TEHNICA MASAJULUI LA CENTURA SCAPULARA

Centura scapulara este formata din oasele omoplat (scapula), clavicula si humerus, formand
articulatiile:
scapulo-humerala care este cea mai importanta articulatie mobila, permitand miscari in
toate sensurile. Aceasta este formata din cavitatea glenoida a scapulei, care se articuleaza cu
capul numeral printr-un tendon puternic.
acromio-claviculara, formata din acromion, care este o apofiza a scapulei, ce se articuleaza
cu partea superioara a claviculei
sterno-claviculara, formata din partea inferioara a claviculei si stern; este importanta prin
faptul ca leaga centura scapulara de partea anterioara a toracelui.
Ultimele doua articulatii sunt semimobile o acromio-claviculara sterno-claviculara
Centura scapulara se leaga de partea posterioara a toracelui printr-o fascie puternica, care permite
miscarea de urcare si de coborare a omoplatului si chiar ajuta articulatia scapulo-humerala sa
faca rotatia.
Musculatura care inveleste centura scapulara este reprezentata pe trei zone: l. Muschii regiunii
scapulare
- trapezul superior
- supra si sub spinos
- micul si marele rotund
- ridicatorul si coboratorul scapulei (subscapular).
Zona deltoidiana - este formata din muschiul deltoid, care are forma unei pere cu varful in jos,
ce se insera la partea superioara pe acromion, iar la partea inferioara pe treimea superioara a
humerusului, despartindu-1 de muschii bratului prin santul Veul deltoidian. Deltoidul este format
din trei fascicole:
- anterior
- median
- posterior
. Regiunea pectorala este formata din marele si micul pectoral si muschiul subclavicular.

Tehnica masajului
Pentru masajul centurii scapulare, pacientul este invitat sa ia loc in sezut pe un scaun rotativ,
unde isi descopera umerii, iar in jurul toracelui i se va pune un cearsaf.
Maseurul sta in picioare pe partea laterala a pacientului; incepe masajul cu netezirea cu ambele
palme, plecand de la varful deltoidului, pozitionand cele doua police pe fascicolul median al
acestuia iar cu cele 4 degete lipite si pozitionate pe fascicolul posterior si anterior al deltoidului
se urca prin apasare pana la acromion, unde o mana va cobori apoi sub forma semicirculara pe
zona scapulara iar cealalta pe zona pectorala. A doua forma se executa in sens invers.
Deci avem o netezire circumflexa, cand intr-o directie, cand intr-alta. Se mai face netezirea cu
pumnul pe muschiul deltoid, mai ales atunci cand este flasc, deruland pumnii de la. radacina
catre varful degetelor, dupa care continuam cu formele de framantare:
-cu o mana cu doua maini si in contratimp pe urmatoarele directii:

Framantarea cu o mana: trebuie sa avem grija sa tinem contrapriza cu mana stanga pe partea
interna a bratului, iar cu dreapta incepem framantarile pornind de la varful omolpatului pe douatrei directii catre coloana vertebrala, pana la partea superioara a omoplatului. Apoi, cu aceeasi
mana, sa executam framantarea pe fascicolul posterior al deltoidului, dupa care trecem pe zona
pectorala pe doua -trei directii catre acronium, continuand cu forma pe fascicolul antetior al
deltoidului si median al acestuia, tinand o mana priza sub brat.
La framantarea geluire-directiile sunt aceleasij cu deosebirea ca la partea superioara a
omoplatului departau degetele unde executam geluirea cu spina omoplatului intn acestea pana la
acromion. Cu aceeasi mana se mai execut geluirea pe Veul deltoidian posterior si santul dintre
fascicol posterior si median pana la acromion. Schimbam man; contrapriza si cu cealalta mana
executam geluirea pe doua trei directii pe muschii pectorali si subclaviculari pana l Acromion.
Apoi pe Veul deltoidian anterior si santul dintr^ fascicolul anterior si median al deltoidului. j O
alta forma de framantare, ceva mai puternica, este rulatul sau mangaluirea, care se executa
pozitionand o man| subaxilar si una pe deltoid, ruland apoi de sus in jos si de jos in sus catre
acromion.
Aceasta forma se executa numai pe deltoidul flasc! (moale). Tot aici se poate executa ciupitul,
pensatul tranversalj pe fibrele musculare, intre police si cele 4 degete.
Aceasta manevra mareste si mai mult contractibilitateal musculara; se face numai pe deltoidul
flasc, iar cand nu estel flasc nu mai facem, ciupit, pensat, rulat etc.) |

Dupa fiecare forma de framantare se face netezirea de intrerupere. Urmeaza frictiunea care este
cea mai importanta manevra a acestei regiuni (centura scapulara), datorita faptului ca aici sunt
multe articulatii si insertii musculare. Frictiunea o clasificam pe trei directii principale: frictiunea
periarticulara in jurul articulatiilor fata de articulatia scapulo-humerala, care se face tinand o

mana priza sub brat, iar cu cealalta deget peste deget (aratator si mediu) pornim cu miscari
circulare de la varful omoplatului introducand pulpa degetelor chiar sub acesta, ajungand pana la
marginea superioara a omoplatului, unde luam marginea cu spina omoplatului intre degete tot cu
miscari circulare pana catre acromion, apoi cu aceeasi mana, tot deget peste deget, pe Veul
deltoidian posterior si santul dintre fascicolul posterior si median al deltoidului. Schimbam mana
priza si cu cealalta mana (stanga), tot deget peste deget, executam manevra subclavicular pornind
de la articulatia sternoclaviculara pana la acromion si apoi pe Veul deltoidian anterior si santul
fascicolului anterior si median pana la acromion.

A doua directie a frictiunii este in articulatia propriu* zisa scapulo-humerala, care se face dupa
ce ij prealabil am facut netezirea articulatiei propriu-zisi cu partea cubitala a degetelor (mainilor),
plecand di la acromion pana la nivelul axilei, fie cu ambele main odata, fie cu o singura mana.
Cand se face netezirea cu o singura mana, cealalti obligatoriu trebuie sa faca priza pe brat.
Netezirea s< executa de 2 - 3 ori, ca si cum am decupa umarul dupa care continuam cu frictiunea
tinand o mani contrapriza sub brat, iar cu cealalta deget peste deget pornim de la acromion cu
miscari circulare, continuand apoi pe santul posterior al articulatiei p; la nivelul axilei, avand
grija ca sub aceasta sa nu traumatizam pachetul vascular si nervos. Schimbam mana contrapriza
si executam frictiunei pe partea anterioara a articulatiei umarului de 2 ori.

Urmeaza netezirea de intrerupere a intregii regiuni scapulare (de l - 2 ori), dupa care continuam
cu tapotamentul sub forma de caus, cu partea cubitala a degetelor si cu pumnul transversal pe
fibrele musculare, pe muschii bine dezvoltati cum ar fi deltoidul, muschii zonei scapulare si la

barbati zona pectorala. La persoanele de sex feminin frictiunea se face doar subclavicular.

Vibratia se efectueaza cu palma intreaga pe toata? suprafata musculara a celor trei zone:
scapulara, deltoidiana si pectorala, cu directia catre acromion.'Masajul acestei regiuni se termina
cu netezirea de
incheiere dupa care urmeaza kinetoterapia,
(mobilizarea articulatiilor).
Miscarile care au loc in articulatia scapulo-humerala
sunt:
- pasive
- active
- active cu rezistenta.
Miscari pasive
Antepulsie - se tine o mana priza pe umar, iar cu cealalta, aflata sub articulatia cotului, ducem
bratul inainte pana la gradul de potenta a pacientului, trecand peste aceasta cu o usoara vibratie
(nu trecem peste pragul dureros).
Retropulsie - se tine o mana priza pe umar, iar cu cealalta, aflata sub articulatia cotului,
executam miscarea bratului in spate cu vibratie pana la gradul de potenta a pacientului,
depasindu-1 putin (nu trecem peste pragul dureros), cu vibratie.
Abductie - prin abductie se face departarea bratului de corp, tinand o mana priza pe umar, iar cu
cealalta pe partea interna a articulatiei cotului se ridica bratul pana la gradul de potenta al
pacientului, depasindu-1 putin cu o usoara vibratie (nu trecem peste pragul dureros).
. Adductia - consta in apropierea bratului de corp, tinand o mana priza pe umar, iar cu cealalta
pe partea externa a articulatiei cotului se apropie bratul pana la gradul de potenta a pacientului,
depasindu-1 putin cu o usoara vibratie (nu trecem peste pragul dureros).
. Rotatia interna a bratului pacientul sa duca mana la spate, tinand o mana priza Pe umar, iar cu
cealalta pe articulatia corului ii impingem antebratul cu o usoara vibratie pana la pragul dureros
si o sa observam cum capul humeral intra in cavitatea glenoida.
Circumductia se executa tinand o mana priza pe umar, iar cu cealalta sub articulatia cotului,
trecem bratul pacientului prin cele patru puncte:
-antepulsie
- abductie

- retropulsie
-adductie
Elongatia (pasiva) - tinem o mana priza pe umar, iar cu cealalta facem cateva scuturari ale
bratului si antebratului, de 2-3 ori.
Miscari active
Dupa miscarile pasive urmeaza miscarile active, unde punem pacientul sa faca miscarile dictate
de noi (de maseur). Aceleasi miscari pe care maseurul le-a facut la pasive.
Miscarile active cu rezistenta
La miscarile active cu rezistenta, pacientul face miscarea si maseurul opune rezistenta.
Pentru antepulsie, tinem o mana priza pe umar, iar cu cealalta contrarezistenta pe partea anterolaterala a bratului ii spunem pacientului sa impinga bratul in mana noastra.
Pentru retropulsie, punem mana contrarezistenta in partea postero-laterala a bratului.
Pentru abductie, punem contrarezistenta pe partea externa a bratului, spunandu-i pacientului sa
faca miscarea spre exterior pana la gradul de impotenta.
pentru adductie, punem contrarezistenta pe partea interna a bratului, spunand pacientului, de
aceasta data, sa execute miscarea spre interior pana la gradul de potenta.
Atunci cand aceasta articulatie este blocata, mobilizarea se mai poate face mecanic prin scripeti
sau prin incarcare cu greutati si alte miscari de gimnastica medicala.
BOLI PENTRU CARE MASAJUL ESTE INDICAT LA CENTURA SCAPULARA
-artrozele de umar
-luxatii de umar
-periartrita scapulo-humerala
-nevralgii cervico-brahiale
-nevralgii brahiale
spondilita anchilozanta cu localizare la:
-centura pelviana

- articulatia umarului posttraumatic in fracturi de

- clavicula
- humerus
- acromion
-scapula si posttraumatic dupa instalarea sechelei respective