CAPITOLUL II.

VOCABULARUL LIMBII ROMNE

Motto: Orice vocabular exprim, de fapt, o civilizaie.
Antoine Meillet

lect.univ.dr. Anca
PETRESCU

02/22/15

Obiective:
s defineasc noiunea de cuvnt i familie
lexical;
s identifice procedeul care a stat la baza
formrii cuvintelor;
s disting afixele: sufixe, prefixe, desinene;
s enumere modalitile de mbogire a
vocabularului;
s defineasc i s identifice categoriile
semantice;
s disting ntre sensul de baz i sensurile
secundare ale cuvintelor.

lect.univ.dr. Anca
PETRESCU

02/22/15

Vocabularul (Lexicul)

lect.univ.dr. Anca
PETRESCU

02/22/15

Componentele vocabularului

lect.univ.dr. Anca PETRESCU

02/22/15

ARHAISMELE

cuvinte vechi, iesite din uz, pentru ca u mai

exista obiectul de referinta (hatman, logofat,
flinta, arcas);
se mai intalnesc in opere literare cu caracter
istoric pentru a reda culoarea epocii;

lect.univ.dr. Anca PETRESCU

02/22/15

regionalismele

cuvinte folosite
Romaniei:

lect.univ.dr. Anca PETRESCU

in

anumite

regiuni

ale

02/22/15

NEOLOGISMELE

Cuvinte noi, intrate in LR dupa sec. XVIII prin

imprumuturi sau create prin mijloace proprii ale limbii
(derivare, compunere)

Domenii semantice:
Demnitati: presedinte, senator, consilier;
Monede: dolar, lira, yen;
Institutii: parlament, universitate, teatru;
Mijloace de transport, unelte, aparate: camion,
automobil, metrou, bormasina, radio, xerox;
Profesii/ ocupatii: profesor, avocat, chirurg, student,
agronom;
Insusiri: moral, decent, flagrant;
Alte denumiri: oxigen, oja, sampon, secol, diurn,
cotodian, decada, jambon, whisky, plaja, autostrada,
a insera, a facilita, acord, consens etc.

lect.univ.dr. Anca PETRESCU

02/22/15

bleu, manager,
kaki,
watt,
diesel, allegro,
design
mea culpa, de facto, a
priori, pro domo, suigeneris, ex abrupto, ex
cathedra, sine die, in
vitro, curriculum vitae,
ad
litteram,
tabula
rasa, sine qua non
lect.univ.dr. Anca PETRESCU

aisberg, lider,
vizavi,
sezlong, seif
feedback,
five
oclock,
cafbar, fhrer, fhn

termeni
tehnicostiintifici,
din
jargon si argotici

02/22/15

Cuvntul - unitatea de baz a

vocabularului
DEFINITIE

= asocierea unuia sau mai multor sensuri

cu
un
complex
sau
nveli
sonor
susceptibil de o ntrebuinare gramatical
n procesul comunicrii.

Clasificare
a
cuvintelor

lect.univ.dr. Anca PETRESCU

02/22/15

Cuvntul - unitatea de baz a

vocabularului
SENSURILE:
sensul de baz - sensul frecvent, sensul mai
cunoscut de vorbitori;
sensul
secundar, derivat, care apare n
contexte diferite;
sensul figurat (conotativ) = imagine artistica
(de obicei metafora), cu valori expresive

Cnd numrul sensurilor pe care le are un cuvnt

polisemantic este exagerat de mare, avem de-a face
cu
fenomenul numit pletor semantic (ex:
verbul a face).
lect.univ.dr. Anca PETRESCU

02/22/15

Cuvntul - unitatea de baz a

vocabularului
Structura unui cuvnt:

lect.univ.dr. Anca PETRESCU

02/22/15

Familia lexical a unui cuvnt

totalitatea cuvintelor legate ca sens si formate

prin derivare (obinerea de cuvinte noi cu
ajutorul afixelor), prin compunere i prin
schimbarea valorii gramaticale pornind de
la acelai cuvnt de baz (cuvantultitlu din
dictionar).

Radacina se compune din literele cuvantului de

baza , nu din derivate:
Verde verzui, nverzire etc. (alternanta
consonantica a radacinii verd-).
lect.univ.dr. Anca PETRESCU

02/22/15