Teoria Probabilităţilor – An II Sem.

1 2009
A Dificultate scazută
B Dificultate medie
C Dificultate ridicată
D Grila 2007- 2008
Cris_43
12 aparate de acelasi tip sunt in exploatare. Stiim ca 3 aparate provin de la fabrica 1, 4 aparate provin de la
fabrica 2, 5 aparate provin de la fabrica 3. Probabilitatea ca un aparat de la fabrica 1 sa functioneze este de 0,9;
probabilitatea ca un aparat de la fabrica 2 sa functioneze este de 0,8; probabilitatea ca un aparat de la fabrica 3 sa
B 55 functioneze este de 0,75. Aparatele sunt supuse unei probe de verificare. Se alege la intamplare un aparat, care
trece proba de verificare. Care este probabilitatea ca aparatul ales sa provina de la cea de a doua fabrica?

R:  0,391
12 aparate de acelasi tip sunt in exploatare. Stim ca 3 aparate provin de la fabrica 1, 4 aparate provin de la fabrica
2, 5 aparate provin de la fabrica 3. Probabilitatea ca un aparat de la fabrica 1 sa functioneze este de 0,9;
probabilitatea ca un aparat de la fabrica 2 sa functioneze este de 0,8; probabilitatea ca un aparat de la fabrica 3 sa
B 54 functioneze este de 0,75. Aparatele sunt supuse unei probe de verificare. Se alege la intamplare un aparat. Care
este probabilitatea ca aparatul ales sa treaca proba de verificare?

R:  0,804
Alegerea unei piese corespunzãtoare sau necorespunzãtoare standardului dintr-un lot de piese reprezintã
evenimentul ……….. al experientei.
A 20
R: sigur
Aparitia fetei 7 la aruncarea cu zarul (cu fete numerotate de la 1 la 6) reprezintã un eveniment ……..…
A 21
R: imposibil
Aparitia unei fete la aruncarea cu zarul reprezintã un eveniment ………..
A 27
R: elementar
Aparitia unui numãr par la aruncarea cu zarul reprezintã un eveniment ………….
A 28 F
R: compus
A 7 Avem: P  A1  A2   P  A1   P  A2   P  A1  A2  , A1 , A2   A

A 5 Avem: P    1 . F

A 6 Avem: P    1. A

A 7 Ce tip de afirmatie este: P  A1  A2   P  A1   P  A2   P  A1  A2  , A1 , A2   A

A 5 Ce tip de afirmatie este: P   1 . F

A 6 Ce tip de afirmatie este: P     1. A

A 27 Ce tip de afirmatie este: Aparitia unei fete la aruncarea cu zarul reprezintã un eveniment sigur. F
A 28 Ce tip de afirmatie este: Aparitia unui numãr par la aruncarea cu zarul reprezintã un eveniment elementar. F
Ce tip de afirmatie este: Evenimentele A, B ale câmpului de probabilitate , , P sunt P independente dacã:
A 8 A
P  A  B   P  A P  B 
Ce tip de afirmatie este: Evenimentul care apare sau se realizeazã prin orice probã a experimentului studiat se
A 26 A
numeste evenimentul sigur ?

1/20
 Ce tip de afirmatie este: Fie  o variabila aleatoare continua si fie f  x  densitatea sa de repartitie atunci are
b
A 13 A
loc: P  a  X  b    f  x  dx
a

A 24 Ce tip de afirmatie este: Fiecare realizare a unui experiment se numeste proba ? A

Ce tip de afirmatie este: Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate:
A 10 F
F  x1   F  x2  daca x1  x2 , x1 , x2  
Ce tip de afirmatie este: Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate:
A 11 lim F  x   1 F
x  

Ce tip de afirmatie este: Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate:
A 12 lim F  x   1 A
x 

Ce tip de afirmatie este: Într- un câmp de evenimente egal posibile probabilitatea evenimentului A este egalã cu
A 4 F
raportul dintre numãrul cazurilor posibile si numãrul cazurilor favorabile.
Ce tip de afirmatie este: Într-un câmp finit de evenimente evenimentul sigur este reuniunea tuturor evenimentelor
A 3 A
elementare.
Ce tip de afirmatie este: Numim probabilitate a evenimentului A condiţionatã de evenimentul
P  A  B
A 9 B  P  B   0  raportul P  A B   .
A
P  B
Ce tip de afirmatie este: Orice eveniment elementar sau compus nu implicã întodeauna evenimentul sigur.?
A 2 F

A 25 Ce tip de afirmatie este: Rezultatul unei probe se numeste eveniment ? A

Cum sunt urmatoarele evenimente intre ele: evenimentul sigur si evenimentul imposibil ?
A 1
R: complementare
Daca  si  sunt doua variabile aleatoare pentru care : P   xn ,   ym   P   xn   P   ym 
A 23 atunci spunem ca  si  sunt variabile aleatoare……….

R: independente
Daca   a    b , a si b constante reale, atunci
C 14 A
R: D    a  D  
2  x  y  , 0  y  x  1
Densitatea de repartitie a vectorului  ,   este de forma: f  x, y    .
 0, in rest
Determinati densitatea repartitiei marginale a variabilei .
C 50

1  2 y  3 y 2 , 0  y  1
R: f  y  
 0, in rest

2/20
 2  x  y  , 0  y  x  1
Densitatea de repartitie a vectorului  ,   este de forma: f  x, y    .
 0, in rest
Determinati densitatea repartitiei marginale a variabilei .
C 51

3 x 2 , 0  x  1
R: f   x  
 0, in rest
c  x  y  , 0  y  x  1
Densitatea de repartitie a vectorului  ,   este de forma: f  x, y    .
0, in rest
C 49 Determinati valoarea constantei c.

R: 1
Determinati densitatea de repartitie marginala a variabilei aleatoare  daca stim ca
x  y x 1
C 48 f  , y   e , x   0,   , y   0,   si f  y   1  y  e  y , y   0,   .
1 y 2

R: 
Dispersia unei variabile aleataore  este
C 12 A
R: momentul centrat de ordin 2 al variabilei aleatoare 
Douã evenimente elementare distincte sunt …………
B 48
R: incompatibile
Este functie de repartitie a unei variabile aleatoare  urmatoarea functie
C 17 A
R: 
F  x   P      x, x   
Evenimentele A si B care nu se pot realiza simultan sunt evenimente ….…….
A 19
R: incompatibile
Evenimentele A, B ale câmpului de probabilitate , , P sunt P independente dacã:
A 8 A
P  A  B   P  A P  B 
Evenimentul care apare sau se realizeazã prin orice probã a experimentului studiat se numeste evenimentul
A 26
………….. sigur
Evenimentul care nu se poate realiza prin nici o probã a experimentului studiat se numeste evenimentul ........
A 14
R: imposibil
Evenimentul care se realizeazã dacã si numai dacã nu se realizeazã evenimentul A se numeste ..........

a. evenumentul contrar lui A

B 47
b. evenimentul complementar lui A
c. evenimentul opus lui A
R: a + b + c

3/20
 Evenimentul care se realizeazã dacã si numai dacã se realizeazã ambele evenimente A sau B se numeste ….......
evenimentelor A sau B.
A 18
R: intersectia
Evenimentul care se realizeazã dacã si numai dacã se realizeazã cel putin unul din evenimentele A sau B se
A 17 numeste ......... evenimentelor A sau B.
R: reuniunea
Evenimentul care se realizeazã prin douã sau mai multe probe a experimentului considerat se numeste
evenimentul ....
A 16
R: compus
Evenimentul care se realizeazã printr-o singurã probã a experimentului studiat se numeste evenimentul ....
A 15
R: elementar
A 1 Evenimentul sigur si evenimentul imposibil sunt evenimente complementare A
Fie  o variabila aleatoare a carui functie de repartitie este F(x) si fie a si b doua constante reale astfel
incat a  b . Atunci are loc
C 20 A

R: P  a    b   F b   F  a 
Fie  o variabila aleatoare atunci
C 13 A
D 2    M  2    M   
2
R:

Fie  o variabila aleatoare atunci

C 16 D 2   A
R: 
P   M       2
Fie  o variabila aleatoare atunci momentul centrat de ordin r , r   , este

C 11 A
R: M   M    F
y

 
Fie  o variabila aleatoare continua pentru care exista momentele centrate de ordin 2 si 3 atunci precizati
formula pentru asimetria
C 35
3   
R: A5 
23  
Fie  o variabila aleatoare continua pentru care exista momentele centrate de ordin 2 si 3 atunci asimetria este
data de urmatoarea formula:
C 35
3   
R: A5 
23  
Fie  o variabila aleatoare continua pentru care exista momentele centrate de ordin 2, 3 si 4 atunci excesul are
urmatoarea formula:
C 36
4  
R: E 3
22  

4/20
 Fie  o variabila aleatoare continua pentru care exista momentele centrate de ordin 2, 3 si 4 atunci precizati
formula pentru exces.
C 36 4  
R: E 3
22  
Fie  o variabila aleatoare continua si fie f  x  densitatea sa de repartitie atunci are loc:

A 13 b A
P  a  X  b    f  x  dx
a

Fie  o variabila aleatoare continua si fie f(x) densitatea sa de repartitie atunci functia de repartitie
F(x) este data de
C 21 A
x
R: F  x   f  u  du


Fie  o variabila aleatoare continua si fie f(x) densitatea sa de repartitie atunci f  x  

C 22 F
R: f  x  0

Fie  o variabila aleatoare continua si fie f(x) densitatea sa de repartitie atunci  f  u  du  1
0
C 23 
F
R:  f  u  du  1


Fie  o variabila aleatoare pentru care exista M   si fie c o constanta reala, atunci determinati media lui c
C 6

R: M  c     c  M  
Fie  o variabila aleatoare si fie r un numar natural, daca exista M   atunci momentul de ordin r al
variabilei aleatoare  este
C 9 A

R: M  y    xky pk
k

Fie  si  doua variabile discrete independente pentru care exista M   si M   atunci

C 8 A

R: M     M    M  
Fie  si  doua variabile discrete pentru care exista M   si M   atunci determinati media lui    .
C 5

R: M      M    M  

5/20
 Fie  si  doua variabile discrete pentru care exista M  2  si M  2  atunci este adevarat ca

C 7 A

R: M     M  2   M  2 

 x1 ... xn   y1 ... ym 
Fie  si  doua variabile aleatoare cu urmatoarele repartitii:  :  ,  : 
 p1 ... pn   q1 ... qm 
 xi  y j 
atunci repartitia variabilei aleatoare    :   unde pij va fi
C 2  pij i l , n A
j l , m

R: 
pij  P     xi  yi   P      xi       y j    cu  p ij 1

1 1
C 42
Fie  ,  un vector pentru care avem P    x,   y    . Aflati daca componentele acestui A
3x 1 5 y
vector sunt variabile aleatoare independente.
 si  variabile aleatoare independente pentru care stim ca
Fie
M    2, M    4, D 2    4, D 2    9,   ,   0,5 . Determinati valoarea covariantei
C 46
cov  , 

R: -3
 si  variabile aleatoare independente pentru care stim ca
Fie
M    2, M    4, D 2    4, D 2    9,   ,   0,5 . Determinati valoarea mediei
C 47
M  

R: 11
Fie X 1 , X 2 , X 3 , X 4 , X 5 variabile aleatoare independente, pozitive şi la fel distribuite, atunci

D 57
 X1  X 2  X 3  3
R: M 
 X1  X 2  X 3  X 4  X 5  5
Fie X 1 , X 2 , X 3 , X 4 variabile aleatoare independente, pozitive şi la fel distribuite, atunci

D 58
 X1  X 2  1
R: M 
 X1  X 2  X 3  X 4  2

6/20
 Fie densitatea de repartitie a variabilei aleatoare bidimensionale  ,   :
 2 xy
 x  , 0  x  1, 0  y  2
f  x, y    3 . Aflati valoarea densitatii de repartitie marginale
 0, in rest
C 52
a variabilei 

 1
R: 2x  x  
 3
Fie densitatea de repartitie a variabilei aleatoare bidimensionale  ,   :
 2 xy
 x  , 0  x  1, 0  y  2  1
C 53
f  x, y    3 . Sa se calculeze P     .
 0,  2
in rest
5
R:
6
Fie doua urne U1, U2 avand urmatoare compozitie: urna U1 contine 10 bile, din care 8 bile sunt albe; urna U2
contine 20 bile, din care 4 bile sunt albe. Se extrage o bila la intamplare din cele doua urne. Care este
B 53 probabilitatea ca bila extrasa sa fie alba?

R: 0,5
 10 12 16   1 2 
Fie doua variabilele aleatoare X si Y avand repartitiile X  , Y   . Gasiti
 0, 4 0,1 0,5   0, 2 0,8 
repartitia variabilei aleatoare Z  X  Y
B 22

 11 12 13 14 17 18 
R: Z  
 0, 08 0,32 0, 02 0, 08 0,1 0, 4 
Fie functia f  x, y   kx  x  y  , 0  x  1, 0  y  1
3. Sa se determine repartitia marginala a variabilei Y
C 40
4  6y
R: fY  y  
7
Fie functia f  x, y   kx  x  y  , 0  x  1, 0  y  1
1. Sa se determine constanta k astfel incat f sa fie o densitate de repartitie
C 40
12
R:
7
Fie functia f  x, y   kx  x  y  , 0  x  1, 0  y  1
2. Sa se determine repartitia marginala a variabilei X
C 40
12 x 2  6 x
R: fX  x 
7

7/20
 Fie n variabile aleatoare  k k 1,n independente doua cate doua si  ck k 1,n constante reale, atunci
C 15 A
 n
 n
R: D 2   ck   k    ck2  D 2  k 
 k 1  k 1
 xi 
Fie repartitia variabilei aleatoare   , i  1, n atunci este adevarat ca
 pi 
C 3 A
 xik 
R:    
k

 pi i l ,n
 xi 
Fie repartitia variabilei aleatoare   , i  1, n atunci este adevarat ca
C 4  pi  A
n
R: M     xi pi
i 1

 xn 
Fie repartitia variabilei aleatoare  :  , n  I atunci functia de repartitie este
 pn 
C 19 A

R: F  x  p
xn  x
n

 xi 
Fie repartitia variabilei aleatoare   , i  I , atunci determinati urmatoarea valoare p i
C 1  pi  iI

R: 1
Fie repartitia variabilei bidimensionale urmatoare

Y/X 3 10 12
4 0,17 0,13 0,25
5 0,10 0,30 0,05
B 23
aflati distributia variabilei aleatoare X, respectiv distributia variabilei aleatoare Y.

 3 10 12   4 5 
R: x  y 
 0, 27 0, 43 0,30   0,55 0, 45 
Fie repartitia variabilei bidimensionale urmatoare

Y/X x1=2 x2=5 x3=8

y1=0 0,15 0,30 0,35
y2=0 0,05 0,12 0,03
B 24
aflati repartitia lui X conditionata de evenimentul (Y=0,4)
 2 5 8
R:  X / Y  0, 4   3
 3 7

 
 16 8 16 

8/20
 Fie repartitia variabilei bidimensionale urmatoare

Y/X x1=2 x2=5 x3=8

y1=0 0,15 0,30 0,35
y2=0 0,05 0,12 0,03
B 25
aflati repartitia lui Y conditionata de evenimentul (X=5)
 0, 4 0,8 
R:  Y / X  5    5 2 

 
 7 7 
 5 2 3 4 
Fie variabila aleatoare discreta X :  atunci
C 18  0, 4 0,3 0,1 0, 2  A

R: M  X   0,3 si   X   3,9
2
1  x2
Fie variabila X cu densitatea normal redusa: f x  x   e . Sa se calculeze densitatea de repartitie a
2
C 33 variabilei Y  3 X .
2
x
1  18
R: fy  x  e
2
Fie X 1 , X 2 ,..., X n variabile aleatoare independente, pozitive şi la fel distribuite, atunci

D 56
 X1  1
R: M 
 X 1  X 2  ...  X n  n
Fie X o variabila aleatoare cu distributia uniforma in intervalul ( 0,1). Sa se calculeze densitatea de repartitie a
1
variabilei Y  ln
C 34 X
 0, x  0
R: f  x   x
e , x  0
Fie X o variabila aleatoare pentru care M  X   3 si M  X 2   13 . Determinati o margine inferioara pentru
P  1  X  7   0
C 30 F
3
R:
4
2
ba
Fie X o variabila aleatoare, ce ia valoarea minima a si valoarea maxima b , atunci D 2  X    
 2 
B 15 F
 ba
2

 Raspunsul bun : D  X   
2
 
  2  

9/20
 Fie X o variabila aleatoare, stabiliti daca (unde xi , xk sunt doua valori posibile ale variabilei aleatoare X) este
2
 x  xk 
  D X .
2
adevarata MX  i
 2 
B 14 F

  xi  xk 
2

 Raspunsul bun : M  X    D 2
 X  
  2  
 1 3  2
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   , atunci aflati media lui X .
 0, 4 0, 6 
B 35

R: M  X 2   5,8

 1 3 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   , atunci aflati media lui X.
B 34  0, 4 0, 6 
R: M  X   2, 2

 x x2 
X  1  ,  x2  x1  , stiind ca M  X   1, 4; D  X   0, 24 ,
2
Fie X variabila aleatoare urmatoare
 0, 6 p2 
B 13 atunci completati repartitia lui X.

 1 2 
R: X  
 0, 6 0, 4 
 0,3 0, 6 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   , utilizand inegalitatea lui Cebisev estimati
 0, 2 0,8 
B 20 
P X  M  X   0, 2 
R: 
P X  M  X   0, 2  0, 64
 0,1 0, 4 0, 6 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   , utilizand inegalitatea lui Cebisev estimati
 0, 2 0,3 0,5 
B 21 
P X  M  X   0, 4 
R: 
P X  M  X   0, 4  0,909 
 x x2 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X  1  . Atunci
 0,5 0,5 
D 61 2
 x  x1 
R: D  X    2
2

 2 

10/20
  2 4 7 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati F  x 
 0,5 0, 2 0,3 
 0, x2
B 37  0,5, 2  x  4

R: F  x   
0, 7, 4  x  7
 1, x7
 2 3 5 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati F  x 
 0,1 0, 4 0,5 
 0, x2
B 38  0,1, 2  x  3

R: F  x   
(D): alt raspuns
0,5, 4  x  5
 1, x5
 2 3 5 
 . Determinati M  X 
2
Fie X variabila aleatoare urmatoare X 
B 40  0,1 0, 4 0,5 
R: M  X 2   16,5

 2 4 5 
 . Determinati M  X 
2
Fie X variabila aleatoare urmatoare X 
B 41  0,3 0, 6 0,1 
R: M  X 2   13,3

 2 4 5 
X   . Determinati D  X 
2
Fie X variabila aleatoare urmatoare
 0,3 0, 6 0,1 
B 42

R: D  X 2   1, 05

 2 3 5 
X   . Determinati M  X 
3
Fie X variabila aleatoare urmatoare
B 43  0,1 0, 4 0,5 

R: M  X 3   74,1

 1 0 1
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati p1 , p2 , p3 stiind ca
 p1 p2 p3 
B 5
M  X   0,1; M  X 2   0,9

R: p1=0,4, p2=0,1 p3=0,5

 4 6 x3 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati x3 , p3 stiind ca M(X)=8.
B 3  0,5 0,3 p3 

R: x3=21, p3=0,2

11/20
  2 3 x3 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati x3 , p3 stiind ca M(X)=11,4.
B 4  0, 4 0, 2 p3 

R: x3=25, p3=0,4
 2 3 5 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati M(X)
B 36  0,1 0, 4 0,5 

R: M  X   3,9
 2 4 5 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X   . Determinati M(X)
B 39  0,3 0, 6 0,1
R: M  X   3,5

x x2 ... xn 
Fie X variabila aleatoare urmatoare X  1  . Stiind ca m, M reprezinta valoarea minima
 p1 p2 ... pn 
B 6 posibila, respectiv valoarea maxima posibila pe care le poate lua variabila aleatoare X, stabiliti dacã

R: m  M X  M
Fie X, Y doua variabile aleatoare, independente. Determinati D 2  Z  , unde Z=3X+2Y, stiind ca
B 10 D 2  X   5, D 2 Y   6
R: 69
Fie X, Y doua variabile aleatoare, independente. Determinati D 2  Z  , unde Z=2X+3Y, stiind ca
B 11 D 2  X   5, D 2 Y   6
R: 74
Fie X, Y doua variabile aleatoare. Determinati M(Z), unde Z=2X+3Y, stiind ca M(X)=2, M(Y)=6.
B 2
R: 22
Fie X, Y doua variabile aleatoare. Determinati M(Z), unde Z=X+2Y, stiind ca M(X)=5, M(Y)=3.
B 1
R: 11
Fie X,Y doua variabile aleatoare independente, ( unde m  M  X  , n  M Y  ) atunci
B 16 A
R: D 2  XY   D 2  X  D 2 Y   n 2 D 2  X   m 2 D 2 Y 
Fiecare realizare a unui experiment se numeste………….
A 24
proba
Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate:
A 10 F
F  x1   F  x2  daca x1  x2 , x1 , x2  

A 11 Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate: lim F  x   1 F

x  

A 12 Functia de repartitie a unei variabile aleatoare verifica urmatoarea proprietate: lim F  x   1 A

x 

12/20
 Intr-o cutie sunt 12 piese de la firma 1, 20 de piese de la firma 2 si 18 piese de la firma 3.
Probabilitatea ca piesa de la firma 1 sa fie corespunzatoare este de 0,9; probabilitatea ca piesa de la firma 2 sa fie
corespunzatoare este de 0,6; probabilitatea ca piesa de la firma 3 sa fie corespunzatoare este de 0,9. Se extrage o
B 52
piesa la intamplare. Determinaţi probabilitatea ca piesa extrasa sa fie corespunzatoare?

R: 0,78
Intr-o loterie cu 100 de bilete exista 3 bilete castigatoare. Un jucator a cumparat 40 de bilete.

1. Care este probabilitatea ca el sa castige cu un singur bilet?

C 39
C31  C9739
R: 40
C100
Intr-o loterie cu 100 de bilete exista 3 bilete castigatoare. Un jucator a cumparat 40 de bilete.

2. Care este probabilitatea ca el sa castige cu doua bilete?

C 39
C32  C9738
R: 40
C100
Intr-o loterie cu 100 de bilete exista 3 bilete castigatoare. Un jucator a cumparat 40 de bilete.

3. Care este probabilitatea ca el sa castige cu cel putin un bilet?

C 39
C31  C9739  C32  C9738  C33  C9737
R: 40
C100
Intr-un centru de calcul sunt 6 computere si 4 calculatoare de buzunar. Probabilitatea ca un computer sã se
defecteze este de 0,05, iar pentru un calculator este de 0,2. Un student alege la intamplare un instrument de
B 51 calcul. Care este probabilitatea ca instrumentul de calcul ales sa functioneze?

R: 0,89
Într-un câmp de evenimente egal posibile probabilitatea evenimentului A este egalã cu raportul dintre numãrul
A 4 F
cazurilor posibile si numãrul cazurilor favorabile.
A 3 Într-un câmp finit de evenimente evenimentul sigur este reuniunea tuturor evenimentelor elementare. A
Într-un sistem de comunicaţii se transmit trei mesaje. Considerãm evenimentul E1: cele trei mesaje se
înregistreazã corect. Sã se scrie evenimentul contrar.

a. E1C va fi : un singur mesaj este inregistrat corect

B 50
b. E1C va fi: cel putin un mesaj este inregistrat corect
c. E1C va fi: ambele mesaje sunt inregistrate corect
R: Nici una din variante
Momentul absolut de ordin r , r   , pentru o variabila aleatoare  este
C 10 A
M  
y
R:
 
Numim probabilitate a evenimentului A condiţionatã de evenimentul B  P  B   0  raportul

A 9 A
P  A  B
R: P  A B   .
P  B

13/20
 O urna contine cinci bile albe si doua bile negre, alta, patru bile albe si trei bile negre si o a treia, sase bile albe si
patru bile negre. Se extrage cate o bila din fiecare urna. Se cere probabilitatea ca doua bile sa fie albe si una
neagra.
C 32
5 4 4 5 3 6 2 4 6
R:        
7 7 10 7 7 10 7 7 10
O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie
 
0, x0 0, x0
 
   
B 26 f  x   cos x, 0  x  R: F  x   sin x, 0  x 
 2  2
   
0, x 1, x
2 2
Determinati functia de repartitie a variabilei aleatoare continue X .
O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie
0, x0 0, x0
 1 1
 
f  x  x   , 0 < x  2 R: F  x     x  x  0 < x  2
2
B 27 2 2
 
0, x2 1, x2
Determinati functia de repartitie a variabilei aleatoare continue X .

O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie

 
0, x0 0, x0
 
   
B 28 f  x   sin x, 0 < x  R: F  x   1  cos x, 0 < x 
 2  2
   
0, x 1, x
2 2
Determinati functia de repartitie a variabilei aleatoare continue X .
O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie
2 x, x   0,1
f  x  
B 29 0, in rest
Determinati media variabilei aleatoare continue X .
2
R: M X  
3
O variabila aleatoare continua X are functia de densitatea de repartitie
1
 x, x   0, 2
f  x   2
B 30 0, in rest
Determinati media variabilei aleatoare continue X .
4
R: M X  
3

14/20
 O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie
0, x0 0, 0 x0
x 1
 
B 31 F  x    , 0<x4 R: f  x    ,x2 0 < x  4
4 4
1, x4 0,1 x4
Determinati functia densitate de repartitie a variabilei aleatoare continue X .
O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie
0, x0
x

B 32 F  x    , 0<x4 R: M  X  1
4 2
1, x4
Determinati media variabilei aleatoare continue X .
O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie
0, x  2
x 1 4

B 33 F  x     , -2 < x  2 R: D2  X  
4 2 3
1, x2
Determinati dispersia variabilei aleatoare continue X .

 0, x  1

3 3 1
O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie F  x    x  , 1  x  , determinati
4 4 3
 1
B 45  1, x
3
 1 
P0  X  
 3
 1 1
R: P  0  X   
 3 4
 0, x  1

O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie F  x   0,5 x  1, 2  x  4 , determinati
 1, x4
B 46 
P  X  3

R: P  X  3  0,5

15/20
  0, x  2
1 1 x

O variabila aleatoare continua X are functia de repartitie F  x     arcsin , 2  x  2 ,
2  2
B 44  1, x2
determinati P  1  X  1
1
R: P  1  X  1 
3
Orice eveniment elementar sau compus nu implicã întodeauna evenimentul sigur.
A 2 F

Rezultatul unei probe se numeste ………………

A 25
eveniment
a
Se da functia f :    , f  x 
e  e 2 x
2x

C 37
1. Care este valoarea constantei a astfel incat f  x  sa fie densitate de repartitie ?

R: a
2
a
Se da functia f :    , f  x 
e  e 2 x
2x

C 37
2. Determinati forma functiei de repartitie corespunzatoare
2
R: arctg  e 2 x 

a
Se da functia f :    , f  x 
e  e 2 x
2x

C 37  1 
3. Calculati P X  X  0
 2 
2
R: arctg  e   1

Se dau 52 de bile din care 4 sunt albe. Cele 52 de bile se impart in patru grupe egale. Se cere sa se determine
probabilitatea ca in fiecare grupa sa se gaseasca o bila alba.
C 31
C41  C48
12
R: 13
C52
 1 1   0 1 
 
Se dau urmatoarele variabile aleatoare discrete:  : 1
 2  si  :  1 3  . Se cunoaste urmatoarea

 3 3  4 4
C 45
1
probabilitate: P    1,   0   . Sa se afle coeficientul de corelatie:   ,  .
12
R: 0

16/20
  1 1   0 1
 
Se dau urmatoarele variabile aleatoare discrete:  : 1
 2  si  :  1 
3  . Se stie ca :

 3 3  4 4
1
C 43 P   1,   0   .
5
Determinati valoarea: P   1,   1 .
2
R:
15
 1 1   0 1
 
Se dau urmatoarele variabile aleatoare discrete:  : 1
 2  si  :  1 
3  . Se stie ca:

 3 3  4 4
C 44 1
P   1,   0   . Sa se afle urmatoarea valoare: M   .
5
29
R:
60
Se extrage o bilã dintr-o urnã având urmãtorul continut: douã bile albe, cinci bile negre, zece bile verzi.
Considerãm evenimentul E1 bila extrasã este albã. Sã se scrie evenimentul contrar.
B 49
E1C va fi: bila extrasa nu este alba
Se numeste functie de repartitie a unei variabile aleatoare  urmatoarea functie
C 17
R: 
F  x   P      x, x   
Stiind ca  
P X  M  X     0,9 si D 2  X   0, 009 , utilizati inegalitatea lui Cebisev si stabiliti
B 19 valoarea lui .

R:   0,3
Utilizand inegalitatea lui Cebisev stabiliti o margine inferioara  
P X  M  X   3 , unde  este abaterea
medie patratica a variabilei aleatoare X .
B 17
8
R: 
P X  M  X   3   9
Utilizand inegalitatea lui Cebisev stabiliti o margine inferioara 
P X  M  X   0, 2 , stiind ca
B 18 D 2
 X   0, 004
R:  
P X  M  X   0, 2  0,9
Variabila aleatoare care inregistreaza numarul produselor defecte dintr-un lot analizat se numeste variabila alea-
toare .............
A 22
R: discreta

17/20
 0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x  1
 4 , daca  2  x  2
1. Sa se afle functia de repartitie corespunzatoare
C 38
 0, x  2
x2

R: F  x    , 2  x  2
 4
 1, x2
0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x    1
C 38  4 , daca  2  x  2
2. Sa se calculeze media lui X

R: 0
0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x  1
 4 , daca  2  x  2
C 38
3. Sa se calculeze media lui X2

4
R:
3
0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x  1
 4 , daca  2  x  2
C 38 4. Sa se calculeze dispesia lui X

4
R:
3
0, daca x  2 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate de repartitie: f  x    1
 4 , daca  2  x  2
C 38 5. Sa se afle F(0)

1
R:
2
0, daca x  0 sau x  

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x    1 atunci D  X   0
2

 2 sin x, daca 0  x  
C 28 F

 2 8
R:
4

18/20
  
0, daca x  0 sau x  2
Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x    atunci M  X   0
2

cos x, daca 0  x  
C 29  2 F

 2 8
R:
4
0, daca x  0 sau x  1
Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x   atunci media
2 x, daca 0  x  1
C 25 variabilei aleatoare X este 0 F
2
R:
3
 
0, daca x  0 sau x  2
Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x    atunci mediana
sin x, daca 0  x  
 2
C 24 F

variabilei aleatoare X este
6

R:
3
0, daca x  0 sau x  

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x    1 atunci M  X 
2

 2 sin x, daca 0  x  
C 27 F
este 0
2 4
R:
2
0, daca x  0 sau x  2

Variabila aleatoare X are urmatoarea densitate: f  x    1 atunci media
 2 x, daca 0  x  2
C 26 F
variabilei aleatoare X este 0
4
R:
3
 2 xy
 x  , 0  x  1 si 0  y  2
Vectorul (X,Y) are densitatea de repartitie f  x, y    3 .
0, in rest
C 41  1
1. sa se calculeze P  X  
 2
5
R:
6

19/20
  2 xy
 x  , 0  x  1 si o  y  2
Vectorul (X,Y) are densitatea de repartitie f  x, y    3 .
0, in rest
C 41 C
2. sa se calculeze P Y  X 
7
R:
24
 2 xy
 x  , 0  x  1 si o  y  2
Vectorul (X,Y) are densitatea de repartitie f  x, y    3 .
0, in rest
C 41  1 1 C
3. sa se calculeze P Y  X  
 2 2
5
R:
32

20/20