Pai de interpretare n analiza povestirilor

1. Identificarea eroului povestirii

Implicaiile diagnostice ale analizei povestirilor
Ce inseamna aperceptie?
-povestirile construite de subiect pleaca de la date
perceptive (continutul real al plansei)
-datele sunt interpretare de subiect in functie de
subiectivitatea acestuia
Continutul planselor
-se refer la situaii universal umane
-combinaii ntre sexe i vrste
-se refer la relaia cu sexul opus i la cea cu figurile
parentale
-fiecare plansa activeaza o fantasma specifica, adica
are un continut latent
Testul de aperceptie tematica
T.A.T. SI DESENUL FAMILIEI
Materialul testului
-T.A.T. contine 31 de planse dintre care una alba
-plansele se aplica diferentiat in functie de varsta si
sexul subiectului
Aplicarea testului
-2 sedinte la interval de o zi

-in prima sedinta se aplica 10 planse

1. Recunoaterea unei stri depresive
un test proiectiv
ofera informatii despre divesrse paliere ale
personalitatii
H. Murray a elaborat o teorie proprie asupra motivatiei
trebuinte manifeste
-se manifesta deschis
-sunt usor de dedus din comportament
-de exemplu trebuinta de afectiune
trebuinte latente
-se manifeste in mod indirect
-sunt discrete si greu de sesizat
-Spre exemplu, trebuina erotic tinde s se descarce
printr-o serie de conduite simbolice, indirecte
-povesind despre personajele si obiectele prezente in
planse, subiectul povesteste de fapt despre sine
-BM- baieti si barbati
-GF-fete si femei
-MF- barbati si femei
-B-baietilor
-G-fetelor
-BG-baieti si fete
-fara initiale-tuturor
-analiza de continut
-analiza formala
-continutul propriu zis al povestirii

-personaje
-actiuni
-dorinte
-sentimente
-simboluri
-vizeaza gradul de implicare a subiecctului
-comportamentul
-limbajul folosit
-desfasurarea discursului
-ineditul sau banalul povestirilor
-eroul este protagonistul naratiunii
-are acelai sex i aproximativ aceeai vrst cu a
subiectului
-Dorinele, temerile, preocuprile sau conflictele eroului
sunt i ale subiectului,
2. Identificarea dorinelor i aspiraiilor eroului
-dorinte : de afiliere, de agresivitate, de reusita sociala,
de iubire, de joc
-unele pot fi concrete, altele mai complexe
releva imaginea complexitatii interioare
-modul in care este caracterizat eroul
sugereaza o fateta a imaginii de sine a individului
3.Interactiunea dintre erau si mediu
-interventii favorabile- de ajutor

-interventii nefavorabile- menite sa-l suprime

-tipul de relatie obiectuala a
individului(persoane/obiecte investite negativ/pozitiv)
-relatia cu sexul opus
-relatia parentala
4. Sintetizarea concluziilor
-se pune accent pe temele sau actiunile care apar mai
frecvent

-se iau in calcul si deznodamintele

-Se constat o inhibare a ideilor, lips de productivitate
ideatic, srcie a imaginaiei
-Cu ct subiectul este mai deprimat, cu att povestirile
TAT vor fi mai reci, mai srace n coninut i n idei
-Din punct de vedere comportamental, adesea un
subiect depresiv poate ncepe s plng n faa unor
imagini care-l ocheaz
2. Recunoaterea unor tendine psihotice (schizofrenice)
-Apar adesea coninuturi inacceptabile, ocante, cu o
puternic tent sexual i/sau agresiv
- Apar, de asemenea, tema retragerii din lume, fantezii
sau fantasme bizare
-Poate aprea o logic stupid, infantil sau bizar n

explicarea comportamentului personajelor

3. Recunoaterea labilitii afective (a
hiperemotivitii).
-Exist subieci care reacioneaz afectiv excesiv la
stimulii planelor suspin, exclam, fac comentarii
des, pun accentul pe emoiile personajelor, uneori
plng.
4. Recunoaterea tendinelor obsesiv-compulsive
-subiecii au o dorin intens de a-i bloca afectele, de
a se izola de ele
-n general, povestirile lor sunt pur descriptive
-Apare uneori tendina la intelectualizare excesiv,
alteori incapacitatea de a se hotr ce scenariu s
aleag pentru o anumit imagine
5. Recunoaterea tendinelor agresive inhibate
-Pentru a depista aceste tendine i ct de puternice
sunt, se numr n protocol apariia elementelor
agresive, sadice.
-Unii subieci care i inhib propria agresivitate o
exprim prin elemente sadice sau morbide
-n povestirile n care agresivitatea este atribuit direct
eroului, este mai probabil ca subiectul s se manifeste
agresiv i n viaa real.
6.Recunoaterea tendinelor paranoide
-Se pot exprima prin teme ale suspiciunii, spionajului,
pnd i atac din spate, prin critici moraliste ale
personajelor sau printr-un comportament suspicios n
situaia de testare.

Continutul latent al planselor

plansa 1
-reactia la autoritatea parinteasca
-ambitia sau nevoia de reusita
-pozitia depresiva vs. pozitia megalomanica
plansa 2
-atitudinea sub. fata de mediul sau
-nivelul de aspiratie
-atitudinea fata de parinti
plansa 3BM
-situatii pe care subiectul le considera frustrante
plansa 3GF
-temele comune implica situatii de disperare si doliu
plansa 4
-dificultati maritale
-atitudinea despre femei si sexualitate(la barbati)
-adaptarea in cadru cuplului(la femei)
plansa 5
-atitudinea fata de mama/sotie(la barbati)
-atitudinea fata de sine sau rolul feminin(la femei)
plansa 6BM
-atitudinea fata de mama
-conflicte in cadrul acestei relatii

plansa 6GF
-Atitudinea fata de barbati
-fata de rolul feminin
-fata de situatiile cu conotatie sexuala
plansa 7 BM
-atitudinea fata de tata
-preocuparile subiectului
plansa 7GF
-atitudinea fata de
mama
sine
fiica
plansa 8BM
- putem primii informatii
ambitie
agresivitate
culpabilitate
plansa 8 GF
-preocuparile subiectului
-imaginea de sine
plansa 9BM
-atitudine
-preocupari sociale
-amenintarea homosexuala a atingerii corporale
plansa 9 GF
-atitudinea fata de o alta femeie

-atitudinea marcata sau nu de rivalitate

plansa 10
relatia
maritala
tata-fiica