SEMIOLOGIA APARATULUI

DIGESTIV

FOAIA DE OBSERVATIE A UNUI BOLNAV DIGESTIV

Motivele internarii: cel mai frecvent, consecintele

dispepsiei
Recoltarea datelor (anamneza)
prezenta simptomelor functionale
succesiunea simptomelor in nictemer
legatura cu orarul meselor si natura alimentelor ingerate
factori de agravare si de ameliorare

Suferinta unui segment poate mima simptomatologia

altui segment digestiv
diaree foarte abundenta suferinta
esofagiana/gastrica
sindromul de staza duodenala/gastrica suferinta
bilio-pancreatica/hepatica
Simptomatologia functionala a aparatului digestiv
tulburari de apetit: anorexia, polifagia, polidipsia,
pervertiri ale gustului
dispepsia: gastrica, bilioduodenala, intestinala,
pancreatica
dureri abdominale: acute/cronice
meteorismul abdominalestinal
tulburari de tranzit: esofagian, gastric, int

A. Scaderea apetitului
1. Anorexia scaderea pana la disparitie a apetitului cauze:
gastrita etilicului
neoplasme digestive
(gastric)/extradigestive
boli infectioase
DZ decompensat
(cetoacidoza)
IRC decompensata
boli endocrine
boli psihice anorexia mentala
2. Sitofobia anorexie conditionata pentru alimentele solide, din
teama de a nu produce durere (bucala, esofagiana, gastrica)
3. Fagofobia la bolnavii care vor sa slabeasca cu orice pret
4. Teama de otravire in ATS, deliruri alcoolice, delir de persecutie
5. Greva foamei volitionala

B. Exagerarea ingestiei de alimente

1. Hiperorexia exagerarea senzatiei de foame
fiziologica (copii, tineri, convalescenta unor boli infectioase)
patologica - UD
- parazitoze - psihoze senile
- hipertiroidie - DZ
- paralizie
generalizata progresiva
2. Polifagia (hiperfagia) hiperorexie si comportament alimentar
aberant
gastropareza diabetica
leziuni hipotalamice

encefalita
3. Bulimia hiperorexie cu lipsa senzatiei de satietate
4. Acoria bolnavul mananca incontinuu
ATS cerebrala
dementa senila
lues cerebral
tumori cerebrale

C. Pervertirea apetitului (parorexia) dorinta de a

consuma substante/alimente neobisnuite
malacia foame de alimente acide si excitante
pica dorinta de substante nealimentare (var, nisip)
geofagie - pamant
pagofagie gheata
alotriofagie substante dezgustatoare
Cauzele parorexiei
afectiuni psihice deficiente mintale
vitaminic/microelemente

deficit

D. Setea senzatie de uscaciune a mucoaselor, legata de perceptia

constienta a nevoii de a ingera lichide ( osmolaritatea
mediului intern)
Modificari cantitative
polidipsia - consum exagerat de lichide
oligodipsia consum redus de lichide
- patologica: hiperhidropexie, hiperhidratare extracelulara,
secretie de ADH
Modificari calitative
dipsomania impulsul de a ingera bauturi cu o anumita savoare
(alcool)
dipsofobia repulsia fata de lichide (apa
aquafobie/hidrofobie)

DISPEPSIA

Definitie: diferite tipuri de tulburari ale digestiei

(gastroduodenala, biliara, intestinala, pancreatica)
A. Greata repulsie fata de alimente + disconfort
faringian si/sau epigastric
simptome de insotire: hipersalivatie, paloare,
transpiratii, hTA
mecanism: excitarea directa a centrilor bulbari
pur cortical
manifestare reflexa (colici)
afectiuni extradigestive

B. Varsatura - evacuarea brusca a continutului gastric sau

intestinal, pe cale bucala, datorita contractiei simultane a
musculaturii peretelui abdominal, diafragmului, pilorului,
musculaturii stomacului, inchiderea epiglotei si deschiderea
concomitenta a cardiei
Clasificarea varsaturilor (dupa originea stimulilor)
centrale (explozive, fara greata, fara efort)
- afectiuni ce evolueaza cu hipertensiune intracraniana, tabes,
scleroza in placi
- administrarea unor substante, medicamente
periferice (precedate de greata, cu efort)
- cauze extradigestive (sdr. vestibulare, varsaturi reflexe)
- cauze digestive (esofagiene, gastrice, intestinale)

Caractere semiologice ale varsaturilor

frecventa
sporadice: digestive (indigestii) si extradigestive (IMA, morfina,
digitala)
frecvente: digestive (UGD, stenoza pilorica, colecistopatii cronice)
si extradigestive (sarcina, IRC)
incoercibile: pancreatita acuta, criza tabetica, holera, gastroenterite
acute, ocluzii intestinale, toxiinfectii alimentare

orarul
matinala: alcoolici, IRC, stenoza pilorica, la gravide
precoce dupa ingestie: gastrite acute, perigastrite, nevropatii
la 1-4 ore postprandial: gastrite hiperacide, UG, cancer gastric
tardiv postprandial (4-6 ore): UD, staza duodenala,
ptoza/dilatatie gastrica
la 12-14 ore postprandial: stenoza pilorica

cantitatea
abundente: stenoza pilorica, criza tabetica, stenoze/volvulus intestinal, uremie, sarcina
toxica
regurgitatii importante: megaesofag congenital/dobandit

mirosul
fad
ranced
acru
fecaloid

acetona

compozitia (depinde de timpul scurs de la ingestie si de segmentul afectat)

particule fine cu miros acru (v. gastrice)
varsaturi abundente + resturi alimentare vechi (stenoza pilorica, staza gastrica)
bilioase, galben-verzui (staza duodenala)
mucus (staza gastrica, proces proliferativ)
striuri sangvinolente (efort de varsatura)
sange rosu/negricios (hematemeza)

Tipuri particulare de varsatura

hematemeza
origine: sangerare din tubul digestiv pana la unghiul duodenojejunal Treitz
diagnostic diferential: sange inghitit si apoi varsat (tonsilectomie, epistaxis),
hemosialhemeza/stomatoragie
aspect: zat de cafea (in hemoragii mici), sange rosu (hemoragii masive)

simptome si semne:
400-500 ml sange bine suportata
500ml sange astenie, semne de hipoxie incipienta, soc compensat
1000ml sange soc hemoragic, sete, anxietate
hemoragii abundente soc hemoragic rapid instalat, IRA, pensarea TA, puls filiform,
pierderea cunostintei
etiologie:
esofagiana (varice, esofagite, ulcer esofagian, tumori, diverticuli, sdr.Mallory-Weiss)
gastroduodenala (UG, UD, cancer gastric, gastrite, diverticuli, polipoza gastrica)
tulburari de hemostaza: afectiuni hematologice, boli sistemice, b. Rendu-Ossler,
hemangiom gigant, sarcomul Kaposi, cauze iatrogene

C. Mericismul

(ruminatia) regurgitatia voluntara a alimentelor

consumate
D. Halena modificarea mirosului aerului expirat
cauze digestive
- igiena deficitara a cavitatii bucale
- carii dentare
- amigdalita cronica criptica
- faringite
- stomatite infectioase
- toxice (Bi, Pb, Hg)
- scorbut
- gingivite
cauze extradigestive: DZ, afectiuni renale, hepatice
E. Modificarea gustului
ageuzie
gust amar
gust dulce
metalic + iute

hiperguezie
gust acru (acid)
gust metalic

gust

F. Durerea linguala (glosodinie/glosalgie) arsura/durere

- traumatisme - cancer lingual
- anemia Biermer
- febra aftoasa - tbc linguala
- intoxicatii
G. Eructatiile eliminarea, pe cale bucala, a gazelor din stomac
precedate de tensiune epigastrica, aparitie postprandial
diagnostic diferential cu criza anginoasa
miros fad/neplacut
cauze: staza gastrica/duodenala, atonie gastrica, pilorica
H. Sughitul zgomot inspirator dat de vibratia glotei consecutiv
contractiilor clonice spasmodice ale diafragmului
mecanism: reflex (centru bulbar, cale aferenta nv.X, cale
eferenta nv.frenic)
cauze fiziologice: ingestie de alcool, bauturi gazoase, mese
copioase
cauze patologice: neurologice, digestive

METEORISMUL ABDOMINAL
Definitie:

prezenta excesiva de gaze la nivel gastric si intestinal

(N: 150ml gaz)
Simptome

- tensiune in hipocondrul drept

flatulenta
- tensiune in hipocondrul stang, dureri precordiale,
palpitatii
Rolul

gazului intestinal atenuarea contractiilor spastice,

favorizarea progresiei bolului alimentar

DUREREA ABDOMINALA
A. Semiologia durerii abdominale acute
Debut brusc, ajunge rapid la paroxism
Cauze:
- perforarea unui organ abdominal - debutul pancreatitei acute
- ruptura unui abces visceral
- strangularea unui organ
abdominal
Caracterele durerii
durere lancinanta + hiperestezie abdominala + contractura
(UG/UD perforat)
durere intensa in fosa iliaca dreapta/epigastru (apendicita acuta)
fond dureros continuu, cu paroxisme (colica biliara, renala)
perioade de liniste alternand cu dureri colicative, cu intensitate
crescanda (ocluzie)
durere pulsatila (anevrism de aorta abdominala perforat)

Iradierea durerii abdominale

spate, umar drept (colica biliara, colecistita acuta)
hipocondru si lomba stanga (pancreatita acuta)
coloana dorsala (T6-T10), umar drept (UD perforat)
regiunea sacrata (dureri de la rect, uter)
dureri iradiate spre organele genitale externe (colica renala)
Factori care influenteaza durerea
efortul (durerea vasculara)
modificarea pozitiei corpului (iritatia peritoneala)
orto- si clinostatismul (H.H) trepidatii (diverticuloze colice, litiaza)
Simptome si semne asociate
varsaturi, tranzit incetinit (ocluzia intestinala) febra (peritonita, infectii biliare)
scaune sangvinolente (tromboza mezenterica, pancreatita hemoragica)
facies palid+ tegumente transpirate + anxietate + abdomen imobil (peritonita acuta)
cresterea rapida a volumului abdominal + abdomen asimetric + oprirea tranzitului
+durere (volvulus intestinal)
disparitia matitatii hepatice + durere abdominala (perforarea unui organ cavitar)
Examenul abdominal pe gol
calculi radioopaci
imagini hidroaerice
pneumoperitoneu
aerobilia

calcificari in pancreas

B. Durerea abdominala cronica

Dureri difuze
Dureri localizate : - epigastru
- hipocondrul drept
- hipocondrul stang
- fosa iliaca stanga
- flancuri
- mezogastru
- hipogastru
Principalele tipuri de durere

1. odinofagia dificultate la deglutitie insotita de spasm esofagian, localizata la baza

gatului, retrosternal, epigastric superior
cauze
tipuri de disfagie asociata (incompleta, completa, paradoxala)
topografie (inalta, mijlocie de parcurs, joasa)
2. pirozisul durere cu caracter de arsura in regiunea epigastrica superioara si retrosternal
cauze multiple

3. durerea ulceroasa durere cu caracter de crampa, distensie,

torsiune, apasare (hipertonia musculaturii gastrice si spasm
piloric) sau cu caracter de arsura, cu greata (gastrite antropilorice
si bulbite asociate ulcerului)
sediul durerii - epigastric - hipocondrul drept
- retrosternal - hipocondrul stang - paraombilical
iradiere - subcostal si paravertebral stang (UG) - in
hipocondrul drept (UD)
- precordial (ulcerul micii curburi, din treimea
superioara)
ritmicitatea mica ritmicitate (variatia cu orarul meselor);
pierderea ritmicitatii, cu durere continua = complicatie (penetratie
in organele invecinate)
periodicitatea marea periodicitate (legata de anotimp)
factori de calmare a durerii

4. colica biliara
debut: in prima jumatate a noptii
circumstante de aparitie: pranzuri copioase, alcool, efort, stres
psihic

caracter: permanent, cu paroxisme (apasare, strivire, sfasiere)

sediu si iradiere: hipocondrul drept la baza hemitoracelui

drept, interscapulovertebral drept, umar drept

tablou clinic:
- respiratie superficiala
- anxietate
- flexie anterioara a trunchiului
- greata, varsaturi
- meteorism
- febra, frisoane
- manevra Murphy+
- hidrops vezicular
cauze: litiaza veziculara/coledociana, diskinezie bilioveziculara,
colecistita acuta

5. durerea pancreatica
caracter: continua, violenta, senzatie de torsiune, arsura, compresiune
sediu si iradiere: epigastric/paraombilical iradiere in bara(tipic), in semicentura
la baza hemitoracelui stang sau iradiere atipica
fenomene de insotire: varsaturi incoercibile(alimentare bilioaseporaceezat de
cafea); hTA, dispnee, tahicardie (D.D cu IMA!)
6. dureri colicative din suferinte intestinale (colici intestinale)
caracter: crampe periombilicale, la intervale scurte, calmate de apasare, caldura
fenomene de insotire: greata, varsaturi, emisie de gaze, fecale lichide/semisolide
cauze: toxiinfectii alimentare, ocluzia intestinala, enterocolopatia cr.nespecifica
forma particulara: sdr. Knig
7. colica apendiculara
caracter: durere brusc instalata in fosa iliaca dreapta, iradiata epigastric
fenomene de insotire: hiperestezie cutanata, contractura musculara reflexa, greata,
varsaturi, febra
8. colica salpingoovariana
sediu si iradiere: fosa iliaca iradiere in reg. crurala
cauze: salpingita, salpingoovarita, sarcina tubara rupta

9. durerea peritoneala (acuta/cronica)

Durerea peritoneala acuta
etiologie: - perforarea unui organ cu continut septic
- propagarea de la un organ infectat
- infectia primara a peritoneului
- peritonite primitive, peritonite chimice
caracter: durere vie, lancinanta
tablou clinic:
- facies si atitudine caracteristice
- hiperestezie cutanata
- aparare/contractura musculara
- manevra Bloomberg
- exacerbare la tuse, stranut, inspir profund
fenomene de insotire: sughit, varsaturi, meteorism, transpiratii profuze, dispnee,
cianoza extremitatilor, puls filiform
Durerea peritoneala cronica
caracter: intensitate redusa, caracter de arsura
cauze: periviscerita (dupa interventii chirurgicale)

10. durerea din ocluzia intestinala

caracter: intensa, progresiva, caracter periodic
sediu si iradiere: sediul obstructiei difuzeaza in tot abdomenul
fenomene de insotire: meteorism, suprimarea tranzitului, varsaturi caracteristice
11. durerea din afectiunile vaselor mezenterice (origine vasculara)
procese acute: - durere brutala, foarte intensa, paraombilicala
- varsaturi, melena, semne de iritatie peritoneala
- DD: pancreatita acuta
procese cronice: - intensitate mai mica, debut la efort, dupa mese
- caracter de crampa, iradiere dorsala
- constipatie cronica, ponderala, melena/hemoragii oculte
cauze: tromboembolii ale v. mezenterice, stenoze ale art. mezenterice, ATS
12. colica saturnina
caracter: dureri intense periombilicale, semne clinice ca in ocluzie + contractura
abdominala difuza, TA crescuta
semne de intoxicatie cu Pb: plumbemie (>30mg), plumburie (>100mg),
granulatii toxice in eritrocite

13. colica din porfirie- dureri colicative abdominale

astenie, urina bordo, ce se inchide la culoare in contact cu aerul
fotodermatoza , pilozitate malara
14. tenesmele rectale senzatie de tensiune si constrictie in regiunea
anala, cu necesitatea imperioasa de defecatie, fara realizarea
acesteia/eliminare de mucus
cauze: rectita, rectosigmoidita, fisuri anale, boli prostatice si de
uretra posterioara
15. rectalgia (proctalgia)
caracter: accese de arsura, in afara defecatiei, iradiata in
coccis,fese, radacina coapsei
cauze: neoplasm rectal, tromboflebita hemoroidala, fisura anala
16. durerea abdominala prin suferinte extradigestive
- pneumonii de lob inferior
- IMA
- Zona zoster (la debut)
- patologie vertebrala

MELENA
Definitie: eliminarea de sange digerat, cu aspect de pacura,
semiconsistent
Hematochezis - eliminarea de sange prin scaun (rosu/rosumaroniu)
Rectoragia - sangele coafeaza scaunul
- sangerare rectosigmoidiana, hemoragii oculte
DIAREEA SI CONSTIPATIA
Diareea eliminarea frecventa de scaune neformate, cu resturi
alimentare, produse patologice, puroi
Constipatia cronica evacuare insuficienta/intarziata a
continutului intestinal

Topografia abdominal
In vederea localizrii durerii i efecturii corelaiei cu organele
abdominale se poate face o mprire topografic orientativ.
Imprirea abdomenului n patru zone se face ducnd dou
linii care trec prin ombilic; una vertical care unete xifoidul
cu simfiza pubian i una orizontal. Rezult patru zone, dou
superioare, stnga, dreapta i dou inferioare, stnga, dreapta.
Pentru o localizare i mai precis se poate mpri abdomenul
n nou zone topografice ducnd dou linii verticale, care
trec prin mijlocul claviculelor i dou linii orizontale; una care
trece sub rebordul costal i alta, care unete spinele iliace
anterosuperioare. Ca urmare, rezult nou zone: superior,
hipocondrul drept i stng i epigastrul; flancul drept i stng
i mezogastrul i fosa iliac dreapt i stng i hipogastrul.

Corelaii anatomice prin plasarea organelor

n cele nou regiuni:
hipocondrul drept: lob drept hepatic, colecist, duoden,
unghiul colic drept, glanda suprarenal dreapt, rinichiul
drept
epigastru: pilor, duoden, pancreas, lob hepatic stng,
hipocondrul stng: stomac, splin, coada pancreasului,
unghiul colic stng, rinichi stng, glanda suprarenal
stng
flancul drept: colon ascendent, rinichi drept, duoden, jejun
mezogastru (periombilical): epiplon, mezenter, duoden,
jejun, ileon, aorta abdominal

 flancul stng: colon descendent, jejun, ileon, rinichi

stng
fosa iliac dreapt: apendice i cec, poriunea
terminal a ileonului, ureter drept, ovar drept, la
femei, cordon spermatic drept, la brbai
hipogastru: ileon, vezic urinar, uter (F), prostat
(B)
fosa iliac stng: colonul sigmoid, ureter stng,
ovar stng (F), cordon spermatic stng(B)

Inspecia abdomenului
Inspecia static a abdomenului va urmri:
A. Forma abdomenului:
- poate diferi n funcie de vrst i de sex. La
copii, abdomenul este globulos, la aduli este
suplu iar la vrstnici volumul crete; la multipare,
abdomenul este de obicei mrit de volum.
Din punct de vedere patologic inspecia poate
decela bombri sau escavri generale sau
segmentare.

a. Bombarea abdomenului n totalitate

la obezi prin depunerea grsimii n peretele
abdominal, mezenter i epiplon
n revrsate peritoneale (ascit) abdomenul are un
aspect globulos, destins de volum;
n ascitele cu cantitate mare, abdomenul este tipic,
de batracian, destins pe flancuri cu circulaie
colateral i tergerea cicatricei ombilicale;

Bombarea abdomenului
n pneumoperitoneu: provocat n scop
diagnostic sau terapeutic; n
perforaiile unor organe cavitare
(intestin, stomac)
n ocluzia intestinal datorit distensiei
anselor intestinale deasupra de obstacol
n chist ovarian gigant
sarcin

Examinarea n ortostatism
a. Poate evidenia bombarea abdomenului inferior (abdomen
n desag): la persoane slabe cu visceroptoz, femei
multipare, ascit n cantitate mic.
b. Escavarea abdomenului n totalitate determin aspectul de
abdomen scafoid i apare n: stri de denutriie excesiv
(stenoz esofagian sau piloric avansate, inaniie,
neoplasme n stadiul final); peritonite acute (aspect de
abdomen de lemn prin contractura muscular).
c Escavarea parial a abdomenului apare la femeile multipare
i la persoanele cu visceroptoz.

B.Aspectul tegumentelor
abdominale
Inspecia abdomenului poate reliefa:

culoarea tegumentelor, care poate fi subicteric

sau icteric n ciroze hepatice, hepatite acute i
cronice, insuficiene cardiace globale
prezena vergeturilor
circulaie colateral abdominal n ciroze hepatice
echimoze pe flancuri (semnul Grey Turner) n
pancreatita acut, hemoperitoneu i echimoze
periombilicale
prezena cicatricilor postoperatorii

C. Aspectul cicatricei ombilicale

- absena ei n caz de excizie chirurgical
cicatrice ombilical nfundat n anasarc,
ascite
bombarea cicatricei ombilicale n caz de ascit
voluminoas

D.Pulsaiile la nivelul abdomenului

pulsaiile aortei abdominale: la
persoane slabe, n hipertiroidism, n
insuficiena aortic, anevrism de aort
pulsaiile ficatului: insuficiena
tricuspidian, insuficiena aortic
pulsaiile n epigastru: semnul Harzer
(HVD)

Inspecia dinamic a abdomenului

Micrile respiratorii pot fi observate la nivelul
peretelui abdominal superior care se destinde n
inspir. Acestea pot fi diminuate sau absente n caz
de ascit, meteorism, peritonit.
Micrile peristaltice pot fi observate la persoane
slabe, iar patologic, aceste micri sunt amplificate
n caz de ocluzie intestinal n faza incipient,
stenoz piloric, stenoze intestinale (sindromul
Kenig).

Palparea abdomenului
Este metoda cea mai important pentru examenul
clinic al abdomenului deoarece deceleaz
modificri ale peretelui, ale coninutului
abdominal i modificri ale durerii provocate.
Palparea se face cu pacientul n decubit dorsal,
relaxat, cu membrele inferioare uor flectate i
examinatorul plasat n dreapta pacientului.
Palparea se poate face monomanual sau bimanual.

 Palparea superficial se face pentru

aprecierea calitii tegumentelor, a cldurii,
sensibilitii precum i calitii esutului
celular subcutanat, muchilor, peritoneului
parietal.

Durerea provocata
Aprecierea durerii provocate se face prin
intermediul examinrii punctelor dureroase
abdominale sau prin intermediul unor
manevre de provocare a durerii.
Punctele dureroase abdominale sunt: solar,
epigastric, colecistic, piloric, apendiculare,
renoureterale i sunt uneori semnificative n
afectarea organelor respective.

Tuseu rectal
Tueul rectal - completeaz examenul
clinic al abdomenului. Prin el se apreciaz
mrimea ampulei rectale, starea pereilor,
prezena de tumori benigne sau maligne,
sensibilitatea fundului de sac Douglas.

Percuia abdomenului
Percuia completeaz ceea ce examinatorul a decelat
prin inspecie i palpare, stabilind dimensiunea,
consistena organelor abdominale, prezena de lichid
sau aer n abdomen, prezena de formaiuni tumorale.
In urma percuiei se pot obine zone de timpanism, la
nivelul stomacului i anselor intestinale i zone de
matitate, la nivelul organelor i a formaiunilor
tumorale, precum i n caz de lichid liber n abdomen
(ascit).

Ascultaia abdomenului
In mod normal, ascultaia abdomenului cu stetoscopul pune n
eviden prezena unor zgomote hidroaerice date de
peristaltica intestinal.
Diminuarea peristalticii intestinale apare n peritonita acut,
mergnd pn la dispariie n ileus paralitic i dinamic
(silentio abdominal).
Intensificarea peristalticii intestinale apare n gastroenterite,
faza iniial a ocluziei (semnul Kenig).
Tot la ascultaia abdomenului se poate auzi un suflu sistolic n
zona supraombilical, n caz de anevrism de aort abdominal
i un suflu sistolic n hipocondrul drept sau stng, n caz de
stenoz de arter renal.

Examene paraclinice
1.Puncia abdominal (paracenteza) se utilizeaz n scop de
diagnostic sau terapeutic
Tehnica pacientul se afl n decubit dorsal, puncia
efectundu-se pe linia care unete spina iliac
anterosuperioar stng i ombilic, la unirea treimii medii cu
cea extern; dup asepsia tegumentelor se face anestezia
peretelui abdominal cu xilin 1%, dup care se introduce un ac
ataat la un tub de plastic. Se recolteaz lichid pentru examen
citologic, bacteriologic i pentru reacia Rivalta. Dup
terminarea evacurii lichidului (care n revrsate abundente
poate ajunge ntre 5 pn la maxim 10-12 litri) se retrage acul,
masnd locul punciei pentru evitarea formrii traseelor
fistuloase; se panseaz steril i bolnavul rmne cteva ore la
pat.

Ecografia i eco- Doppler este metoda prin

care se confirm

Dimensiunea i forma organelor abdominale

Prezena ascitei
Prezena pneumoperitoneului
Formaiuni solide (sarcin, tumori, abcese); lichide (chiste,
vezic urinar destins, colecist destins)
Stenoza piloric
Infarctul mezenteric
Anevrism de aort
Litiaza biliar
Litiaza renal
Ocluzia intestinal

3. Examenul radiologic
Explorarea radiologic a abdomenului pe gol
este deosebit de util n:
n ocluzia intestinal, ansele intestinale dilatate
dau imagini hidroaerice n cuiburi de rndunic
sau tuburi de org
n perforaia unui organ cavitar apare prezena
aerului sub cupolele diafragmatice ca dou
semilune n ortostatism sau dispuse periombilical
n decubit dorsal

4.Tomografia computerizat i rezonana

magnetic nuclear

Completeaz examenul radiologic i mai

ales ecografia, putnd depista i preciza
formaiuni abdominale care nu pot fi palpabile,
precum i metastazele de organ.

5. Laparoscopia
- o metod invaziv prin care, cu
ajutorul laparoscopului se poate vizualiza
suprafaa unor organe mai ales n vederea
punciilor bioptice dirijate.
- prin laparoscopie pot fi efectuate
intervenii chirurgicale de tipul
colecistectomiei, splenectomiei, etc.

6.Rectosigmoidoscopia i colonoscopia

Metode invazive care se utilizeaz n caz de

suspiciune de tumori rectosigmoidiene, n
acest caz completate cu biopsie.

Va multumesc pentru atentie !