Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea Pedagogie
Catedra : Psihopedagogie si Invatamint primar

Referat
La cursul de teoria si metodologia educatiei fizice

Tema: Caracterul general al

lectiei de educatie fizica

A pregtit:
Studenta grupei 203
Podgurschi Ana

A verificat:
Hapco Zinaida

Chiinu, 2015

1. Trsturile i aptitudinile profesorului de educaie fizic.

Predarea cunotinelor, deprinderilor, formarea priceperilor, a trsturilor de caracter i de comportament este n
principal rezultatul muncii profesorului i a elevului. Munca profesorului este influenat de interaciunea dintre
trsturile de personalitate i aptitudinile psihopedagogice generale, cu cele didactice i cele educaionale

adecvate.Manifestarea aptitudinilor psiho-pedagogice generale, a aptitudinilor didactice i a aptitudinilor

edvicaionale, la profesorul de educaie fizic contribuie la mbuntirea procesului instructiv educativ.
2. Dinamica procesului de predare n educaie fizic.
Aa cum s-a subliniat, predarea este neleas ca fiind procesul de transmiterc sau de expunere a cunotinelor.
n esena ei reprezint toafo aciunile desfurate de ctre profesor n cadrul leciei de educaie fizic sport
avnd ca scop determinarea elevilor s nvee. Important n predare este capacitatea profesorului de a atrage, a
captiva i de a sdi n mintea elevilor dorina de nvare i de micare. In cadrul predrii se disting dou
aspecte distincte: instruirea i transformarea elevilor. Instruirea const n transmiterea cunotinelor de ctre
profesor, dar i n efortul depus de elev/pentru nelegerea, raionalizarea aspectelor i execuia micrilor ce d
un anumit sens fenomenelor, produce transformarea comportamentului n toate sensurile (fizic, intelectual,
afectiv, emoional i social).
3. Planificarea coninuturilor de predare a leciilor.
Eficiena procesului de predare-nvare depinde de modul cum profesorul/educatorul tie s i planifice,
pregteasc, s-i structureze i s expun coninutul nvrii. Planificarea, structurarea coninutului predrii,
presupune realizarea unei succesiuni metodice care s asigure realizarea procesului de nvare a exerciiilor,
cunotinelor, de formare a deprinderilor i priceperilor motrice, dar i de dezvoltare a aptitudinilor
psiht>motrice i educare a calitilor morale i de voin. Stabilirea succesiunii metodice a exerciiilor, n
vederea realizrii procesului de predare-nvare respect urmtoarele cerine:stabilirea clar a obiectivelor
operaionale ale leciei care vordetermina alegerea mijloacelor i a metodelor din lecia respectiv;stabilirea
testelor finale,intermediare;elaborarea succesiunii exerciiilor standard;evaluarea i formarea capacitii de
autoevaluare;respectarea individualizrii n procesul predrii;alegerea exerciiilor n funcie de scopul urmrit.
4. Organizarea predrii.
Organizarea (managementul) predrii const n dou aciuni principale:
-n sens larg, const n organizarea transmiterii (comunicrii)cunotinelor care presupune realizarea ntregii
activiti deproiectare, aplicare, evaluare a execuiei cunotinelor, priceperilori deprinderilor motrice, deci tot
ceea ce gndete i executprofesorul mpreun cu un anumit colectiv de elevi;
-n sens restrns,const n organizarea clasei se refer la conducereaoperaional -deplasarea materialelor,
deplasarea colectivului deelevi.
Organizarea procesului de predare-nvare i pregtire, n leciile de educaie fizic, presupune realizarea unor
operaii:
-alegerea formei ideale de organizare a leciei;
-nvarea punerii n practic a organizrii materialelor i a spaiuluide lucru;
-nvarea punerii n practic a organizrii elevilor.
In procesul de organizare a leciei intr i procesul de organizare a materialului didactic, a spaiului existent i
necesar procesului de nvare, dar i procesul de verificare a funcionalitii materialelor i instalaiilor.
Organizarea materialului necesar desfurrii procesului de predare-invare a deprinderilor motrice trebuie s
se realizeze ntr-un timp ct mai scurt, ntr-un mod ct mai organizat i mai eficient. 4.2.7.Conducerea leciei.
Conducerea (derularea) i dirijarea exerciiilor presupune organizareal leciei nct s permit realizarea:
-unui volum suficient de lucru n funcie de elev;
-adaptarea exerciiilor n funcie de particularitile fiecrui elev nparte;
-asigurarea unui timp maxim de intervenii corective;
-alegerea celei mai bune forme de organizare pentru colectiv;
-instruciunile de organizare trebuie s elibereze profesorul deproblemele de organizare.
Profesorul i alege, n funcie de modul de gndire, indicaiile de conducere i dirijare a exerciiilor, care se
refer la:
-modalitatea de ncepere a execuiei (exemplu "pleci din poziiadeprtat lateral");
-modalitatea de terminare a execuiei (exemplu "termini n poziiaghemuit");
-sublinieri ce privesc securitatea organismului propriu i acoechipierilor (exemplu "ai grij s nu execui btaia
pe margineagropii, pentru c poi s faci o luxaie a gleznei");
-momentul cel mai potrivit pentru a face corectrile i a daexplicaiile suplimentare (nu n timpul execuiei ci
imediat dupexecuie);
-execuiile reuite i nereuite (aprecierea i dezaprobarea).
5.Evaluarea leciei.

n cazul cnd pregtirea, organizarea, conducerea leciei a avut loc, urmeaz procesul de evaluare a acesteia.
Evaluarea leciei se face pe baza analizei eficienei muncii realizate de ctre elev, dar i de ctre profesor.
Aceast apreciere presupune confirmarea reuitei n urma folosirii exerciiilor standard planificate. Pentru acest
lucru profesorul trebuie s tie s descopere reperele, cauzele apariiei greelilor, s reomoasca greelile i s
gseasc posibilitile de ndreptare ale acestora.Procesul de nvare ncepe avnd la baz sprijinul reperelor
externe i se termin, prin nsuirea i controlul cu ajutorul reperelor interne. Profesorul apreciaz execuia
elevilor cu ajutorul reperelor externe.
6. Reglarea celor patru operaii ale procesului de predare nvare.
Procesul de predare-nvare realizat printr-o succesiune de operaiil prezentate anterior se poate mbunti
atunci cnd intervine i cea de-i cincia operaie, cea de reglare a celor anterioare.
Reglarea are la baz analiza cantitativ i calitativ a fiecrei operaii anterioare, gsirea greelilor i
ndeprtarea acestora.
Reglarea celor patru operaii specifice procesului de predare-nvare (planificarea, organizarea, conducerea,
evaluarea) ajut profesorul s-i mbunteasc miestria pedagogic. Un proces de predare-nvare este
considerat pozitiv atunci cnd:
-elevul lucreaz 50 % din timpul alocat leciei;
-profesorul aloc 50 % din timpul leciei interveniilor individuale i-descoper foarte repede cauza eecului i
cum poate fi evitat;
-fiecare elev este ajutat s lucreze n ritm propriu;
-profesorul realizeaz cel puin 2-3 minute supravegherea asupra-colectivului fr intervenie;
-observaiile sunt bine recepionate;
-eecurile sunt corectate imediat dup execuie;
-elevii nu ignor intervenia profesorului;
-profesorul stabilete imediat i cu mult uurin nivelul de nsuire al elevilor;
-profesorul descoper imediat cauza eecului;
-succesiunea de nvare este una bine gndit i analizat, nu unacopiat la ntmplare de la un profesor
"binevoitor";
-profesorul tie exact, n caz de eec, cu ce s intervin pentru anltura.

6. Structura leciei de educaie fizic pe pri

n decursul timpului lecia structurat pe pri a avut la rndul ei o evoluie: la nceput
lecia a
fost structurat pe trei pri, stabilizndu-se la aceast structur o bun perioad de
timp, dup care
s-a trecut la structura pe patru pri.
Lecia de educaie fizc pe trei pri avea urmtoarea structur: partea pregtitoare,
partea
fundamental i partea de ncheiere. Fiecare dintre pri avea obiective specifice ce
urmau a fi
ndeplinite, dup cum urmeaz:
1. Partea pregtitoare urmrea ndeplinirea urmtoarelor obiective: organizarea
colectivului, ridicarea strii emoionale, pregtirea organismului pentru efort,
influenarea selectiv a aparatului locomotor.
2. Partea fundamental avea ca obiective instructiv-educative ce urmreau realizarea
temelor leciei i dezvoltarea calitilor motrice.
3. Partea de ncheiere era destinat reducerii excitabilitii neuro-musculare, revenirea
indicilor marilor funciuni la parametrii iniiali, aprecieri i recomandri.
Aceast structur este nc practicat n cadrul procesului de antrenament sau n
kinetoterapie,
adic acolo unde coninutul i obiectivele leciilor sunt mai restrnse.
Lecia de educaie fizc pe patru pri a urmat celei pe trei pri i s-a fcut prin
diferenierea
fostei prime pri (pregtitoare) n altele dou rezultnd astfel dou pri: partea
introductiv i

partea pregtitoare. Iat obiectivele ce urmau a fi ndeplinite n fiecare dintre cele patru
pri:
1. Partea introductiv cu obiective organizatorice i de ridicare a strii emoionale.
2. Partea pregtitoare cu un coninut orientat spre angrenarea treptat a organismului n
efort i prelucrarea analitic a aparatului locomotor.
3. Partea fundamental cu aceleai obiective ca cele prezentate la structura pe trei pri.
4. Partea de ncheiere cu aceleai obiective ca cele prezentate mai sus.
Aceste structuri ofereau mai mult libertate profesorului n organizarea leciei, n
repartizarea
mijloacelor corespunztor gndirii sale metodice. Cu toate acestea, lsnd la latitudinea
profesorului
conducerea activitii pe intervale mari de timp, cu obiective complexe, puteau apare
greeli sau
omisiuni.

6.1 Structura leciei de educaie fizic pe verigi

n prezent, structura leciei de educaie fizic este realizat pe verigi sau momente
etc.,
ealonnd coninutul pe uniti mici ntr-o succesiune cursiv (coerent) cu caracter
constant.
Actuala structur a leciei de educaie fizic este reprezentat prin intermediul unui
numr de opt
verigi, dup cum urmeaz:
1. Organizarea colectivului de elevi;
2. Pregtirea organismului pentru efort (nclzirea general a organismului);
3. Prelucrarea analitic a aparatului locomotor (numit i Influentarea selectiv a
aparatului locomotor sau mai vechi Optimizarea dezvoltrii fizice);
4. Dezvoltarea/educarea (sau verificarea) calitilor motrice viteza sau ndemnarea;
5. Realizarea temelor leciei (nvarea, consolidarea, perfecionarea sau verificarea
deprinderilor i/sau priceperilor motrice);
6. Dezvoltarea/educarea (sau verificarea) calitilor motrice fora sau rezistena;
7. Revenirea organismului dup efort (numit i linitirea organismului);
8. Aprecieri i recomandri.
Evoluia structurii leciei de educaie fizic i similitudinea obiectivelor instructiveducative dar
i a coninuturilor poate fi redat schematic ca n fig. nr. 3.
Aceast structur pe verigi, ncadreaz profesorul/nvtorul ntr-un sistem de
limitri care l
dirijeaz, n mod necesar spre realizarea succesiv a tuturor obiectivelor instructiveducative. Totui,
profesorul/nvtorul are posibilitatea de a alege unele variante structurale determinate
de condiiile
n care se desfoar activitatea i de gndirea sa metodic, preciznd c leciile de
educaie fizic se
desfoar pe baza programrii (anticipate) coninutului i opiunii pentru formele
structurale
adecvate.
STRUCTURA PE 3 PRI STRUCTURA PE 4 PRI STRUCTURA PE VERIGI

Fig. nr. 3 Evoluia structurii leciei de educaie fizic

EXEMPLIFICARI DE EXERCITII
PENTRU ACTIVITATEA DE EDUCATIE FIZIC
Una din sarcinile educatiei fizice este formarea unei tinute corecte la copii.. n realizarea acestor sarcini,
exercitiile pentru ntarirea unor grupe de muschi au un rol deosebit.
1. Sarim ca iepurasii"
Formatia si pozitia de plecare: n grup; interval-distanta 1 m; ghemuit pe patru labe. Saritura nainte alternat
brate si picioare, de 2-3 ori.
Comanda: "Ghemuit...sarim ca iepurasii, un, doi...hop....hop..."etc..
Recomandari: copiii vor tine capul sus, privirea nainte.
2. "Priveste bratele"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc culcat pe burta; bratele ntinse nainte cu palmele pe podea. Ridicarea
bratului stng cu usoara extensie(1), revenire(2). Se repeta aceeasi miscare si cu bratul drept. Se executa de 3-4
ori.
Comanda: "nainte culcat cu bratele ntinse.
Ridicam bratul sus.....jos......celalalt.......sus........jos......." etc.
Recomandari: copiii sa urmareasca cu privirea ridicarea bratului.
3. "Plici-plici"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc la interval de 1 m, stnd cu picioarele departate, bratele ntinse
nainte.Bataia palmelor n fata, apoi la spate, alternativ de 3-4 ori.
Comanda: "Plici-plici, ncepeti....plici-plici....plici-plic etc
Recomandari: bataia palmelor la spate sa se faca ct mai sus.
4. "Prindem genunchii"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc stnd. Ridicarea unui genunchi pna la orizontala si prinderea lui cu
ambele mini(1), revenire(2). Aceeasi miscare se executa cu celalalt picior. Se executa alternativ de 3-4 ori.
Comanda: "Prindem genunchii, nce3peti: genunchii sus....jos..." etc
Recomandari: copiii nu vor fi tinuti prea mult timp n pozitie pe un picior. Genunchiul ridicat se trage cu
ambele mini catre piept.
5. "Ferastraul"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, doi cte doi, copiii stau fata n fata, se tin de mini ncrucisat, usor
departat, stnd. Rasucirea trunchiului la stnga, dreapta, tragnd bratele. Se executa de 3-4 ori n fiecare parte.
Comanda: " Ferastraul ncepeti, hrs....hrs..." etc

6. "Picioare scurte, picioare lungi"

Formatia si pozitia de plecare: n cerc, seznd cu picioarele ntinse si apropiate, trunchiul usor nclinat napoi,
cu sprijin pe palme.ndoirea unui picior, venind cu talpa pe sol (1), ntinderea piciorului la loc (2). Aceeasi
miscare cu celalalt picior. Se executa alternativ de 4-5 ori.
7. "Morisca"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, stnd cu picioarele usor departate, bratele ndoite din cot n fata
pieptului. Rotirea antebratelor nainte si napoi (morisca). Se executa de 2-3 or i, cte 5-6 secunde.
Comanda: "Morisca ncepeti, nainte....napoi...." etc.
8. "Foarfeca"(pentru brate)
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, stnd cu picioarele usor departate, bratele nainte cu palmele n
jos.Forfecarea bratelor: ncrucisarea bratelor ntinse nainte, alternnd dreapta-stnga, deasupra, dedesupt. Se va
executa de 3 ori, cte 3-4 forfecari.
Comanda: "Foarfeca ncepeti....un, doi".
9. "Calutii naravasi"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, stnd. Aruncarea picioarelor alternativ n spate, cu ndoirea genunchilor
si revenire. Se executa de 4-5 ori.
Comanda: "Calutii naravasi, ncepeti, sus, jos....sus, jos" etc
Recomandari: aruncarea picioarelor se face cu imediata revenire.
10. "Semnalul"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc la interval de 1 m, stnd cu picioarele usor departate. Leganarea bratelor
prin lateral n sus cu ncrucisarea lor (1), revenire (2).Se executa de 4-5 ori.
Comanda: "Semnalul, ncepeti, sus, jos....sus, jos"
Recomandari: nu se vor opri copiii cu bratele ncrucisate, ci vor reveni imediat n pozitie initiala. n momentul
ncrucisarii bratelor, copiii vor privi n sus.
11. "Facem nodul"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, stnd cu picioarele usor departate. Leganarea bratelor nainte(1), apoi
leganarea bratelor napoi cu prinderea minilor(2). Se executa de 4-5 ori.
Comanda: "Facem nodul, ncepeti, nainte....napoi...." etc
12. "Sare veverita"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, stnd cu minile pe sold. Saritura ca mingea spre dreapta si spre stnga..
Se vor executa 3-4 sarituri de 2-3 ori.
13. "Bicicleta"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, culcat pe spate. Bratele pe lnga corp, minile pe podea. Se executa
miscarea de pedalare cu picioarele. Se vor executa 4 -5 pedalari, repetnd exercitiul de 2-3 ori.
Comanda: "Pe spate culcat, bicicleta, ncepeti, un, doi....un, doi..." etc.
14. "Leagana bratele"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, stnd cu picioarele departate. Leganarea bratelor paralel, ntr-o parte si n
alta, urmarind cu privirea miscarea lor. Se executa alternativ de 3-4 ori.
Comanda: "Leganarea bratelor, ncepeti, un, doi....un, doi..."etc.
Recomandari: leganarea sa se execute cu bratele nencordate, corpul sa nu se aplece nainte.
15. "Ursul doarme"
Formatia si pozitia de plecare: n semicerc, seznd cu picioarele ncrucisate, cu palmele pe genunchi. ndoirea
trunchiului spre un picior, atingnd cu nasul dosul palmei (1), revenire cu ducerea minilor la spate(2); se
continua miscarea spre celalalt genunchi. Se executa alternativ de 3-4 ori.
16. "Elasticul"
Formatia si pozitia de plecare: n semicerc, stnd cu picioarele usor departate, cu minile la piept. ntinderea
energica a bratelor lateral (zvcnire), (1), revenire (2). Se executa de 4 -5 ori.
17. "Ne ascundem"
Formatia si pozitia de plecare: n semicerc, stnd n spatele scaunelelor, cu minile spijinite pe spatarul
acestora. ndoirea genunchilor (cu genunchii departati), asezarea pe vine(1), revenire (2). Se executa de 4 -5 ori.
Comanda: "Ne ascundem, ncepeti!......jos...sus."
Recomandari: la ndoirea genunchilor se va urmari, pe ct posibil, sa aiba calciele lipite.
18. "Leaganul"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, stnd. leganarea bratelor nainte (1), napoi (2). Se executa de 4 -5 ori.
Recomandari: copiii nu vor tine bratele ncordate si vor executa miscarea fara ntreruperi.
19. "Croitorul"

Formatia si pozitia de plecare: n crerc, seznd cu picioarele ncrucisate, minile pe genunchi. Ducerea unui brat
oblic n sus, cu ntoarcerea capului nspre bratul ridicat, cu redresarea spatelui (1), revenire (2). Se va executa
alternativ de 3-4 ori.
Recomandari: miscarea se executa n ritm lent.
20. "Tunelul"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, doi cte doi, stnd fata n fata cu minile pe sold. ntinderea bratelor n
sus cu prinderea minilor perechii respective si cu ridicarea pe vrfuri (1), revenire (2). Se executa de 4-5 ori.
21. "nfasuratul atei"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, stnd, cu bratele ndoite n fata pieptului. Rotarea rapida a antebratelor
de 3-4 ori, urmata de zvcnirea laterala a bratelor
22. "Mersul berzei"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica pe doua lini, stnd cu minile pe sold. Ridicarea unui
genunchi catre piept (1), coborrea genunchiului pe pamnt, nti pe vrf, apoi pe toata talpa (2). Se executa de
4-5 ori.
Recomandari: n timpul ridicarii genunchiului, trunchiul se va mentine drept.
23. "Foarfeca"(pentru picioare)
Formatia si pozitia de plecare: n coloana, pe doua linii, cu picioarele departate. Sarituri pe vrfuri cu
ncrucisarea picioarelor (1), saritura n pozitia departat (2). Se executa 3-4 sarituri de cte 2-3 ori.
24. "nvrte bratul"
Formatia si pozitia de plecare: n semicerc, stnd cu picioarele departate. Rotarea unui brat prin nainte sus, n
ritm rapid de 3-4 ori. Aceeasi miscare cu celalalt brat. Se executa alternativ de 2-3 ori.
Recomandari: rotarea bratelor se executa n ritm vioi, energic.
25. "Priveste sus"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana stnd. Ridicarea bratelor prin lateral n sus, cu nclestarea degetelor si
ndoirea capului napoi (1), revenire (2). Se va executa de 3-4 ori.
26. "ntindem piciorul"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, stnd. ntinderea piciorului stng nainte lateral, la spate, cu sprijinirea
vrfului piciorului. Aceeasi miscare se executa cu piciorul drept. Se repeta de cte 2-3 ori.
27. "ntindem sfoara"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, stnd, cu apucarea sforii. Ridicarea bratelor prin nainte sus, cu ducerea
sforii deasupra capului si cu ridicarea pe vrfuri (1), revenire cu ntinderea sforii (2). Se executa de 4-5 ori.
28. "Locomotiva"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, stnd cu picioarele usor departate, bratele pe lnga corp, ndoite din cot.
ntinderea alternativa a bratelor nainte, cu rasucirea trunchiului n directia opusa. Se executa de 4-5 ori.
29. "Fluturasul"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana stnd, cu bratele ndoite la umar (coatele lipite de corp). ntinderea
bratelor lateral cu palmele n sus (1), revenire (2). Se va executa de 3-4 ori.
30. "Toba mare, toba mica"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana, pe doua linii, culcat pe spate cu genunchii ndoiti. Batai alternative
cu toata talpa(toba mare), apoi cu vrful picioarelor (toba mica). Se repeta de 2 ori, cu cte 4-5 batai.
31. "Limba ceasului"
Formatia si pozitia de plecare: coloana de gimnastica pe doua linii, stnd cu minile pe sold. Leganarea
piciorului stng lateral(1), revenire (2). Aceeasi miscare cu piciorul drept. Se executa de cte 3-4 ori.
Recomandari: n timpul leganarii piciorului , trunchiul va sta drept.
32. "Prinde batista"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, seznd cu picioarele ncrucisate, cu minile pe
genunchi.. Educatoarea, plimbndu-se printre siruri, flutura o batista deasupra capului copiilor. Copiii, cu
bratele ridicate sus, vor ncerca sa prinda batista, fara a se ridica din pozitia seznd. Se executa de 2-3 ori.
33. "Saritura ntr-un picior"
Formatia si pozitia de plecare: coloana de gimnastica, stnd cu minile pe sold.Se vor executa 2-3 sarituri pe un
picior, apoi pe celalalt picior. Se executa de cte 2 ori.
34. "Atinge pamntul"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, stnd. Ridicarea bratelor lateral (1), aplecarea
trunchiului n fata cu picioarele ntinse (2), ghemuire cu vrful degetelor atingnd podeaua (39, ntinderea
genunchilor cu revenire n pozitia de plecare (4). Se executa de 2-3 ori.
35. "Tiroleza"

Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, stnd. Ridicarea alternativa a genunchilor pna la
orizontala, cu bataia palmelor sub genunchi. Se repeta de cte 3-4 ori.
36. "ntinderea elasticului"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, stnd cu picioarele usor departate, cu pumnii n fata
pieptului. Arcuirea coatelor napoi (1), revenirea cu coatele lateral (2). Se executa de 3-4 ori.
37. "Macaraua mica"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana departat stnd. Aplecarea si ndoirea trunchiului spre piciorul stng,
atingnd cu minile vrful piciorului (1), revenire (2). Aceeasi miscare spre piciorul drept. Se executa de cte 23 ori alternativ.
Recomandari: se va insista ca miscarea sa se execute cu genunchii ntinsi.
38. "Pompa"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, stnd cu picioarele usor departate, minile pe sold.
ndoirea genunchilor, cu arcuire de doua ori si revenire. Se va executa de 2-3 ori.
39. "Ridicarea sacului"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, stnd cu picioarele departate. Aplecarea si ndoirea
trunchiului spre piciorul stng, imitnd cu minile apucarea unui sac; ndreptarea trunchiului cu ducerea
minilor spre umarul drept. aceeasi miscare spre piciorul drept. Se executa alternativ de 3-4 ori.
40. "Saritura strengarului"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, stnd.Saritura, cu ridicarea genunchiului opus bratului,
care se leagana n sens opus miscarii picioarelor. Se executa 4-5 sarituri, de 2 ori.
Recomandari: saritura se face n ritm vioi, iar leganarea bratelor sa fie ct mai libera.
41. "Leaganul bratelor"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, stnd cu picioarele departate. Leganarea bratelor
nainte, napoi si rotarea bratelor prin nainte sus, jos.. Se executa de 3-4 ori.
42. "Pendulul"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, stnd. Leganarea piciorului stng nainte, napoi, la
loc. Aceeasi miscare cu piciorul drept. Se executa de cte 2-3 ori.
43. "Apa frige"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, stnd cu minile pe sold. Ridicarea energica a
picioarelor, alternativ, cu genunchiul ndoit. Se executa de 5-6 ori.
44. "Scoate dopul"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, seznd cu picioarele ncrucisate, bratele ndoite n
umar. Rasucirea trunchiului la stnga si la dreapta de 2-3 ori, apoi ntinderea energica a bratelor n sus (cu
aplecarea capului pe spate), nsotita de strigatul poc! Se executa de 3-4 ori.
45. "Avionul"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, seznd pe scaunel sau sol, cu picioarele usor departate,
bratele laterale. ndoirea trunchiului spre stnga (1), revenire (2). Miscarea se executa alternativ spre stnga si
dreapta de cte 3-4 ori.
Recomandari: exercitiul se executa cu spatele drept, n ritm lent.
46. "Legarea siretului"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica stnd. Ridicarea unui genunchi la piept aplecarea
trunchiului nainte, cuprinderea piciorului ridicat, imitnd legarea siretului (1), revenire (2). Se repeta miscarea
alternnd picioarele de 3-4 ori.
47. "Cntarul"
Formatia si pozitia de plecare: stnd cu picioarele departate. ndoirea trunchiului spre stnga cu alunecarea
mini stngi pe coapsa si gamba piciorului stng si cu ducerea minii drepte spre axila dreapta (1), revenire (2).
Aceeasi miscare se executa spre dreapta. Se executa de 2-3 ori.
Recomandari: n timpul miscarii se va urmari ca trunchiul sa nu se aplece nainte.
48. "Di-di"
Formatia si pozitia de plecare: seznd cu picioarele ncrucisate cu minile pe umar. Arcuirea coatelor spre spate
de 3-4 ori (Di-di). Se executa de 3-4 ori.
49. "Leaganul huta-huta"
Formatia si pozitia de plecare: copiii pe doua linii, n perechi, stau spate n spate, stnd cu picioarele departate,
bratele lateral, minile prinse. Lasarea greutatii corpului alternativ pe un picior. Se executa de 3-4 ori.
Recomandari: exercitiul se executa n ritm lent.
50. "Ne nvrtim"

Formatia si pozitia de plecare: pe doua linii perechi, fata-n fata, stnd, prinsi de mini. Se executa 3-4 nvrtiri
spre stnga prin pasi mici alaturati, pe vrfuri. Aceeasi miscare se face si spre dreapta. Se va repeta de 2-3 ori.
51. "Batem palmele"
Formatia si pozitia de plecare: stnd cu picioarele usor departate, minile la umar. ntinderea bratelor n sus si
bataia palmelor de 3 ori; ndoirea bratelor cu minile la umar. Se va executa de 2-3 ori.
52. "Saritura ca foarfeca"
Formatia si pozitia de plecare: stnd cu minile pe sold. Se executa saritura ca mingea, cu forfecarea picioarelor
nainte si napoi. Se va executa de 5-6 ori.
Recomandari: se va insista asupra sariturii elastice.
53. "Lumnarea mica"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, culcat pe spate, cu bratele lateral, palmele pe podea.
Ridicarea alternativa a picioarelor la verticala. Se va repeta de cte 3-4 ori.
54. "Macaraua mare"
Formatia si pozitia de plecare: stnd cu picioarele departate, bratele ntinse sus cu degetele nclestate. Aplecarea
si ndoirea trunchiului spre piciorul stng (1), revenire (2). Aceeasi miscare spre dreapta. Se vor executa de 3-4
ori.
55. "Elicea"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica: stnd cu picioarele departate si bratele lateral. Rotarea
mare a bratelor cu ncrucisarea lor n fata capului. Se va executa de 3-4 ori.
Recomandari: rotarea se executa cu bratele nencordate si degetele semindoite.
56. "Tunelul"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica: stnd fata n fata, doi cte doi, cu minile pe sold.
ntinderea bratelor sus cu prinderea minii perechii si cu ridicarea pe vrfuri (1), coborrea bratelor si a
calcielor n pozitia initiala. Se executa de 3-4 ori.
Recomandari: tunelul se va mentine una, doua secunde, cu bratele bine ntinse si capul lasat pe spate.
57. "Coronita"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica: stnd. ndoirea trunchiului spre stnga cu ducerea
bratelor n forma de coroana, deasupra capului, si cu ducerea piciorului stng lateral(1), revenire (2). Aceeasi
miscare se executa spre dreapta. Se repeta de 3-4 ori alternativ.
Recomandari: exercitiul se executa n ritm lent, iar trunchiul se mentine n tot timpul ndoirii n plan frontal.
58. "Cercuri mici, cercuri mari"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica: stnd cu bratele ntinse lateral. Rotirea bratelor nainte,
napoi, descriind cercuri(4-5), din ce n ce mai mari. Miscare de rotire se repeta n sens invers. Se repeta de 2
ori.
59. "Saritura laterala"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica: stnd cu minile pe sold. Saritura ca mingea, cu
deplasarea laterala spre stnga si spre dreapta. Se executa de 2-3 ori.
Recomandari: sariturile sa se execute elastic, pe vrfuri.
60. "Cositul"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica: stnd cu picioarele departate, bratele nainte, degetele
semindoite. Rasucirea trunchiului la stnga si la dreapta cu leganarea bratelor. Se executa de 3-4 ori.
61. "Fulgerul"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, stnd cu bratele ndoite si minile la umar. ndoirea
genunchilor cu doua arcuiri si ntinderea energica a bratelor oblic n sus, cu ntinderea genunchilor si cu
ridicarea pe vrfuri. Se repeta de 3-4 ori.
Recomandari: pozitia ntinsa a trunchiului si a bratelor se va mentine 1-2 secunde.
62. "Lovim podeaua"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, stnd. Ridicarea bratelor lateral sus, cu ridicarea pe
vrfuri(1), ndoirea genunchilor cu coborrea bratelor lateral jos si lovirea podelei de 3 ori, cu arcuirea
genunchilor (2). Miscarea se executa de 2-3 ori.
63. "Sa notam"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, stnd cu palmele fata-n fata la piept. ntinderea
bratelor nainte, lateral si ndoirea lor n pozitia de plecare(imitnd miscarea de not). Se executa de 3-4 ori.
64. "Calutul de lemn"

Formatia si pozitia de plecare: stnd cu picioarele departate, nainte si napoi, minile pe sold. Trecerea greutatii
corpului nainte si napoi de pe un picior pe altul cu ridicarea usoara de pe sold a piciorului eliberat (se imita
balansarea calutului de lemn). Se executa de 5-6 ori.
65. "Ariciul"
Formatia si pozitia de plecare: culcat pe spate. Ridicarea trunchiului n pozitia seznd, cu ndoirea genunchilor
si prinderea lor cu bratele(1), culcat pe spate (2). Se executa de 2-3 ori.
66. "Pisica la pnda"
Formatia si pozitia de plecare: pe genunchi, pe calcie seznd. Ducerea bratelor prin nainte sus (1); aplecarea
trunchiului nainte, pieptul pe genunchi, palmele ating podeaua (2); retragerea minilor pna la piept, coatele
lipite de trunchi(3); ndreptarea trunchiului n pozitia de plecare(4). Se executa de 2-3 ori.
Recomandari: exercitiul se executa n ritm lent; n timpul executarii miscarii, sezutul ramne lipit de calcie.
67. "Balanta"
Formatia si pozitia de plecare: n cerc, doi cte doi, fata n fata, tinndu-se de mini, unul stnd n picioare iar
celalalt pe vine. Schimbarea pozitiei la comanda educatoarei.
Se executa de 3-4 ori.
Recomandari: n timpul executarii miscarii, copiii sa nu se lase de mini.
68. "Leaganul"
Formatia si pozitia de plecare: n coloana de gimnastica, stnd cu picioarele usor departate, bratele libere pe
lnga corp. Leganarea bratelor nainte, napoi, apoi rotarea mare a abratelor prin nainte sus, jos, nsotita de
flexiunea genunchilor la fiecare leganare a bratelor. Se executa de 3-4 ori.
Recomandari: se va insista asupra coordonarii leganarii bratelor cu flexiunea genunchilor
JOCURI SI EXERCITII PENTRU ACTIVITATILE DE EDUCATIE FIZICA
( SI NU NUMAI) DESFASURATE IN AER LIBER
1
a

EXERCITII
CURSA PRIN CERC- In acest exercitiu se trece cu pasire printr-un cerc tinut la o oarecare inaltime.

DOI CATE DOI- doi copii se prind de aceeasi mana si se invartesc imprejur, privindu-se unul pe altul.
Bratul liber este intins inspre exterior si corpul usor aplecat in lateral.

RIDICAREA UNUI CON DE BRAD- Exercitiul se executa din pozitia sezand, cu sprijinul palmelor
inapoi pe sol. Piciorele sunt intinse. Cu degetele piciorelor se apuca de jos un con de brad si se ridica.
Cine il ridica mai sus, acela este castigator.

CURSA VRABIUTEI- Exercitiul se executa prin sarituri pe varfuri si pe ambele picioare lipite cu
deplasare inainte. Cursa cu sarituri se mai poate executa cand pe un picior, cand pe altul.

CU BICICLETA- Exercitiul se executa din pozitia culcat pe spate. Picioarele se misca liber, imitand
pedalatul la bicicleta.

ZBORUL AVIOANELOR La acest exercitiu se alearga in cerc sau descriind cifra 8. Bratele sunt
tinute ca aripile unui avion. Pentru a mari eficienta acestui exercitiu, zborul se va face cu motorul
zumzaind.

CANTARUL- Doi copii se prind de brate , stand spate in spate. Unul dintre ei se apleaca in fata si-l
ridica pe celalalt pe spatele lui. Dupa ce revine la pozitia initiala, celalalt copil va face si el acelasi
exercitiu. Se poate repeta exercitiul de doua-trei ori.

PISICA SI PISOII- La acest exercitiu se merge in patru labe , pe varfuri si palme. Copiii sunt
pisicutele care se joaca prin iarba. La chemarea pisicii, ei vin la casuta pe varfuri si palme,
facand :miau, miau (pentru respiratie)

OILE LA STANA- Acest exercitiu propune tararea pe genunchi si palme. Copiii sunt oitele care pasc
iarba. La semnalul oitele pornesc spre stana:, copiii se tarasc pe genunchi si palme si se aduna la
stana.

2.JOCURI
a. PISICA SI CATELUL- Obiective:-consolidarea deprinderii de a alerga;
-dezvoltare atentiei
Copiii stau cate doi (unul in spatele celuilalt, cel din spate cu mainile pe umarul celui din fata), in
formatie de cerc. Conducatorul jocului propune alegerea catelului si a pisicii. Cainele trebuie sa prinda
pisica. Daca pisica este prinsa se schimba rolurile. Daca pisica a obosit si vrea sa se odihneasca, ea poate sa
se aseze in fata a doi copii- devenind astfel un grup de trei copii. In acest caz, cel de-al treilea trebuie sa
alerge mai departe, devenind pisica.
b. CAUTA-TI MINGEA PE TERENUL DE JOC!-Obiective:consolidarea deprinderii copiilor de a
alerga la un semnal; dezvoltarea atentiei si spiritului de observatie.
Material didactic: 4 mingi diferit colorate, jetoane cu imaginea lor(a mingilor), fluier, creta.
Jocul se va desfasura pe terenul de joc sau pe iarba. Se deseneaza pe sol sau se marcheaza pe iarba 4
cercuri in care se aseaza cele 4 mingi. Copiii vor fi impartiti in 4 echipe, fiecare echipa avand in piept un
jeton cu imaginea unei mingi colorate. La semnalul conducatorului de joc, copiii se imprastie fugind pe tot
terenul marcat, iar la semnalul cauta-ti mingea se intorc la locurile lor. Echipa care se aduna mai repede
in cerc, castiga. La repetare, cand copiii sunt imprastiati pe teren, conducatorul jocului schimba locul
mingilor.
c. VULPEA SI IEPURELE- Obiective: consolidarea alergarii; dezvoltarea calitatilor motrice: viteza,
rezistenta si indemanare.
Copiii stau in formatie de cerc , iar unul dintre ei care este ales sa reprezinte vulpea, sta in mijlocul
cercului. Vulpea trece pe la toti copiii, spunand versurile(ca la numaratoare):
Eu sunt vulpea roscata
Iepure pazesteti blana
Am fugit eu dupa tine
Dar si tu gonesti prea bine.
Mi-ai scapat odata-n drum
Teafar n-ai sa scapi acum!
Copilul la care se termina numaratoarea devine iepure, el fuge, iar vulpea cauta sa-l prinda. Dupa ce
vulpea l-a prins , conducatorul jocului alege o alta vulpe si jocul reincepe.
d. VANATORUL, VRABIA SI ALBINA- Obiective: consolidarea deprinderii de a alerga; dezvoltarea
calitatilor fizice; intarirea si dezvoltarea aparatului respirator si cardio-vascular.
Regulile jocului: -copiii au voie sa alerge atat prin cerc cat si in afara cercului;
-copiii care formeaza cercul, vor sta la intervale de cel putin o lungime de brat, pentru
a putea permite astfel celor ce alearga, sa intre sau sa iasa din cerc.
Copiii vor sta in formatie de cerc. Se aleg trei copii: primul este vanatorul, al doilea vrabia iar al
treilea albina. La un semnal dat de conducatorul jocului, vanatorul alearga dupa vrabie (s-o prinda),
vrabia dupa albina( s-o manance), iar albina dupa vanator ( sa-l intepe). Jocul se desfasoara pana
cand unul din cei trei a fost prins. In locul lui se numeste alt jucator din cerc si jocul continua. Daca
numarul copiilor este mai mare se pot schimba cele trei roluri deodata.

Proiect didactic
Data : 22.01.2008
Grupa: mare
Educatoarea :
Activitatea : Educatie
joc
mini

fizica

exercitii

fizice

si

Tipul de activitate : Consolidare

Tema : Repetarea aruncarii si prinderii mingii cu ambele

Forma de realizare : frontal, pe grupe

Scopul activitatii : - Consolidarea si perfectionarea
deprinderilor motrice de baza ;
- Perfectionarea aruncarii si prinderii mingii
cu ambele mini;
- Dezvoltarea spiritului de competitie, a
dorintei de afirmare, a spiritului de echipa si
a ncrederii n fortele proprii ;
Obiective
operationale
: - sa
execute
corect
deprinderile motrice nvatate ;

- sa execute corect aruncarea si

prinderea mingii cu ambele mini ;
- sa-si coordoneze miscarile n raport cu
comenzile date;
- sa respecte regulile jocului ;
Metode
si
procedee
: explicatia,
demonstratia,
exercitiul.
Material didactic - hrtie creponata, mingi, pahar si
ecusoane, recompense.
Material bibliografic : Programa activitatilor instructiv educative n gradinita de copii ; Bucuresti 2000.
Ghid
privind
desfasurarea
activitatilor de educatie fizica n gradinita, editura Tiparg
Metodica
educatiei
fizice
n
gradinita - Manual pentru liceele pedagogice de educatoare
Didactica educatiei fizice, editura
Univ. "Aurel Vlaicu" Arad 2007
Durata : 25 -30 minute
Verigile

Continutul activitatii

Dozare

activitatii
1. Momentul
organizatoric

Formatii de lucru, modalitati de

si indicatii metodice

Asigurarea
conditiilor 1
necesare bunei desfasurari minut
a activitatii.

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0
0
X

5 minute
Deplasarea
gimnastica.

sala

de

2. Pregatirea
organismului
Alinierea, salutul, controlul
pentru efort
tinutei, raportul.
Anuntarea temei.
Variante
alergare .

de

mers

Exercitii de mers :

n coloana cte unul

si

n linie dreapta cu fata catre educa

- Atentie DREPI !

- Astazi la activitatea de educatie

repeta aruncarea si prinderea
ambele mini, iar apoi ne vom
"mingea peste ru".

n sir cte unul pe marginea

corecteaza tinuta, miscarea brate
capului.

- mers obisnuit;
- Mers obisnuit MARs!
- mers pe vrfuri;
- Privirea nainte !
- mers pe calcie ;

- mers ghemuit ;

- Bratele se misca pe lnga corp !

- mers ca soldatii ;

- Mers pe vrfuri cu bratele sus MA

Variatii de alergare:

- ntindem bine bratele !

- alergare usoara ;

- Mers pe calcie cu minile pe sold

- alergare cu genunchii sus ;

- Mers ghemuit cu minile pe

MARs !

- alergare cu pendularea
gambei si lovirea sezutei

- Mers cadentat, bratele balansam

corp MARs !

- Pas alergator MARs !

- Bratele se misca pe lnga corp !

- Alergare cu genunchii sus MARs
- Alegere cu lovirea sezutei MARs
- Lovim bine sezutul !

- Bratele se misca ndoite pe lng

Verigile

Continutul activitatii

Dozare

Formatii de lucru, moda

exersare

activitatii

si indicatii metodic
3.
Se trece la formarea coloanei de 10
Influentarea
gimnastica.
minute
selectiva
a
aparatului
Complexe de exercitii :
4x4 T
locomotor
Exercitiul 1
4x4 T
"Leganam papusa"

4x4 T

Din coloana cte unul s

coloana cte doi, apoi pat

- Din coloana cte unul

cte doi MARs !

- Din coloana cte doi n

cte patru MARs ! (pe mijl

P. I. stnd departat cu bratele ndoite

n fata cu palmele suprapuse n sus.
0 0 0 0
T.1, T.3 - rasucirea trunchiului spre
dreapta.
T.2, T.4 - rasucirea trunchiului spre
stnga.

0 0 0 0
0 0 0 0
X

Exercitiul 2

1. Ridicam bratele latera

interval de doua brate.

"Privim cerul, privim pamntul"

2. ntindem
distanta.

P. I. stnd departat cu minile pe

solduri

bratele

- Picioarele usor depa

bratele ndoite n fata

T.1, T.3 - aplecarea capului nainte

T.2, T.4 - aplecarea capului napoi

- Trunchiul este rasu

dreapta, iar apoi spre stn

Exercitiul 3

- Picioarele usor depa

ridica si se coboara capu
drept.

"Brate scurte, brate lungi "

P.I. stnd cu minile pe lnga corp

- Din pozitia stnd, spat

ntindem bine bratele din
Verigile

Continutul activitatii

Dozare

Formatii de lucru, moda

exersare

activitatii

si indicatii metodic
T.1 - minile pe umeri,
4.
Consolidarea
deprinderilor
motrice
nvatate

T,2 - minile sus

T,3 - minile pe umeri

4x4 T

T,4 - minile pe lnga corp

4x4 T

Exercitiul 4

4 minute

- Stnd cu minile pe l
spatele drept.

- Minile ntinse na
palmele n jos, forfecarea
bratelor n fata, alternant.

"Foarfeca"
P.I. - stnd cu minile pe lnga corp

- Saritura usoara, ela

aterizare n ghemuit,
drept !

- minile ntinse nainte

- forfecarea bratelor
Exercitiul 5
"Sari minge, minge jos"
P.I. - stnd cu picioarele apropiate,
minile pe solduri;
- sarituri urmate de ghemuire

Inspiram pe nas cu
bratelor sus si expiram pe

- Desfacem coloana la pa
Formam cercul.
Copiii vor sta n cerc, cu
interiorul cercului.

Copiii prind cu ambe

mingea aruncata de edu
din centrul cercului si

Exercitii de respiratie

napoi.

Desfacerea coloanei de gimnastica.

Se corecteaza miscarile s
gresite.

Se formeaza un cerc.

Deprinderile motrice care vor

consolidate
sunt
aruncarea
prinderea mingii cu doua mini. Se
forma un cerc n mijlocul caruia se
afla educatoarea, care va arunca si
prinde mingea tuturor copiilor.

fi
si
va
va
va

Educatoarea va arunca si va prinde

mingea pe rnd tuturor copiilor astfel
nct sa fie implicata toata grupa.
Verigile

Continutul activitatii

Dozare

Formatii de lucru, moda

exersare

activitatii

si indicatii metodic

5.
Desfasurarea
jocului
Grupa de copiii se mparte n doua si
7
mingea
se aliniaza pe doua rnduri. Vor forma minute
peste ru
echipa mingilor galbene si echipa
mingilor roz. Printr-o fsie de hrtie
6. Revenirea creponata asezata pe teren, se
organismului marcheaza rul. Coloanele se aseaza
dupa efort
n spatele rului. Primul copil din
fiecare coloana are o minge n mna. 2 minute
7. ncheierea La semnalul educatoarei primii copiii
activitatii
trebuie sa sara peste apa (cu mingea 1 minut
n mna) si de pe malul celalalt se
ntorc si arunca mingea urmatorilor
doi din rndurile respective. Acestia
prind mingea, sar peste ru si arunca
mingea urmatorilor.
Dupa ce jocul a fost explicat si
demonstrat se da semnalul de
ncepere a competitiei.

- Atentie START !
Copiii desfasoara jocul
de educatoare.

Se da semnalul de n
jocului si se anunta
cstigatoare.

n cerc stnd turces

plimba paharul, iar la
schimba directia.

Cstiga echipa care termina prima si

a scapat de cele mai putine ori
mingea.

- n linie pe un rnd ADUN

Jocul linistitor: "Plimba paharul"
Copiii vor forma un cerc mic stnd
turceste cu umar lnga umar. Un copil
va avea un pahar pe care la semnal l
va da mai departe la unul dintre vecini
n sensul indicat de educatoare.
Vecinii vor executa aceleasi miscari
pna vor auzi semnalul: STOP !
Educatoarea va indica un alt sens la
semnalul plimba paharul. Copiii vor
trebui sa fie atenti la paharul care se
plimba si sa-l preia ct mai repede.
Adunarea.
Observatii si recomandari.
Se
fac
aprecieri
generale
si
individuale.
Salutul.