ENUMERAIA

este figura de stil care const ntr-o niruire de

termeni de acelai fel sau cu sensuri apropiate, fcut
cu scopul de a evidenia ideea exprimat.
Numirea elementelor componente ntr-o enumeraie d imaginea ntregului. Astfel, la Ion Creang n Amintiri din
copilrie lumea din Humuleti este sugerat n integritatea ei prin niruiri, precum cea de mai jos, n care sunt
prezentate mrfurile duse la trg de steni:
Cu asta se hrnesc mai mult humuletenii, rzi fr pmnturi, i cu negustoria din picioare: vite, cai, porci, oi,
brnz, ln, oloiu, sare i fin de ppuoi; sumane mari, genunchere i srdace; iari, bernevici, cmeoaie, licere i
scoruri nflorite; tergare de borangic alese, i alte lucruri, ce le duceau lunea n trg de vnzare
ntr-o enumeraie, termenii au aceeai funcie sintactic i sunt exprimai prin aceeai parte de vorbire, putnd fi:
substantive Deci nu era nici scamator,/Nici acrobat, nici dansator
(Gellu Naum Crile cu Apolodor)
adjective: S strecor pe un fir de a / Micorata, subiata i nepipita via
(Tudor Arghezi - Cuvnt)
verbe: Cnd sgeile n valuri, care uier, se toarn
(Mihai Eminescu Scrisoarea III)
mbinri de cuvinte cu o structur identic sau asemntoare: Mcar cteva crmpeie / Mcar o andr de
curcubeie, / Mcar niic scam de zare
(Tudor Arghezi - Cuvnt)
Termenii unei enumeraii avnd aceeai funcie sintactic, se afl ntr-o relaie de coordonare. Enumeraia poate fi
constituit dintr-o:
niruire fr ntrerupere a termenilor: Las-m, dragostei mele de tine, / De ar, de mum, de frate, de zbor s-i zic
dor.
(Petre Ghelmez Laud limbii romne)
dintr-o succesiune n care apar intercalri:
erau sticlei cu pete de snge, piigoi rotunzi cu pene cenuii i negre, cintezi cu piepturile crmizii.

(Mihail Sadoveanu n pdurea Petriorului)