COMUNICAREA INTERPERSONAL

Comunicarea interpersonal este

cea mai important form de
comunicare i cel mai des folosit.
Cuvinte-cheie:

Adolescent

Relaii interpersonale

Etica umana

Comunicare

Zone ,distanta interpersonala

Stiluri

II.Zone si distante interpersonale

Distana dintre parteneri
Zona aferent unui individ a fost i este un domeniu de disputat i de aprat.
La oameni, acest teritoriu corespunde: tribului, familiei sau personal.
Comunicarea poate fi n mod vizibil influenat, n principal, de cercul pe care
fiecare individ l traseaz incontient n jurul su odat cu stabilirea gradelor
de libertate, cine i n ce condiii poate trece de limita imaginar trasat.
Distanele difer de la o cultur la alta ea fiind strns legat de personalitatea
i cultura individului. Se pot distinge patru zone de distan, respectiv:
Distana intim. Aceast zon msoar aproximativ 60 cm, de la contactul
cu pielea pn la lungimea unui bra. Pe aceast zon are loc schimbul de
mesaje corporale intime accesul fiind permis doar persoanelor apropiate.
nclcarea distanei limit determin o serie de reacii care-l avertizeaz pe
intrus:
micri nelinitite stnga- dreapta;
punerea unui picior peste cellalt, ntr-o direcie opus intrusului;
baterea tobei cu degetele;

nchiderea ochilor.
Distana personal. Se ntinde de la 60 la 120 cm, ntre aceste limite fiind
desfurate relaiile de comunicare, n special, cu prietenii. Exist diferene n
funcie de temperamentele persoanelor, astfel introvertiii vor stabili limite
mai strnse, n timp ce extrovertiii vor avea zona mai extins. Apropierea se
impune s fie fcut lent pentru a nu determina declanarea semnalelor de
retragere. Acele persoane care se apropie prea repede sau chiar ptrund n
zona intim, denot lips de tact i incapacitatea de a aprecia personalitatea
celuilalt i pot fi etichetai ca obraznici i agresivi.
Distana social. Aceast zon variaz ntre 120 i 300 cm i se impune n
cazul prezenei unor cunoscui, colegi de serviciu. La aceast distan au loc
discuiile, negocierile sau tratativele, acele conversaii instrumentale care
presupune eliminarea sau diminuarea tririlor emoionale.
Distana public. Limita inferioar este de 300 cm i este distana care-i
cuprinde pe toi cei care se afl, adreseaz ntr-un spaiu public:conferine,
edine, concerte etc.

III.Necesitatile comunicarii interpersonale

Suntem fiinte sociale.
Traim intr-o lume in care milioane alti oameni traiesc.
Traim impreuna, muncim impreuna si ne jucam impreuna.
Avem nevoie unii de altii pentru siguranta noastra, pentru confortul nostru,
pentru prietenie si dragoste.
Avem nevoie unii de altii pentru a ne maturiza prin dialog.
Avem nevoie unii de altii sa ne indeplinim scopurile si obiectivele.
Nici una dintre aceste nevoi nu ar putea fi satisfacuta fara comunicare
interpersonala.
Comunicam sa ne cunostem, sa impartasim emotii unii altora, sa
schimbam informatii eficient, sa ii facem pe ceialti sa inteleaga
punctul nostru de vedere si sa construim astfel relatii armonioase.

Comunicarea interpersonala este seva vitala a oricarei

relatii. Relatiile pe care le consideram a fi bune sunt
cele care au la baza o comunicare deschisa, clara si
sensibila.
Adevarul este ca in ziua de azi suntem capabili sa
trimitem mesaje de pe luna, dar ne este mult mai greu
sa construim si sa intretinem in bune conditii relatiile

cu cei pe care ii iubim.

Comunicarea ineficienta cauzeaza singuratate,
conflicte, probleme in familie, insatisfactii
profesionale, stres psihologic, boli fizice si depresie
atunci cand comunicarea este intrerupta.

Stilurile comunicarii interpersonale

Irena Chiru (2003) descrie cinci tipuri de stiluri de
comunicare, dupa cum urmeaza:[1]
a. Stilul emotiv - caracteristic indivizilor: expresivi,
care vorbesc repede, gesticuleaza, uneori se inhiba,
alteori se grabesc; care au un comportament dinamic,
orientat spre actiune si risc; care sunt atrasi de
relatiile informale, refractari la cele oficiale; care
poseda putere de convingere, bazata pe risipa de
energie emotionala si transfer psihic; care prezinta
sociabilitate ridicata.
b. Stilul director - caracteristic indivizilor care: au o
atitudine serioasa, preocupata; exprima opinii clare,
intr-o maniera hotarata, uneori rigida; sunt dificil de
abordat, comunica cu dificultate; ridica pretentii, cu
gesturi ferme, glas sonor; prezinta sociabilitate
scazuta.
c. Stilul flexibil - caracteristic indivizilor care: incearca
permanent, deliberat sa-si schimbe stilul
propriu; merg in intampinarea greutatilor
celorlalti; este adoptat de indivizi in situatii specifice.
d. Stilul reflexiv - caracteristic indivizilor care: se
controleaza puternic emotional; exprima opinii intr-o

maniera deliberat formala, isi cauta cuvintele si

formuleaza cu atentie propozitiile; sunt aparent
linistiti, retrasi, mereu preocupati de altceva; prefera
ordinea si cauta un loc de munca ordonat; sunt lenti,
revad detaliile si nu iau decizii
rapide; prefera singuratatea si nu sunt buni pa
rteneri de conversatie; prezinta sociabilitate scazuta.
e. Stilul indatoritor - caracteristic indivizilor
care: sunt rabdatori si nu se implica in luarea
deciziilor;asculta cu atentie si cu intelegere; evita sa
faca apel la propria pozitie; se bazeaza pe forta de
convingere a prieteniei; exprima deciziile intr-o
maniera serioasa, impersonala.
Omul utilizeaza comunicarea majoritatea timpului,
angajandu-se in diferite interactiuni interpersonale. In
fiecare situatie, o persoana urmareste un anumit scop,
utilizand, in vederea implinirii acestuia, diferite
aspecte comunicationale (abilitati de comunicare).
Etica comunicarii umane

n sens larg,comunicarea uman poate fi definit

drept procesul detransmitere de informaii, idei,
opinii, preri, fie de la un individ la altul, fie de laun
grup la altul
Regula fundamental a comunicrii este aceeai cu
regula fundamental a nvrii: ce spune cellalt e
problema lui, ce faci tu cu ce spune el e problema ta,
munca ta, spaiul tu de creativitate i exerciiu al
inteligenei!
Rolul cunoasterii de sine pentru
comunicare
Cine sunt? este una dintre marile intrebari ale
existentei, care chiar daca nu primeste prea des un

raspuns clar si definitiv, ne ajuta sa (ne) cautam. Cine

sunt si ce caut se dezvaluie treptat celui care isi
pune intrebarea constant, pe masura ce trece timpul
si o data cu el, amanuntele inutile.
Pentru ca si cunoasterea Celuilalt si a lumii incepe tot
cu cunoasterea de sine. Desi indivizi, suntem
interconectati cu altii ca si noi, parte dintr-o retea
vasta pe care o numim lume. Lumea exterioara,
concreta este o reflectie a universului nostru interior.
Ce se petrece inlauntrul nostru se proiecteaza in
exterior (de aceea "frumusetea este in ochii
privitorului"): daca in sufletul nostru e liniste, lumea
de afara este minunata, daca suntem tulburati,
agitati, dezorientati- asa arata si lumea din jur.
Lumea alcatuita din Ceilalti este o oglinda imensa, ce
ne returneaza propria imagine. Daca esti iubitor,
prietenos, saritor lumea va fi iubitoare, prietenoasa
si saritoare cu tine. Lumea este ce esti tu (Thomas
Dreier). In functie de caracterul nostru, proiectam
trasaturi pozitive sau negative asupra celor cu care
interactionam.
Asadar, din punct de vedere psihic si moral,
cunoasterea de sine este primul pas in cuno

Ce este imaginea de
sine ?
Imaginea de sine sau "cum ne vedem", se refera, asa
cum se subintelege deja, la modul in care ne

percepem propriile noastre caracteristici fizice,

emotionale, cognitive, sociale si spirituale.

De ce este importanta imaginea de sine ?

Imaginea de sine ne influenteaza comportamentele.

Cand ai o imagine de sine buna iti poti indeplini
obiectivele pentru ca, o imagine de sine buna iti da
entuziasm, energie si determinarea necesare pentru
acest lucru iar obstacolele sunt percepute ca
provocari ce trebuiesc depasite pentru atingerea
obiectivelor. O imagine de sine buna te face sa
relationezi armonios cu ceilalti, prin atingerea
obiectivelor poti avea performante profesionale,
succes social .
Imaginea personala este propria noastra parere
despre ce fel de persoana suntem. Este rezultatul
experientelor trecute, reusitelor sau esecurilor,
umilintelor sau triumfurilor si poarta amprenta
modului in care am fost tratati de ceilalti, mai ales in
primii ani ai copilariei. Aceasta imagine odata formata
noi o socotim corecta. Dar ea poate fi falsa - si in
multe cazuri ea chiar este falsa - dar important este
faptul ca noi ne comportam ca si cum ar fi adevarat.
Teoretic ea este adevarata.

Cum putem construi o comunicare

interpersonal mai bun ?

1. Poart-te cu toi clienii / pacienii / colegii / subalternii ca o gazd

primitoare i non-intruziv.
2. Caut s vezi ce face bun i bine cellalt. Caut s nvei de la el
3. Privete pn vei vedea i ascult pn vei auzi!. Taci i ascult-l ct
mai mult. i
privete-l ct mai atent.
4. Pune ntrebri ca s verifici dac ai neles corect.
5. Orice ar spune cellalt, NU lua lucrurile personal.
6. Dac te simi atacat, nedreptit, revoltat etc., amn rspunsul.
7. NU veni tu cu justificri i explicaii.
8. Rspunde constructiv.
9. NU ncerca s-l convingi c tu ai dreptate, c ce spui tu e adevrat etc.
10. NU ncerca s ari c cellalt depinde de tine. Nici c i faci o favoare
11. Vorbete doar n numele tu, NU n numele celuilalt. Nici n numele
altora. Nici ca i cum ai deine adevrul absolut.
12. Evident, atunci cnd musafirul d semne c vrea s devin stpn n
casa ta, ori devine agresiv, e mai bine s-i spui fr ocoliuri: Sau ne
punem de acord asupra unor reguli, sau ne desprim amiabil.