste o subst numita factorul rh prez
in85% din oameni numiti rh poz sau neg. Cei cu rh neg nu au in snge aglutinine
anti D dar pot s le sintetizeze daca primesc o singura transfuzie de sange cu rh
poz,dar pot prezenta grave simtome.

Tesutul muscular
Sunt formaiuni histologice alctuite din celule de form alungit denumite miocite
sau fibre musculare (netede, striate de tip scheletic i striate de tip cardiac)specializate

pentru

realizarea

contraciilor

musculare

(excitabilitate

icontractilitate) i substan fundamental. Este esutul foarte bogat vascularizat i

inervat, cu un metabolism foarte intens ce intrn alctuirea muchilor scheletici
din structura organismului animal i a aparatuluide susinere i micare.
Struct fibrei musculare striate
-Are forma de drept delim la exterior de sarcolema, ea delim cont numit sarcoplasma
-are diametru cuprins intre 10 100micro si lung de 1 mmm 12 cm
-forma e variata cilindrica-nr lor depinde de grosimea muschilor Aceasta fibra e un
sincitiu=prov prin fuzionarea mai multor cellulenedierentiate,process in urma
careia au disparut membranele,dar au pastratsarcoplasma si nuclei .Sarcolema cont
organite celulare commune.Aceste miofibrile form din protein :miozina care
alterneaza cu filamentele de actina dispuse la acelasi nivel de-alungul fibrei.Aceste
fibre alcat discuri intunecate iar celalante sunt discuri clare cuactina.Discurile
intunecate sunt subimpartite intr-o banda luminoasa H iar cele clare sunt
subimpartite de membrane Sarcomer = unitatea structurala si functionala a fibrei
musculaer
Tesutul muscular neted =cont fibre muscular netede cu o forma fusiformadispuse
cu partrea mijlocie in dreptul capetei fibrei invecinate.Struct = -au un singur nucleu
mic dispus central-discurile clare si cele intunecate sunt dispuse dezordonat a .i in
timpul contractieimuscular filamentele de actina se suprapun cu cele de miozina
dand muschiuluiaspect netet present in musculature viscerilor.

Tesutul muscular cardiac = cont fibre muscul suprapuse in plan longitudinal a.ila
microscopul

optic

exist

membr

care

le

separa

,e

evid

numai

la

microscopulelectronic numite discuri intercalare

Structura:
organizata in sarcomer
-Contine reticul endoplasmatic,glycogen,mitocondrii
Proprietati 1. Excitabilitatea
2.Contractibilitatea = cap de a-si misca dimensiunile.
3.Elasticitatea = propr de a se deforma la act unei forte si de a reveni la normal dup
a ce aceasta si-a incetinit actiunea.
4. Conductibilitatea =cap de a conduce unda decontractii.
5. Tonicitatea muscular = usoara stare de contractie prez la nivmuschilor.Are imp
rol pt ment ortostatismului in stare de repaus si miscare cat si ment pozspatial a
segm corpului.
Tesutul nervos = form din cellule gliale si nervoase numite neuroni.
Rol = rol interstitial adica ocupa spatiul dintre neuronirol trofic de hranire deoarece
neuronal nu e vascularizatrol de sinteza a mielineifagociteaza neuroniii distrusi
Mielina = subs lipo proteica de culoare alba dispusa ca un manson de jur
imprejurul axonului form teaca de mielina,are rol de protective pr neuron fiind
unisolator electric adica nu permite scurgeri de current.
Neuronul = rep unit morfo- funct a tes si a sist nervosStructura = cup corpul
neuronului cu prelungiri,corpul e delim la exterior de omembrane numita
neurilema delim neuroplasma vascoasa ce cont :a) organite commune:
mitocondrii b) organul Golgi are o struct labila cu rol in elab granulelor de secretie

in neuroniineuro-secretori cat si in refacerea citoplasmelor distruse in timpul

activeneuronilor.c) lizozomd)organite specifice = neurofibrile = sunt filamente care
sunt dispuse la nivneuroplasmei formand o retea cu rol de sustinere si de transport
al subst in neuron.Corpii Tigroizi nisl- mase dense de RER au rol in sinteza
proteinelor,o structtrilam.Prelungirile neuronului sunt :dentrite = prel mai groase si
scurte dect axonul si f ramnificate chiar de la locul deorigine cu aspect de
arbore.Ele conduc impulsul nervos de la periferie spre centru.
Axonul = o prelungire unica present in orice tip de neuron
- este delim la exterior de axo-lema continut numit axo-plasma.De pe supraf
axonului pornesc ramnificatii numite colaterale care au un traiect perpend pe supraf
axonului. Cup : mitocondrii de dif marimi , rizozom,neurofibrileTermin axonului
prez ramnificatiii fiecare prev cu o umflutura numita
butoniterminali ce cont in neuroplasma neurofibrile,mitocondrii si vezicule in care
estestocata o subst chimica cu rol de mediator adica in transmiterea impulsului
nervosde la un neuron la altul prin fanta sinptica ce separa 2 neuroni deoarece 2
neuroninu vin in contact direct
Toate aceste ramnif farm arborizatia terminal prin axon,impulsul nervos e
conduscentrifug ,fibra axonica e acop cu urm teci:teaca de mielina = este intrerupta
din loc in loc la anum dist pe lung axonlui la nivreg nodale sau strangulatii ranvier
. Segm dintre noduri se numesc internoduri.Mielina din aceasta teaca e secretata de
celulele Schwanteaca Schwan = aspect a unei membrane subtiri,elastic cu rol in
secretia mielinei siin prot neuronului. La ext de aceasta teaca se afla teaca Henle
care cont fibreconj,subst fundam si celluleRol : - reglarea proc de permeabilitatede
nutritie pt neuronde protectivede izolare a fibrei nervoase de fibrele invecinate
Tipuri de neuroni ;
1.Dupa absenta tecii de mielina :neuroni mielinici = fibre nervoase extra
nevraxialefibre anielnice = fibre nerv-vegitative cu diam < 1 micron

2.Dupa rolul lor:neuroni motori = a caror axon se termina in organelle

efectoareneuroni senzitivi = ale caror fibre dentritice receptioneaza inf din mediul
extern siintern.Dentritele acestui neuron se distribuie la celulele senz din struct
analiz. Neuroni de asociatie = ac leg intre neuron senzitiv si altul motor
Neurosecretori
3.Dupa

nr

prelungirilor

care

pornesc

din

corpul

neuronului

:unipolar,bipolar,pseudo uni polar.In sist nervos corpii neuronali intra in alcat

centrilor nervosa si a subst cenusii dinnevrax cat si in struct ganglionilor
nervosi.Prelung neuronului formeaza:-caile de conducere in nevrax si nervii
periferici extra-nevraxiali care dupa structlor sunt:1.nervi senzitivi prin care este
condus impulsul de la receptor la central nervos2.nervi motori = de la central
nervos la efector 3.mixti form din fibre nervoase sensitive si motorii
Sinapsa = formatiune structural specializ in cond impulsului nervos de la unneuron
la altulComponente : 1. O comp pre-sinaptica reprez prin butonul terminalO copm
post sinaptica reprez prin dentrite sau corpul neuronului post synaptic(sunt axodentrite si axo somatic)
Transm impulsului nervos la niv sinapsei :
At cand impulsul nervos a ajuns la butonul terminal al neuronului pre synaptic
detfuzionarea veziculelor sinaptice cu portiunea pre sinaptica urmata de ruperea
lorelib cont in fanta sinaptica.Cand mediatorul ajunge la comp post sinaptica isi
mareste permeabil det odepolarizare at cand atinge niv critic se propaga.
Axe si planuri :1.
Planul frontal = dispus pe verticala,orientat parallel cu fruntea si traverseaza axul
longitudinalsi transversal.2.Planul sagital = perpend pe cel frontal stabate corpul
dinainte-inapoi trecand prin axullongitudinal si sagital.3.Planul transversal =
perpend pe planul frontal si sagital si trece prin axul sagital si transversal.

Metabolismul

transformrilor

biochimicei

energetice

care

au

loc

nesuturileorganismului viu.
Reproducerea = cap de a genera indivizi asem conform inf inreg de ADN.
Cresterea = modif cantit la niv organismului viu realiz prin difuziune celulara.
Dezvoltarea = modif calitat la niv structurii organismului ca urmare a
diferentierilor celulare.
Diferentiere celulara = prec fiziol de modif a celulei structurale coresp unei functiii
indepl.
Ereditatea

cap

parintilor

de

transmite

caracteristicefiziologice,morfologice,biochimice,comportamentale la descendenti
conform unui programgenetic specific.
Variabilitate = cap indiv unei popul de a se deosebi intre ei prin caractere ereditare
sauneereditare a .i nu exista 2 indiv identici