Formare Continuă, UST

1. Paradoxuri în teoria
dr., conf. univ., Repeșco V.
probabilității
repescov@gmail.com
069674355
 Conținut:

1 Noțiuni din teoria probabilității

2 Paradoxuri

2
1 Noțiuni din teoria probabilității
Definiție: O experienţă se numeşte aleatoare dacă rezultatul ei este
întâmplător (nu poate fi cunoscut cu certitudine dinainte).

Exemple de experienţe aleatoare:

1. tragerea la ţintă (ţinta poate fi atinsă sau nu)
2. extragerea unei piese dintr-un lot (piesa poate fi
rebut sau nu)
3. extragerea unei cărţi dintr-un pachet cu cărţi de
joc.
 Definiție: O experienţă se numeşte aleatoare dacă rezultatul ei este
întâmplător (nu poate fi cunoscut cu certitudine dinainte).

Definiție: Orice situaţie legată de o experienţă aleatoare, despre care

putem spune cu certitudine că s-a produs sau nu doar după
efectuarea experienţei, se numeşte eveniment.

La aruncarea unui zar putem considera evenimentele :

1. apariţia feţei cu cifra trei.
2. apariţia unei feţe cu un număr par.
3. apariţia unei feţe cu un număr mai mic decât patru etc
Evenimentul ataşat mulţimii vide se numeşte eveniment
imposibil. El nu este realizat la nici o efectuare a experienţei.

E
A
Evenimentul ataşat mulţimii E se numeşte eveniment sigur. El se
realizează la fiecare efectuare a experienţei

A
E
Evenimentele A şi B se numesc incompatibile dacă nu există nici o
probă a experimentului care le realizează simultan.

E
A
Două evenimente se numesc independente dacă realizarea sau
nerealizarea unuia dintre ele nu influenţează realizarea sau
nerealizarea celuilalt.

E F

A
Definiție: Numim eveniment contrar lui A, notat A ,
evenimentul care se realizează atunci când nu se
realizează evenimentul A, în aceeaşi experienţă.

AA

AE
Definiție: Evenimentul "A sau B" este evenimentul care se
realizează atunci când se realizează cel puţin unul
dintre evenimentele A şi B.

A B

B
Definiție: Evenimentul "A şi B" este evenimentul care se
realizează atunci când se realizează ambele
evenimente A şi B.

A B

B
Definiție: Evenimentul A − B este evenimentul care se
realizează atunci când se realizează A şi nu se
realizează B.

A\ B

B
Definiție: Probabilitatea să se realizeze un eveniment A este egală
cu raportul dintre numărul m al cazurilor favorabile
evenimentului și numărul n al tuturor cazurilor egal
posibile.

𝑚 3
𝑃 𝐴 = = = 0,3 = 30%
𝑛 10

Exemplu: O urnă a conține zece bile identice numerotate de la unu la

zece. Care este probabilitatea ca la o extracție să obținem o bilă
numerotată cu un multiplu de 3?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Paradoxul Monty Hall
Problema Monty Hall
Strategia: nu schimbăm alegerea inițială
Strategia: nu schimbăm alegerea inițială

1
P ( A) =
3
Strategia: schimbăm alegerea inițială
Strategia: schimbăm alegerea inițială
Strategia: schimbăm alegerea inițială
Strategia: schimbăm alegerea inițială
Strategia: schimbăm alegerea inițială

2
P ( A) =
3
 1
Strategia: nu schimbăm alegerea inițială P ( A) =
3

2
Strategia: schimbăm alegerea inițială P ( A) =
3
 Problema Monty Hall
bazată pe paradoxul
celor 100 de prizonieri
Problema Monty Hall bazată pe paradoxul celor 100 de prizonieri
 Problema Monty Hall bazată pe paradoxul celor 100 de prizonieri

În spatele a 3 uși se află o mașină, cheile de la

mașină și o capră distribuite aleator. Primul
jucător trebuie să găsească mașina, iar al doilea
jucător trebuie să găsească cheile de la mașină.
Doar dacă ambii jucători vor avea succes, atunci
ei pot câștiga mașina. Primul jucător intră în
cameră și poate să deschidă consecutiv 2 uși.
Dacă el are succes ușile sunt închise și al doilea
jucător intră în cameră. El poate deschide orice 2
uși, însă nu poate comunica cu primul jucător în
nici un fel. Care este probabilitatea de câștig,
dacă ambii jucători vor acționa optimal?
 Problema Monty Hall bazată pe paradoxul celor 100 de prizonieri

Dacă jucătorii aleg ușile la întâmplare, atunci probabilitatea

câștigului este: 4
P ( A) =
9
Strategia optimă:

1 2

3
 Problema Monty Hall bazată pe paradoxul celor 100 de prizonieri

Dacă jucătorii aleg ușile la întâmplare, atunci probabilitatea

câștigului este: 4
P ( A) =
9
Strategia optimă:

1 2 2 1

3 3
 Paradoxul celor 100 de prizonieri

100
1
P ( A) =   = 0, 0000000000000000000000000000008
2

P ( A ) = 1 − ( H100 − H 50 )  0,31183
Paradoxul băiat sau fată
1. Din mamele ce au doi copii se alege aleatoriu o mamă pentru care
primul născut este fată. Care este probabilitatea ca cel de-al doilea copil
să fie fată?
FF 1
P ( A) =
2
FB

BF

BB
 1. Din mamele ce au doi copii se alege aleatoriu o mamă pentru care
primul născut este fată. Care este probabilitatea ca cel de-al doilea copil
să fie fată?

2. Din mamele ce au doi copii, dintre care cel puțin unul este fată, se alege
aleatoriu o mamă. Care este probabilitatea ca cel de-al doilea copil să
fie fată?
2. Din mamele ce au doi copii, dintre care cel puțin unul este fată, se alege
aleatoriu o mamă. Care este probabilitatea ca cel de-al doilea copil să
fie fată?

FF
1
FB P ( A) =
3
BF

BB
Paradoxul plicurilor
După alegerea plicului, se oferă posibilitatea schimbării alegerii.
Trebuie să schimbăm sau nu?

500 lei 1000 lei

După alegerea plicului, se oferă posibilitatea schimbării alegerii. Trebuie să schimbăm sau nu?

Argumentarea schimbării alegerii inițiale:

2A lei
1. Notăm prin A suma din plicul ales.
2. Probabilitatea ca A să fie suma mică este ½, iar proba- A lei A/2 lei
bilitatea să fie suma mare este ½.
3. Celălalt plic poate să conțină suma 2A sau A/2.
4. Dacă A este suma mică, atunci plicul 2 conține 2A.
5. Dacă A este suma mare, atunci plicul 2 conține A/2.
6. Plicul doi conține suma 2A cu probabilitatea ½ și suma A/2 cu probabilitatea ½.
7. Valoarea așteptată a sumei în celălalt plic este:
( 2 A) +   = A + =
1 1 A A 5A
2 2 2  4 4
8. Acest număr este mai mare decât A, de aceea voi câștiga la schimbarea alegerii plicului.
9. După schimbare, notând suma plicului ales prin B, dacă voi schimba iarăși alegerea,
atunci valoarea așteptată a schimbării este 5B/4.
10. Am revenit la alegerea inițială. Conform argumentării de mai sus, este rațional să schimbăm
alegerea.
11. Ar trebui să schimbăm plicul ales pentru totdeauna (nu ne vom opri).
12. Pare rațional să alegem orice plic și să deschidem conținutul, dar să nu efectuăm pasul 11.
După alegerea plicului, se oferă posibilitatea schimbării alegerii. Trebuie să schimbăm sau nu?

Argumentarea schimbării alegerii inițiale:

2A lei
1. Notăm prin A suma din plicul ales.
2. Probabilitatea ca A să fie suma mică este ½, iar proba- A lei A/2 lei
bilitatea să fie suma mare este ½.
3. Celălalt plic poate să conțină suma 2A sau A/2.
4. Dacă A este suma mică, atunci plicul 2 conține 2A.
5. Dacă A este suma mare, atunci plicul 2 conține A/2.
6. Plicul doi conține suma 2A cu probabilitatea ½ și suma A/2 cu probabilitatea ½.
7. Valoarea așteptată a sumei în celălalt plic este:
( 2 A) +   = A + =
1 1 A A 5A
2 2 2  4 4
8. Acest număr este mai mare decât A, de aceea voi câștiga la schimbarea alegerii plicului.
9. După schimbare, notând suma plicului ales prin B, dacă voi schimba iarăși alegerea,
atunci valoarea așteptată a schimbării este 5B/4.
10. Am revenit la alegerea inițială. Conform argumentării de mai sus, este rațional să schimbăm
alegerea.
11. Ar trebui să schimbăm plicul ales pentru totdeauna (nu ne vom opri).
12. Pare rațional să alegem orice plic și să deschidem conținutul, dar să nu efectuăm pasul 11.
După alegerea plicului, se oferă posibilitatea schimbării alegerii. Trebuie să schimbăm sau nu?

1 1 A A 5A
( )  
2 A + = A + =
2 2 2  4 4

Suma totală în ambele plicuri este constantă: A lei 2A lei

A + 2 A = 3A

Fie schimbăm alegerea inițială. Dacă am ales primul plic, atunci vom câștiga suplimentar A lei.

Dacă am ales al doilea plic, atunci vom pierde A lei.

1 1
VA = A− A = 0
2 2
Paradoxul zilei de naștere
Calculați probabilitatea că într-un grup format din n persoane vor exista cel puțin o pereche ale
căror zi de naștere coincide (ziua și luna). Se presupune că toate zilele anului (365) sunt
echiprobabile, nu analizăm ani bisecți și posibilitatea ca să fie gemeni în grup.

n = 20 20 iunie

20 iunie
 1
n=2 P ( A2 ) = = 0, 00274
365
n=2
( )
P A2 =
364
365
n=3
( )
P A3 =
364 363

365 365
= 0,9918
 𝑃 𝐴3 = 1 − P ( A3 ) = 0, 0082
n=3
n=4

𝑃 𝐴4 = 1 − P ( A4 )
364 363 362
=1− ⋅ ⋅ = 0, 01636
365 365 365

n −1
365 − i
P ( An ) = 1 − 
i =0 365
n=4

365 − i
n −1
P ( An ) = 1 − 
i =0 365

365  364  ...  ( 365 − n + 1)

P ( An ) = 1 −
365n

365!
𝑃 𝐴𝑛 =1−
365𝑛 365 − 𝑛 !
Calculați probabilitatea că într-un grup format din n persoane vor exista cel puțin o pereche ale
căror zi de naștere coincide (ziua și luna). Se presupune că toate zilele anului (365) sunt
echiprobabile, nu analizăm ani bisecți și posibilitatea ca să fie gemeni în grup.

n = 20

365 − i
19
P ( A20 ) = 1 −  = 0, 4114
i =0 365

P ( A23 ) = 0,5073