CARACTERE

BIOPEDOCLIMATI
CE
EUROPA

Cuprinde o parte a Peninsulei Iberice, Insulele Sardinia i

Corsica, sudul Franei, jumtatea sudic a Italiei, Grecia i
sudul Bulgariei, vestul Peninsulei Balcanice, vestul i sudul
Anatoliei (Turcia).

Cad ploi de iarn aduse de centrele ciclonale, ngheurile sunt

episodice, dar apar i zpezi uneori abundente (ex. anul 1991).

TMA variaz ntre 15-20C, ianuarie 5-12C, iulie 22-28C.

Precipitaii cuprinse ntre 500-700 mm/an.

Cuprinde dou faciesuri:

A. pdurile sclerofile mediteraneene (durisilvae, xerofile) formaie

vegetal primar, al crei areal n prezent este foarte fragmentat;

Pduri sclerofile

(sclerofil plant cu frunze dure, cu cuticul groas, adaptate la secet;

fr. sclrophylie, cf. gr. skleros dur, phyllon frunz.

1. Pduri semperviriscente (conifere i foioase);

2. Pduri caducifoliate frunze caduce (cztoare), dominante fiind speciile
de quercinee (Manea, 2008);

B. tufriurile mediteraneene formaii vegetale secundare, rezultate

prin degradarea pdurilor mediteraneene (distrugerea stratului arboricol
prin activiti antropice). Acestea sunt edificate straturile arbustiv,
subarbustiv i ierbaceu specifice pdurilor mediteraneene (Manea,
2008).

Vegetaia mediteranean urc n alt. n medie pn la 300 - 400 m;

pdurile alctuite din specii semperviriscente de conifere i foioase urc
pn la 1400 m alt.

Arborii i arbutii prezint ghimpi i spini, nu toi i pierd

frunzele n timpul iernii i sunt adaptai condiiilor de
uscciune i evaporare intens.

Arborii sempervirisceni tipici ai pdurii mediteraneene

(foioase i conifere):

Stejarul venic verde sau stejarul de stnc (Quercus ilex);

Stejarul de plut (Quercus suber);
Stejarul de kermes (Q. coccifera);
Pinul de Alep (Pinus halpensis);
Pinul maritim (Pinus pinaster);
Pinus laricio;
Abies pinsapo;
Cedrul de Liban (Cedrus libani).

Din pdurea semperviriscent/venic verde au mai rmas

doar poriuni izolate, majoritatea au fost foarte mult
modificate de om.

Pentru acest habitat exploatat de om n peninsula Iberic se

utilizeaz termenul DEHESA/MONTADO (SpaniaPortugalia);

Pdurile sunt alctuite din stejar de plut (Quercus suber)

i gorun (Quercus petraea) - ex. un astfel de peisaj natural
se pstreaz n PN. Monfrage Extremadura (Spania);

Arborii cu frunze cztoare

ntlnii n zonele de tranziie spre climatul temperat;
Specii:

Quercus cerris;

Q. Pubescens;

Q. lusitanica (ntlnit n vestul Franei);

stejarul macedonian (Quercus trojana) ntlnit n Balcani,

castanul, platanul etc.