Boli profesionale

Bronsita acuta (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori))

Bolile profesionale, n sensul Legii Protectiei Muncii, sunt afectiunile care se produc ca
urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici
sau psihosociali caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor
aparatesi sisteme ale organismului n cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de
contract de munca existent ntre angajatorsi angajat. Sunt considerate de asemenea boli
profesionale afectiunile produse n conditiile enuntate mai sus, afectiuni suferite de elevi,
studenti, ucenici, n timpul efectuarii practicii.

Bronsita acuta (BA) este o boala inflamatoare a cailor respiratorii ce se caracterizeaza printrun sindrom bronsitic acut cu evolutie de scurta durata si nu este insotit de modificari
radiologice.
Forme clinice - se disting bronsite acute infectioase si chimice.
Sistemul afectat: bronhopulmonar.
Incidenta / Prevalenta: frecventa reala nu se cunoaste, deoarece multi bolnavi nu consulta
medicul sau sunt inregistrati cu alte diagnostice (viroze respiratorii, faringite si laringite
acute). Se considera ca aproximativ 30 - 35% din consultatiile ambulatorii constituie pacientii
eu infectii acute de cai aeriene, inclusiv bronsite acute.
Semne si simptomeBoala debuteaza cu catar a cailor aeriene superioare (rinita, sinuzita,
faringita, angina), care trece intr-o faza seaca cu accese violente de tuse iritativa, dureroasa.
Febra moderata (38-38,5C).Stare generala alterata.Examenul clinic este normal sau
depisteaza raluri uscate, uneori subcrepitante.Peste 1-3 zile survine o expectoratie
seromucoasa.
Rezolutia completa a unei bronsite necomplicate se produce in 5-6 zile, uneori pana la 10 zile.
Forme particulare la adult: bronsita obstructiva acuta - evolueaza cu sindrom obstructiv difuz
de cai aeriene intrapulmonare si se caracterizeaza prin dispnee, expiratie prelungita, raluri
sibilante difuze, semne de hiperinflatie, tahipnee, febra; bronsiolita acuta - boala acuta a cailor
aeriene mici, de obicei de origine virala (virusul sincitial, virusul paragripal) sau poate fi

produsa de clamidii si se caracterizeaza prin tuse uscata, iritativa, febra mare si dispnee,
insotita de cianoza.
Cauze
BA infecfioasa:BA virala, (cea mai frecventa) este produsa de virusuri: gripal A, B, paragripal
1,2.3, sincitial respirator (afecteaza preponderent copiii si persoanele tinere), adenovirusuri,
virusul rujeolei etc.;BA bacteriana apare in evolutia unei bronsite acute virale prin
suprainfectie cu flora, care populeaza in norma nazofaringele: pneumococi, streptococi aerobi
si anaerobi, corynebacterii, neisserii, bacterioides;
BA chimica: se produce prin iritatia cailor respiratorii in urma expunerii accidentale sau
profesionale la diverse substante chimice praf, ciment, fum, gaze iritante, vapori de acizi,
amoniac sau acetona etc.
Diagnosticul - se bazeaza pe datele furnizate de anamneza si de examenul clinic.
Diagnosticul diferential - pneumoniile virale sau bacteriene, bolile infectioase virale ce
debuteaza cu sindrom cataral si bronsitic: rujeola, varicela, gripa, mononucleoza infectioasa,
bronsita acuta obstructiva necesita diferentiere de un debut de astm bronsic.
Investigatii de laborator - hemograma este normala sau evidentiaza leucopenie (in viroze),
uneori leucocitoza (in infectiile bacteriene), examenul bacteriologic al sputei este necesar la
bolnavii tarati cu o boala cronica grava.
Schimbari morfologice - denudarea epiteliului, edem al mucoasei peretelui traheobronsic si
hipersecretia de mucus.
Teste speciale - nu sunt necesare.
Investigatii instrumentale - radiografia pulmonara este normala (nu se efectueaza in timpul
sarcinii), PEF-metria modificata in formele obstructive.
Procedee diagnostice - rinoscopia, faringoscopia.
Educatia pacientului
Pacientul trebuie sa fie informat despre masurile igieno-dietetice necesare pentru prevenirea
bronsitei sau cronicizarea ei:alimentatie echilibrata, evitarea expunerii la rece; vaccinarea
antigripala in sezonul rece, in special, a varstnicilor, copiilor si a tinerilor ce sufera de
mucoviscedoza, a persoanelor tarate cu BPCO;chimioterapia profilactica: Amantadina pentru
virusul gripal A, rimantadina pentru virusul sincitial respirator, aciclovir pentru virusul Herpes
Simplex. Durata tratamentului este de minimum 5 zile.

Complicatii posibile - sunt rare si constau in: bronhopneumonie; bronhopneumopatie cronica

obstructiva la pacientii ce au depasit varsta de 40 ani.
Prognosticul si evolutia - durata bronsitelor acute necomplicate este de 5 -10 zile si la
tratament adecvat se vindeca complet; bronsita acuta netratata si, mai ales, in prezenta
factorilor iritanti are tendinta de cronicizare.
Semnele clinice ale bronsiolitei sunt:torace distins emfizematos; hipersonoritate la
percutie;diminuarea murmurului vezicular cu expir prelungit si suierator;raluri subcrepitante
bronsiolare, raluri sibilante, care se modifica dupa tuse;ficatul si splina palpabile (ptozate din
cauza emfizemului); stare generala alterata (intoxicatie infectioasa, tulburari respiratorii,
semne de dehidratare);tegumente marmorate (perturbari microcirculatorii).
Diagnosticul diferential al bronsiolitei la copil se face cu bronsita acuta, pneumonia bacteriana
la sugar, sindromul de aspiratie (de alimente, continut gastric), corpi straini in caile
respiratorii. mucoviscidoza etc.
In tratamentul bronsitei acute la copil se prevede necesitatea respectarii unui regim hidric
optim, care sa previna dehidratarea (prin febra si dispnee). In caz de dehidratare se va face un
supliment de rehidratare orala. Alimentatia va fi obisnuita.
Pot fi administrati agenti antivirali (Remantadina, Ribavarina). Nu se administreaza
antibiotice (cu exceptia cazurilor de infectie cu Mycolasma pneumoniae, care necesita
tratament cu eritromicina). De asemenea, se administreaza preparate mucolitice:
Acetecisteina, Bromhexina, Efitusina, Mucosistina si decocturi mucolitice, care fluidifica si
faciliteaza expectoratia mucusului bronsic.
Geriatrici. Bronsita acuta, mai ales forma obstructiva, evolueaza la batrani mai grav, adesea
agravand insuficienta cardiaca (indusa de cardiopatia ischemica sau valvulopatii), si se
complica cu bronhopneumonie de staza.
Sarcina - femeile gravide dezvolta bronsite acute, de obicei primare, de origine infcctioasa
(virale sau bacteriene) si foarte rar bronsite secundare (complicatii ale tuberculozei, tifosului
ctc.). BA apare mai frecvent primavara si toamna, pe timp umed si friguros. De obicei sarcina
nu predispune la imbolnavirea de bronsite, dar intumescenta mucoasei bronhiilor,
caracteristice acestei perioade, ingreuneaza expectoratia. Manifestarile clinice ale bronsitei
acute la gravide nu au particularitati. Bronsita acuta nu modifica evolutia sarcinii, insa
predispune la infectarea intrauterina a fatului, in tratamentul bronsitelor acute la gravide, de
obicei, nu se administreaza antibiotice, insa daca acestea se impun, se evita antibioticele
contraindicate in sarcina.
Abrevieri - BA - bronsita acuta; BPCO -bronhopneumopatic cronica obstructiva.