3

Tema proiectului
Sa se realizeze caluculul si dimiensionarea unei constructii etajate P+4E cu structura si cadru
din beton armat. Cladirea are functiunea de vestiare pentru sportive si este amplasata in localitatea
Galati.

Principalele caracteristici ale cladirii sunt:

A. Functiuni:

vestiare pentru sportive

vestiare pentru arbitrii

cabinet medical

bazin de recuperare

deposit materiale sportive

holuri

grupuri sanitare

terasa este necirculabila
B. Date generale de conformare a cladirii:
a) Sructura de rezistenta
1. Suprastructura de tip cadru din beton armat monolit
2. infrastructura de tip fundatii continue din beton armat casetat.
b) Inchideri si compartimentari.
Peretii exteriori sunt din blocuri de BCA cu grosimea de 25 cm si termoizolatie din
polistiren extrudat de 8 cm grosime aplicata la exterior
Peretii interiori sunt realizati tot din blocuri de BCA cu grosimea de 15 cm.
c) Mod de realizare a cladirii: din beton armat monolit (inclusive planseele).
C. Traficul in cladire:
Se face pe doua scari intr-o rampa. Cladire nu mai este prevazuta cu lift.
D. Date ale amplasamentului cladirii:

Localitate: Galati

Clasa de importanta si de expunere este III

Conditii seismice: acceleratia de varf pentru proiectare este ag=0.24g si perioada de
colt Tc=1secunda.
E. Terenul de fundare:
Caracteristicile terenului de fundare sunt identificate prin studiul geotehnic efectuat pe
amplasamentul, din care, pentru proiect, se precizeaza valoare presiunii conventionale
Pconv=300 kPa.
F. Dimensiunile cladirii:

Lungimea cladirii: L=20.66m

Latimea cladirii: l=18.66m

Inaltimea cladirii: H=16.86m

Inaltimea de nivel este de 3.25m.
G. Caracteristici de rezistenta ale materialelor:

Beton: C 25/30

Otel: PC 52 (armare longitudinala) si OB 37 (armare transversala).

Detalii suplimentare pentru proiectul cladirii

Cladirea este cuprinsa intre axele 2.5 - 2.9 pe o directie si 2.A - 2.F pe alta directie. Ce
este in afara este corpul de legatura intre cladire sis ala de sport.
Distantele dintre axele 2.5 2.6 (initiala de 3.65m) se va calcula cu formula 3.65+0.05*N
(unde N este numarul de ordine si este egal cu N=64).
Pentru parte de arhitectura, desenele se vor executa:

Plan parter scara: 1:50

Plan etaj current scara: 1:50

Plan sectiu transversala scara: 1:50

Desene de detaliu scara: 1:20.

Determinarea ariei aferente pentru grinzi

Pe sistemul de axe se traseaza constructii de ajutor de tip linie la 45 din fiecare
intersectie de axe. Intersectia a doua astfel de linii se uneste cu intersectia celorlalte linii din
cadrul unui ,,ochi din sistemul de axe, obtinandu-se astfel forma de trape sau triunghi.
Se considera ca aria aferenta a unei grinzi este suma celor doua triunghiuri sau trapeze
adiacente acestei grinzi.

Determinarea ariei aferente la stalpi

Pe sistemul de axe se traseaza constructii de ajutor de tipul liniilor la jumatatea distantei
dintre axe. Se obtin astfel patrate sau dreptunghiuri care prin alaturare formeaza aria aferanta
a stalpului.
Exista trei tipuri de stalpi:

Sralp central: situate in interiorul constructiei si are la partea superioara grinda pe
fiecare latura.

Stalp perimetral: este amplasat pe perimetrul structurii si are la partea superioara
grinda pe trei laturi.

Stalp de colt: amplasat la colturile cladirii si are la partea superioara grinda pe doua
laturi.

Predimensionarea elementelor structurale

In cazul structurilor din beton armat etapa de predimensionare a elementelor structurale
are o importanta crescuta datorita aportului acestora la incarcarile gravitationalesi la masa
cladirii.
Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la conditiile de rigiditate de ductilitate
sau pot fi arjitecturale sau tehnologice.

1. Predimensionarea placii
Placa din beton armat se realizeaza monolit pe intreaga suprafata a cladirii. Calculul se
face pe un ,,ochi de placa (o zona rezemata pe grinzi)
a) Criteriul de rigiditate
l0= lungimea ochiului de placa
t0= latimea ochiului de placa
P= 2*( l0 + t0) (perimetrul unui ochi de placa)
hp= P/180 + 2 cm (inaltimea placii)
b) Criteriul de izolare fonica
hp min = 14 cm
Din cele doua criterii va rezulta ca hp final = max( hp; hp min).

2. Predimensionarea grinzilor.
Grinzile intr-o cladire sunt de doua tipuri:

longitudinale (paralele cu lungimea cladirii)

transversale (paralele cu latimea cladirii).

Unde:
hG = inaltimea grinzii
bG = latimea grinzii
hp = inaltimea placii
Predimensionarea se face pe criterii de rigiditate care impugn:
1 1

h G = L ( unde L este lungimea grinzii intre doi stalpi consecutive)
8 12
1 1

bG = hG
2 3
Alegem o valoare din acel interval si o rotunjim cu 5 cm.
Dupa ce calculam fiecare grinda, alegem valoarea maxima pentru intreaga cladire.

3. Evaluarea actiunilor
Valoarea de calcul Fd a unei actiuni F se calculeaza cu formula Fd = f * Fk . In care Fk
este valoarea caracteristica a actiunii, iar f este coeficient partial de siguranta pentru actiune
care tine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare avalorii actiunii de la
valoarea sa caracteristica.
Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari limita ultime, astfel
incat efectele efectele actiunilor de calcul in sectiune, luate conform urmatoarei combinatii
factorizate sa fie mai mici decat rezistentele de calcul in sectiune.
n

j =1

i =2

1.35 Gk , j + 1.5 Qk ,e + 1.5 o,i Qk ,e

Unde:
,,+ = in combinatie cu
Gk , j = efectul pe structura al actiunii permanente j luata cu valoarea sa caracteristica

Qk ,e = efectul pe structura al actiunii variabiel ce are ponderea predominanta intre

actiunile variabile, luata cu valoarea sa caracteristica.
o,i = factorul de simultaneitate al efectelor pe structura al actiunii variabile i, luate cu
valorile lor caracteristice si are valoarea 0.7, cu exceptia incarcarilor din depozite si a
actiunilor provenind din impingerea pamantului, a materialelor purvelurente si a
fluidelor cand are valoarea I.

Dupa variatia lor in timp, incarcarile pot fi evaluate astfel:

Actiuni permanente G: sunt de exemplu (directe cu greutatea proprie sau a
echipamentelor fixate pe structura si indirecte datorate contractiei betonului,
tasarilor diferentiate si precomprimarii).
Actiuni variabile Q: actiuni pe plansee, pe acoperisuri de cladiri, actiunea zapezii
a vantului, impingerea pamantului, a fluidelor etc.
Actiuni accidentale A: cutremurul, exploziile, impactul vechiculelor etc

Evaluarea incarcarilor
Tabel nr. 1 Incarcari din terasa

Incarcari

Grosime
strat b

[m]
[kN/m]

Nr crt

Denumire strat

Pietris
Hidroizolatie cu membrana PVC tip
SIKA
Sapa armata cu plasa tip Buzau
(6, 200X200)
Termoizolatie din polistiren extrudat
Bariera contra vaporilor folie
polietilena petrecuta si lipita
Sapa de egalizare
Placa din beton armat
Finisaj interior tencuiala

2
3
4

Permanente

5
6
7
8

Fd
[kN/m]

0.05

16.000

0.800

1.350

1.080

0.001

0.016

0.000

1.350

0.000

0.05
0.15

25.000
0.320

1.250
0.048

1.350
1.350

1.688
0.065

0.001
0.02
0.16
0.01

0.060
22.000
25.000
12.000

0.000
0.440
4.000
0.120

1.350
1.350
1.350
1.350

0.000
0.594
5.400
0.162

6.66

8.99

2.50

1.00

Total incarcari permanente

Variabile

Zapada

Total incarcari din terasa (G)

Fk
[kN/m]

9.16

2.50

11.49

Tabel nr. 2 Incarcari din atic

Incarcari

Nr
crt
1

Permanente
Variabile

2
3
4
5

Denumire strat
Tencuiala exterioara
colorata in masa
Termoizolatie polistiren
extrudat
Atic Beton
Tencuiala interioara
Zapada

Grosime Inaltime
strat b
strat h
strat
[m]
[m]
[kN/m]

Fk
[kN/ml]

Fd
[kN/ml]

0.01

0.6

12

0.072

1.35

0.097

0.08
0.20
0.01

0.6
0.6
0.6

0.32
24
12

0.015
2.880
0.072
2.500

1.35
1.35
1.35
1

0.021
3.888
0.097
2.500

5.539

6.603

Total incarcari din atic

Tabel nr. 3 - Incarcari etaj curent

Incarcari

Element

Nr
crt
1

Pereti
exteriori

2
3
4

Permanente
etaj curent

Denumire
strat
Tencuiala
exterioara
colorata in
masa
Termoizolatie
polistiren
extrudat
Zidarie BCA
Tencuiala
interioara

Grosime
strat b
[m]

Inaltime
strat h
[m]

strat
[kN/m]

Fk
[kN/ml]

Fd
[kN/ml]

0.01

3.25

12

0.390

1.35

0.53

0.08

3.25

0.32

0.083

1.35

0.11

0.25

3.25

5.688

1.35

7.68

0.01

3.25

12

0.390

1.35

0.53

Greutate totala pereti exteriori

Pereti
interiori

5
6
7

Tencuiala
interioara
Zidarie BCA
Tencuiala
interioara

8.84

0.01

3.25

12

0.390

1.35

0.53

0.15

3.25

3.413

1.35

4.61

0.01

3.25

12

0.390

1.35

0.53

Greutate totala pereti interiori

Incarcari

Element

Nr
crt
8

Planseu
9
Prtmanente
etaj curent

10
11
12

Denumire
strat
Gresie
portelanata
mata
Adeziv
prindere gresie
Sapa
autonivelanta
Placa din BA
Finisaj interior
tencuiala

5.66

Grosime
strat b
[m]

Inaltime
strat h
[m]

strat
[kN/m]

Fk
[kN/m]

Fd
[kN/m]

0.01

11

0.11

1.35

0.15

0.01

14

0.14

1.35

0.19

0.02

22

0.44

1.35

0.59

0.16

25

1.35

5.40

0.01

12

0.12

1.35

0.16

Greutate totala planseu

Utile etaj
curent

Incarcari utile

6.49
-

2.5

2.50

4. Predimensionarea stalpilor.
Predimensionarea stalpilor se face pe criteriul predominant a asigurarii ductilitatii locale
prin limitarea efortului minim de compresiune.
Se calculeaza coeficinetul c cu relatia:
N
c=
= 0.4
c = 0.4 ( valoare impusa)
b h0 Rc
Unde: N= forta axiala maxima ce actioneaza pe stalp la cota 0, imediat deasupra
fundatiei.
N
Se considera da b = h0 din care va rezulta ca b =
0.4 Rc

10

Evaluarea incarcarilor seismice

Actiunea seismica va fi evaluate in cel mai simplu mod folosind metoda fortelor seismice
statice echivalente.
Actiunea fortelor laterale va fi considerate pe cele doua directii principale de rezistenta
ale cladirii.
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare
directie primcipala se determina conform relatiei:
FB = 1 S d (T1 ) m
a g (T1 )
Sd =
q
Unde:
1 = coeficient de importanta-expunere egal cu I
S d (T1 ) = ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei

fundamentale T1
a g = acceleratia de varf pentru proiectare, se alege din P100/2006 in functie de
amplasament.
(T1 ) = spectrul normalizat de raspuns elastic, se alege din P100/2006
q = factorul de comportare al structurii, cu valori in functie de tipul acesteia si
capacitatea de disipare a energiei ( q =6.75 ).
m = masa totala a cladirii
= factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental
prin masa modala efectiva, asociata acestuia ( = 0.85).

11

m=

G
; G = greutatea cladirii ;
g

FSi = Fb

g = 9.81 m / s 2

mi s i
n

m
i =1

si

Unde:

S i = componenta formei fundamentale pe directia gradului de libertate

dinamica de translatie a nivelului i
mi = masa de nivel

i = numarul de etaje

4
3
2
1
P

S ix
1
0.85
0.71
0.50
0.21

12

S iy

1
0.67
0.62
0.40
0.20

Pozitii si lungimi de calcul ale zonelor potential plastice

In asigurarea ductilitatii elementleor de rezistenta se considera zone potential plastice
avand o lungime l p , zonele de la extremitatile tuturor stalpilor si de la extremitatea tuturor
riglelor, cadrelor, desi su in totate aceste sectiuni se formeaza articulatii plastice.

13

Efectul fortelor pe structura este sub forma unei diagrame de moment

Se observa ca zonele cu intinderile cele mai mari sunt la extremitatile stalpilor, acolo
unde sunt cele mai mari solicitari.
Lungimea zonei potential plastice trebuie pozitionata intai pe stalpi si apoi pe grinzi.

14

Se observa ca zonele potential plastice sunt la noduri.

H

Zona potential plastica pentru stalpi este l s = max s ; hs ; 600 mm \

6

Unde:
H s = inaltimea de nivel
hs = dimensiunea maxima a sectiunii transversale a stalpului
Lungimea zonei potential plastice se masoara pe stalpi de la marginea superioara a
grinzii in sus si de la marginea inferioara in jos.
Zona potential plastica pentru grinzi este l p = 2hr ( hr este inaltimea grinzii)

Prevederi suplimentare pentru grinzi

Grinzile se armeaza cu carcase spatiale in care barele sunt legate cu sarma sau sunt
sudate.
Pentru armaturile longitudinale de rezistenta se fac urmatoarele precizari:
Diametrul minim va fi de 10 mm
Diametrul maxim, de regula este de 25 mm
Barele cu diametru mai mare de 12 mm vor fi mereu din otel cu profil periodic
(PC 52).
Distantele minime dintre armaturi vor respecta urmatoarele conditii:
La partea inferioara a grinzii, distantele libere intre armaturi trebuie sa fie:

25 mm

diametrul barelor

200 mm
La partea superioara a grinzii, distantele libere intre bare trebuie sa fie:

30 mm

50 mm (pentru deschiderea din axul grinzii)

15

Daca inaltimea grinzii 700 mm este obligatoriu sa se monteze inca un rand de bare,
care se va pozitiona la mijlocul inaltimii grinzii, astfel incat dintantele intre intre armaturi sa
fie de maxim 400 mm .
Procentul de armare
Procentul minim pentru armatura intinsa de pe reazeme este de 45% iar pentru
celelalte armaturi este de 0.15%.
Procentul mediu uzual este cuprins intre 0.8 1.8 . Din punct de vedere
economic se recomanda ca procentele sa nu depaseasca 1.2 - 1.5 %.
Procentul maxim de armare este de 2%.

Calculul arie de armatura

A. Calculul arie de armatura de la partea inferioara a grinzii
1. ha = h 2a
Unde: ha = este distanta dintre armaturi
h = inaltimea grinzii
a = grosimea stratului de acoperire cu beton
M inf
2. Aainf =
Ra ha
Unde: Aainf = aria de armatura ( necesara )

M inf = momentul de la partea inferioara a grinzii

Ra = rezistenta de calcul la intindere a otelului.
Calculul grinzii la partea inferioara, se face pe fiecare deschidere.
Cu Aainfnec calculat se intra in tabelul cu arii si se alege o Aainfef . Cu Aainfef , se calculeaza
procentul de armare efectiv, apoi se verifica daca p se situeaza intre p min si p max , din STAS
10107/0-90. Daca este in interval, atunci se merge mai departe si se calculeaza distanta libera
dintre bare. Daca se satisfac conditiile, atunci aria de armatura aleasa este buna.
Daca p > p max , inseamna ca sectiunea de beton este prea mica si atunci se
redimensioneaza grinda si se refac calculele.
Daca p < p min , inseamna ca sectiunea este prea mare si trebuie redimensionata grinda,
reducandu-se b si/sau h, sau determinam aria de armatura cu ajutorul lui p min (si nu se mai
calculeaza ari de armatura sin solicitare).
Daca distanta dintre armaturi este:
< 25 mm , atunci trebuie marit b
< , atunci trebuie marit b
> 200 mm, atunci mai trebuie pusa o bara pe mijloc.

B. Calculul ariei de armatura de la partea superioara a grinzii

1. ha = h 2a
Unde: ha = este distanta dintre armaturi
h = inaltimea grinzii
a = grosimea stratului de acoperire cu beton
M sup
2. Aasup =
R a ha
Unde: Aasup = aria de armatura ( necesara )

M sup = momentul maxim superior pe reazem

16

Ra = rezistenta de calcul la intindere a otelului.

Calculul ariei superioare de armare se fece intotdeauna pe reazem.
Cu Aasupnec calculat se intra in tabelul cu arii si se alege o Aasupef . Dupa ce alegem Aasupef , se
calculeaza procentul de armare efectiv, apoi se verifica daca p se situeaza intre p min = 0.45%
si p max = 2%, din STAS 10107/0-90.
Daca se verifica, se calculeaza distanta libera dintre bare si se verifica daca aceasta
corespunde cu prevederile generale de alcatuire, pentru grinzi.
Daca se confirma si conditiile de mai sus, atunci se va calcula raportul:
Aainf
> 0 .4
Aasup
Daca raportul de mai sus este > 0.4, atunci se confirma ca armarea este buna si se poate
trece la urmatoarele etape de calcul.
P100/2006 impune ca barele din partea superioara a grinzii, sa fie continue pe
deschiderile de la margine.

Dispunerea barelor pe grinda

17

18

Calculul armaturii transversale de pe grinda

inf
1. Se calculeaza M cap
= Aainf Ra ha
inf
Unde: M cap
= este momentul capabil inferior

Aainf = aria de armatura inferioara

Ra = rezistenta de calcul la intindere a otelului

ha = este distanta dintre armaturi.
sup
2. Se calculeaza M cap
= Aasup Ra ha

suo
= este momentul capabil superior
Unde: M cap

Aasup = aria de armatura superioara

Ra = rezistenta de calcul la intindere a otelului
ha = este distanta dintre armaturi.
Forta taietoare de calcul in riglele cadrelor seismice se ia asociata diagrma de moment
capabila in sectiunile in care apar articulatiile plastice. Acestea apar acolo unde
diferentele dintre momentul incovoietor din solicitare si momentul incovoietor capabil,
sunt minime.
Se recalculeaza momentul capabil aplicand o crestere de 25%, a rezistentei de
inf AP
sup AP
intindere a otelului: M cap
; M cap
1.25Ra .
3. Se calculeaza forta taietoare asociata
AP
Ap
M cap
q li
j + M cap k
Qas =
+
li
2
q = g n + n + p n ( forta uniform distribuita ce actioneaza pe grinda)
n = 1 .2
p n = incarcari utile
Se calculeaza nivelul de solicitare la forta taietoare:
Qas
Q=
b h0 Rt
Qc
c=2
Daca Q > 2 trebuie redimensionata grinda, marindu-se dimensiunile lui b si/sau h.

19

4. Armatura transversala se alege constructiv folosind:

min = 6 mm ( dimensiunea uzuala este = 8 mm )
h
a e 200 mm sau a e
( a = 100 mm este distanta uzuala dintre etrieri )
4
Se calculeaza procentul de armare transversala
n A 100
pe = e e
0.2 %
ae b
Unde: n e = numarul de ramuri ale etrierului
Ae = aria sectiunii transversale a etrierului
a e = distanta dintre etrieri
b = latimea grinzii.
5. Se calculeaza efortul unitar distribuit pe lungimea a e
n A n R
q e = e e at a
ae
mat = 0.8
6. Se calculeaza forta taietoare capabila de a fi preluata de amtaura si beton
Qeb = 2 b h02 mt Rt q e p e ne Ae mat Ra
3Q
2
7. Se pune conditia ca Qeb > Qas
8. Se calculeaza proiectia pe orizontala a fisurii inclinate
mt =

si =

b h02 p e
qe

m t Rt

0.5h0 s i 2.5h0
Daca nu se verifica, trebuie marit .

Exemplu dispunere etrieri

20

21

Prevederi suplimentare pentru stalpi

Cerincele privitoare la armarea stalpilor se diferentiaza in functie de clasificarea
stalpilor pe baza necesitatilor de ductilitate. Prevederile prezente se refera la stalpii cu
eforturi axiale semnificative ( n = N / b h Rc 0.05 ).
Dimensiunile laturilor sectiunii, la stalpii cu sectiune dreptunghiulara sau de alte
forme ortogonale ( L, T, cruce ) vor fi multiplu de 50 mm.
Dimensiunile minime: 250 mm pentru stalpi monoliti sau prefabricati (la cei rotunzi
d 250 mm ). Se admite prin exceptie 200 mm pentru cei prefabricati supusi la solicitari
reduse.
Armaturile longitudinale
Diametru minime:
12 mm pentru barele din PC 60 sau PC 52
14 mm pentru barele din OB 37
Diametrele maxime recomandate:
28 mm pentru stalpi din beton cu agregate obisnuite
22 mm pentru stalpi din beton cu agregate usoare
Distanta maxima intre axele barelor: 250 mm. Se admite armarea cu nuami 4 bare
dispuse in colturile sectiunii, la stalpii avand laturile sectiunii 350 mm (stalpi din grupa A)
si 400 mm (stalpi din grupa B si C). La stalpii cu sectiune circulara numarul minim de bare
este 6.

Procentele de armare pe fiecare latura trebuie sa se inscrie in urmatoarele limite:

Procentul minim de armate pe fiecare latura a sectiuni este de 0.20 %
Procentul maxim de armare trebuie sa nu fie, de regula, mai mare de 2.5 %
Calculul ariei de armare longitudinala
M = M + 0.5 N
Nc
=
< lim = 0.4
b h0 Rc
Nc
x=
> 2a
b Rc

22

M N c ( h x) / 2
Aa = Aa =
Ra ha
b 2 a nb
d=
50 mm
nb 1
A
p = a 100 > p lim (%)
b h0

Armaturile transversale
Distanta dintre etrieri pe inaltimea stalpului trebuie sa fie:
15 d (d = diametrul minim al armaturii longitudinale)
200 mm pentru stalpii din grupa A
300 mm pentru stalalpii din grupa B si C.
Pe lungimea l p , distantele intre etrieri a e trebuie sa respecte conditiile:

ae 8 d

a e h / 5 (h = dimensiunea laturii marii a sectiunii stalpului)

(d = diametrul minim al armaturii longitudinale)

a e 100 mm .
Diametrul etrierilor trebuie sa fie 1/4 din diametrul maxim al armaturilor
longitudinale, dar cel putin 6 mm, cu exceptia diametrului etrierilor perimetrali ai stalpilor
din grupa A care trebuie sa fie de minim 8 mm.

Procentul de armate trnsversala pe directia unei laturi b a sectiunnii stalpului se

calculeaza cu relatia:
A n
pe = e e 100 (%)
ae b
Unde: Ae = aria sectiunii transversale a etrierului

n e = numarul de ramuri de etrieri

a e = distanta intre etrieri pe inaltimea stalpului
b = latura stalpului.
Pe directia fiecarei laturi, procentul de armare transversal trebuie sa fie:

La stalpii din grupa B si C: p e 0.10 %

La stalpii din categoria A:
In afara zonelor potential plastice: p e = 0.15 %
In zonele plastice potentiale:
R
Daca 0.4 vom avea: pe 10 c (0.4 + n)
Ra
R
Daca 0.4 < b vom avea: pe 10 c (0.4 + n) + 0.5 ( 0.4) .
Ra

23

Calculul ariei de armare transversala

h

inf
M cap
= N c a + Aa Ra ha
2

sup
M cap
= N c a + Aa Ra ha
2

Qc = k Q Qs
inf
sup
M cap
+ M cap

Qas =

Qc < Qas
Qas
Q=
<c=2
b h0 Rt
l p = 600 mm

a e = 100 mm

ne = 2

= 8 mm
d2

H0

Ae =

4
A n
pe = e e (%)
ae b
Nc
mt = 1 + 0.5
b h0 Rc
m at = 0.8

qe =

Qeb = 2 b h02 mt Rt q e p e ne Ae mat Ra

Qeb > Qc

ne Ae mat Ra
ae

24

25

Prevederi suplimentare pentru placi

Prevederile suplimentare pe placi, prezentate in continuare sunt valabile pentru alcatuirea
constructiva a placilor planseelor din cladirile civile si industriale, cu rezemari continue pe
grinzi sau pe pereti. Placile se armeaza cu bare dispuse pe doua directii perpendiculare formand
plase.
Acestea pot fi:
- legate cu sarma sau montate din bare individuale OB37, PC52, PC60
- placi sudate din OB37
-placi sudate din STNB
Plasele legate cu sarma se folosesc in cazul placilor turnate monolit, cat si pentru cele
realizate monolit.
Procentele de armare minima sunt egale cu cele specifice la grinzi.
Procentul mediu de armare trebuie sa se incadreze de regula in limite economice (sub
0.8% la placile armate pe o directie si sub 0.5% la cele armate pe doua directii)
Diametrele minime care pot fi utilizate la plasele armate cu sarma sunt:
6 mm pentru barele drepte de la paretea inferioara a placii
6 mm pentru barele PC52 sau PC60 ( dispuse la partea superioara)
8 mm pentru barele OB37 ( dispuse la partea superioara)
Diametrul maxim al barelor poate fi evaluat cu formula 0.2 mm.
Distantele maxime admise intre armaturile de rezistenta sunt date de numarul maxim de
bare necesar in zonele intinse in functie de grosimea h p a placii:

pentru h p 300 mm : 5 bare pe metru

pentru 300 mm < h p 400 mm : 4 bare pe metru

pentru h p > 400 mm : 3 bare pe metru.

Distanta minima dintre barele de armatura la placi, este de 80 mm.
Numarul maxim de bare in camp si pe reazeme este de: 12 bare pe metru.
Se recomanda sa se utilizeze pe cat posibil cel mult 2 diametre pentru armaturile de
rezistenta ale unei placi.
Barele plasate peste reazem (calaretii) se pot termina cu picioare de rezemare pentru
asigurarea pozitiei acestora in timpul turnarii betonului. Daca diametrele barelor sunt < 12 mm,
barele vor fi livrate in colaci si atunci armaturile se pot realiza continuu pe toata lungimea
planseului.
Armatrurile de la partea superioara se continua de o parte si de alta a reazemului pentru a
prelua momentele negative de pe reazeme si sa acopere intreaga zona de momente negative.

Daca nu se face un calcul al lungimii l c necesare, se va lua de fiecare parte a reazemului

l c = 1 / 4 din cea mai mare dintre luminile libere l 0 (1) si l 0( 2 ) ale deschiderilor adiacente.
26

La placile armate pe o singura directie se prevad pe directia perpendiculara pe cea a

armaturilor de rezistenta armaturi cosntructive:
in zonele de camp si de pe razeme, o armatura de repartitie avand sectiunea pe
metru egala cu cel putin 15% din sectiunea pe metru a armaturii de rezistenta, la planseele
obisnuite si 25% la cele cu incarcari concentrate mari, dar cel putin 4 6 mm / m ;
pentru preluarea momentelor locale de incastrare pe reazemele de continuitate de
pe directia laturii mari a placii l 0 (1) , calaretii prelungiti de o parte si de alta a reazemelor cu
( l 0( 2 ) /4) de regula 5 8 / m daca sunt din OB37 si 6 6 / m daca sunt din PC52 sau PC60.

Calculul planseelor
Pentru realizarea planului de cofraj se intersecteaza structura de rezistenta a cladirii cu un
plan orizontal aflat la nivelul ochiului si vedere in sus.
Daca raportul laturilor:
b

> 2 armare pe o singura directie (armatura paralela cu latura scurta)

a
b

< 2 armare pe doua directii (si pe o directie si pe cealalta).

a
Caclulul monentelor:
M xinf = m xinf + m inf
y

M xsup = m xsup + m sup

y

inf
M yinf = m inf
y + mx

27

sup
M ysup = m sup
y + mx

1
p a2
k1
1
m xsup =
p a2

k1
1
m inf
p a2
y =
k2
1
m sup
=
p a2
y

k2
Din calcul se obtine aria de armatura inferioara si superioara pe cele 2 directii.

m xinf =

28

29

Calculul nodului
Nodurile trebuie sa preia fortele taietoare de calcul care actioneaza asupra lor in plan
orizontal si in plan vertical Qh si Qv determinate din conditiile de echilibru al eforturilor
maxime in stalpii si riglele concurente la nod.
Se calculeaza nodul marginal, la intersectia riglei si a stalpului, acest nod este solicitat cel
mai defavorabil in situatia actiunii seismului. Solicitarile din calculul static in stalpul superior, in
sectiunea de la fata nodului verificat sunt Qs si N s .
Forta taietoare orizontala
Forta taietoare orizontala care solicita nodul se determina cu relatia:
Qh = ( Aast + Aadr ) 1.25 Ra Q s (in care Aast si Aadr sunt ariile barelor intinse ale
riglei de la fata nodului, iar Qs este forta taietoare in stalpul superior in sectiunea de la fata
nodului).
Se va respecta conditia:
Qh 5 bn hn Rc
Forta taietoare orizontala este preluata de catre beton si armaturile transversale, astfel
incat:
Qh Qh cap

Qh cap = Qha + Qhb

Qha = ne Aeh mat Ra

A
Qhb = (0.5 + n ) a Qh
Aa

Unde: Qha este forta taietoare preluata de armaturile transversale din nod (etrieri sau
agrafe orizontale) care indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

Intersecteaza planul potential de cedare (prin diagonala nodului)

Sunt situate in latimea nodului

Sunt dispuse intre armaturile longitudinale superioare si inferioare din
rigle

Ramurile etrierilor neperimetrali, sispusi pe directia solicitarii, au
lungimile cel putin de hs / 3

Qhb este forta taietoare preluata de beton.

n=

Ns
bn hn Rc

Aa / Aa raportul cel mai mic dintre armatura comprimata si cea intinsa pentru

grinzile adiacente nodului, cu conditia Aa / Aa < 1.

Forta taietoare verticala

Forta taietoare verticala care solicita nodul se determina cu relatia:
hg
Qv = Qh
( unde hg si hs sunt inaltimea sectiunii riglei, respectiv a stalpului).
hs
Forta taietoare verticala se considera ca este preluata de catre beton si armaturile verticale
intermediare din nod. Daca aceste bare si sectiunea de beton respecta prevederile de alcatuire ce
ver fi enumerate mai jos, nu este necesara verificarea la forta taietoare verticala.

30

In cazul nodurilor de cadru ale structurilor de beton armat executate monolit sau
prefabricate, dar realizate cu imbinari de continuitate sau in zone departate de nod, principala
cerinta este asigurarea ancorajului armaturilor adiacente in orice situatie de solicitare, inclusiv in
domeniul post elastic, atins prin articulatiilor plastice sub actiunea seismica.
In acest scop, dimensiunile nodurilor trebuie sa asigure lungimile de ancorare.
Armaturile longitudinale din rigle si din stalpi se prelungesc cu lungimea de ancorare de
ala planul median al nodului, daca pentru ancorare sunt necesare bucle sau carlige, acestea se vor
realiza intotdeauna in nod.
Pentru inbunatarirea ancorajului armaturilor din grinzi, se pot prevedea vare transversale.
Se recomanda ca axele elementelor adiacente nodului, rigle si stalpi, sa fie centrate in
axul nodului. In cazul stalpilor marginali sau de colt, in mod uzual dezvoltarea dimensiunilor
sectiunii transversale se face spre interior, astfel incat aceasta prevedere nu se poate realiza;
excentricitatea in plan orizontal trebuie sa fie in acest caz mai mica decat 1/4 din latura
corespunzatoare a sectiunii transversale a stalpului inferior.
Barele longitudinale din stalpul inferior se vor innadi cu cele din stalpul superior
deasupra nodului.
Daca nodurile sunt solicitate predominant la actiuni seismice, pe fiecare latura a nodului
se prevede cel putin cate o armatura verticala intermediara; aceste bare sunt de fapt continuarea
armaturilor intermediare din stalpii adiacenti nodului. Daca armaturile din stalp sunt graifuite,
fiecare bara se va amplasa intr-un colt de etrier.
Pe inaltimea nodurilor se dispun cel putin etrierii din stalpi.

31

32

Predimensionare placa
P
+ 0.02 m
180
P = 2 (l 0 max + t 0 maz )

hp =

= 2 (6.85 + 5.75) = 25.2 m

25.2
hp =
+ 0.02 = 0.16 m
180
h p min = 0.14 m (din criteriul de izolare fonica)

h pfinal = max(h p ; h p min ) h p = 0.16 m

Predimensionare grinzi
1. Grinzi longitudinale
hG =

1 1
L
8 12
1 1
bG = hG
2 3
1
1
hG = Lmax = 5.75 = 0.64 hG = 0.7 m
9
9
1
1
bG = hG = 0.7 = 0.23 bG = 0.3 m
3
3
2. Grinzi transversale
1 1
hG = L
8 12
1 1
bG = hG
2 3
1
1
hG = Lmax = 4.75 = 0.59 hG = 0.6 m
8
8
1
1
bG = hG = 0.6 = 0.3 m
2
2
Aleg dimensiunile maxime hG = 0.7 m si bG = 0.3 m , pentru toate grinzile din cladire.

Predimensionare stalpi
1. Stalp central
Aleg stalpul cu aria aferenta ce mai mare: Aaf = 26.48 m 2 ; b propus = 0.4 m

a) Greutate etaj 4

Gterasa

G structura (stalp + grinzi)

G pereti int

Gincarcari u utile

33

Gterasa = Aaf Gterasa

= 26.48 11.49 = 304.26 kN
G structura = G stalp + G grinzi

G pereti int

= (0.4 0.4 3.25) 25 + [(2.38 + 2.38 + 2.88 + 2.7 ) (0.7 0.3)] 25

= 13 + 54.29 = 67.29 kN
= 11.69 5.66 = 66.17 kN

Gincarcari

utile

= 26.48 2.5 = 66.2 kN

Gtotala E 4 = 503.92 kN

b) Greutate etaj 3
G planseu

G structura

G pereti int

Gincarcari u utile

G planseu = 26.48 6.49 = 171.86 kN

G structura = G stalp + G grinzi

= (0.4 0.4 3.25) 25 + [(2.38 + 2.38 + 2.88 + 2.7 ) (0.7 0.3)] 25

G pereti int

= 13 + 54.29 = 67.29 kN
= 11.69 5.66 = 66.17 kN

Gincarcari

utile

= 26.48 2.5 = 66.2 kN

Gtotala E 3 = 371.52 kN

c) Greutate etaj 2
Gtotala E 2 = 371.52 kN
d) Greutate etaj 1
Gtotala E1 = 371.52 kN
e) Greutate Parter
Gtotala P = 371.52 kN
N = Gtotala E 4 + Gtotala E 3 + Gtotala E 2 + Gtotala E1 + Gtotala P = 1990 kN
b=

N
1990 10 3
=
= 525.73 mm b = 0.55 m
0 .4 R c
0.4 18

2. Stalp perimetral
Aleg stalpul cu aria aferenta ce mai mare: Aaf = 13.66 m 2 ; b propus = 0.4 m

a) Greutate etaj 4
Gterasa
G structura (stalp + grinzi)

G pereti int

G pereti ext

Gincarcari u utile

34

Gterasa = Aaf Gterasa + Latic Gatic

= (13.66 11.49 ) + (4.75 6.6 ) = 188.30 kN

G structura = G stalp + G grinzi

G pereti int

= (0.4 0.4 3.25) 25 + [(2.38 + 2.38 + 2.88) (0.7 0.3)] 25

= 13 + 40.11 = 53.11 kN
= 6.44 5.66 = 36.45 kN

G pereti ext = 4.75 8.84 = 41.99 kN

= 13.66 2.5 = 34.15 kN

Gincarcari

utile

Gtotala

= 354 kN

E4

b) Greutate etaj 3
G planseu
G structura
G pereti int
G pereti ext
Gincarcari u utile

G planseu = 13.66 6.49 = 88.65 kN

G structura = G stalp + G grinzi

= (0.4 0.4 3.25) 25 + [(2.38 + 2.38 + 2.88) (0.7 0.3)] 25

G pereti int

= 13 + 40.11 = 53.11 kN
= 6.44 5.66 = 36.45 kN

G pereti ext = 4.75 8.84 = 41.99 kN

Gincarcari

utile

= 13.66 2.5 = 34.15 kN

Gtotala E 3 = 254.35 kN

c) Greutate etaj 2
Gtotala E 2 = 254.35 kN
d) Greutate etaj 1
Gtotala E1 = 254.35 kN
e) Greutate Parter
Gtotala P = 254.35 kN
N = Gtotala E 4 + Gtotala E 3 + Gtotala E 2 + Gtotala E1 + Gtotala P = 1371.4 kN
b=

N
1371.4 10 3
=
= 436.43 mm b = 0.45 m
0 .4 R c
0.4 18

35

3. Stalp de colt
Aleg stalpul cu aria aferenta ce mai mare: Aaf = 6.83 m 2 ; b propus = 0.4 m
a) Greutate etaj 4
Gterasa
G structura (stalp + grinzi)

G pereti ext

Gincarcari u utile

Gterasa = Aaf Gterasa + Latic Gatic

= (6.83 11.49 ) + (5.26 6.6 ) = 113.19 kN

G structura = G stalp + G grinzi

= (0.4 0.4 3.25) 25 + [(2.38 + 2.88) (0.7 0.3)] 25

G pereti ext

= 13 + 27.62 = 40.62 kN
= 5.26 8.84 = 46.50 kN

Gincarcari

utile

= 6.83 2.5 = 17.08 kN

Gtotala E 4 = 217.39 kN
b) Greutate etaj 3
G planseu
G structura
G pereti ext
Gincarcari u utile
G planseu = 6.83 6.49 = 44.33 kN
G structura = G stalp + G grinzi

G pereti ext

= (0.4 0.4 3.25) 25 + [(2.38 + 2.88) (0.7 0.3)] 25

= 13 + 27.62 = 40.62 kN
= 5.26 8.84 = 46.50 kN

Gincarcari

utile

= 6.83 2.5 = 17.08 kN

Gtotala E 3 = 148.53 kN
c) Greutate etaj 2
Gtotala E 2 = 148.53 kN
d) Greutate etaj 1
Gtotala E1 = 148.53 kN
e) Greutate Parter
Gtotala P = 148.53 kN
N = Gtotala E 4 + Gtotala E 3 + Gtotala E 2 + Gtotala E1 + Gtotala P = 811.51 kN
b=

N
811.51 10 3
=
= 335.72 mm b = 0.45 m
0 .4 R c
0.4 18

36

Calculul greutatii totale a cladirii

Dimensiuni stalpi:

Stalp central: b = 0.6 m ; H = 3.25 m

Stalp perimetral: b = 0.5m ; H = 3.25 m

Stalp de colt: b = 0.5 m ; H = 3.25 m

Dimensiuni grinzi:

Grinzi longitudinale: b = 0.3 m ; h = 0.7 m

Grinzi transversale: b = 0.3 m ; h = 0.7 m

Calculul greutatii structuri pe un etaj (grinzi + stalpi)

Volum grinzi longitudinale
Voi considera o grinda ca fiind continua, cuprinsa intre axele 2.A-2.F
V gl = b h L( 2. A 2.F ) 4 + b h L( 2.C 2. D )

= (0.3 0.7 20.1) 4 + (0.3 0.7 5.4 )

= 16.88 + 1.13 = 19.07 m 3

Volum grinzi transversale
Voi considera o grinda ca fiind continua, cuprinsa intre axele 2.5-2.8
V gt = b h L( 2.4 2.8) 5 + b h L( 2.8 2.9 ) 2

= (0.3 0.7 16.35) 5 + (0.3 0.7 1.75) 2

= 17.17 + 0.37 = 17.54 m 3

Volum stalpi centrali
VSc = (b b H ) numarul de stalpi

= (0.55 0.55 3.25) 11 = 10.81 m 3

Volum stalpi perimetrali
VSp = (b b H ) numarul de stalpi

= (0.45 0.45 3.25) 10 = 6.58 m 3

Volum stalpi de colt
VSdc = (b b H ) numarul de stalpi

= (0.45 0.45 3.25) 6 = 3.95 m 3

Greutatea totala a structurii pe un etaj (grinzi + stalpi)
G structura = (V gl + V gt + VSc + VSp + VSdc ) b
= (19.07 + 17.54 + 10.81 + 6.58 + 3.95) 25 = 1448.75 kN

Greutatea totala a etaj 4

Gterasa

G structura

G pereti ext

G pereti int

Gincarcari u utile
Gterasa = Aaf Gterasa + Latic G atic

= (344.67 11.49 ) + (76.4 6.6 ) = 4464.5 kN

G structura = 1448.75 kN
G pereti ext = 76.4 8.84 = 675.38 kN
37

G pereti int = 125.36 5.66 = 709.54 kN

Gincarcari

utile

= 344.67 2.5 = 861.68 kN

Gtotala E 4 = 8159.85 kN

Greutatea totala a etaj 3

G planseu

G structura

G pereti ext

G pereti int

Gincarcari u utile
Gterasa = Aaf G planseu

= (344.67 6.49 ) = 2236.91 kN

G structura = 1448.75 kN
G pereti ext = 76.4 8.84 = 675.38 kN

G pereti int = 125.36 5.66 = 709.54 kN

Gincarcari

utile

= 344.67 2.5 = 861.68 kN

Gtotala E 3 = 5932.26 kN

Greutatea totala a etaj 2

Gtotala E 2 = 5932.26 kN

Greutatea totala a etaj 1

Gtotala E1 = 5932.26 kN

Greutatea totala parter

Gtotala P = 5932.26 kN

Greutatea totala a cladirii

Gcladire = Gtotala E 4 + Gtotala E 3 + Gtotala E 2 + Gtotala E1 + Gtotala P

= 8159.85 + 5932.26 + 5932.26 + 5932.26 + 5932.26
= 31888.89 kN

38

Calculul fortei seismice

FB = 1 S d (T1 ) m = 1 0.098 3250.65 0.85 = 270.78 kN

I =1

Sd = ag

a g = 0.24

(T1 )
q

= 0.24

2.75
= 0.098
6.75

(T1 ) = 2.75 (pentru T1 = 0.414 )

q = 5 u = 5 1.35 = 6.75
1

T1 = C t H 3 / 4 = 0.05 16.75 3 / 4 = 0.414

1 = 0.85

m=

FSi = Fb

G 31888.89
=
= 3250.65 t
g
9.81

mi s i
n

m
i =1

( forta seismica care actioneaza la nivelul i )

si

Etaj

FB (kN )

mi (t )

S ix

S iy

mi S ix

mi S iy

FSix

FSiy

270,78

804,60

1,00

1,00

804,60

804,60

100,06

111,87

270,78

604,72

0,85

0,67

514,01

405,16

101,39

95,99

270,78

604,72

0,71

0,62

429,35

374,93

135,39

137,61

270,78

604,72

0,50

0,40

302,36

241,89

190,69

180,52

270,78

604,72

0,21

0,20

126,99

120,94

270,78

270,78

39

Armare grinzi
1. Armarea grinzilor A (cuprinse intre axele 2.4 - 2.5)
Aleg grinda cu aria aferenta cea mai mare Aaf = 5.87 m 2
a) Armare longitudinala

a = 25 mm

h0 = h a = 675 mm

ha = h 2a = 650 mm

Ra = 300 N / mm 2

Rc = 18 N / mm 2

Nodul 2.4

Aainfnec =

M inf
122.8 10 6
=
= 629.74 mm 2
Ra ha
300 650

Aainfef = 804 mm 2 (4 16)

d inf =

inf

b 2a nb 300 50 4 16
=
= 62 mm > 25 mm
nb 1
3

Aainf 100 804 100

=
=
= 0.40 % > 0.15 %
b h0
300 675

sup
a nec

M sup
172.8 10 6
=
=
= 886.15 mm 2
Ra ha
300 650

Aasupef = 1018 mm 2 (4 18)

b 2a nb 300 50 4 18
=
= 59.33 mm > 50 mm
nb 1
3

d inf =

p sup =

m=

= 1 1 2m = 0.00653
x = h0 = 0.00653 675 = 4.41 mm < 2a

Aainf
804
=
= 0.79 > 0.4
sup
1018
Aa

Aasup 100 1018 100

=
= 0.50 % > 0.45 %
b h0
300 675

M sup ( Aainf Ra ha ) 172.8 10 6 (804 300 650)

=
= 0.00651
b h02 Rc
300 675 2 18

40

Nodul 2.5

Aainfnec =

M inf
127.8 10 6
=
= 655.38 mm 2
Ra ha
300 650

Aainfef = 804 mm 2 (4 16)

d inf =

b 2a nb 300 50 4 16
=
= 62 mm > 25 mm
nb 1
3

p inf =

Aainf 100 804 100

=
= 0.40 % > 0.15 %
b h0
300 675

Aasupnec =

M sup
162.8 10 6
=
= 834.87 mm 2
Ra ha
300 650

Aasupef = 1018 mm 2 (4 18)

b 2a nb 300 50 4 18
=
= 59.33 mm > 50 mm
nb 1
3

d inf =

p sup =

m=

= 1 1 2m = 0.00245
x = h0 = 0.00245 675 = 1.65 mm < 2a

Aainf
804
=
= 0.79 > 0.4
sup
1018
Aa

Aasup 100 1018 100

=
= 0.50 % > 0.45 %
b h0
300 675

M sup ( Aainf Ra ha ) 162.8 10 6 (804 300 650)

=
= 0.00245
b h02 Rc
300 675 2 18

b) Armare transversala

a = 25 mm

h0 = h a = 675 mm

ha = h 2a = 650 mm

Ra = 210 N / mm 2

Rt = 1.25 N / mm 2
Nodul 2.4
inf ( AP )
M cap
= Aainf 1.25Ra ha = 804 1.25 300 650 = 195.98 kN m
sup ( AP )
M cap
= Aasup 1.25Ra ha = 1018 1.25 300 650 = 248.14 kN m
Nodul 2.4
inf ( AP )
M cap
= Aainf 1.25Ra ha = 804 1.25 300 650 = 195.98 kN m

sup ( AP )
M cap
= Aasup 1.25Ra ha = 1018 1.25 300 650 = 248.14 kN m

Qas ( 2.4) =

sup ( 2.4 )
inf ( 2.5 )
M cap
+ M cap

Qas ( 2.5) =

sup ( 2.5 )
cap

l
inf ( 2.4 )
+ M cap

Qas = max (Qas ( 2.4)

l
; Qas ( 2.5) )

+q

l
2

+q

l
2

41

l = 2.925 m

q=

g n + 1.2 p n 82.81 + 1.2 0

=
= 28.31
l
2.925
g n = G grinda + Gterasa = (0.3 0.7 2.925 25) + (11.49 5.87) = 82.81
248.14 + 195.98

2.925
= 151.84 + 41.4 = 193.24 kN
2.925
2
248.14 + 195.98
2.925
Qas ( 2.5) =
+ 28.31
= 151.84 + 41.4 = 193.24 kN
2.925
2
Qas = max (Qas ( 2.4) ; Qas ( 2.5) ) = 193.24 kN
Qas ( 2.4) =

+ 28.31

Qas
193.24 10 3
=
= 0.76 < c = 2
b h0 Rt 300 675 1.25
= 8 mm
a e = 130 mm < h / 4

ne = 2

Ae =

Q=

82

= 50.27 mm 2
4
4
n A 100 2 50.17 100
pe = e e
=
= 0.26% > 0.20 %
ae b
130 300
m at = 0.8

qe =

ne Ae mat Ra 2 50.17 0.8 210

=
= 129.92
ae
130

mt =

3Q
= 1.12
2

Qeb = 2 b h02 mt Rt q e p e ne Ae mat Ra

= 2 300 675 2 0.96 1.25 129.92 0.26 2 50.17 0.8 210

= 207.64 kN
b h02 p e

si =

0.5h0 s i 2.5h0 337.5 0 mm < 864.12 mm < 1687.5 mm

qe

mt Rt = 864.12 mm

2. Armarea grinzilor B (cuprinse intre axele 2.5 - 2.6)

Aleg grinda cu aria aferenta cea mai mare Aaf = 5.87 m 2
a) Armare longitudinala

a = 25 mm

h0 = h a = 675 mm

ha = h 2a = 650 mm

Ra = 300 N / mm 2

Rc = 18 N / mm 2

42

Nodul 2.5

Aainfnec =

M inf
122.8 10 6
=
= 629.74 mm 2
Ra ha
300 650

Aainfef = 804 mm 2 (4 16)

d inf =

b 2a nb 300 50 4 16
=
= 62 mm > 25 mm
nb 1
3

p inf =

Aainf 100 804 100

=
= 0.40 % > 0.15 %
b h0
300 675

Aasupnec =

M sup
172.8 10 6
=
= 886.15 mm 2
Ra ha
300 650

Aasupef = 1018 mm 2 (4 18)

b 2a nb 300 50 4 18
=
= 59.33 mm > 50 mm
nb 1
3

d inf =

p sup =

m=

= 1 1 2m = 0.00653
x = h0 = 0.00653 675 = 4.41 mm < 2a

Aainf
804
=
= 0.79 > 0.4
sup
1018
Aa

Aasup 100 1018 100

=
= 0.50 % > 0.45 %
b h0
300 675

M sup ( Aainf Ra ha ) 172.8 10 6 (804 300 650)

=
= 0.00651
b h02 Rc
300 675 2 18

Nodul 2.6

Aainfnec =

M inf
127.8 10 6
=
= 655.38 mm 2
Ra ha
300 650

Aainfef = 804 mm 2 (4 16)

d inf =

b 2a nb 300 50 4 16
=
= 62 mm > 25 mm
nb 1
3

p inf =

Aainf 100 804 100

=
= 0.40 % > 0.15 %
b h0
300 675

43

sup
a nec

M sup
162.8 10 6
=
=
= 834.87 mm 2
Ra ha
300 650

Aasupef = 1018 mm 2 (4 18)

b 2a nb 300 50 4 18
=
= 59.33 mm > 50 mm
nb 1
3

d inf =

p sup =

m=

= 1 1 2m = 0.00245
x = h0 = 0.00245 675 = 1.65 mm < 2a

Aainf
804
=
= 0.79 > 0.4
sup
1018
Aa

Aasup 100 1018 100

=
= 0.50 % > 0.45 %
b h0
300 675

M sup ( Aainf Ra ha ) 162.8 10 6 (804 300 650)

=
= 0.00245
b h02 Rc
300 675 2 18

b) Armare transversala

a = 25 mm

h0 = h a = 675 mm

ha = h 2a = 650 mm

Ra = 210 N / mm 2

Rt = 1.25 N / mm 2
Nodul 2.5
inf ( AP )
M cap
= Aainf 1.25Ra ha = 804 1.25 300 650 = 195.98 kN m
sup ( AP )
M cap
= Aasup 1.25Ra ha = 1018 1.25 300 650 = 248.14 kN m
Nodul 2.6
inf ( AP )
M cap
= Aainf 1.25Ra ha = 804 1.25 300 650 = 195.98 kN m

sup ( AP )
M cap
= Aasup 1.25Ra ha = 1018 1.25 300 650 = 248.14 kN m

Qas ( 2.5) =

sup ( 2.5 )
inf ( 2.6 )
+ M cap
M cap

Qas ( 2.6) =

sup ( 2.6 )
cap

l
inf ( 2.5 )
+ M cap

Qas = max (Qas ( 2.5)

l
; Qas ( 2.6 ) )

l = 2.875 m

q=

+q

l
2

+q

l
2

g n + 1.2 p n 82.81 + 1.2 0

=
= 28.8
l
2.875
g n = G grinda + Gterasa = (0.3 0.7 2.925 25) + (11.49 5.87) = 82.81
248.14 + 195.98

2.875
= 166.22 kN
2.875
2
248.14 + 195.98
2.875
Qas ( 2.6) =
+ 28.8
= 166.22 kN
2.875
2
Qas = max (Qas ( 2.4) ; Qas ( 2.5) ) = 166.22 kN
Qas ( 2.5) =

+ 28.8

44

Qas
166.22 10 3
Q=
=
= 0.66 < c = 2
b h0 Rt 300 675 1.25
= 8 mm
a e = 130 mm < h / 4

ne = 2

Ae =

82

= 50.27 mm 2

4
4
n A 100 2 50.17 100
pe = e e
=
= 0.26% > 0.20 %
ae b
130 300
m at = 0.8

qe =

ne Ae mat Ra 2 50.17 0.8 210

=
= 129.92
ae
130

mt =

3Q
= 1.14
2

Qeb = 2 b h02 mt Rt q e p e ne Ae mat Ra

= 2 300 675 2 0.96 1.25 129.92 0.26 2 50.17 0.8 210

= 207.11 kN
b h02 p e

si =

0.5h0 s i 2.5h0 337.5 0 mm < 862.11 mm < 1687.5 mm

qe

mt Rt = 862.11 mm

3. Armarea grinzilor C (cuprinse intre axele 2.6 - 2.7)

Aleg grinda cu aria aferenta cea mai mare Aaf = 11.28 m 2
a) Armare longitudinala

a = 25 mm

h0 = h a = 675 mm

ha = h 2a = 650 mm

Ra = 300 N / mm 2

Rc = 18 N / mm 2

45

Nodul 2.6

Aainfnec =

M inf
136.8 10 6
=
= 701.54 mm 2
Ra ha
300 650

Aainfef = 804 mm 2 (4 16)

d inf =

inf

b 2a nb 300 50 4 16
=
= 62 mm > 25 mm
nb 1
3

Aainf 100 804 100

=
=
= 0.40 % > 0.15 %
b h0
300 675

sup
a nec

M sup
182.8 10 6
=
=
= 937.44 mm 2
Ra ha
300 650

Aasupef = 1018 mm 2 (4 18)

b 2a nb 300 50 4 18
=
= 59.33 mm > 50 mm
nb 1
3

d inf =

p sup =

m=

= 1 1 2m = 0.01063
x = h0 = 0.00653 675 = 7.18 mm < 2a

Aainf
804
=
= 0.79 > 0.4
sup
1018
Aa

Aasup 100 1018 100

=
= 0.50 % > 0.45 %
b h0
300 675

M sup ( Aainf Ra ha ) 182.8 10 6 (804 300 650)

=
= 0.01085
b h02 Rc
300 675 2 18

Nodul 2.7

inf
a nec

M inf
126.8 10 6
=
=
= 650.26 mm 2
Ra ha
300 650

Aainfef = 804 mm 2 (4 16)

d inf =

b 2a nb 300 50 4 16
=
= 62 mm > 25 mm
nb 1
3

p inf =

Aainf 100 804 100

=
= 0.40 % > 0.15 %
b h0
300 675

Aasupnec =

M sup
174.8 10 6
=
= 896.41 mm 2
R a ha
300 650

Aasupef = 1018 mm 2 (4 18)

b 2a nb 300 50 4 18
=
= 59.33 mm > 50 mm
nb 1
3

d inf =

p sup =

m=

= 1 1 2m = 0.00735
x = h0 = 0.00245 675 = 4.96 mm < 2a

Aasup 100 1018 100

=
= 0.50 % > 0.45 %
b h0
300 675

M sup ( Aainf Ra ha ) 174.8 10 6 (804 300 650)

=
= 0.00732
b h02 Rc
300 675 2 18

46

Aainf
804
=
= 0.79 > 0.4
sup
1018
Aa

b) Armare transversala

a = 25 mm

h0 = h a = 675 mm

ha = h 2a = 650 mm

Ra = 210 N / mm 2

Rt = 1.25 N / mm 2
Nodul 2.6
inf ( AP )
= Aainf 1.25Ra ha = 804 1.25 300 650 = 195.98 kN m
M cap
sup ( AP )
M cap
= Aasup 1.25Ra ha = 1018 1.25 300 650 = 248.14 kN m
Nodul 2.7
inf ( AP )
M cap
= Aainf 1.25Ra ha = 804 1.25 300 650 = 195.98 kN m

sup ( AP )
M cap
= Aasup 1.25Ra ha = 1018 1.25 300 650 = 248.14 kN m

sup ( 2.6 )
inf ( 2.7 )
M cap
+ M cap

Qas =

l = 4.20 m

q=

+q

l
2

g n + 1.2 p n 151.66 + 1.2 0

=
= 36.11
l
4 .2
g n = G grinda + Gterasa = (0.3 0.7 4.20 25) + (11.49 5.87) = 151.66

Qas =

248.14 + 195.98
4.20

+ 36.11

4.20
= 181.57 kN
2

Qas
181.57 10 3
=
= 0.72 < c = 2
b h0 Rt 300 675 1.25
= 8 mm
a e = 150 mm < h / 4

ne = 2

Ae =

Q=

82

= 50.27 mm 2

4
4
ne Ae 100 2 78.54 100
pe =
=
= 0.22% > 0.20 %
ae b
150 300
mat = 0.8
n A m R
2 78.54 0.8 210
q e = e e at a =
= 112.59
ae
150
3Q
= 0.14
2

mt =

Qeb = 2 b h02 mt Rt q e p e ne Ae mat Ra

= 2 300 675 2 0.66 1.25 112.59 0.22 2 78.54 0.8 210

= 186.86 kN

47

b h02 p e

si =

0.5h0 s i 2.5h0 337.5 0 mm < 904.77 mm < 1687.5 mm

qe

mt Rt = 904.77 mm

4. Armarea grinzilor D (cuprinse intre axele 2.7 - 2.8)

Aleg grinda cu aria aferenta cea mai mare Aaf = 11.28 m 2
a) Armare longitudinala

a = 25 mm

h0 = h a = 675 mm

ha = h 2a = 650 mm

Ra = 300 N / mm 2

Rc = 18 N / mm 2

Nodul 2.7

Aainfnec =

M inf
124.8 10 6
=
= 640 mm 2
Ra ha
300 650

Aainfef = 804 mm 2 (4 16)

d inf =

inf

b 2a nb 300 50 4 16
=
= 62 mm > 25 mm
nb 1
3

Aainf 100 804 100

=
=
= 0.40 % > 0.15 %
b h0
300 675

sup
a nec

M sup
192.8 10 6
=
=
= 988.72 mm 2
Ra ha
300 650

Aasupef = 1018 mm 2 (4 18)

b 2a nb 300 50 4 18
=
= 59.33 mm > 50 mm
nb 1
3

d inf =

p sup =

m=

= 1 1 2m = 0.01475

Aasup 100 1018 100

=
= 0.50 % > 0.45 %
b h0
300 675

M sup ( Aainf Ra ha ) 192.8 10 6 (804 300 650)

=
= 0.01464
b h02 Rc
300 675 2 18

48

x = h0 = 0.00653 675 = 9.96 mm < 2a

Aainf
804
=
= 0.79 > 0.4
sup
1018
Aa

Nodul 2.8

Aainfnec =

M inf
142.8 10 6
=
= 732.31 mm 2
R a ha
300 650

Aainfef = 804 mm 2 (4 16)

d inf =

inf

b 2a nb 300 50 4 16
=
= 62 mm > 25 mm
nb 1
3

Aainf 100 804 100

=
=
= 0.40 % > 0.15 %
b h0
300 675

sup
a nec

M sup
182.8 10 6
=
=
= 937.44 mm 2
Ra ha
300 650

Aasupef = 1018 mm 2 (4 18)

b 2a nb 300 50 4 18
=
= 59.33 mm > 50 mm
nb 1
3

d inf =

p sup =

m=

= 1 1 2m = 0.01063
x = h0 = 0.00245 675 = 7.18 mm < 2a

Aainf
804
=
= 0.79 > 0.4
sup
1018
Aa

Aasup 100 1018 100

=
= 0.50 % > 0.45 %
b h0
300 675

M sup ( Aainf Ra ha ) 182.8 10 6 (804 300 650)

=
= 0.01058
b h02 Rc
300 675 2 18

b) Armare transversala

a = 25 mm

h0 = h a = 675 mm

ha = h 2a = 650 mm

Ra = 210 N / mm 2

Rt = 1.25 N / mm 2
Nodul 2.7
inf ( AP )
M cap
= Aainf 1.25Ra ha = 804 1.25 300 650 = 195.98 kN m
sup ( AP )
M cap
= Aasup 1.25Ra ha = 1018 1.25 300 650 = 248.14 kN m
Nodul 2.8
inf ( AP )
M cap
= Aainf 1.25Ra ha = 804 1.25 300 650 = 195.98 kN m

sup ( AP )
M cap
= Aasup 1.25Ra ha = 1018 1.25 300 650 = 248.14 kN m

49

sup ( 2.7 )
inf ( 2.8 )
M cap
+ M cap

Qas =

l = 4.20 m

q=

+q

l
2

g n + 1.2 p n 151.66 + 1.2 0

=
= 36.11
l
4 .2
g n = G grinda + Gterasa = (0.3 0.7 4.20 25) + (11.49 5.87) = 151.66
sup ( 2.6 )
inf ( 2.7 )
M cap
+ M cap

Qas =

l = 4.20 m

q=

+q

l
2

g n + 1.2 p n 151.66 + 1.2 0

=
= 36.11
l
4 .2
g n = G grinda + Gterasa = (0.3 0.7 4.20 25) + (11.49 5.87) = 151.66

Qas =

248.14 + 195.98
4.20

+ 36.11

4.20
= 181.57 kN
2

Qas
181.57 10 3
Q=
=
= 0.72 < c = 2
b h0 Rt 300 675 1.25
= 8 mm
a e = 150 mm < h / 4

ne = 2

Ae =

82

= 50.27 mm 2

4
4
n A 100 2 78.54 100
pe = e e
=
= 0.22% > 0.20 %
ae b
150 300
mat = 0.8

qe =

ne Ae mat Ra 2 78.54 0.8 210

=
= 112.59
ae
150

mt =

3Q
= 0.14
2

Qeb = 2 b h02 mt Rt q e p e ne Ae mat Ra

= 2 300 675 2 0.66 1.25 112.59 0.22 2 78.54 0.8 210

= 186.86 kN
b h02 p e

si =

0.5h0 s i 2.5h0 337.5 0 mm < 904.77 mm < 1687.5 mm

qe

mt Rt = 904.77 mm

50

Armare stalpi
1. Armare stalpi centrali
a) Armare longitudinala

a = 25 mm

h0 = h a = 525 mm

ha = h 2a = 500 mm

Ra = 300 N / mm 2

Rc = 18 N / mm 2

M = 350 + 0.5 N = 350 + 0.5 64 = 382 kN m

Nc
1990 10 3
=
= 0.38 < lim = 0.4
b h0 Rc 550 525 18

x=

Nc
1990 10 3
=
= 201 mm > 2a
b Rc
550 18

6
3
M N c (h x) / 2 382 10 1990 10 (550 201) / 2
Aa = Aa =
=
= 231.63 mm 2
R a ha
300 500

Aa 100
= 0.6 %
b h0
b h0 0.6 550 525 0.6
Aa = Aa =
=
= 1732.5 mm 2
100
100

Aaef = Aaef = 1900 mm 2 (5 22)

b 2a nb 550 50 5 22
d=
=
= 97.5 mm > 50 mm
nb 1
4
A 100 1900 100
p= a
=
= 0.69 % > 0.6%
b h0
550 525
p min =

b) Armare transversala

a = 25 mm

h0 = h a = 525 mm

ha = h 2a = 500 mm

Ra = 300 N / mm 2

Rt = 1.25 N / mm 2

51

inf
M cap
= N c a + Aa Ra ha
2

550

= 1990 10 3
25 + 1900 300 500 = 782.5 kN m
2

sup
M cap
= N c a + Aa Ra ha
2

550

= 1965.42 10 3
25 + 1900 300 500 = 776.36 kN m
2

Qc = k Q Qs = 1.2 1.05 270.78 = 341.18 kN

Qas =

Qc < Qas

inf
sup
M cap
+ M cap

H0

782.5 + 776.36
= 611.32 kN
2.55

Qas
611.32 10 3
Q=
=
= 1.69 < c = 2
b h0 Rt 550 525 1.25
l p = 600 mm

a e = 100 mm

ne = 4

= 10 mm
d2

Ae =

10 2

= 78.54 mm 2

4
4
A n
78.54 4
pe = e e =
= 0.57 % > 0.46 %
ae b 100 550

m t = 1 + 0 .5

m at = 0.8

qe =

Qeb = 2 b h02 mt Rt q e p e ne Ae mat Ra

Nc
1990 10 3
= 1 + 0 .5
= 1.19
550 525 18
b h0 Rc

ne Ae mat Ra 4 78.54 0.8 300

=
= 753.98
ae
100

= 2 550 525 2 1.19 1.25 753.98 0.57 4 78.54 0.8 300

= 641.53 kN
Qeb > Qc

2. Armare stalpi perimetrali

b) Armare longitudinala

a = 25 mm

h0 = h a = 525 mm

ha = h 2a = 500 mm

Ra = 300 N / mm 2

Rc = 18 N / mm 2

52

M = 300 + 0.5 N = 300 + 0.5 64 = 332 kN m

Nc
1371.4 10 3
=
=
= 0.39 < lim = 0.4
b h0 Rc 450 425 18

Nc
1371.4 10 3
x=
=
= 169.26 mm > 2a
b Rc
450 18
M N c ( h x) / 2
Aa = Aa =
Ra ha

332 10 6 1371.4 10 3 (450 169.26) / 2

= 1162.47 mm 2
300 400
Aa 100
p min =
= 0.7 %
b h0
b h0 0.6 450 425 0.7
Aa = Aa =
=
= 1338.75 mm 2
100
100

Aaef = Aaef = 1571 mm 2 (5 20)

d=

b 2a nb 450 50 5 20
=
= 75 mm > 50 mm
nb 1
4
A 100 1571 100
p= a
=
= 0.82 % > 0.7%
b h0
450 425

b) Armare transversala

a = 25 mm

h0 = h a = 525 mm

ha = h 2a = 500 mm

Ra = 300 N / mm 2

Rt = 1.25 N / mm 2

inf
M cap
= N c a + Aa Ra ha
2

450

= 1371.4 10 3
25 + 1571 300 500 = 462.8 kN m
2

sup
M cap
= N c a + Aa Ra ha
2

450

= 1363.17 10 3
25 + 1571 300 500 = 461.15 kN m
2

53

Qc = k Q Qs = 1.2 1.05 270.78 = 341.18 kN

inf
sup
M cap
+ M cap

Qas =

Qc < Qas

H0

462.8 + 461.15
= 362.33 kN
2.55

Qas
362.33 10 3
=
= 1.52 < c = 2
b h0 Rt 450 425 1.25
l p = 600 mm
Q=

a e = 100 mm
ne = 4

= 10 mm
d2
Ae =

10 2

= 78.54 mm 2

4
4
Ae ne 78.54 4
pe =
=
= 0.70 % > 0.47 %
ae b 100 450

m t = 1 + 0 .5

m at = 0.8

qe =

Qeb = 2 b h02 mt Rt q e p e ne Ae mat Ra

Nc
1371.4 10 3
= 1 + 0 .5
= 1 .2
b h0 Rc
450 425 18

ne Ae mat Ra 4 78.54 0.8 300

=
= 753.98
ae
100

= 2 450 425 2 1.2 1.25 753.98 0.7 4 78.54 0.8 300

= 609.31 kN
Qeb > Qc

3. Armare stalpi de colt

c) Armare longitudinala

a = 25 mm

h0 = h a = 525 mm

ha = h 2a = 500 mm

Ra = 300 N / mm 2

Rc = 18 N / mm 2

54

M = 300 + 0.5 N = 300 + 0.5 64 = 332 kN m

x=

Nc
1371.4 10 3
=
= 0.39 < lim = 0.4
b h0 Rc 450 425 18

Nc
1371.4 10 3
=
= 169.26 mm > 2a
b Rc
450 18
M N c ( h x) / 2
Aa = Aa =
Ra ha

332 10 6 1371.4 10 3 (450 169.26) / 2

= 1162.47 mm 2
300 400
A 100
p min = a
= 0.7 %
b h0
b h0 0.6 450 425 0.7
Aa = Aa =
=
= 1338.75 mm 2
100
100

Aaef = Aaef = 1571 mm 2 (5 20)

b 2a nb 450 50 5 20
d=
=
= 75 mm > 50 mm
nb 1
4
A 100 1571 100
p= a
=
= 0.82 % > 0.7%
b h0
450 425
=

b) Armare transversala

a = 25 mm

h0 = h a = 525 mm

ha = h 2a = 500 mm

Ra = 300 N / mm 2

Rt = 1.25 N / mm 2

inf
M cap
= N c a + Aa Ra ha
2

450

= 1371.4 10 3
25 + 1571 300 500 = 462.8 kN m
2

sup
M cap
= N c a + Aa Ra ha
2

450

= 1363.17 10 3
25 + 1571 300 500 = 461.15 kN m
2

Qc = k Q Qs = 1.2 1.05 270.78 = 341.18 kN

Qas =

Qc < Qas

Q=

inf
sup
M cap
+ M cap

H0

462.8 + 461.15
= 362.33 kN
2.55

Qas
362.33 10 3
=
= 1.52 < c = 2
b h0 Rt 450 425 1.25

55

l p = 600 mm

a e = 100 mm
ne = 4

= 10 mm
d2
Ae =

10 2

= 78.54 mm 2

4
4
A n
78.54 4
pe = e e =
= 0.70 % > 0.47 %
ae b 100 450

Nc
1371.4 10 3
= 1 + 0 .5
= 1 .2
m t = 1 + 0 .5
450 425 18
b h0 Rc
m at = 0.8

qe =

Qeb = 2 b h02 mt Rt q e p e ne Ae mat Ra

ne Ae mat Ra 4 78.54 0.8 300

=
= 753.98
100
ae

= 2 450 425 2 1.2 1.25 753.98 0.7 4 78.54 0.8 300

= 609.31 kN
Qeb > Qc

Armare planseu
Calculul monentelor
M xinf = m xinf + m inf
y = 3.25 + 0.2 2.5 = 3.75 kN m

M xsup = m xsup + m sup

= 8.77 + 0.2 8.15 = 10.4 kN m
y

inf
M yinf = m inf
= 2.5 + 0.2 3.25 = 3.15 kN m
y + mx

M ysup = m sup
+ m xsup = 8.15 + 0.2 8.77 = 9.91 kN m
y

m xinf =

m xsup

m inf
y

m sup
y

1
1
p a2 =
14.65 3.2 2 = 3.25 kN m
k1
46.1
1
1
=
p a2 =
14.65 3.2 2 = 8.77 kN m

17
.
1
k1
1
1
=
p a2 =
14.65 3.2 2 = 2.5 kN m
k2
60.3
1
1
=
p a2 =
14.65 3.2 2 = 8.15 kN m

18
.
4
k
2

= 0 .2

p = G planseu + Gutile + G pereti int = 6.49 + 2.5 + 5.66 = 14.65 kN / m 2

a = 3 .2 m
b = 3.425 m
b
= 1.07
a

56

Calculul ariei de armatura

a = 10 mm

h0 = h a = 150 mm

ha = h 2a = 140 mm

Ra = 300 N / mm 2

M xinf
3.75 10 6
=
= 89.33 mm 2
Ra ha 300 140
A 100
p min = a
= 0.15 %
b h0
b h0 0.15 1000 150 0.15
Aainfx
=
= 225 mm 2
100
100
inf
2
Aa ef x = 251 mm (5 8)

p xinf =

inf
a nec y

Aainfnec x =

Aainfx 100
b h0
=

M yinf
Ra ha

251 100
= 0.16 % > 0.15 %
1000 150

3.14 10 6
= 74.73 mm 2
300 140

57

Aa 100
= 0.15 %
b h0
b h0 0.15 1000 150 0.15
Aainfy
=
= 225 mm 2
100
100
Aainfef y = 251 mm 2 (5 8)
p min =

inf
y

Aainfx 100
b h0

M xsup
10.4 10 6
A
=
=
= 247.7 mm 2
Ra ha 300 140
A 100
p min = a
= 0.45 %
b h0
b h0 0.15 1000 150 0.45
Aasupx
=
= 675 mm 2
100
100
Aasupef x = 769 mm 2 (5 14)

Aasupx 100

Aasupnec y =

251 100
= 0.16 % > 0.15 %
1000 150

sup
a nec x

sup
x

b h0
M ysup

769 100
= 0.51 % > 0.45 %
1000 150

9.91 10 6
= 235.9 mm 2
300 140

769 100
= 0.51 % > 0.45 %
1000 150

Ra ha
A 100
p min = a
= 0.45 %
b h0
b h0 0.15 1000 150 0.45
Aasupy
=
= 675 mm 2
100
100
Aasupef x = 769 mm 2 (5 14)
p

sup
y

Aasupx 100
b h0

58

Calculul si verificarea nodului

Pentru nod marginal
Forta taietoare orizontala
Qh = ( Aast + Aadr ) 1.25 Ra Q s
= (1018 + 1018) 1.25 300 190.69 = 420.49 kN
Qh 5 bn hn Rc
420.49 5 450 450 1.8
420.49 kN 1822.5 kN
Qh Qh cap

Qh cap = Qha + Qhb = 75.4 + 1979.14 = 2054.54 kN

Qha = ne Aeh mat Ra = 4 78.54 0.8 300 = 75.4 kN

A
Qhb = (0.5 + n ) a Qh
Aa

1990 10 3 804
3

= 0.5 +
420.49 10 = 1979.14 kN
450

450

1
.
8
1018

Qh Qh cap
420.49 kN < 2054.54 kN

Forta taietoare verticala

hg
700
Qv = Qh
= 420.49 10 3
= 654.1 kN
hs
450
Pentru nod central
a) Forta taietoare orizontala
Qh = ( Aast + Aadr ) 1.25 Ra Qs
= (1018 + 1018) 1.25 300 190.69 = 420.49 kN
Qh 5 bn hn Rc
420.49 5 450 450 1.8
420.49 kN 1822.5 kN
Qh Qh cap

Qh cap = Qha + Qhb = 75.4 + 1379.77 = 1455.17 kN

Qha = ne Aeh mat Ra = 4 78.54 0.8 300 = 75.4 kN

Aa
Qh
Qhb = (0.5 + n )
Aa

1990 10 3 804
3

= 0.5 +
420.49 10 = 1379.77 kN
550 550 1.8 1018

Qh Qh cap
420.49 kN < 1455.17 kN

59

b) Forta taietoare verticala

hg
700
Qv = Qh
= 420.49 10 3
= 535.17 kN
hs
550
Pentru nod marginal
a) Forta taietoare orizontala
Qh = ( Aast + Aadr ) 1.25 Ra Q s
= (1018 + 1018) 1.25 300 190.69 = 420.49 kN
Qh 5 bn hn Rc
420.49 5 450 450 1.8
420.49 kN 1822.5 kN
Qh Qh cap

Qh cap = Qha + Qhb = 75.4 + 1979.14 = 2054.54 kN

Qha = ne Aeh m at Ra = 4 78.54 0.8 300 = 75.4 kN

A
Qhb = (0.5 + n ) a Qh
Aa

1990 10 3 804
3

= 0.5 +
420.49 10 = 1979.14 kN
450

450

1
.
8
1018

Qh Qh cap
420.49 kN < 2054.54 kN

b) Forta taietoare verticala

hg
700
Qv = Qh
= 420.49 10 3
= 654.1 kN
hs
450

60