12 retete de post

Ne aflam in prima saptamana a Postului Mare. Postul nu consta in asumarea unor constrangeri
exterioare, ci in cautarea apropierii de Dumnezeu. Postul este, in primul rand, o abtinere de la pacate.
In conduita crestinului el presupune imbinarea rugaciunii cu milostenia si cu abtinerea de la anumite
mancaruri. Dintre mancarurile care pot fi consumate in urmatoarele 40 de zile va prezentam 12 retete,
combinate in 4 meniuri, asa cum ne-au fost recomandate la trapeza Catedralei mitropolitane din Iasi.
Pentru o mare parte a crestinilor, postul consta, din pacate, doar in respectarea unui anumit numar de
reguli si prescriptii formale impuse de Biserica. Insa scopul postului este nu de a impune obligatii
exterioare, ci de a determina credinciosul sa regrete pacatele savarsite, sa caute indreptarea si
comuniunea cu Dumnezeu. Tocmai de aceea, in aceasta perioada in bisericile ortodoxe este o
atmosfera unica, pe care pr. profesor Alexandre Schmemann o numeste tristete luminoasa.
Postul este o abtinere de la pacate
Postul este, prin definitie, o abtinere totala sau partiala de la anumite mancaruri, de la bauturi si, in
primul rand, de la pacate. Biserica nu pune accentul pe postul alimentar, ci pe cel spiritual, adica
abtinerea de la pacate si savarsirea faptelor bune. Imbinand cele doua aspecte, postul se poate dovedi
un urcus spiritual. Postul este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului si de
intarire a vointei, o forma de pocainta si un mijloc de mantuire.
Biserica a randuit un timp special pentru pocainta, invitand pe credinciosi la un efort trupesc si
spiritual sustinut concretizat in ceea ce numim Postul Mare, o calatorie duhovniceasca ce are ca
destinatie Pastele. Astfel, Biserica ne ofera un ajutor pentru a putea primi Invierea Domnului nu doar
ca o simpla permisiune de a manca, ci ca o intrare a noastra intr-o viata noua. In primele veacuri,
Postul Mare avea si rolul de a pregati pe catehumeni pentru botez. Acestia se botezau in cadrul Sfintei
Liturghii pascale. De aceea, putem privi Pastele ca o reintoarcere a noastra la botez, pentru ca dupa un
efort sustinut sa facem trecerea spre viata cea noua in Iisus Hristos.
Cel mai lung si mai aspru post
Postul Pastilor este postul dinaintea Invierii Domnului si este cel mai lung si mai aspru din timpul unui
an bisericesc. Pe durata a sapte saptamani, acest post ne pregateste pentru intampinarea cu vrednicie a
Invierii lui Hristos, dar ne aduce aminte si de postul pe care Mantuitorul l-a tinut 40 de zile inainte de
inceperea activitatii Sale publice. In afara de acest argument, Postul Pastelui se intemeiaza si pe
traditia Vechiului Testament: potopul, care a curatit pamantul de pacate, a tinut 40 de zile si 40 de
nopti; evreii au mancat mana in pustie 40 de ani; inainte de a primi tablele Legii, Moise a stat pe
munte 40 de zile; ninivitenii au postit 40 de zile in semn de pocainta s.a.
Postul Mare, asa cum il stim noi, este rodul unei lungi si extrem de complexe evolutii istorice. In
primele trei secole crestine, durata si felul postirii nu erau uniforme. Abia in secolul al IV-lea, la
Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325) s-au stabilit durata si asprimea postului, asa cum le recomanda
si astazi Biserica.

Dezlegarile din Postul Mare

Conform traditiei stabilite in Biserica de-a lungul timpului, in primele doua zile din Postul Mare se
recomanda post complet sau ajunare spre seara; la fel si in Saptamana Patimilor (ultima saptamana a
Postului Mare). In vechime, in fiecare miercuri se ajuna pana seara, cand se savarsea Liturghia
Darurilor mai inainte sfintite.
In timpul Postului Mare se dezleaga la vin si ulei, indiferent in ce zi ar cadea, la urmatoarele sarbatori:
Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul (24 februarie); Sfintii 40 de mucenici (9 martie); Joia
Canonului Mare; inainte si dupa serbarea Buneivestiri (24 si 26 martie) si in ziua Sfantului Gheorghe
(23 aprilie). La Bunavestire si la Florii (duminica dinaintea Pastelui) se face dezlegare si la peste (daca
Bunavestirea cade in primele patru zile din Saptamana Patimilor, se dezleaga numai la ulei si vin).
Intrucat Postul Mare este un timp de pocainta si sobrietate, in aceasta perioada sunt oprite nuntile,
serbarea zilelor onomastice si, in general, toate petrecerile. In vechime, in Imperiul Bizantin, legile
statului interziceau toate petrecerile, jocurile si spectacolele in Postul Mare.
Copiii, bolnavii si batranii sunt scutiti de post.
Rugaciuni si slujbe specifice Postului Mare
Rugaciunea specifica Postului Mare este cea a Sfantului Efrem Sirul:
Doamne si Stapanul vietii mele, duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii de stapanire si al grairii
in desert, nu mi-l da mie!/ Iar duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei, daruieste-l
mie, slugii Tale./ Asa Doamne-Imparate ajuta-ma sa-mi vad greselile mele si sa nu osandesc pe fratele
meu, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin.
La fiecare cerere din aceasta rugaciune se face cate o metanie, apoi fiecare credincios spune patru
stihuri de 3 ori cu 12 inchinaciuni Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului, Dumnezeule,
curateste-ma pe mine pacatosul!, Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mantuieste-ma, Fara de numar
am gresit, Doamne, iarta-ma.
Despre importanta acestei rugaciuni in viata crestinului, IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si
Bucovinei, spune: E bine sa zicem acasa, sau pe drum, sau la serviciu, in gandul nostru, daca nu
putem, daca nu suntem singuri, aceasta rugaciune. Ori de cate ori simtim nevoia intaririi vietii noastre
duhovnicesti, daca zicem aceasta rugaciune in particular ne este de folos, pentru ca este rugaciunea
Bisericii, ca si Tatal nostru. Este o rugaciune cu care se roaga intreaga Biserica, nu doar o categorie,
asa-zisa a penitentilor. Noi acum toti suntem penitenti, toti avem nevoie de pocainta.
Ce este Liturghia Darurilor mai inainte sfintite?
In primele patru zile ale Postului Mare, in biserici se savarseste Canonul de pocainta al Sfantului
Andrei Criteanul. Aceasta slujba ne arata greutatea pacatelor si, totodata, ne insufla nadejdea mantuirii.
Astfel sunt evocate momentele importante din istoria biblica: Adam si Eva, patriarhii, Noe si potopul,

David, ca in cele din urma sa se ajunga la Hristos si la Biserica. Aceasta intoarcere la lumea creatiei
are rolul de a-l face pe credincios sa-si regaseasca adevarata dimensiune a vietii si sa se pocaiasca.
In timpul Postului Mare se savarseste Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, dar sambata se oficiaza
Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, iar duminica, in primele cinci duminici de post Liturghia
Sfantului Vasile cel Mare, apoi in duminica Floriilor Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur. In
Saptamana Patimilor, joi si sambata, se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. In celelalte zile,
dar mai ales miercurea si vinerea, se savarseste Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, care este, de
fapt, o slujba de impartasire a credinciosilor, impreunata cu vecernia.
In manastiri nu se face mancare cu ulei in acest post
Pe langa rugaciune si milostenie, postul presupune si abtinerea de la anumite mancaruri. Desi multi
spun ca astazi este foarte greu sa postesti, intrucat noi mergem la munca si avem nevoie de o
alimentatie sanatoasa si bogata, mancarea sanatoasa nu e in mod necesar pe baza de carne, oua si
branza. Mai mult decat atat, oamenii de la tara spun ca Postul Pastelui este mai usor de tinut, pentru ca
o data cu primavara apar urzicile, spanacul, stevia si alte plante si legume care pot asigura o
alimentatie sanatoasa.
In manastiri, in aceasta perioada nu se foloseste ulei la mancare, decat sambata si duminica si in alte
sarbatori cu dezlegare. S-ar putea crede astfel ca, in cele 40 de zile, monahii mananca numai ceai si
paine uscata. Este adevarat ca unii monahi adopta si astfel de regimuri severe, insa tot in manastiri se
prepara sute de mancaruri de post care se dovedesc a fi la fel de gustoase si hranitoare ca si cele de
frupt. Pentru a afla cateva dintre acestea, am mers la trapeza Catedralei mitropolitane din Iasi.
Desi in aceasta saptamana obstea nu se aduna la masa decat o data pe zi - seara cand mananca fie unuldoi cartofi copti sau fierti, un ceai sau compot -, am reusit sa luam legatura cu maica Iuliana Ciobanu
care ne-a impartasit cateva dintre secretele mancarurilor de post.
Inainte insa ne-a vorbit despre meniul pe baza caruia la trapeza Caminului preotesc se serveste
masa in primele trei zile din Postul Pastelui: In primele trei zile din saptamana aceasta nu se ia
masa decat o singura data, la ora 18.00, dupa savarsirea in Catedrala a Canonului Mare. Si la masa
vine numai cine vrea, pentru ca sunt multi parinti la Catedrala care tin post negru toate aceste zile,
dupa care se impartasesc. In prima zi din Postul Mare pregatim cartofi fierti sau copti in staniol (pentru
ca staniolul le pastreaza savoarea si gustul), plus o salata de varza murata si ceai sau compot. A doua
zi, vom pregati o mancarica de cartofi cu zarzavat si ceapa, dar fara ulei, plus o salata de varza murata
si compot si ceai. A treia zi, vom prepara o supa foarte simpla si fara ulei, eventual un cartof copt, dar
nu mai mult. Mai punem si fructe si, ca un fel de desert, pregatim gris fiert cu zahar. Din a patra zi se
va manca normal.
Mancare sanatoasa cu bani putini
Asociate in mod corect si servite in ordine, mancarurile de post pot satura pe oricare dintre noi.
Impreuna cu maica Iuliana am compus patru meniuri de pranz, in cadrul carora se va servi mancare
numai de post si pe care vi le vom prezenta in continuare. Sunt foarte multe retete care se pot
combina in cele mai fericite situatii. Iata, de exemplu, un meniu. O sa vorbesc despre cum se face in
general si cum pot fi aceste mancaruri combinate. Oricum, tin sa va spun ca nu toate aceste mancaruri

sunt preparate la noi la bucatarie. Asadar, orice masa de pranz incepe cu aperitive. Noi la aperitive
punem ardei copti dati prin otet si putin ulei si sare, ciuperci la gratar, salata de ciupercute, masline,
rosii, dovlecei pane, salata de vinete sau rosii umplute cu salata de vinete, eventual salata verde si lista
poate continua. Sa trecem insa la primul meniu. Se poate servi, la felul intai, o ciorba de zarzavaturi.
La felul al doilea, sarmale in frunze de stevie cu mamaliguta calda. Ca desert, se poate servi o salata de
fructe. Un alt meniu poate include: bors de hribi, la felul intai, stufat de mazare, la felul al doilea
combinat cu salata de varza murata si ca desert se poate servi o prajitura cu morcov, de exemplu. Apoi,
se mai poate servi un bors sanatos de primavara (de legume), la felul I, cu pizza de post la felul al
doilea si mere la cuptor, ca desert. Mai putem foarte bine combina o supa crema de legume cu
crutoane, la felul intai, la felul al doilea ciuperci la grec si ca desert se poate servi prajitura cu miere
si nuci.
Pentru a putea servi un meniu ca cele descrise mai sus nu este nevoie de mari cheltuieli, ci mai
degraba de putina rabdare si vointa. Va prezentam in aceste pagini retetele preparatelor din meniurile
amintite. ?
Meniul I
Bors de legume
Ingrediente: cartofi, ceapa, morcovi, radacini de patrunjel, telina, radacini de varza, bors acru, bulion,
ulei, sare, verdeata tocata marunt.
Mod de preparare
Zarzavaturile se curata, se spala si se dau prin razatoarea mare. Ceapa se taie marunt si se pune la fiert
cu putina apa si ulei. Se adauga zarzavatul si se mai lasa la fiert. Se adauga apoi cartofii taiati cubulete
mici, sare dupa gust, iar cand toate sunt fierte, se adauga bulionul si imediat borsul care se lasa sa dea
numai in doua-trei clocote. Se adauga verdeata fin tocata.
Pizza de post
Ingrediente: faina de grau, drojdie, ulei, ardei in sos, masline, ciuperci, sare si piper.
Mod de preparare
Se amesteca faina cu drojdia dizolvata in putina apa calduta si sare. Se face un aluat in care, pe
parcursul framantarii, se adauga si ulei. Se intinde o foaie de aluat in tava unsa cu margarina si tapetata
cu faina.
Separat, ceapa taiata pestisor si morcovul dat prin razatoare se calesc. Se adauga ciupercile. Se pune
sare si piper dupa gust. Pe foaia intinsa in tava se intinde sosul cu ardei (in lipsa, se face un sos din
bulion, cu putina apa sau ketchup) peste care se pune compozitia (tocanita cu ciuperci), uniform pe tot
blatul. Se amesteca cu masline taiate feliute. Se da la cuptor 30-40 de minute.
Mere la cuptor
Ingrediente: mere, gem (dulceata de visine), margarina, zahar.
Mod de preparare
Merele se spala, se scobesc de cotoare. In scobitura se pune putina margarina, putin zahar si o lingurita
de dulceata. Se asaza in tava unsa cu margarina si se dau la cuptor pana se inmoaie.
Meniul II

Bors de hribi cu cartofi

Ingrediente: hribi congelati sau uscati, ceapa, morcov, cartofi, radacina de telina, patrunjel verde, bors
acru si ulei.
Mod de preparare
Se taie ceapa marunt si impreuna cu morcovul, telina radacina (date prin razatoare) se pun la fiert
impreuna si cu hribii taiati fidelute sau cubulete. Apoi se adauga cartofii taiati cuburi, sarea si piperul,
dupa gust. Cand toate sunt fierte, se adauga borsul acru dupa gust. Uleiul se incinge si se adauga putin
bulion, apoi se pune in ciorba. Se adauga verdeata: patrunjel, leustean.
Stufat de mazare
Mazarea si ciupercile se spala cu apa calduta. Ceapa si usturoiul se taie marunt, iar ardeii si rosiile se
taie felii. Se amesteca totul, se pune ulei, sare, piper, apa si se lasa la cuptor pana scade. La sfarsit se
adauga verdeata taiata marunt.
Prajitura cu morcov
Se rade morcovul prin razatoarea mica, se freaca apoi cu zaharul si se pune la calit. Dupa ce a scazut
zeama, se adauga margarina si se lasa la racit. Se adauga faina, bicarbonatul, se amesteca bine si se
imparte aluatul in doua. O jumatate de aluat se intinde in tava (tava este unsa cu margarina si tapetata
cu faina) peste care se asaza un strat de gem de prune sau oricare alt soi, dupa care se acopera cu cea
de a doua jumatate de aluat si se pune la cuptor.
Meniul III
Ciorba de zarzavaturi
Ingrediente: cartofi, ceapa, morcov, telina, patrunjel (radacini), ardei, bors acru, pasta de tomate,
patrunjel verde si sare.
Mod de preparare
Se taie ceapa cubulete/ pestisor si, impreuna cu morcovul, radacinile de telina si patrunjel, se pune la
fiert intr-un vas cu un sfert de apa din cantitatea totala. Apoi se adauga cartofii taiati cubulete. Se lasa
la fiert, apoi spre final se adauga uleiul, sarea dupa gust, pasta de tomate si bors acru. Pasta de tomate
se mai poate amesteca cu uleiul incins intr-o tigaie si apoi se toarna aceasta compozitie peste ciorba
preparata. La sfarsit se adauga leustean taiat si patrunjel.
Sarmalute in frunza de stevie
Ingrediente: ceapa, ulei, orez, morcov, radacina de telina si patrunjel, frunze de patrunjel, bulion, sare,
piper, bors acru si frunze de stevie.
Mod de preparare
Ceapa se taie marunt si se caleste in ulei. Se adauga orezul, morcovul ras, radacinile de telina si
patrunjel. Se toaca patrunjelul verde si se amesteca in compozitie. Se adauga sare si piper dupa gust.
In umplutura se pot pune ciupercute taiate, soia granule etc. Frunzele de stevie se oparesc, apoi se
umplu cu compozitia obtinuta. Sarmalele se pun intr-o cratita unsa cu ulei, se adauga sosul obtinut din
bulion si bors acru, apoi se fierb la cuptor.
Salata de fructe
Ingrediente: portocale, banane, mere, kiwi, grapefruit (in functie de gusturi), zahar vanilat
Mod de preparare

Fructele se curata, se taie cuburi si se amesteca. Dupa preferinta, se adauga zahar vanilat.
Meniul IV
Supa crema de legume cu crutoane
Ingrediente: morcov, radacina de patrunjel si telina, cartofi, ceapa, varza verde si conopida, daca este.
Mod de preparare
Zarzavaturile se curata, se spala si se fierb bine in apa cu sare. Dupa ce au fiert bine se scurg, se
paseaza cu mixerul. Legumele pasate foarte bine se pun in zeama in care au fiert, se adauga uleiul,
verdeata tocata marunt si se potriveste de sare si piper. Se serveste cu crutoane.
Crutoanele sunt niste felii de paine care se ung cu margarina si se taie cubulete mici, dupa care se pun
intr-o tava unsa cu margarina si se dau la cuptor pana se rumenesc.
Ciuperci la grec
Ingrediente: ciuperci, ceapa, ulei, vin, lamaie, verdeata, sare si piper.
Mod de preparare
Ciupercile se curata, se spala si se taie bucati mari. Ceapa taiata marunt se caleste in ulei incins, se
adauga ciupercile, vinul si se lasa la fiert.
Cand s-au inmuiat ciupercile se adauga zeama de lamaie, verdeata tocata marunt si se mai fierbe foarte
putin. Se pune sare si piper, dupa gust.
Prajitura cu miere si nuci
Ingrediente: bicarbonat, miere de albine, faina, ulei, drojdie, sare, dulceata, nuci, zahar, margarina.
Mod de preparare
Mierea amestecata cu bicarbonatul se pun intr-o cratita si se lasa la foc mic pana se topeste. Se toarna
peste faina si se adauga uleiul, drojdia inmuiata si sarea. Se framanta si se lasa o jumatate de ora.
Aluatul se imparte in doua si se intind doua foi care se ung cu dulceata de care aveti si se presoara cu
nuci si zahar. Fiecare foaie se ruleaza, nu prea strans, si se asaza intr-o tava unsa cu margarina si
tapetata cu faina. Se taie felii groase din acea rulada si se dau la cuptor.
de pr. Cezar TABARNA si Narcisa BALABAN