Foarte diferita de misticismul luminii launtrice discutat anterior, a fost

miscarea pietista din Germania, care a aparut ca o rectificare evanghelica

interna a ortodoxiei reci din biserica luterana a secolului al XVII-lea.
Pietismul punea accentul pe o ntoarcere interioara, subiectiva si individuala la
studiul Bibliei si la rugaciune. Adevarul biblic trebuie manifestat zilnic ntr-o
viata de pietate practica, att de catre laici ct si de clerici. Cu toate ca au
existat alti factori care au contribuit la dezvoltarea acestei miscari, ea a fos
t n
primul rnd un rezultat al lucrarii lui Philip Spener (1635-1705), care a devenit
pastor luteran la Frankfurt n 1666. n 1670, el a organizat asa-numitele
collegia pietatis, ntlniri ntr-o casa pentru rugaciune si studiu biblic practic.
Lucrarea lui Pia desideria (1675) a aratat ca ntlnirile n case pentru
rugaciune" snt un ajutor pentru cultivarea pietatii personale ntre luterani. De
asemenea, el sugera ca educatia slujitorilor bisericii sa fie biblica si practic
a,
n 1686, el a plecat la Dresda ca predicator al Curtii. De acolo, n 1691, a
preluat un pastorat influent la Berlin, unde a ramas pna la moarte. Pietismul
a nflorit n Germania, Olanda si Scandinavia.
August Francke (1663-1727) si ctiva prieteni de la universitatea din
Leipzig, au fondat si ei un grup de studiu al Bibliei. n timpul unei vizite la
Dresda, Francke a fost influentat de Spener, care a reusit sa-i gaseasca un post
de profesor n 1692 la universitatea din Halle, care a devenit curnd un centru
al pietismului. Francke a organizat n 1695 o scoala elementara gratuita pentru
copiii saraci, si doi ani mai trziu o scoala gimnaziala. De asemenea, el a
nfiintat o casa pentru orfani si a avut o mare influenta n crearea unui institut
376 Crestinismul dea lungul secolelor
biblic, fondat de un prieten apropiat n 1719 pentru a publica si distribui copii
ale Scripturii.
Pietismul punea accent pe studiul si pe discutarea Bibliei, pe aplicarea ei n
viata zilnica si pe cultivarea unei vieti pioase. Era subliniata functia Duhului
Sfnt ca iluminator al Bibliei. Erau scoase n evidenta faptele bune ca expresie
a adevaratei religii. Biserica luterana a primit o noua vigoare spirituala. Hall
e
a devenit un centru misionar. n Africa, America, Asia si insulele din Pacific
avea loc o lucrare de pionierat dusa de misionarii din Halle. A fost stimulat
studiul stiintific al limbilor si al istoriei bisericesti, ntr-o ncercare de a se
ajunge la adevaratul nteles pe care l are Biblia pentru viata zilnica.
Indiferenta pietistilor fata de doctrina i-a facut pe unii sa adopte filozofia
idealismului.
- Pe lnga infuzia de vigoare spirituala proaspata n biserica luterana,
pietismul a avut ca rezultat fondarea Bisericii Moraviene de catre Contele von
Zinzendorf (1700-1760), care a studiat dreptul n scoala lui Francke la Halle si
la Wittenberg. Von Zinzendorf a sustinut ideea unei vieti de devotament
personal total fata de Cristos. n 1722, refugiatii moravieni au fondat
Herrnhut, pe domeniul lui Zinzendorf la Berthelsdorf, iar n 1727 el a devenit
conducator al organizatiei lor. Biserica Moraviana a fost recunoscuta ca
biserica separata n 1742. n anul 1745 era organizata pe trei planuri, cu
episcopi, batrni si diaconi. Miscarea avea o asemenea viziune misionara nct
spre mijlocul secolului avea misionari trimisi n Indii, Groenlanda si Africa. n
America, dupa o scurta perioada petrecuta n Georgia, moravienii s-au mutat
n Pennsylvania, unde n 1743, n timpul sederii sale n America, Zinzendorf a
ncercat sa-i uneasca pe toti protestantii germani sub moravieni.
Devotamentul lui pasionat fata de Cristos, exprimat poetic, a fost transpus n
expresie teologica de catre August Spangenberg, teologul miscarii. Este
interesant de notat ca cercul de influenta a fost completat atunci cnd Wesley
a fost ajutat de moravieni n credinta sa personala n Cristos. nvataturile lui
Wycliffe l influentasera pe Hus, fondatorul Fratilor boemieni", din care s-a
dezvoltat Biserica Moraviana, ce urma sa aiba o puternica influenta asupra
vietii spirituale a englezului John Wesley. Este trist faptul ca influenta engle
za

pe Continent n secolele al XVIII-lea si al XlX-lea a promovat deismul si

rationalismul