Sunteți pe pagina 1din 3

"Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" Camil Petrescu (argumentare)

Unul dintre cei mai importanti scriitori romani este Camil Petrescu. Prin cele 2 romane ale sale
"Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi (1930) si Patul lui Procust (1933) - ca si prin estetica
privitoare la aceasta specie, Camil Petrescu a innoit romanul romanesc interbelic prin sincronizare cu
literatura universala.
Tematica romanului Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este complexa. O tema o
reprezinta iubirea, reliefata prin destinul tragic al cuplului format din personajul principal si sotia sa,
determinat de infidelitate si de gelozie. In acelasi timp, aceasta opera este o radiografie a razboiului, reflectata
prin descrierea unor scene sangeroase si absurde de pe frontul romanesc din Primul Razboi Mondial. Cele
doua teme capata consistenta prin raportarea la conditia intelectualului, tema ce este evidentiata prin
constructia complexa a personajului narator, a carui constiinta se confrunta cu cele doua experiente
existentiale.
Titlul reprezinta continutul de idei al textului i este constituit din doua grupuri nominale simetrice,
coordonate prin juxtapunere Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi care indica cele 2 experiente
fundamentale de cunoastere traite de protagonist: dragostea si razboiul. Prima parte a titlului exprim aspiraia
ctre sentimentul de iubire absolut i a doua parte ilustreaz imaginea rzboiului tragic i absurd, ca iminen
a morii. Cuvntul "noapte" repetat n titlu red simbolic atributele comune ale celor doua experiente limita:
incertitudinea, ndoiala, iraionalul, nesigurana i absurdul. Cele dou "nopi" din titlu sugereaz i dou etape
din evoluia personajului principal, dar nu i ultimele, ntruct - n final - tefan Gheorghidiu este disponibil
sufletete pentru o nou experien existenial.. Acest titlu anunta tematica operei si prefigureaza conflictul
interior al personajului principal.
Romanul este o specie literar narativa de mari dimensiuni care prezinta o actiune ampla, complexa,
derulata pe mai multe fire epice, la care participa un numar mare de personaje.
Opera literara Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi apartine genului epic deoarece
modul de expunere predominant este naratiunea mbinata cu descrierea i cu diaogul. Se remarca prezenta
unui narator personaj care relateaza faptele la persoana I dintr-o perspectiva narativa cu focalizare interna,
fiind vorba despre o naratiune homodiegetica.
Actiunea este noncronologica, evenimentele fiind prezentate in functie de fluxul gandirii si al
memoriei. Romanul debuteaza printr-un artificiu compozitional: actiunea primului capitol, La Piatra
Craiului in munte, este posterioara intamplarilor relatate in restul Cartii 1. Capitolul pune in evidenta cele 2
planuri temporale din discursul narativ: timpul nararii (prezentul frontului) si timpul narat (trecutul povestii de
iubire). In primavara lui 1916, Gheorghidiu asista la popota ofiterilor, la o discutie despre dragoste si
fidelitate. Aceasta discutie declanseaza memoria afectiva a protagonistului: Eram insurat de doi ani si
jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala(intriga).
Iubirea tanarului se naste din duiosie: Iubesti din mila, din indatorire, din duiosie, iubesti pentru ca
stii ca asta o va face fericita. Iubirea lor fusese alimentat i de orgoliul tnrului, ntruct Ela era cea mai
frumoas student de la litere i tefan, student la filozofie, era "mgulit de admiraia pe care o avea mai toat
lumea pentru mine, pentru c eram att de ptima iubit de una dintre cele mai frumoase studente". Casnicia
este linistita o vreme, mai ales ca duc o viata modesta, aproape de saracie, iubirea fiind singura lor avere.
Moartea unchiului Tache Gheorghidiu ii aduce lui Stefan o mostenire substantiala. Ela se implica in
discutiile despre bani, lucru care lui Gheorghidiu ii displace profund: As fi vrut-o mereu feminina, deasupra
acestor discutii vulgare, acest fapt schimba radical viata tanarului cuplu
Sub influenta Anisoarei, verisoara a lui Stefan, Ela este atrasa intr-o lume mondena, lipsita de griji, dar
si de adevarate orizonturi, preocupata numai de moda, distractii nocturne sau escapade, lume in care ea se
simtea uimitor de bine. In casa acestei verisoare cei doi cunosc un vag avocat, dansator, foarte cautat de
femei, domnul G. Stefan observa ca Ela pare foarte fericita in preajma lui, ba mai mult, se staduia sa se afle
mereu alaturi de el. Stefan incepe sa fie din ce in ce mai suspicios ca Ela l-ar putea insela.

Cuplul evolueaza spre o inevitabila criza matrimoniala, al carei moment culminant are loc cu ocazia
excursiei de la Odobesti, unde Gheorghidiu pune sub semnul indoielii fidelitatea sotiei. Altadata, sosind pe
neasteptate intr-o noapte de la Azuga, unde fusese concentrat de doua saptamani, Gheorghidiu nu-si gaseste
sotia acasa. Ela ajunge pe la opt dimineata. Stefan o alunga, fiind convins ca niciodata femeia asta nu ma
iubise si-i cere sa divorteze.
Dupa un timp, cei doi se impaca si sublocotenentul Gheorghidiu, fiind concentrate in armata pe Valea
Prahovei, aranjeaza ca Ela sa petreaca vara la Campulung. Il zareste in oras pe domnul G. si atunci nu se mai
indoieste ca acesta venise pentru ea aici, ii era deci sigur amant. Planuieste sa-i omoare pe amandoi, dar se
intalneste cu locotenent-colonelul care il sileste sa mearga impreuna la regiment.
Cartea a doua incepe cu capitolul Intaia noapte de razboi, care ilustreaza o imagine de groaza a
frontului, cu o armata dezorganizata, ofiteri incompetenti si ostasi cu totul dezorientati.
Desprinderea eroului din drama incertitudinii se face prin trairea unei experiente cruciale, mult mai
dramatice, aceea a razboiului la care Gheorghidui participa efectiv, luptand pentru eliberarea Ardealului de sub
ocupatia trupelor austro-ungare.
Capitolul Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu ilustreaza absurdul razboiului si tragismul
confruntarii cu moartea.Viata combatantilor tine de hazard, iar eroismul este inlocuit de spaima de moarte,
care pastreaza doar instinctul de supravietuire. Drama colectiva a razboiului pune in umbra drama individuala
a iubirii: De sotia mea, de amantul ei, de tot zbuciumul de-atunci, mi-aduc aminte, ca de o intamplare din
copilarie.
Pe front Stefan Gheorghidiu este ranit. Se intoarace in Bucuresti, in convalescenta. Acum Ela ii pare o
straina. Isi da seama, cu luciditate, ca oricand ar fi putut gasi alta la fel. Ii daruieste casele de la Constanta,
bani, absolut tot ce era in casa, de la obiecte de prt la carti, adica tot trecutul, ramanand singur.
Complexitatea acestei actiuni consta in derularea ei pe doua planuri narative: prezentul frontului si
trecutul povestii de iubire. Astfel, perspectiva temporal este discontinu, bazat pe alternana temporal a
evenimentelor, pe fluxul constiintei, pe memoria involuntara. Perspectiva spaial reflect un spaiu real,
frontul, Bucureti, Odobeti, Cmpulung, dar mai ales un spaiu imaginar nchis, al frmntrilor, al
zbuciumului din contiina personajului.
Ca teoretician al noului roman, Camil Petrescu a introdus o noua structura a operei si un nou stil,
prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea, substanialitatea, relativismul, i prin crearea
personajului lucid i analitic. Opera literara Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi se incadreaza
in estetica modernismului, in primul rand, datorita tematicii de natura sociala, evenimentele desfasurandu-se
intr-un spatiu citadin, pe fondul dezvoltarii clasei sociale a burgheziei. De asemena, in text sunt redate
intamplari verosimile, desfasurate in limite de spatiu i timp clar definite: Piatra Craiului, Bucuresti, Odobesti,
in primavara anului 1916.
O alta trasatura a modernismului o reprezinta analiza psihologica. Astfel, naratiunea se concentreaz
asupra evenimentelor vieii interioare, fiind utilizate mijloace moderne de analiz psihologic, precum
introspecia, monologul interior. Evenimentele capata importanta doar in masura in care ele declanseaza
resorturi sufletesti. Personajul narator disec i analizeaz cu luciditate fiecare vorb, fiecare gest, dorind s
aib certitudinea iubirii Elei, care flirta, evident, cu Domnul G.: "trgeam cu urechea, nervos, s prind
crmpeie din convorbirile pe care nevast-mea le avea cu domnul elegant de alturi de ea". In plimbarea la
Odobeti, tefan observa mimica i gesturile femeii care gust cu familiaritate din farfuria lui G., are o
expresie dezndjduit atunci cnd acesta st de vorb cu alt femeie. Intre cei doi soi intervine o tensiune
stnjenitoare care se amplific, Ela acceptnd s divoreze dei se consider nevinovat i jignit de bnuielile
lui. Eroul triete n dou realiti temporale, cea a timpului cronologic- obiectiv-, n care povestete
ntmplrile de pe front i una a timpului psihologic subiectiv-, drama iubirii. Toate faptele, reale sau
psihologice, sunt consemnate n jurnalul de front, n care Gheorghidiu analizeaz cu luciditate att experiena
subiectiv a iubirii, ct i cea obiectiv, trit, a rzboiului.
Memoria involuntara este o alta tehnica narativa prezenta in roman. Discutia de la popota despre
infidelitate declanseaza o furie irationala, care il conduce pe naratorul personaj la constientizarea propriei

gelozii prin constatarea: Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma
inseala. Astfel, un eveniment decupat din banalitatea cotidiana determina evocarea povestii de iubire.
Viziunea subiectiva a naratorului se manifesta prin faptul ca acesta reda in text evenimente si
personaje pe care le trece prin filtrul propriei sale constiinte. Gandurile si sentimentele celorlalte personaje nu
pot fi cunoscute de cititor. In acest sens, Ela este cel mai misterios personaj din roman, prin faptul ca tot
comportamentul ei este mediat cu subiectivismul personajului-narator. Astfel, cititorul nu se poate pronunta
asupra fidelitatii sau asupra superficialitatii ei.
Stilul anticalofil pentru care opteaza romancierul sustine autenticitatea limbajului, care alaturi de
naratiunea la persoana I, unicitatea perspectivei narative, memoria afectiva, drama intensa a personajului si
tematica, incadreaza opera Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi in categoria romanului
modern de analiza psihologica, de tip subiectiv.
Opera prezinta si trasaturi specifice romanului experientei, datorita modificarilor ireversibile la nivelul
constiintei personajului narator, determinate de parcurgerea unor experiente limita, ce presupun confruntarea
cu moartea. Prima experien a cunoaterii, iubirea, este trit sub semnul incertitudinii. Fire pasional,
puternic reflexiv i hipersensibil, tefan Gheorghidiu adun progresiv semne ale nelinitii, ale ndoielilor
sale chinuitoare, care dau nastere dorintei de a-i ucide pe cei doi amanti, dar pe care le analizeaz minuios, cu
luciditate. Personalitatea sa se definete n funcie de acest ideal dragostea, tefan proiectnd n Ela
atributele iubirii i ale feminitatii ctre care aspira cu toat fiina.
Iniial, el a crezut c triete marea iubire: Simeam c femeia aceasta era a mea n exemplar unic,
iubirea lui fiind nscut din admiraie i duioie: Iubeti nti din mil, din admiraie, din duioie, dar mai
ales din orgoliu. Tot din orgoliu, Gheorghidiu ncearc s o modeleze pe Ela dup propriul tipar de idealitate,
ceea ce favorizeaz eecul. Primirea motenirii genereaz criza matrimonial. Ela cedeaz tentaiilor
mondene, spre deosebire de tefan, care refuz s adopte comportamentul superficial al celorlali. Gelozia,
ndoiala personajului nregistreaz i alte etape ale destrmrii cuplului: ruptura, mpcarea temporar, pn la
izbucnirea rzboiului, regasirea, divortul.
A doua experien a cunoaterii, rzboiul, este o experien trit direct i care las definitiv n umbr
experiena iubirii. Demistificat - rzboiul e tragic i absurd, nseamn noroi, ari, frig, foame, pduchi,
murdrie i mai ales fric descris ntr-o viziune realist, n numele autenticitii i al adevrului.
Confruntat cu situaii-limit, protagonistul se autoanalizeaz lucid: tiu c voi muri, dar m ntreb
dac voi putea ndura fizic rana care mi va sfia trupul. Drama colectiv a rzboiului anuleaz drama
personal, a iubirii. Experienele dramatice de pe front modific atitudinea personajului narator fa de
celelalte aspecte ale existenei sale.
In contextul literaturii romane, opera literara Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
Camil Petrescu ocupa un loc aparte prin complexitatea ei i a personajului principal.
Eu consider ca acest roman transpune viziunea autorului despre lume prin intermediul protagonistului.
Pentru acesta, adevaratele valori sunt cele absolute, iar contactul cu realitatea bruta devine o experienta
existentiala, care modifica fundamental structura sa interioara. Problematica fundamentala a operei lui Camil
Petrescu fiind o problematica a cunoasterii si a experientei, Stefan Gheorghidiu se incadreaza intr-o tipologie a
inteligentei: spirit lucid, nelinistit, analitic. n concepia lui George Clinescu, tefan Gheorghidiu este un om
cu un suflet clocotitor de idei i pasiuni, un om inteligent. In acest context, eroul camilpetrescian este tipul
intelectualului aflat in cautarea absolutului.
In concluzie, romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi se constituie intr-o
capodopera a scriitorului , prin originalitate i prin capacitatea acestuia de a contura destine.

S-ar putea să vă placă și