Semiologia chirurgicala a

abdomenului

Cuprins intre torace si escavatia pelvina

Cavitate abdomino-pelvina
Anatomic pereti abdominali continator,
viscere continut.
Majoritatea viscerelor sunt invelite de
peritoneu intraperitoneale rinichi,
pancreas, suprarenale extraperitoneale
- retroperitoneale

Anatomie clinica a peretelui

abdominal antero-lateral

Structura musculo-aponevrotica
Puncte slabe
Superior apendice xifoid si
rebordurile costale
Inferior simfiza pubiana si arcadele
crurale
Lateral limitele

Impartire topografica

Orizontala prin C X

Orizontala prin crestele iliace

Verticale prin mijlocul arcadelor crurale ce

intersecteaza superior extremitatile C VIII

Hipocondrul drept cuprins intre

rebordul costal, marginea externa a
dreptului abdominal din dreapta si
orizontala superioara lobul drept
hepatic, caile biliare extrahepatice,
bulbul duodenal, unghiul drept al
colonului, parte din capul
pancreasului

Epigastrul intre rebordul costal,

apendicele xifoid, orizontala
superioara si marginile dreptilor
Lobul stang hepatic, regiunea celiaca
a lui Luscka, mica curbura gastrica

Hipocondrul stang rebordul stang,

dreptul stang, orizontala superioara

Splina, polul superior al stomacului,

esofagul abdominal, portiunea
verticala a stomacului, unghiul stang
al colonului si coada pancreasului

Flancul drept tangenta la peretele

abdominal, marginea externa a
dreptului, cele 2 orizontale
Colon ascendent, portiunea a doua a
duodenului, rinichi drept, cap
pancreas

Mezogastrul centrat de regiunea

ombilicala, delimitat de cele doua
orizontale si de marginile laterale ale
dreptilor abdominali
Portiunile III si IV duodenale, capul,
istmul si parte din corpul
pancreasului, primele anse jejunale

Flancul stang
Ansele jejunale, colon descendent si
rinichiul stang

Fosa iliaca dreapta

Corespunde regiunii inghinoabdominale - zona herniilor inghinale
Cec, carefur ileo -ceco- apendicular

Hipogastrul linia bispinoasa,

marginea externa a dreptilor, simfiza
pubiana arcadele crurale
Vezica urinara (plenitudine), anse
ileale

Fosa iliaca stanga

Regiunea inghino-abdominala stanga,
colon sigmoid

Explorare clinica a peretelui

abdominal
Peretele abdominal antero-lateral
punctele slabe
Regiunea cicatricii ombilicale fascia Richet
Regiunea liniei albe
Regiunea inghinoabdominala - traiectul
inghinal cordonul
spermatic/ligamentul
rotund

Foseta inghinala
externa lateral de
a. epigastrica si
ligamentul lui
Hesselbach

Foseta inghinala
mijlocie intre lig.
Hesselbach si lig. lui
Henle corespunde
endoperitoneal
cordonului a.
ombilicale
Foseta interna
uraca si a.
ombilicala

Zona triunghiului lui J.L.Petit

creasta iliaca inferior, marele oblic
inainte si posterior de marele dorsal,
planseul este format de m. mic oblic
Patrulaterul lui Grynfelt/tetragonul lui
Krause coasta XII superior/m. mic
oblic antero-inferior/ micul dintat
postero-inferior/masa sacro-lombara

Inspectia

Aspectul pielii

pigmentari (sarcina)

Icter

Echimoze, escoriatii - traumatisme

Cicatrici postoperatorii

Retea venoasa vizibile

Obstacol pe VCI sau V. porta

Caput medusae

Mobilitatea abdomenului

Modificarile de volum

Distensia abdominala

Acute dilatatia acuta de stomac, ocluzii

intestin subtire

Asimetrica in volvulusul de sigmoid, volvulus de cec

Cronice ascita neoplazica, inflamatorie,

tumori voluminoase

Chist ovarian

ciroza

Ciroza, hernie ombilicala

Tumefieri abdominale deformari ale

peretelui cauzate de:

Leziuni parietale tumora, hematom, abces

Leziune intraabdominala care invadeaza
peretele (tumori colon, plastron
apendicular)
Leziuni pseudotumorale, ce ies din
cavitatea abdominala printr-un orificiu
preexistent hernii, sau creat traumatic
eventratii posttraumatice sau postoperatorii

Reduceri de volum denutriti, casxie

neoplazica

Participarea abdomenului la actul

respirator

Imobilitatea respiratorie traduce o

leziune peritoneala grava de tipul
peritonitei acute generalizate sau
localizate semn patognomonic

Ondulatiile peristaltice

Traduc existenta unui obstacol pe

tubul digestiv

Semnul lui Kssmaul apar spontan

Semnul lui Bouveret provocate de
excitatia peretelui abdominal

Sunt insotite de crampe dureroase,

intermitente

Palparea abdomenului

MONDOR una din cele mai pretioase

metode de explorare a abdomenului
Clinostatism

Trunchiul usor ridicat

Coapsele flectate
Palmele aplicate a plat
Se incepe la distanta de regiunea
afectata

Punctele herniare

Punctele dureroase

Aparare sau contractura abdominala

Explorare a organelor abdominale

Peretele abdominal

Grosimea stratului de tesut celular

subcutanat

Tonusul peretelui

Venter propendulum
Hipoton, flasc, vergeturi, multiple
cicatrici (denervarea musculaturii)

Tumori herniare
eventratii

Procese inflamatorii - in special in

regiunea ombilicala omfalite

Tumori ale peretelui - chiste sebacee,

lipoame, fibroame,
dermatofibrosarcoame, etc.

Durerea provocata / puncte sau

zone dureroase

Punctul xifoidian
corespunde in
profunzime cardiei
Punctul epigastric
1/3 sup. cu 1/3
mij. ulcer gastric
Punctul solar - 1/3
mij. cu 1/3 inf. a
liniei xifoombilicale plexul
solar

Punctul ombilicaljejunoileonul

Punctul pancreatic
Desjardins la 6 cm de
ombilic pe linia ombilicoaxilara zona pancreaticocoledociana Chauffard
segmentul intrapancreatic al
coledocului
Punctul duodenal si piloric
Punctul cistic Fleming,
CX/marginea dreptului
Punctul ureteral superior

Punctul McBurney mij. liniei

SIAS-ombilic / zona
triunghiului Iacobovici
Punctul Morris linia spinoomb. Intretaie marginea
dreptului
Punctul Lanz- 1/3 drepte cu 2/3
stg. A liniei bispinoase
Punctul Sonnenburg linia bisp.
Cu marginea laterala a dreptului
de partea dreapta ureteral
mijlociu
Punct ovarian

Punctul ureteral inferior vezicovaginal sau vezico-rectal Bazy, TUSEU

RECTAL/VAGINAL

Punctul uterin deasupra simfizei

pubiene

Semne durere produsa de

anumite manevre

Semnul Murphy durere in punctul cistic la

insinuarea degetelor sub rebordul costal,
pacientul efectuand un inspir profund
fundul veziculei biliare vine in contact cu
mana ce apasa peretele abd.
Semnul Mallet-Guy pacient in decubit
lateral drept, insinuarea degetelor sub
rebordul costal stg. bolile pancreasului
distal (corp, coada)
Semnul Mayo-Robson durere vie in
unghiul costo-vertebral stg. pacient in
decubit lateral drept coada pancreasului

Manevra Javorski Lapinnski

palparea in triungh. Iacobovici cu
mana dreapta, in timp ce se cere
pacientului sa ridice m.i. dr. deasupra
patului cu gamba in extensie pe
genunchi apendicite retrocecale
Semnul Blumberg rebound
tenderness durere la
decompresiunea brusca a peretelui
abdominal

Semnul Rovsing aparitia durerii in

FID la palparea in fosa si flancul stg.
determinata de cresterea presiunii
intraabdominale prin deplasarea
viscerelor

Contractura musculara

Patognomonic pentru sindromul

peritonitic acut
Falsa contractura traumatismele
vertebromedulare, colici reenale,
ruptura de m. drepti abd..
Stare de tensiune rigiditate
musculara, permanenta, involuntara
Initial localizata apoi generalizata

Explorarea clinica a ficatului

Ficatul adpostit n hipocondrul drept i epigastru,situat profund,

n mod normal nu eate accesibil nici la inspecie i nici la palpare,
ci doar numai la percutie care poate determina zona de matitate
ce corespunde proiectiei sale parietale
numai in situaii patologice (hepatomegalie prin staz vascnlar, n
cadrul insuficientei cordului drept sau tumoral prin tumor
propriu-zis sau tumori parazitare de tipul chistului hidatic) ficatul
depete rebordul costal, lrgindu-l (ceea ce se ntimpla odinioar
cu chisturile hidatice gigante care deformau baza hemitoracelui
respectiv), putnd fi recunoscut i palpat prin marginea sa anterosuperioara
Aceast nregistrare clinic a ficatului sub record apare i in
cazurile de hepatoptoza ntlnit frecvent la indivizii cu torace lung
i ngust longiini) ct i n cazurile de anomalii hepatice prin
existena lobului supranumerar al lui Riedel. Acesta apare ca o
hipertrofie a lobului drept, in special la femeia de peste 60 de ani,
ca o tumor alungit n sens cranio-caudal ocupnd flancul i fosa
iliac dreapt, avnd la palpare o suprafa neted, nedureroasa

Pe ficatul normal, la rebord cum se zice n clinic, n

mod curent zona de matitate la percuie se ncadreaz
intre zona de sonoritate pulmonar situat deasupra
i cea colic situat dedesubt. Partea superioar a
acestei zone mate se proiecteaz pe extremitatea
aterioar a celui de al cincilea spaiu intercostal drept,
nlimea acestei zone crescand dinspre linia median
spre flancul drept dup cam urmeaz: 4 cm pe linia
median, 10-11 cm pe linia medio-clavicular i 13-14
om pe linia axilar anterioar.
In caz de ptoz se produce o deplasare a matitii
distal, ficatul devenind accesibil direct la palpare.
Prin palpare, care trebuie fcut bimanual cu una din
maini aplicat lombar, atunci cnd ficatul e accesibil,
se va aprecia aspctul regulat sau neregulat al
parenchimului, consistena uniform sau inegal,
existena anor neoformaii diseminate pe ficat
(prezenta de nodului mici san multipli) care in caz de
tumori se insoesc de o consisten foarte dur.

Consistena ficatului este moale in ficatul cardiac care

d o hepatomegalie in armonic/ elastic sau foarte
dur in caz de chist hidatic, in raport cu evolutia
tumorii parazitare.

Concomitent cu ficatul se va palpa vezicula biliar

care in cazuri patologice se va destinde prin blocarea
canalului cistic cel mai adesea prin calcul, acesta
aprind ca o par cu fundul elastic la peretele
abdominal destins, renitent, foarte dureros hidropsul vezicular
Alteori, in caz de hepatomegalie cu icter, printr-un
obstacol pe coledocul inferior (cancer coledocian, al
capului pancreatic sau pancreatit cronic) colecistul
se va destinde mult dand o formatiune renitenta
anexata fetei inferioare a ficatului realizand semnul
Courvoisier-Terrier
Tot in punctul cistic se va palpa uneori vezicula biliar
foarte dura, nedureroasa, la un bolnav cu icter cu
(calculo-cancer) sau fara calculi.

Explorarea clinica a stomacului

Prin dispozitia sa in abdomen cu un segment vertical i unul

orizontal stomacul corespunde in cea mai mare parte din
segmentul vertical, rebordului costal stng i peretelni toracic, de la
nivelul hipocondrulul stang.
Prin regiunea antropiloric stomacul este acoperit de ficat, pilorull
fiind situat la 4 cm la dreapta liniei mediane.
Palparea sa se face numai in cazurile de stomac destins, plin, ca in
cazul stenozei pilorice, cind micrile gastrice ce caut s inving
obstacolul organic piloric, deseneaz sub peretele abdominal
ondulatii peristaltice - semnul Kussmaul
Palparea inregistreaz i clapotajul gastric a jeun ceea ce traduce
existena lichdului de staza gastric
Se pot depista prezena unor formaiuni tumorale, profunde,
mobile sau cel mai adesea fixe spre peretele abdominal posterior,
care n-au limite precise dispar adesea sub rebordul costal sting
continundu-se pe poriunea vertical. Ele reprezint cu cea mai
mare probabilitate un cancer gastric adesesea inoperabil.

Explorarea clinica a splinei

Splina n mod normal nu este accesibil

examenului clinic; splenomegalia (creterea
de volum a splinei) permite palparea
organului sub rebordul costal stg.
Palparea splinei se va face in aceast
situaie pe bolnavul aezat n decubit
dorsal, uor nclinat spre dreapta, cu bratul
sting ridicat i antebraul pe vertex sau pe
bolnavul aezat de la nceput n decubit
lateral i cu bratul in aceeai poziie

Explorarea clinica
a rinichilor

D11-12/ L2-3

Bimanual Guyon, Israel

Monomanual Glenard

Contactul lombar/
balotarea abdominala

Percutia

Directa folosita in abdomenul acut

semnul Mandel
Percutia mediata, digito-digitala
Normal sonoritate de tonalitate
inalta cand organele cavitare sunt
destinse de gaze si tonalitate mai
joasa cand contin lichid

In hipocondrul drept exist matitatea hepatic care dispare

atunci cnd apare pneumoperitoneul, determinat de
perforaia unui ulcer gastro-duodenal i mai rar a unui alt
viscer abdominal, segment al tubului digestiv (apendice,
colon).
Gazele ce ies din tubul digestiv (de obicei din stomac) urc
spre diafragm n special pe partea dreapt i fac s dispar
matitatea hepatic.Traducerea radiologic a disparitiei
matitii hepatice o constituie prezenta pneumoperitoneului,
care alturi de contractura abdominal i antecedentele
ulceroase, fixeaz diagnosticul de ulcer gastric sau duodenal
perforate
Aceast matitate poate dispare i n afara abdomenului acut
n cazurile de interpozitie interhepatofrenic a colonului in
cadrul aa zisului sindrom Kilaiditi

Sonoritatea abdominal marcat apare in cazul

meteorismului (timpanismnl abdominal) prezent in
cazurile de ocluzie intestinal, in special la nivelul
jejuno-ileonului, situaie n care pe lng
hipersonoritate exist i o distensie marcat, vizibil la
inspecie ct i la palpare, care nregistreaz o mas
intestinal destins, de rezisten elastic.
Inversul hipersonoritii abdominale din ocluziile acute
i cronice il reprezint apariia unor zone de matitate,
noi, pe lng cele normale reprezentate de matitatea
hepatic i splenic.
Apariia acestei zone noi, este condiionat de
prezena unei colecii lichidiene, sau dezvoltarea unei
formaiuni tumorale.

Ascita, constnd n acumularea

de lichid n cavitatea
peritoneal, da o zon ntins
de matitate, avnd limita
superioar o curb cu
concavitatea n SUS.
'
Prezenta unui chist ovarian,
voluminos, produce o zon de
matitate ntins, aceasta va
avea o limit superioar curb,
dar in sens invers, adic ca
convexitatea n SuS, ceea ce o
difereniaz clinic de ascit
Globul vezical (vezica urinara in
retentie)

Percuia combinat, prin semnul

valului nregistreaz existenta
lichidului liber n cavitatea
abdomala. Executarea acestei
manevre se face percutnd ca un
deget ntr-un flanc, cu perceperea la
mna din flancul opus, a unei unde
valul - atunci cnd un ajutor i
plaseas mina, cu marginea
cubital, pe linia median pentru a
mpiedica transmterea vibrailor prin
peretele abdominal.
Lichidul liber se va constata i prin
schimbarea poziiei bolnavului, fosa
iliac dreapt n decubit dorsal,
devenind sonor, cnd bolnavul se
aeaz in decubit lateral stng

Auscultatia

are importan n semiologia

abdominal, in special n ocluzii,
aceasta nregistrnd existenta unor
zgomote hidroaerice care se aud i
de la distan, nsoite de regula de
hiperperistaltism intestinal i
existena colicilor (durerilor)
abdominale, obiectivnd obstacolul
mecanic in tranzitul intestinal.

TUSEUL RECTAL

Semnul lui Proust - tipatul Douglasului

Prostata

Tumorile rectale!!!!!!!!

TUSEUL VAGINAL

Semiologia abdomenului traumatic

Contuzii simple

Echimoze
Hematoame
Revarsate Morell Lavalee

Contuzii cu leziuni viscerale

Sdr. peritoneal acut perforatii primare

sau secundare de organe cavitare
Sdr. de hemoragie interna rupturi de
organe parenchimatoase, dezinsertie
mezenter

Sindromul peritoneal acut

Contracura abdominala

Adevarata
Falsa leziuni vertebro-medulare,
hematoame retroperitoneale

Absenta respiratiei abdominale

Durere in zona fixa
Stare de anxietate

Absenta tranzitului
Varsaturi
Disparitia matitatii hepatice
Sensibilitate la TR tipatul
Douglasului

Sindromul de hemoragie interna

Hipovolemie acuta

Paloare
Sete
Lipotimie ortostatica
Puls accelerat

Durere difuza cu maxim de

intensitate la nivelul proiectiei
organului rupt

Aparare musculara prin iritatia

peritoneala determinata de sangele
din peritoneu
Matitate deplasabila pe flancuri
hemoperitoneu masiv
Sensibilitate la TR
Echimoza ombilicala semnul Cullen

Punctia abdominala
Punctia lavaj
Hemoperitoneul in 2 timpi initial
ruptura subcapsulara apoi la 1-2
saptamani tablou clinic de hemoragie
interna

PUNCIA PERITONEAL
Scopurile punciei peritoneale:
- explorator (diagnostic),
- evacuator (paracenteza [Gr. para = dincolo de, kentesis =
neptur] ),
- terapeutic (introducere a unor medicamente n peritoneu).
Indicaiile punciei peritoneale:
- precizare a naturii unui revrsat peritoneal diagnosticat clinic;
- politraumatizai la care se suspecteaz leziuni ale viscerelor
intraperitoneale;
- evacuare a unei colecii libere de lichid din cavitatea peritoneal
(ascit n ciroz hepatic, insuficien cardiac, insuficien
renal), n scopul ameliorrii funciei respiratorii i circulatorii;
- evideniere a coleciilor pelvine, mai ales la femeie (sarcin
extrauterin rupt, chist de ovar, hidrosalpinx, piosalpinx)
puncionare a fundului de sac Douglas.

Contraindicaii:

- colecii nchistate (peritonit tbc,

ascit nchistat);
- n zone cicatriceale posttraumatice
sau postoperatorii (aderene
peritoneale);
- bolnavi cu hemoragii digestive (risc
de repetare a sngerrii);
- bolnavi cu meteorism abdominal;

Materiale necesare: tinctur de iod,

cmpuri sterile, pansament steril,
trocar gros (2-4 mm) sau cateter
special din plastic siliconat, tub
intermediar, vas colector, eprubete,
dispozitiv de aspiraie, muama
pentru protecia patului, mnui
sterile.

Locul de puncie:

- difer n funcie de scopul punciei (explorator, evacuator),

de cantitatea i topografia lichidului din peritoneu;
- posibil de realizat n oricare dintre cele 4 cadrane ale
abdomenului;
- colecii mici puncionare a fundului de sac Douglas;
- evacuare a unei cantiti mari de ascit, explorare a
peritoneului prin lavaj aspirativ puncionare n fosa iliac
stng, pe linia spino-ombilical (la jumtatea distanei
dintre SIAS i ombilic punct Monro, la unirea 1/3 distal
cu 2/3 proximale punct Murphy pe stnga);
- evaluare a zonei de matitate lichidian prin percuie.
Minim pregtire: golire a vezicii urinare i a colonului.
n caz de dubiu puncionare peritoneal sub ghidare
echografic !

Poziia bolnavului:

- n cazul puncionrii fosei iliace stngi:

decubit dorsal (semi-Fowler), uor nclinat
spre stnga, cu poziionare la marginea
patului;
- n cazul puncionrii fundului de sac
Douglas: bolnav situat pe masa
ginecologic, n poziie anti-Trendelenburg
(pelvisul situat sub nivelul capului

Tehnica propriu-zis:
Puncia n fosa iliac stng:

- dezinfectare a regiunii prin badijonare cu tinctur de iod,

urmat de izolare cu cmpuri sterile;

- anestezie local (xilin 1%), strat cu strat (inclusiv

peritoneul);

- ataare a trocarului la mandren sau a acului de puncie la

o sering de 20 mm;

- fixare a locului de puncie ntre indexul i policele minii

stngi;

- fixnd acul cu indexul, se mpinge perpendicular pe

peretele abdomenului, cu atenie, pe o lungime variabuil n
funcie de grosimea peretelui (n medie 3-4 cm); depirea
peritoneului este semnalat printr-o senzaie de scpare n
gol;

- scoaterea mandrenului sau aspirarea cu seringa este

urmat de apariia lichidului din cavitate;
- recoltare de eantioane de lichid pentru examinare
biochimic, citologic, bacteriologic;
- n cazul paracentezei, la trocar, ac sau cateter se
ataeaz un tub de polietilen care se introduce n
vasul colector;
- debit de scurgere a lichidului recomandat: 1 l / 56 minute, 5-6 l / edin;
- extragerea trocarului: se face brusc, prin prindere
ntre index i police, urmat de masarea locului pentru
a strica paralelismul planurilor;
- pansament steril, bandaj compresiv

Puncia peritoneal terapeutic:

- introducere de antibiotice dup

evacuarea unor colecii localizate cu
caracter septic;
- introducere de citostatice
(chimioterapie intraperitoneal

Incidentele punciei
peritoneale:

- imposibilitate a perforrii tegumentului

secionare a tegumentului cu vrful bis
turiului;
- puncie negativ (obturare a vrfului acului
cu un mic fragment tisular) introducere de
xilin sau ser fiziologic, eventual schimbare
a locului de puncie;
- oprire brusc a jetului (obturare a acului
cu ans intestinal, franjur epiplooic, fals
membran) minim mobilizare a acului.

Accidentele punciei
peritoneale:

- sincop (reflexe vegetative produse prin neparea

peritoneului sau golirea rapid a lichidului) se
impune sedare preoperatorie, anestezie local corect
(strat cu strat), evacuare lent a revrsatului
peritoneal; necesit msuri de resuscitare car
diorespiratorie;
- hemoragii digestive sau intraperitoneale (risc crescut
la persoane cu potenial hemoragic ulcer, ciroz,
malnutriie), consecutiv decompresiunii brute a
cavitii peritoneale;
- lezare de vase parietale (epigastrice) producere
de hematoame sau hemoragii interne, cu rezolvare de
cele mai multe ori prin hemostaz chirurgical;

- lezare a splinei mrite, a vaselor mari (rar, dar grav)

producere de hemoragie intern, necesitnd
hemostaz chirurgical (splenectomie, etc.);
- nepare a viscerelor cavitare (intestin, colon,
vezic) rar, dar grav (peritonit generalizat);
- fistul parietal (scurgeri lichide prin orificiul de
puncie, consecutiv refacerii rapide a lichidului
peritoneal), cu posibil infectare a lichidului din
peritoneu; soluii: evitare a masrii locului de puncie,
pansament compresiv, diuretice;
- supuraie parietal (nerespectare a regulilor de
asepsie-antisepsie).

Semiologia abdomenului traumatic

prin plagi penetrante

Caracteristica leziunii viscerale

scurgere de bila, continut digestiv,
materii fecale
In absenta acestora, NU inseamna ca
plaga este nepenetranta si fara leziuni
viscerale EXPLORARE
Sdr. de hemoragie interna sau
peritonitic acut

Traumatismele toraco-abdominale

Spatiul IV rebord, masa sacrolombara si LMA ficat si splina

ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATIC

Parietal

Hernii si eventratii
Inflamatorii fistula ombilicala uraca,
flegmonul tecii dreptilor
Tumorale

viscerale

ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATIC

Include un numar mare de afectiuni cu etiologie variata care

impun interventia chirurgicala in urgenta.
A. Afectiuni care evolueaza catre o stare de soc grav in care se
incadreaza:
Infarctul intestinal;
Torsiunile de organe;
Pancreatita acuta necrotica.
B. Afectiuni care evolueaza catre o hemoragie interna:
Sarcini extrauterine rupte, cu inundatie peritoneala;
Ruptura unui hematocel (formatiune chistica parauterina);
Rupturile spontane uterine;
Rupturi de varice esofagiene;
Ulcerul duodenal hemoragic;
Gastrita hemoragica;
Rupturi de anevrisme.

ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATIC

C. Afectiuni care determina peritonita:

Perforatii de organe caviatre precum: stomac, duoden, vezicula
biliara, intestin subtire, intestin gros, rect, apendice, vezica
urinara.
Perforatiile netraumatice sunt determinate de:
- Ulcere si tumori necrozante;
- Leziuni trofice determinate de o ocluzie intestinala, de un infarct
intestinal sau febra tifoida cu leziuni necrotice ale peretelui
intestinal.
Infectii ale cavitatii peritoneale provenite de la leziuni
infectioase ale unui organ abdominal: pot sa survina ca urmare
a unei inflamatii de organe, urmate de extinderea infectiei la
peritoneu apendicita acuta, diverticulita Meckel, salpingita
acuta sau ca urmare a deschiderii in cavitatea peritoneala a
unui abces apendicular, splenic sau hepatic, a unui piosalpinx,
a unui abces de ovar, abces pelvian, a unui chist hidatic
infectat, a unui chist de ovar infectat, a unui abces rece
infectat.

ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL NETRAUMATIC

Pot aparea peritonite primare si prin insamantari peritoneale pe

cale hematogena: peritonitele cu pneumococ, peritonitele cu
enterococ.
D. Afectiuni care determina ocluzii intestinale:
Volvulus de intestin;
Strangulare de intestin intr-un orificiu herniar sau
postoperator sua posttraumatic;
Invaginare de ansa intestinala;
Tumora sau cicatrice stenozanta;
Calcul biliar;
Ghem de ascarizi.
Cu cat se intervine mai curand si sub protectia unei reanimari
intense care trebuie continuata si postoperator, cu atat
sansele de recuperare integrala sunt mai mari, cu exceptia
unor afectiuni extrem de grave, cum ar fi: infarctul intestinal,
pancreatita grava (necrotico-hemoragica), rupturile de
anevrisme, unde oricat de precoce s-ar interveni sansele de
vindecare sunt mult mai reduse decat in celelalte afectiuni.