Sunteți pe pagina 1din 7

Ingerul numit.........

MAMA
Sanda (povestitor):
- Cararea unei femei este presarata cu flori , dar de obicei,ele nu infloresc inaintea
pasilor ei,ci in urma lor.
Cu o zi inainte de nasterea sa ,pruncul l-a intrebat pe Dumnezeu:
( Pruncul si Dumnezeu sunt in spatele grupului,ascunsi ,li se aud doar vocile.Apar cand
copilul se naste.)
(pruncul):
-Eu nu stiu pentru ce merg in aceasta lume.Ce trebuie sa fac?
(Dumnezeu):
-Eu iti voi darui un inger , care intotdeauna iti va fi alaturi, el iti va explica tot.
Ionut:
- Dar cum il voi intelege , doar nu stiu limba pe care el o vorbeste?
Georgian:
- Ingerul te va invata limba lui.El te va pazi de toate grijile si nevoile.
Ionut:
- Dar cand ma voi intoarce la tine?
Georgian:
-Ingerul iti va spune toate.
Ionut:
- Dar nu stiu cum il voi numi?
Georgian:
-Nu conteaza cum il vei numi , el are multe nume. Tu ii vei spune...MAMA.
(Se ridica si pruncul si Dumnezeu si fac parte din serbare in continuare.)
Ionut:
Cand am zarit de prima data
Lumina zilei pe pamant,
Vazui de mine apropiat,
Un chip placut si-atat de bland!
Privea la mine si zambea
Aceasta eramama mea !
Daniel:
De-atunci , intruna cu iubire stand langa mine ma-ngrijea ,
Patrunsa de-un duh de jertfire,in cantece ma adormea.

Cand ma aflam in suferinta ,


Sau cand vreo boala ma-ncerca,
Ea ma-ngrijea cu staruinta
Si nopti la rand ea priveghea.
La patu-mi in Sfanta veghere ,
Adesea ea ingenunchea
Cu lacrimi , striga cu putere,
Parintelui Sfant se ruga.
:
Si nu putea gasi odihna
Cat timp eu inca sufeream ,
Abia atunci isi afla tihna
Cand iarasi ma-nsanatoseam.
:
De lucru foarte-mpovarata
Era, lucra peste puteri;
Nu astepta nicio rasplata
Nu astepta nici mangaieri.
:
Aceasta-i era fericirea:
Ca sa ne vada multumiti
Puteai intrezari iubirea
In ochii-i suavi si-obositi.
.
Ea-mi sadi-n suflet credinta ,
Increderea in Dumnezeu.
Imi datorez tot ei fiinta ,
Pe ea o voi iubi mereu.
:
-Mama , azi e sarbatoarea dulcelui tau nume ,
Ce-as putea sa-ti dau eu oare mai frumos pe lume?
-Tot ce-i mai fromos poti da pentru mama ta ,
E iubirea ta , ascultarea ta , daruirea ta !

-Si din zi in zi ,o Doamne , cu cat tot mai mare cresc ,


Ma ajuta si pe mine tot mai mult sa o iubesc!

Sanda dialog cu Larisa:


-Copile , spune-mi de ce oare
Cu dragoste asa de mare
Iubesti pe maicuta ta?
-Ce fel , tu nu stii?
Ea ma ajuta , ma-ngrijeste ,
De tot ce-i rau ea ma pazeste ,
Cand sunt bolnav , sta langa mine ;
Ma cauta pan ma fac bine.
De-aceea , pentru mama mea
Eu port in pieptul meu , colea ,
O dragoste asa fierbinte...
Incat s-o spun nu am cuvinte!
Lorena (copil) , Cipriana (imbracata in mama ):
-Spune-mi , draga mama ,spune:
Cum atatea flori din lume
Dumnezeu le-a colorat?
Si culori de unde-a luat?
-Vrei sa stii cum , scump odor ?
...A vazut pamantul gol...
A suras de doua ori
Si-au iesit pe campuri flori.
-Ce frumos imi spui tu , mama!
Dar de-un lucru nu-mi dau seama :
Toate cate-n lume sunt ,
Tot Dumnezeu le-a facut?
-Da , copile ,-apa , foc ,
Pamant ,aer si tottot !
-Dar pe tine cred ca nu
Tot Dumnezeu te facu ?
-Nu vorbi asa , copile ,
Caci tot el ma facu pe mine !

...Dar te vad pe ganduri dus:


Ori un intelegi ce-am spus?
-Ba , mamico , inteleg eu ,
Dar socot cat e de greu
Ca sa faca orisicine
O mama buna ca tine!
Larisa (adresandu-se copiilor spectatori):
Copilasi din toata lumea
Stiti voi cum se roaga mama
Pentru voi in orice seara?
Nu stiti?
Sigur n-ati luat seama!
Cand cu ochii plini de lacrimi
La icoana Maicii Sfinte
Isi rosteste-n blande soapte
Rugaciunea ei fierbinte
Uite-asa graieste mama:
Cipriana (rolul mamei):
-Maica Sfanta Preacurata,
Vezi ce frumos dorm copiii?
Ei imi sunt averea toata,
Pentru ei din greu ma zbucium,
Pentru ei traiesc in lume
Si indur atat noianul
De dureri fara de nume!
I-am culcat si-acum spre Tine
Vin ca ei sa nu ma vaza
Si Te rog Maicuta Sfanta
Sa cobori o blanda raza
Raza bunatatii Tale
Pe frumoasele lor plete,
Ca sa n-aiba vise rele
Si nici pleoapele muiete.
Si le adu-n suflet Raiul
Linistit al vietii Tale
Si mi-i fa ca-n zori de ziua,
Cand or fi ca sa se scoale,
Sa-i vaz blanzi , cuminti si veseli,
Indreptand spre mine pasii
Cum se-ndreapta catre Tine
Colo-n cer , sus , ingerasii.

Roxana :
Te-ai chinuit de m-ai crescut cu drag
Si mi-amintesc cand m-asteptai in prag;
Ma sarutai si ma imbratisai
Si chiar de erai trista ,imi zambeai.
Tu nu te-ai plans atunci cand ti-a fost greu
Si ai trait cu frica-n Dumnezeu
Cu frica-n Dumnezeu si cu credinta
Ai trecut de orice suferinta.
Sanda:
Dar intr-o zi de istovire
Cazu slabita-n ameteala;
Avea adesea presimtire
Ca boala ii va fi fatala.
Alexandra:
Simtind ca ora despartirii
Soseste fara intarziere,
La Tronul Sfant al ispasirii
Se roaga-n sfanta priveghere,
Implor-a cerului iubire
Primind iertare,mangaiere.
Si-atunci cu semn de despartire
Facu un semn de ...revedere.
Melisa:
Apoi cazu in agonie
Din care nu-si mai reveni
Un semn de-adanca letargie,
Inchise ochiisi muri.
Cantec:Multumesc, iubita mama!
Sanda:
Ca ultim cuvant ea mi-a lasat
O sfanta amintire;
La ea tot timpul s-a aflat
Virtute , sfaturi si iubire.

In lume mame pot sa fie,


Dar pentru mine nu vor fi
Chiar de-as trai o vesnicie,
Ca mama nu voi mai gasi.
Patric:
De traieste a ta mama,multumeste Celui Care
Harazitu-i-a viata , Dumnezeului Cel Mare.
.
Nu e dat oricui pe lume fericirea data tie
Multi o pierd ,si-o plang , sarmanii, din a lor copilarie.
Melisa:
De traieste a ta mama,ingrijeste-o cu iubire
Ca albitul cap sa-si plece spre odihna-n multumire.
Laur :
De traieste a ta mama cata ca sa-i afli vrerea ;
E batrana si slabita ,tie ti-a jertfit puterea!
Roxana:
Sa veghezi la patul mamei, sa-i arati mereu iubire,
Ca n sfarsitul vietii sale ea sa afle multumire!
Larisa:
Iar de esti orfan pe lume si maicuta ta-i sub glie,
Valurile vietii aprig cand asupra-ti va sa vie;
Te indreapta spre mormantul care-ascunde-a ei faptura,
Tu sa-ti pleci genunchii-n ruga si sa uiti de-a lumii ura!
Lorena,Melisa,Sanda (ingenunchiate langa un mormant inchipuit):
Mai vino,mama ,
Macar o data intr-un vis!
Macar o data flacara in vis
Si stinsa de un geam inchis!
Mai vino, mama,
Macar in vis!
(Fetele raman ingenunchiate,rugandu-se in tacere,in timp ce recita Larisa.)

Larisa:
Nu am,
Nu am moarte cu tine nimic.
Eu, nici macar nu te cunosc.
Dar ce-ai face tu?
Si cum ai trai
Dac-ai avea MAMA si-ar muri?
Dar ce-ai face tu?
Si cum ar fi
Dac-ai avea COPII,si-ar muri ??
Nu am ,moarte , cu tine nimic.
Eu nici macar nu te urasc.
Vei fi tu mare,eu oi fi mic
Dar din propria-mi viata traiesc.
Nu frica ,
Nu teama,
MILA de tine mi-i!
Ca n-ai avut niciodata MAMA!
Ca n-ai avut niciodata COPII!
Nu am moarte cu tine ...ni-mic.
Fetele ingenunchiate se roaga cu voce tare:
Mai vino ,mama ,macar in vis...
Macar o data intr-un vis...
Macar o data flacara in vis...
Si stinsa de un geam inchis.
Mai vino,mama, macar in vis.