1

Drepturi reale
Curs 1 2.10.2013
Examen : 20 grile eliminatorii . trebuie facute 10 pentru a se corecta speta.
Chestiuni recapitulative :
Prin notiunea de drepturi reale se intelege : sunt drepturi care conferta titularului lor posibilitatea
de a exercita in mod direct anumite atribute cu privire la un bun individual determinat.
"deci hai ca ne afunda. Dar e bine , stiti cum e, ca sa ai senzatia ca ai iesit la liman trebuie sa
pornesti de jos"
"ce inseamna manopere dolosive ?
Inselaciune
Ba numa`ncet ca dam in penal "
Cum se naste un drept real? -> niciodata nu se va naste un drept real dintr`un contract . actele
juridice pentru drepturile reale sunt numai moduri derivate de dobandire . mod derivat de
dobandire inseamna ca s`a transmis un drept care deja exista .cu privire la drepturile reale
contractele niciodata nu le genereaza ci doar le transmite.
De aici discutia , ce se intampla cand cumperi de la un neproprietar caci X nefiind proprietar , el
nu a putut sa iti transmita ceva ce el nu avea. Acest mecanism functioneaza atat in materie
mobiliara cat si imobiliara , mecanism prin care se protejeaza dobanditorul debuna credinta.
Pentru a defini dolul a nu se folosi notiunea de frauda caci frauda e altceva decat dolul. In
situatia actiunii pauliene avem frauda si nu dol. Dolul inseamna o inducere in eroare si
functioneaza numai in acte juridica cand il induci in eroare in mdo intentionat pe cocontractantul
tau .
Intrebare : daca l`ai indus in eroare de prost ce esti ? =))
Ex: tu vinzi un bun , nu te pricepi dar esti foarte sigur pe tine.

"ba da face aia si aia ? SIGUR ca da, nici nu se pune problema , daca nu it place nu`l lua "
=)))) omul cumpara , merge acasa is constata ca nu face l`ai indus in eroare.
In aceasta situatie exista dol ? NU , deoarece nu era intentia de inducere in eroare. Deci ,
inducerea in eroare pentru a fi dol tb sa fie facuta cu intentie , de a ii crea celuilalt o falsa
reprezentare a realitatii. Altfel cocontractantul va putea induce eroarea viciu de consimtamant.
De ce e important ? dolul s`a studiat la vicii de consimtamant . dolul nu e doar viciu de
consimtamant , e si fapt ilicit, ceea ce ins ca pe langa faptul ca dolul atrage anularea contractului
el mai atrage o consecinta juridica . ce consecinta se desprinde din faptele juridice ilicite?
RASPUNDEREA CIVILA .
Deci , in masura in care exista manopere dolosive , cel indus in eroare are 2 actiuni :
1. actiune in anularea contractului , nulitate relativa
2. actiune in raspundere civila delictuala . nu e contractuala deoarece dolul intervine in faza
precontractuala , caci atunci e convins celalalt sa isi dea consimtamantul fiindca tu l`ai indus in
eroare => presupune angajarea raspunderii delictuale.
Raspunderea contractuala intervine atunci cand se incalca o obligatie nascuta din contract. La
dol nu se incalca o obligatie nascuta dintr`un contract fiindca atunci cand faci manopere dolosive
nu s`a incheiat inca contractul.
De unde se naste obligatia ce o incalca cel ce savarseste manopere dolosive ? din lege !
" deci intotdeauna cand nu stiti ce sa zici , ziceti ca din lege " =))
"David : deci sa fim clari , dreptul civil e numai gri gri gri gri mai alb gri mai negru , ceea ce o sa
vadispere maxim , dar nu e nimic , daca vrei , mergeti in sala 2 la Nitu si aoclo va fi numai alb si
negru . adica drept penal "

1170 NCC : partile trebuie sa actioneze cu buna credinta atat la negocierea cat si la inchierea
contractului deci din lege izvoraste obligatia de a actiona cu buan credinta la negocierea si la
incheierea contractului.

Buna credinta 1. Posesorul de buna credinta

2. obligatia de a negocia si incheia contractul cu buna credinta
E acelasi lucru ? buna credinta in cazul posesorului : in cazul posesie de buna credinta , la art 937
, se vorbeste de eroare. ( reprezentarea asupra realitatii )
Cel care te induce in eroare cu intentie => nu e de buna credinta . aici buna credinta semnifica
un anumit comportament diligent pe care trebuie sa il aiba o anumita persoana.
In materia drepturilor reale intereseaza buna credinta eroare.
!!! locatiunea nu e un drept real pt ca criteriul fundamental la drepturile reale e ca ele poarta
asupra bunurilor. (asupra unui lucru )locatiunea chiar daca la prima vedere poarta asupra unui
lucru , de fapt , in realitatea locatiunea este numai un drept de creanta.
Care e diferenta fundamentala intre drepturile de creanta SI drepturile reale. Dreptul real poarta
asupra unui lucru. Prestatia

juridic vorbind , e altceva decat un lucru ? desigur : e un

comportament al unei persoane. (cei care se obliga , debitorii )

Concluzia e : dreptul real poarta asupra bunului, dreptul de creanta poarta "asupra persoane"
(fortand lucrurile )-> creanta este in contra unei persoane.
Chiriasul are un drept nu asupra apartamentul in care locuieste ci un drept in contra
proprietarului care s`a obligat sa ii asigure folosinta.
" ba` voi veniti din anul 1 cu 3 pasiuni : nulitatea absoluta , opozabilitatea si drepturile
potestative " )))
" nu discutam chestii de procedura pentru ca alea sunt scarboase , dar voua o sa va placa maxim
in anul 4 " ))
Disctinctii intre drepturile reale si drepturile de creanta :
1. obiectul -> dreptul real poarta asupra lucrurilor si dreptul de creanta poarta asupra unei
persoane ( discutia de mai sus )

Exemplu de act juridic sau contract care sa aiba ca obiect exclusiv transmiterea de drepturi reale :
-nu se prea gasesc acte juridice care sa aiba ca obiect exclusiv transferul de drepturi reale.
Inevitabil exista si creante care se nasc din acte juridice.
2. dreptul real
Ce obligatie corespunde dreptului real ?
Ipoteza : A si B incheie un contract de locatiune pe 5 ani. Poate vreunul dintre ei sa faca
denuntare unilaterala a contractului ?
Art 1270 : reglementeaza forta obligatorie a contractului. Chiar daca apare acel titlu , forta
obligatorie ii implica si pe terti si la terti discutam despre opozabilitate . deci opozabilitatea e o
consecinta a fortei obligatorii .
" contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante . contractul se modifica
sau inceteaza numai prin acordul partilor " -> art 1276 : denuntarea unilaterala : (drept
potestativ ) "daca dreptul de a denunta contractul este recunoscut uneia dintre parti acesta poate
fi exercitat atata timp cat executarea contractului nu a inceput "
!!! a nu se confunda denuntarea contractului cu rezilierea lui. Sunt 2 chestiuni distincte
Nulitatea -> nu s-au respectat conditiile de valabilitate. Un contract care a fpst inchieat valabil nu
poate ulterior sa fie nul.
A doua sanctiune pe langa nulitate ar fi rezolutiunea : aceasta nu se mai leaga de incheierea
valabila a contractului ci se leaga de executarea contractului. In masura in care una din parti nu
isi executa culpabil obligatiile si suntem intr`un contract sinalagmatic , cealalata parte poate sa
rezolutioneze contractul.
Denuntarea unilaterala nu tine nici de nulitate nici de rezolutiune, ci aceasta inseamna ca pur si
simplu una dintre parti doreste sa renunte la executarea contractului. In mod normal regula ar fi
forta obligatiorie , " ba` nene , ai consimtit , sa fii sanatos , trebuie sa executi contractul " .
numai pe cale de exceptie daca legea sau contractul iti da aceasta posibilitate de a denunta ,
numai atunci poti sa te retragi din contract .

Dreptul potestativ are debitor ? se poate gasi o obligatie corelativa lui ? dreptul potestativ la fel
ca dreptul real nu are creditor . de ce? Pt ca In timp ce dreptul de creanta este un drept cu
executare mijlocita,dreptul real la fel ca dreptul potestativ este un drept cu exercitare nemijlocita.
Ex: ai dr de a incasa o suma de bani, poti sa iti exerciti dreptul daca nu vine debitorul sa iti
plateasca? NU . Poti sa il executi silit insa aceasta este alta poveste. Dar daca el nu executa
obligatia , tu poti sa iti exerciti dreptul? NU
Deci creanta depinde intotdeauna ca realizare de executarea obligatiei corelative. Ex pentru a
sesiza diferenta : ai in proprietate o masina. Poti sa iti exerciti dreptul tau de proprietate asupra
ei? DA
ATRIBUTUL DE URMARIRE SI DE PREFERINTA ( drepturi reale accesorii nu principale)
Ex: X datoreaza 2 ron lui Y , 5 ron lui Z si 7 lui T. toate cele 3 datorii sunt scadente . X
care e insolvabil , deci care are pasivul mai mare decat activul ii plateste totul repede lui T , toti
cei 7 ron. La ceilalti 2 nu mai are de unde sa le plateasca. In situatia aceasta ceilalti 2 pot sa se
indrepte impotriva lui T?
Sa ii zica " bai T cum adica?noi ramanem cu buza integral umflata ? ))"
Deci toti trei sunt scadenti , toti ar fi indreptatiti sa ceara plata , iar insolvabilul plateste tot ce are
lui T. ceilalti 2 nu pot face nimic fiindca nu exista intre creditori o ordine de preferinta. Deci daca
debitorul plateste voluntar lui T, era scadent , asta e.
Daca nu era scadenta obligatia catre T si celelalte 2 erau ? si totusi debitorul plateste lui T. in
aceasta situatie pot ceilalti 2 sa se indrepte impotriva lui T? NU. Ce inseamna ca obligatia nu e
scadenta ? cand se amana scadenta cum se face aceasta prin ce mijloc juridic ? prin termen
susupensiv. Termenul suspensiv , de regula , e stipulat in favoarea debitorului. Cand acesta
plateste mai repede , inseamna ca debitorul a renuntat la beneficiul termenului.
In principiu intre creante nu exista preferinta. Dar cand intervine preferinta la creante? Cand
exista ipoteca !!!!!! => in masura in care unul dintre creditori are si un drept de ipoteca atunci
dreptul de ipoteca ii confera lui preferinta ceea ce inseamna ca in caz de executare silita a

debitorului , el vinde bunul ipotecat , isi ia toata datoria si daca mai ramane ceva vin si ceilalti
creditori.
Deci => preferinta o da ipoteca , ipoteca fiind un drept real.
Urmarirea -> Ex: eu il imprumut pe X cu o suma de 50 000 de euro . il imprumut pt ca eu ma
gandesc ca oricum X e proprietar pe doua case si daca nu imi da banii il execut silit. Pana sa
ajung la scadenta el instraineaza cele 2 case.vreau sa il execut silit . pot eu sa mai fac ceva cu
acele case daca X intre timp le`a instrainat ?
Regula e urmatoarea : daca el le`a intrainat si nu le mai are in patrimoniu , eu nu mai pot sa le
urmaresc in patrimoniul unul tert . daca am ipoteca , ipoteca se fixeaza pe bun si se muta dintr`un
patrimoniu in altul cu bunul respectiv . deci daca X nu face nimic, pot s ail execut silit pe noul
proprietar. E ghinionul lui ca e proprietar pe bunul ipotecat )
Preferinta si urmarirea sunt specifice drepturilor reale accesorii.
!!!!! preferinta nu vizeaza drepturile reale principale , ci cele acesorii. Nu e un criteriu de
distinctie decat intre un drept de creanta si un drept real accesoriu. Urmarirea e specifica numai
drepturilor reale accesorii si presupune ca urmaresti bunul in patromoniul unui tert !!!!!!
" ba nu va mai uitati pe telefon ba`. Va rog sa veniti cu codurile in format tiparit. Sa nu veniti cu
telefoane si laptopuri si tablete , caci ma complexez si ma enervez. Eu n`am si atunci.. " ))
Curs 2
opozabilitatea in materia drepturilor reale -> daca e criteriu in ce priveste distinctia
dintre dreptul real si dreptul de creanta
Atat dreptul real cat si dreptul de creanta sunt opozabile erga omnes. A nu se confunda obligatia
determinata corelativa unui drept de creanta cu obligatia generala negativa de a nu incalca
dreptul altuia pe care o implica opozabilitatea drepturilor subiective.
Ex: dreptul de locatiune este un drept de creanta. Ase observa diferenta dintre cele 2 obligatii :
obligatia corelativa dreptului de creanta care revine numai debitorului si obligatia generala
negativa de a respecta creanta care le revine tuturor celorlalti.

In masura in care A si B incheie un contract de locatiune prin care A se obliga fata de B sa ii

asigure folosinta unui bun determinat contra unei sume de bani , in situatia asta , evident ca doar
proprietarul A va putea fi obligat de catr chirias sa ii asigure folosinta bunului. Dar in masura in
car eun tert vine si incalca dreptul de locatiune ocupand el bunul respectiv , in situatia aceasta ce
va putea face chiriasul ? sa il actioneze in judecata pe tert invocand fata de acesta opozabilitatea
dreptului de creanta pe care tertul are obligatia sa nu il incalce.

POSESIA

- drepturile reale prin natura lor, prin ipoteza , sunt niste drepturi aparente. Mai precis exercitiul
drepturilor reale presupune un anumit comportament vizibil . deci exercitarea drepturilor reale e
inevitabil vizibila pentru ca drepturile reale poarta asupra unor bunuri corporale.
Creanta este incorporala , dar bunul asupra caruia poarta dreptul de proprietate este corporal.
Tocmai pentru ca exercitiu drepturilor reale presupune o asemenea chestie de fapt , vizibila , se
face teoria posesiei in materia drepturilor reale.
Ex: eu acum imi exerciu posesia asupra laptopului , pixului , hainelor, etc.
-posesia =exercitiul in fapt al unui drept real principal cu intentia posesorului de a se afirma si de
a se considera titular al dreptului respectiv. Ex: exercitam posesia asupra diverse bunuri mobile
PRECIZARE : posesia este o stare de fapt nu o stare de drept , posesia nu este un atribut al
dreptului de proprietate sau al unui alt drept real. In consecinta posesia poate exista si in lipsa
oricarui drept real asupra bunului posedat.
(din faptul ca am posesia asupra unor bunuri mobile nu rezulta in mod obligatoriu ca sunt si
proprietar, poate sunt hot. Chiar in masura in care nu am drpet de proprietate asupra bunurilor
respective , in continuare pot sa am posesia deoarece acestea este exclusiv o stare de fapt. )
Elementele posesiei : elementul subiectiv ->animus (intentia de a se considera proprietar ) si
elementul material ->corpus

!!!! corpusul nu e detentie

Corpus : este elementul material obiectiv al posesiei . prin el se intelege un comportament sau o
suma de comportamente concretizate in fapte materiale si acte juridice prin a caror realizare
posesorul exercita in fapt unul sau mai multe dintre atributele proprietatii sau ale altui drept real
principal.
Ex: posesorul unui teren va putea sa cultive terenul , sa il ingradeasca si in felul acesta el va face
acte care pot sa intre la dispozitie materiala , acte de administrare sau acte de conservare , acte
care in mod normal le face proprietarul. Totodaca posesorul va putea sa faca si acte juridice : nu
e neaparat ca acel;e acte juridice sa produca si efecte zice David , dar comportamentul lui de
posesor va putea sa presupuna atat incheierea de acte juridice cat si realizarea de acte materiale .
un exemplu simplu: hotul , care este si posesor de rea credinta fiindca stie ca nu are dreptul pe
care il exercita in fapt , poate sa il vand. In situatai in care incheie actul de vanzare el se poarta in
fapt ca si cand ar avea dreptul de proprietate.
Corpusul nu presupune in mod obligatoriu contactul material nemijlocit cu bunul posedat.(cat
avreme alta pers nu te`a deposedat raman in posesia ta )
Posesia poate fi conservata si atunci cand elementul corpus este exercitat prin intermediul unei
alte persoane (detentorul precar). In aceasta situatie discutam despre posesia corpore alieno.

Animus : elementul subiectiv al posesiei presupune vointa posesorului de a se afirma fata de

toti ceilalti ca titular al dreptului real pe care il exercita in fapt. Criteriile de apreciere a
existentei sau inexistentei sau a naturii elementului subiectiv sunt obiective. Mai precis pentru a
verifica daca o persoana are posesie , adica are alaturi de corpus si animus , nu e suficient sa
punem intrebarea ce isi doreste el . irelevant caci isi poate dori multe.
Intrebarea corecta e ce poate posesorul sa se considere in mod justificat ?care anume va fi
justificarea. Sunt doar 2 : elementul animus exista si poate fi justificat de catre posesor in 2
ipoteze :
1.posesorul stapaneste bunul in temeiul unui titlu (mod de dobandire al dreptului real )

2. posesorul a intrat in stapanirea bunului in urma unui act material manifest neechivoc de
contrazicere a posesiei exercitate anterior de catre un altul asupra bunului respectiv .
Ex: nu poti sa stai al tine acasa si sa te concentrezi si sa te gandesti ca tu te afirmi proprietar pe
laptopul unui coleg. Nu va functiona pt ca existenta elementului subiectiv animus specific
posesiei il pot dobandi numai prin 2 ipoteze :
Ipoteza 1 inchei un act juridic cu privire al bunul respectiv si atunci in temeiul actului juridic
eu am motive sa am consider proprietar asupra bunul
Ipoteza 2 il fur. E deposedez pe colega. Il fur.
Elementul animus fiind un element intern nu poate fi verificat in mod direct si atunci tocmai pt a
proteja pe proprietari de riscul unei posesii contrare dreptului sau , ce face legea ? nu poti sa te
consideri tu , ca tu ai vointa dorinta sau altceva , nu e suficient, pt asta trebuie sa ai un motiv.
Motivul e : fie ai un titlul , un act juridic , un alt mod juridic de dobandire a unui drept real pe
care il exerciti tu ca posesor , fie daca nu ai titlu atunci faci un act de uzurpare a dreptului altuia.
Altfel nu se poate sa ai posesie!!!
E posibil sa iti conservi posesia chiar daca nu exerciti in mod nemijlocit elementul corpus.
Corpus il poti exercita prin alta pers care va fi exact detentorul precar. In schimb , in momentul
in care ai pierdut elementul animus , de principiu ai pierdut si posesia. Elementul subiectiv
animus nu se poate exercita prin intermediul unei alte persoane.
Exista un text care spune ca in cazul pers juridice , respectiv a persoanelor lipsite de
discermanant posesia se exercita prin intermediul altora.
Art 919 NCC : 2 observatii :
1.alin 1 -> elementul animus nu poate fi probat in mod direct pt ca este un element
subiectiv. (la eroare la fel ) atunci pt a facilita proba posesiei legea instituie o prezumtie : din
stapanirea materiala , din elementul corpus , se prezuma relativ existenta elementului animus
domini .
Animus domini este diferit e animus : animus domini inseamna intentia posesorului de a se
considera ca fiind proprietar. E important !!! nu toti posesorii se considera proprietari. Exista si

10

posesori care exercita in fapt dezmembramintele proprietatii si aceia evident nu se cosidera

proprietari.
Ex: posesorul care in fapt exercita un drept de uzufruct, ce se va considera? Uzufructuar, prin
urmare nu va avea animus domini , animus sub nume de proprietar ci animus sub nume de
uzufructuar.
Totusi prin prima prezumtie de la 919 legea il favorizeaza posesor fiindca legea zice ca de
principiu daca ai corpus noi prezumam ca ai si animus domini sigur , aceasta pana al proba
contrara.
2. alin 2 -> detentia precara odata dovedita este prezumata ca se mentine pana la proba
intervertirii sale. Precizare importanta : prezumtia din alin 2 vine sa rastoarne prezumtia din alin
1. Alin 2 stabileste urmatoarea regula de probatiune : daca stapanirea bunului a inceput in calitate
de detentor precar (sau tolerat sau beneficiar al unui act de pura facultate )se prezuma relativ ca
posesorul nu a dobandit pana in prezent elementul subiectiv animus domini.
" va rog sa aveti indulgenta si pentru astia care nu sunt asa de skinny " =))
Ex: un teren , un imobil si posesorul nostru a intrat in stapanirea terenului respectiv in calitate de
uzufructuar sau in calitate de arendas. Acum din varii motive afirma ca se considera proprietar .
el a avut un animus sub nume de uzufructuar sau arendas vine si sustine ca intre timp a evoluat si
acuma are animus sub nume de proprietar, animus domini!
LEGEA vine si spune SUFLETUL ! )
De ce? Pentru ca se prezuma relativ ca in masura in care a inceput posesia cu un animus mai
restrans decat animus domini , asa a ramas. Pentru a rasturna aceasta prezumtie , va trebui sa faca
dovada unuia dintre cazurile limitative de intervertire a detentiei precare , altfel este exclus.
De ce l`ar interesa pe X sa se simta proprietar ? un raspuns este ca posesia sub nume de
proprietar confera anumite beneficii juridice pe care posesia sub nume de arendas nu le confera.
De ex: daca cumva X isi doreste saq uzucapeze dr de proprietate asupra terenului. In masura in
care ar enumai o posesie sub nume de arendas sau uzufructuar , "neam de neamul lui " ) nu va

11

putea uzucapa proprietatea. Pt a putea face asta are nevoie de corpus si de animus domini si de
dovada intervertiri.
Cele 2 prezumtii cum functioneaza ?
Prezumtia 1 : ai stapanire materiala automat se prezuma ca ai animus domini.
Prezumtia 2 : daca stapanirea materiala ai dobandit-o la momentul zero fiind altceva decat
posesor sub nume de proprietare (altfel decat uzurpand si altfel decat printr-un titlu translativ de
proprietate) se prezuma ca ai ramas tot timpul mai putin decat posesor sub nume de proprietar.
"A doua ora vom face un experiment )) colegele voastre vor tine cursul din programul studente
pentru studenti care promoveaza responsabilizarea studentilor , drept urmare le vom da cuvantul
si eu ma asez intre voi " ))
Delimitare intre posesia ca stare de fapt si starile de drept carora le este asociata.
De regula , de foarte multe ori dreptul civil exploateaza posesia pentru ca posesia intr`un fel sau
altul e asociata unei stari de drept. In principiu este asociata drepturilor reale respectiv drepturilor
de creanta constituite in legatura cu bunuri.
Tocmai pt ca posesia este de foarte multe ori asociata cu stari de drept exista riscul de confuzie in
sensul ca posesia este un atribut al dreptului de proprietate.
POSESIA NU ESTE ATRIBUTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE sau altui drept real.
Chiar daca este asociata unor stari de drept , a se retine ca nu este atributul unui drept subiectiv ,
ea putand exista in lipsa unui titlu si implicit in lipsa oricarui drept subiectiv.
Posesia denumeste doar exercitiul dreptului real nu dreptul real in sine ! -> un comportament. Ea
nu denumeste un drept real si nu e componenta a unui drept real. Prin urmare nu se va dobandi
posesia ca efect al actului juridic , deci nu transferi prin contractul de vanzare cumparare
posesia sau drept de posesie. Posesia o va dobandi implicit cumparatorul deoarece fiindca I se
va preda bunul si el se considera proprietar.

12

Art 919 NCC -> alin 3 : elementul material corpus genereaza 2 prezumtii relative. Prima este ca
exista si animus domini si prezumtia a doua pe alin 3 este ca cel ce stapaneste este si proprietar.
Acestea sunt 2 prezumtii distincte , cu obiect distinct pe care nu trebuie sa le confundam.
Delimitare intre posesia si posesia tabulara :
Posesia tabulara este tot o stare de fapt !!!! concretizata intr`un inscris (cuprins in registrul de
publicitate imobiliara). In rezumat inseamna ca posesia tabulara este starea de fapt care rezulta in
urma intabularii unui drept real imobiliar in favoarea unei persoane determinate , in cartea
funciara.
Ex: foile inscrisurile sunt stari de fapt.
Pot sa am un teren pe care il cultiv , pun ingrasaminte , ma port ca un proprietar responsabil
->posesie inteleasa ca exercitiu in fapta dreptului de proprietate. Totodata este posibil ca in
acelasi timp in CF sa fie inscris in favoarea mea dr de proprietate asupra terenului. Inscrierea in
CF , acel inscris e tot o stare de fapt pe care o numim posesie tabulara. De ce e importanta
diferenta ? pt ca posibil sa existe un conflict , o contradictie intre posesie si posesia tabulara. In
situatia aceasta stapanirea asupra terenului sub nume de proprietar o exercita A iar in CF
figureaza B. in situatia aceasta existand conflictul , intotdeauna cand exista o contradictie intre
posesie si posesia tabulara , va avea preeminenta juridica posesia tabulara.
Art 919 al 3: " posesorul este prezumat a fi proprietar cu exceptia imobilelor inscrise in CF "
Art 900 al 1: obs: cele 2 posesii , posesia si posesia tabulara merg in paralel si au si functii
apropiate : o astefle de functie e prezumarea dreptului de proprietate sau a altui drept real si in
masura in care avem un conflict intre posesia exercitata efectiv asupra imobilului si posesia
tabulara vom avea un conflict intre cele 2 prezumtii : 919 alin 3 respectiv 900 alin 1 . in ipoteza
unui astfel de conflict va prevala prezumtia 900 alin 1.
Art 930 : uzucapiunea mod de dobandirea a propr alin 1 : dr de proprietatea asupra unui imobil

Uzucapiunea extratabulara este un efect al posesiei faptice asupra imobilului si s`ar parea ca ea
infrange posesia tabulara deoarece tu ai posedat teren fara sa fi inscris in CF , in Cf era inscris

13

altcineva iar dupa 10 ani iti inscrii tu dreptul in locul aceluia. NU E ASA !!!! in ce conditii poti
sa iti inscrii dreptul ?
Lit a) proprietarul inscris in CF a murit sau ..
Lit b) a renuntat la dr de propr
Lit c)
Ideea e ca uzucapiunea extratabulara ca efect al posesiei nu poate sa functioneza daca cineva are
simultan posesie tabulara. Ea va putea functiona numai daca cel din CF e mort sau a renuntat el
insusi la drept. Art 930 confirma inca o data in plus ca posesia nu poate infrange posesia
tabulara.

Delimitare intre posesia si toleranta respectiv beneficiul actelor de pura facultate.

E f important sa le distingem pt ca ambele sunt stari de fapt.
Te poti razgandi dupa ce ai incheiat un contract ? art 1270 : forta obligatorie a actului juridic
spune ca nu te poti razgandi dupa ce te`ai obligat prin consimtamantul dat la inchierea actului
juridic=> regula .
Definitia actului juridic de la partea generala e urmatoarea : manifestarea de vointa facuta in
vederea producerii de efecte juridice. In masura in care cineva iti imprumuta o geanta sa vii la
facultate nu se inchieie un act juridic deoarece nu exista intentia partilor de a se angaja juridic. In
situatia data vorbim de un act non-juridic care intra in categoria actelor de toleranta.
Acte de toleranta = act non-juridic prin care proprietarul unui bun accepta sa permita unui tert
(tolerat) utilizarea bunului celui dintai fara insa a ii conferi toleratului unui drept asupra sau in
legatura cu bunul sau.
Deci este posibil sa lasi pe cineva sa foloseasca un bun fara a ii constitui vreun drept. Toleratul
nu este posesor !!!!!! deoarece pt ca toleratului ii lipseste elementul subiectiv animus.

14

Acte de pura facultate = acte uzuale presupuse de exercitiul dreptului de proprietate, care in mod
intamplator accidental , profita unui tert. Acest tert asemenea toleratului nu poate califica propria
situatie ca fiind posesie.
Elementul subiectiv : este relevant ceea ce isi poate dori fie pt ca are titlu , act juridic prin care
s`a constituit un drept fie pt ca a facut un act de uzurpare, de deposedare a altuia.
Daca nu ai nici act juridic , nu ai nici act de uzurpare , inseamna cu certitudine ca nu ai elementul
subiectiv animus de unde rezulta ca esti un simplu tolerat. Acelasi rationament se aplica si in
cazul actelor de pura facultate. De regula acestea intervin la imobile si se intampla in felul
urmator :
Avem 2 terenuri apropiate si vecinul face mai multe lucrari pe terenul lui de pe urma carora
beneficiez eu intampaltor. Ex: dreneaza o apa , asigura un drum , nu construieste si vine lumina
de la soare. In acest fel vecinul alege sa isi foloseasca bunul intr-un anumit fel si intamplator
profiti si tu.dupa o perioada de timp mare , vecinul hotaraste sa nu mai dreneze apa sau sa
construiasca un bloc si iti ia lumina. In situatia aceasta invoci faptul ca ai avut o posesie a unei
servituti asupra terenului lui si intre timp ai uzucapat. => asa sunt toate spetele cu acte de pura
facultate.
Raspunsul e ca nu ai uzucapat niciodata ! de ce? Pentru ca nu ai avut titlu pt a avea elementul
animus , ptca nu ai avut acte de uzurpare , tulburare , de contrazicere a posesiei lui.

Delimitare intre posesia sub nume de proprietar si detentia precara

Ambele sunt stari de fapt si ambele sunt subsumate notiunii generale de posesie. Atat posesia sub
nume de proprietar cat si detentia, ambele sunt versiuni ale posesiei. Aceasta inseamna ca si
posesia sub nume de pr si detentia precare, ambele au cele 2 elemente : corpus si animus.
Ce le diferentiaza?
Posesia sub nume de proprietar presupune corpus si animus domini .

15

Detentia precara presupune corpus si un element animus mai restrans decat animus domini
(detentorul precar se considera titular al unui drept asupra sau in legatura cu bunul , mai restrans
decat dreptul de proprietate.prin urmare detentorii precari vor fi chiriasul , uzufructuarul ,
comodatarul , etc.)
Art 918 e nefericit formulat pt ca pune in aceiasi oala detentorii precari si toleratii. Diferenta
intre tolerat si detentorul precar : detentorul precar are animus si toleratul nu. In al doilea rand
pentru ca spune in titlu ca detentia precara nu ar fi posesie. Detentia precara nu e posesie SUB
NUME DE PROPRIETAR.
!!!!! elem corpus se poate exercita mijlocit si prin intermediul unei alte persoane. Cealalta pers
este detentorul precar. De ce? -> pt ca detentorul precar nu are animus domini fiindca nu
deposedeaza pe nimeni si nu are nici un titlu translativ de proprietare. Are in titlu mai restrans
decat proprietatea. Aproximativ intotdeauna detentia este consecinta unui act juridic netranslativ
de proprietate si atunci inseamna ca detentorul precar tot timpul recunoaste ca proprietar pe cel
cu care a incheiat contractul.
Posesia sub nume de proprietar poate sa apara cu sau fara titlu. Detentia precara in principiu este
dobandita exclusiv in temeiul unui titlu inteles ca act juridic netranslativ de proprietate.
Ex: chirias , comodatar.
De aceea detentorul precar exercita elementul corpus pentru proprietarul care i`a dat lui bunul in
detentie.

Curs 3
fabricii dupa lukoil vis a vis de terapia . unde e realul.
Posesia sub nume de proprietar, respective detentia precara- distinctii
Intervertirea detentiei precare in posesie sub nume de proprietar.
1 obs. Intervertire inseamna schimbare dintr-o stare de fapt in alta stare de fapt. Sa nu
confundam ca intervertirea presupune schimbarea dintr-o stare de fapt intr-o stare de drept sau

16

mai grav ca intervertirea ar presupune ca dintr-o stare de fapt dobandesti un drept subiectiv. Nici
vorba. Prin intervertire nu se dobandesc drepturi subiective.
Intervertirea detentiei precare in posesia sub nume de proprietar, care este elementul de
diferentiere dintre detentia precara si posesia sub nume de proprietar? Animus domini.
Detentorul precar are un animus mai restrains, posesorul sub nume de proprietar are animus
domini, prin urmare intervertirea va presupune inlocuirea elementului subiectiv initial cu
elemental subiectiv animus domini.
2 obs. Elemental subiectiv nu tine de pasiuni, el se verifica in mod obiectiv. Avem 2 criterii
pentru a-l verifica:

Titlu
Act de uzurpare

Intervertirea este posibila doar in masura in care fostul detentor precar dobandeste un titlu
translativ de proprietate sau face un act de uzurpare neechivoca a dreptului celui pt care
stapaneste.
920 NCC INTERVERTIREA PRECARITATII IN POSESIE
Alin 1 lit. a pana la c.
Lit. a Daca detentorul precar incheie cu b-c un act translativ de prprietate cu titlu particular cu
alata pers decat cu proprietarul bunului; ipoteza 1 este simpla, va dau un exemplu: chiriasul care
stapaneste bunul in calitate de detentor precar incheie la un mom ulterior un contract de vz-cump
cu cel pe care din eroare il considera proprietar. In situatia asta dobandeste un titlu translativ de
proprietate, va avea animus domini. Intervertirea pe titlu necesita un act translativ cu titlu
particular. Inseamna ca este vorba despre un act juridic care are ca obiect transfer al unor drepturi
determinate.
Daca in exemplul anterior chiriasul nostru primeste o mostenire de la pers pe care o considera
proprietarul bunului. In aceasta situatie nu poate invoca intervertirea pt ca succesiunea ii
transfera un intreg patrimoniu, nu realizeaza un transfer juridic cu titlu particular.

17

Textul se refera la dobandirea cu buna credinta=eroare, sa crezi in mod eronat ca cel de la care ai
dobandit era proprietar.
Daca chiriasul cumpara bunul de la adevaratul proprietar, in situatia asta mai are loc
intervertirea? Art. 937 alin. 1. Raspunsul este ca da pt ca initial este detentor precar dupa care
dobandeste titlu. De ce la 920 ne spune cat trebuie sa fie de b-c? pt ca in primul rand intervertirea
detentiei in posesie sub nume de proprietar de regula il va interesa nu pe orice detentor, ci pe cel
care dobandeste de la un neproprietar. Are o miza pt acestia, pt ca ultimul vrea sa dobandeasca
proprietatea prin uzucapiune. Textul vorbeste de b-c pt ca sa sublinieze ca in masura in care stii
ca titlu tau provine de la un nepropritar nu te vei putea prevala de el pt a sustine ca ai intervertit!!
Poti sa fii posesor de rea-credinta cand faci acte de uzurpare.
Chiriasul unui bun mobil cumpara bunul mobil de la cel pe care il considera proprietar. Exista
sau nu intervertire pe 920 alin 1 lit. a? Raspunsul este ca are loc intervertirea. Poti fi si proprietar
si posesor, in 87, 7 % din cazuri. Intervertirea detentiei in posesie si dobandirea dreptului de
proprietate. Nu amestecati starile de fapt cu cele de drept!!!
Ipoteza 2 de intervertire
Lit b. Daca detentorul precar savarseste impotriva posesorului acte de rezistenta neechivoce in
privinta intentiei sale de a incepe sa se comporte ca un proprietar; in acest caz intervertirea nu se
va produce insa mai inainte de implinirea termenului prevazut pt restituirea bunului;
Dobandirea elementului animus domini prin acte de uzurpare. Daca chiriasul sau arendasul la un
moment dat face acte neechivoce prin care contesta calitatea de proprietar a celuilalt si incepe sa
se poarte ca si cum el ar fi proprietar. Face acte de dispozitie materiala cu privire la bun, incepe
sa modifice, sa schimbe substanta. In situatia asta se poarta ca si cum bunul ar fi al lui. Daca face
asta, are un contract de locatiune pe 2 ani si dupa 1 an incepe, intervertirea va produce efecte de
la expirarea termenului de 2 ani. Daca e contr pe durata nedeterminata, intervertirea se produce
din momentul in care face acte de rezistenta.
950 alin 2 actiunea posesorie nu poate fi introdusa impotriva persoanei fata de care exista
obligatia de restituire a bunului. (detentorul precar are obligatia de restituire a bunului) deci

18

textul ne spune ca detentorul precar nu poate introduce actiune posesorie impotriva posesorului
sub nume de proprietar pt care el stapaneste bunul.
Revenind la exemplul cu locatiunea, daca dupa 1 an din termenul de 2 ani, chiriasul face acte de
uzurpare prin care vrea el sa interverteasca detentia precara in posesie sub nume de proprietar,
oricum el nu va putea uza de act posesorie impotriva celui care ia dat bunul in chirie cata vreme
nu expira contractul.

Ipoteza 3
Lit. c Daca detentorul precar instraineaza bunul, printr-un act translativ de proprietate cu titlu
particular, cu conditia ca dobanditorul sa fie de b-c; chiriasul vinde bunul catre un tert. Tertul
devine posesor sub nume de proprietar.
920 alin 2 este protejat doar cel care s-a aflat intr-o eroare scuzabila=neinputabila celui aflat in
eroare. Si posesorul trebuie sa fie intr-o eroare scuzabila. In materie de CF este constituita pentru
a-i proteja pe terti, eroarea lor ii legitima daca au cercetat cuprinsul CF. mai mult de atat nu
trebuie sa faca ei.
Art 901 NCC- de citit acasa.
VICIILE POSESIEI
Obs. Reaua-credinta nu este un viciu al posesiei.
In legatura cu b-c, discutia se face doar in ipoteza in care posesorul nu este si titular al dreptului
pe care il exercita.
Posesia e prezumata relativ ca fiind utila, adica neviciata. In ipoteza unui litigiu posesorul nu este
tinut sa faca proba ca stapanirea sa este neviciata.
Ca regula, posesia intemeiaza efectele juridice care sunt asociate de lege numai in masura in care
este utila. Exceptie!! In art. 951 alin. 2 act posesorie speciala poate fi introdusa si pt a proteja o
posesie viciata.

19

1. Discontinuitate- exercitarea posesiei cu intermitente anormale fata de modul in care ar

folosi bunul proprietarul sau. Caracterul anormal al intermitentelor se apreciaza in functie
de natura bunului. Daca e vorba de un bun mobil care presupune un uz cotidian
intermitentele anormale pot fi si cateva saptamani, daca e vorba de un bun imobil pe care
il folosesti de cateva ori pe an nu exista intermitente anormale daca nu-l folosesti cateva
luni.
Posesia solo animum in materie imobiliara este o chestiune destul de discutata in sensul ca in
jurisprudenta franceza, preluata si la noi se considera de principiu ca pt anumite bunuri immobile
este posibila conservarea posesiei fara exercitarea unor acte de stapanire. Cosecinta ar fi ca e
greu sa mai discutam acolo despre discontinuitate.
Ex. Daca ai un teren agricol ii clar ca el presupune exploatarea regulate si in masura in care trece
o primavera, trece un an de zile in care nu l-ai cultivat posesia este discontinua. Dar daca este
vorba de un teren viran care urmeaza a fi contruit, cata vreme nu e construit posesia nu este
discontinua in masura in care tu nu te duci acolo un an de zile pt ca nu ai ce sa ii faci. Tocmai
datorita acestei situatii special a unor bunuri mobile sau imobile s-a apreciat de instante ca in
cazul lor este posibila conservarea posesiei chiar daca nu faci acte de stapanire inlaturandu-se
riscul discontinuitatii. In masura in care intervine discontinuitatea, acesta este un viciu absolut al
posesiei. Viciu absolut poate fi invocat de orice persoana interesata. In masura in care posesorul
stapaneste bunul cu intermitente foarte mari de timp nu putem avea certitudinea in legatura cu
elemental animus. Nu stim daca se considera titular la dr real sau altceva.
2. Violenta
Posesia este viciata de violenta at cand este dobandita sau conservata prin utilizarea violentelor
material sau morale. Fie ii aplica un stalp de cap , fie ii atrage atentia ca ii va da un stalp de cap
daca nu paraseste terenul sau imobilul respectiv.
Ce intelegem prin violenta? Ex. Construiesti un zid prin care nu mai permiti accesul fostului
posesor la terenul respective nu ar echivala cu violenta. Sunteti liberi sa aveti ce parere doriti.
Din punctual meu de vedere este negative deoarece violenta presupune inspirarea unei temeri,
faptul c ail determine pe posesor sa renunte la stapanire in favoarea ta de frica.

20

Violenta este un viciu relativ si temporar. Violenta va putea fi invocate doar de persoana
deposedata prin violenta si ca odata ce violenta inceteaza posesia devine utila.
3. Clandestinitatea
Ii un fel de echivalent al simulatiei in materie de posesie. Presupune disimularea posesiei fata de
persoanele interesate sa o cunoasca.
Conditii:

Sa existe aceste manopere intentionate prin care posesorul sa incerce sa ascunda posesia

exercitata de el fata de terte personae

Tertii sa fie indusi in eroare de aceste manopere.

1obs. Daca proprietarul sau alta persoana interesata ii plecata in alta tara, la bai si nu poate sa
cunoasca faptul ca cineva ii poseda bunul, posesia nu este clandestina.
Obs2. Daca posesorul se straduie sa ascunda posesia insa cu toate ca se straduie cei interesati
afla ca el poseda, iarasi ceilalti nu pot invoca clandestinitatea.
Este un viciu relative si temporar.
Ora 2 :
Ultimul viciu al posesie care nu apare in CC este :
ECHIVOCUL - > a nu se confunda sub nici o forma echivocul cu precaritatea !!!!
Intervine in situatia in care avem dubii cu privire la animus. Dubiul rezulta tot din
comportamentul posesorului in sensul ca posesorul se afirma ca fiind proprietar exclusiv dar
comportamentul lui vine in contradictie cu ceea ce sustine.
Care sunt ipotezele de echivoc ? acestea se refera la situatia in care 2 sau mai multe pers simultan
exercita acte de stapanire asupra unuia si aceluias bun. La un moment dat una singura dintre ele
pretinde ca a posedat sub nume de proprietar exclusiv. Aceasta pretentie vine in contradictie cu
faptul ca in concret el a permis si altora sa stapaneasca alaturi de el. Prin urmare daca a permis si
altora inseamna ca nu s`a putut considera ca fiind proprietar exclusiv. De aici apare

21

incertitudinea. E f important. Echivocul e si el relativ si rezulta ca va putea fi INVOCAT doar de

catre CELELALTE PERSOANE CARE AU EXERCITAT POSESIA ASUPRA BUNULUI
RESPECTIV.
Ex: A, B ,C stapanesc impreuna un teren si dupa 50 de ani A intr`un proces de revendicare cu X
invoca uzucapiunea si vine si spune ca el a dobandit prin uzucapiune proprietatea exclusiva.
Atentie !!!!! X va putea spune ca era echivova posesia lui A? doar B si C vor putea invoca acest
viciu al consimtamantului.
OBSERVATIE referitoare la toate viciile posesiei .
De ce ne intereseaza daca posesia e viciata sau nu ? pt ca daca e viciata de principiu nu poate se
produca efectele juridice asociate ei. Dar am mai vz ca viciile sunt temporare si in afara de
discontinuitate sunt si relative.
Unde va fi utila materia viciilor posesiei ? acolo unde e necesara o posesie intinsa pe o perioada
de timp : uzucapiune si actiunea posesorie generala.
Art 932 alin 2 : ipotezele in care prescriptia extinctiva era fie suspendata fie intrerupta.
La uzucapiune , avem de principiu , cauze asemenatoare de intrerupere si suspendare dar pe
langa acestea se va mai adauga si ipoteza in care posesia este viciata , pe durata in care exista
viciul se suspenda cursul uzucapiunii.
E important pt ca viciile pot fi absolute sau relative. Aceasta inseamna ca se va putea intampla
urmatoarea situatie foarte dubioasa ) : am posesorul care poseda si curge termenul de
uzucapiune. Sa presupunem ca bunul se afla in coproprietatea a 2 pers , in situatia aceasta este
posibil ca viciul care afecteaza posesia sa fie un viciu relativ care sa poata fi invocat numai de
catre unul dintre cei 2 coproprietari si atunci la ce situatie se ajunge? La situatia in care curge
termenul , ala devine proprietar fata de X dar fata de Y inca nu s`a implinit uzucapiunea prin
urmare nu devine proprietar. => suspendarea poate sa aiba efect relativ daca viciul care intervine
este unul relativ !!!!!
Aceiasi miza in materie de actiuni pesesorii.
La intrerupere : una din cauzele intreruperii este introducerea unei actiuni.

22

Daca impotriva posesorului care vrea sa uzucapeze se introduce o actiune in revendicare , de

principiu intreruperea cursului iarasi va fi relativa si va beneficia numai reclamantului care a
introdus actiunea in revendicare.
Obs: daca actiunea in revendicare este introdusa de catre unul dintre coproprietari , in principiu
aceasta vor beneficia de admiterea ei si ceilalti coproprietari.
!!!viciile suspenda iar efectul suspendarii este posibil sa fie absolut (poate fi opus de oricine,
dacase suspenda o ia in freza posesorul , deci el nu are interes sa opuna celorlalti suspendarea ,
ceilalti vor avea avea interes sa invoce susupendarea fata de posesor.) sau doar relativ.
Jonctiunea posesiilor
-intereseaza la uzucapiune si atunci cand ai termen : actiunea posesorie generala
Exemplu : ai dobandit posesia bunului imobil de 2 sapt si vine un tert care te deposedeaza fara
violenta. Poti introduce impotriva lui actiunea posesorie generala? NU , deoarece nu ai indeplinit
conditia de a poseda cel putin 1 an de la momentul la care ai intrat in posesie. Prin urmare , in
principiu, e exclusa introducerea actiunii posesorii. Poserorul ar putea totusi sa lipeasca posesia
lui cu posesia exercitata anterior cu cel de la care a cumparat bunul si sa adune minim un an
pentru a putea sa uzeze de actiunea posesorie.
Conditii jonctiunii:
1.posesiile care fac obiectul jonctiunii sa nu presupuna intermitente daca lipesti 2 posesii intre
ele , ele trebuie sa fie posesii consecutive .
Ex: s`ar putea sa ai nevoie doar de posesii de B-C si cele dintre ele erau de R-C. sau ai nevoie
de posesie utila si cele dintre ele erau viciate. => nu pot fi alese!!!!trebuie lipite toate posesiile
care au intervenit intr ecele doua.
Daca ambele posesii sunt viciate ? care ar fi interesul sa faci jonctiunea intre ele? Se poate insa
nu ai interes pt ca e nevoie de posesia utila , neviciata.
2.posesia sa fi fost dobandita de catre actualul posesor in temeiul unui titlu raport juridic cu
titularul posesiei care se doreste a fi cumulata.

23

Jonctiunea e posibila numai daca aceasta a trecut de la fostul posesor la actualul posesor cu
acordul fostului posesor. Deci daca au intervenit deposedarea nu se poate face jonctiunea.
Incetarea posesiei : o sg chestiune se discuta :
Posesia cu caracter general inceteaza fie pt ca pierzi elem subiectiv animus ( renunti la posesie de
exemplu ) fie pt ca pierzi anumus si corpus , fie cand pierzi corpus fara voia ta. Daca pierzi
corpus cu voia ta => detentie precara.
Art 921 lit g) daca posesorul e deposedat (corpus ) si a trecut mai mult de un an de la acel
moment.
Textul se explica printr`o fictiune legala daca ne raportam la reglementarea actiunilor posesorii.
Conditia comuna pt actiunile posesorii este sa nu fi trecut mai mult de un an de la deposedare.
Art 951 alin 1 explica reglementarea de la 921 litg. Aceasta inseamna ca in masur ain care esti
deposedat ,introduci actiune si ai castig de cauza prin efectul hotararii judecatoresti pronuntata de
instanta in posesoriu se va considera ca ai ramas tot timpul posesor.
Ratiunea unei astfel de fictiuni este aceea de a nu fi afectata situatia in masura in care se doreste
a uzucapa.
Efectele juridice asociate posesiei utile
Observatii :
- aceste efecte se gasesc cu nuantarile de rigoare si la posesia sub nume de proprietar si la
detentia precara
-aceste efecte se produc numai daca posesia este utila
1.efecte probatorii- dr procesual
2.efecte de opozabilitate
3.efecte atributive de drepturi subiective
Ultimele 2 tin de dreptul material .

24

Efecte probatorii
a) prezumtiile legate de posesie :
-corpus prezuma animus domini
-corpus prezuma existenta dreptului de proprietate in beneficiul posesorului : (nu e
propriu-zis un efect )=> tot sub aspect probatoriu indirect este favorizat posesorul deoarece
intotdeauna in orice fel de actiune reala petitorie revendicare etc. posesorul va avea statutul de
parat ceea ce inseamna ca cel putin in prima instanta posesorului nu`I revine sarcina probei.
-prezumtia titlului de proprietate => art 919 alin 3 si art 935. Aceste 2 art nu sunt acelasi
lucru. 919 lin 3 prezuma ca posesorul e proprietar si aceasta prezumtie are efect fata de tert in
general , iar 953 prezuma ca posesorul a intrat in stapanire in baza unui titlu translativ de
proprietate iar aceasta prezumtie functioneaza exclusiv in raporturile dintre posesor si autorul sau
(cel de la care a dobandit posesorul bunul respectiv).
953 intereseaza atunci cand posesorul se cearta chiar cu cel de la care a dobandit bunul care
spune ca i l`a dat cu titlu de imprumut sau in gaj , etc sustinand ca actul nu e translativ de
proprietate. Posesorul sustinand la actul este translativ de proprietate. Daca nici unul nu are
inscris , prin derogare de la regula care spune ca partile pot face proba actului juridic numai prin
inscris daca are valoare935 instituie o prezumtie in favoarea posesorului in sensul ca titlul
exista si est etranslativ de proprietate.

Ipoteze in care posesia conditioneaza opozabilitatea

Art 936 si art 1275 si art 1782 lit c) face trimitere la 1275 => 963 efectul general care spune ca
posesia bunurilor mobile asigura publicitatea dr reale si in acest fel asigura implicit
opozabilitatea dr reale mobiliare fata de tert.
In ce ipoteze intereseaza opozabilitatea? Atunci cand exista un conflict de drepturi concurente
asupra aceluiasi bun.

25

1275 face aplicatia lui 936 si spune ca in masur ain care unul si acelasi proprietar instraineaza
bunul mobil catre pers diferite , conflictul dintre dr celor 2 se va solutiona prin opozabilitatea
asigurata de posesie.
Pana aici am discutat de opozabilitatea drepturilor reale asigurata prin posesie.
1782 avem un conflict intre drepturi de creanta. In mod exceptional spune ca in masura in care
nu este vba despre bunuri mobile supuse publicitatii daca se constituie locatiuni succesive asupa
unuia si aceluiasi bun , conflictul dintre cele 2 creante se va solutiona in favoarea celui care este
pus in posesie (detentor precar ) Elementul care face publicitate in materia bunurilor mobile este
corpus iar corpus se gasest esi la detentia precara .

Curs 4
posesiei ii asociat un efect atributiv al posesiei
Actiunile posesorii art 1002 si 1004 NCPC
Distinctia dintre actiunile posesorii si actiunile petitorii
Actiuni petitorii = actiuni reale prin care se protejeaza dreptul de proprietate respectiv
dezmembramintele lui : actiunile in revendicare , actiunile confesorii si actiunea negatorie.
Distinctia dintre actiunile posesorii si actiunile posesorii : in actiunea posesorie pretentiile
partilor vor fi intotdeauna invariabil intemeiate pe stari de fapt ceea ce inseamna ca ceea ce
solicita reclamantul va fi justificat pe posesia exercitata anterior de catre acesta. In acelasi timp
pretentiile partilor in actiunile petitorii sunt intemeiate pe stari de drept.
Ex: atat intr`o actiune posesorie cat in una petitorie reclamantul va urmari acelasi lucru in final :
redovandirea stapanirii , posesia asurpa bunului. Criteriul acesta poate sa ne induca in eroare si
sa confundam o actiune posesorie cu un apetitorie. Pt a nu face confuzia nu e suficient sa ne
raportam la pretentii , tb sa ne raportam la temeiul actiunii.
intr`o actiune in revendicare : " sunt proprietar si voi face proba acestui fapt , cer ca
paratul sa fi eobligat sa imi respecte dreptul de proprietate desi sa imi restituie posesia bunului"
intr`o actiune posesorie : " am fost posesor ,m`a deposedat , tulburat , probez conditiile
posesiei si cer obligarea paratului sa`mi restituie posesia , dar nu sa`mi recunoasca instanta
vreun drept real ."

26

in acest context regula non-cumulului posesoriului cu petitoriul ( art 1003 spune in alin 2 face
aplicatia regulii non-cumulului cu petitoriul ) care regula spune in rezumat : intr`o actiune
posesorie partile nu isi pot intemeia pretentiile si instanta nu isi poate modifica solutia
intemeindu`se pe stari de drept.
Art 950 alin 1 CC -> actiune posesorie se poate introduce si impotriva proprietarului , mai precis
este irelevanta calitatea de proprietar in actiunea posesorie a uneia dintre parti.
Asadar e important de retinut ca in actiunile posesorii se protejeaza posesia ca stare de fapt in
sine si nu posesia inteleasa ca aparenta , respectiv exercitiu a unui drept real. In acest context , a
se retine , ca actiunile posesorii nu se confunda cu procedura exceptionala a ordonantei
presedintiale.
A treia distinctie actiunea posesorie nu se confunda cu actiunea in angajarea raspunderii civile.
Art 949 CC alin 1 -> posesorul este indreptatit sa ceara despagubiri pt prejudiciile cauzate prin
deposedare sau tulburare . in actiunea posesorie se solicita un singur lucru , incetarea tulburarii ,
deposedarii. In masura in care posesorul isi da seama ca a fost prejudiciat prin deposedare sau
tulburare si solicita acordarea de despagubiri pt prejudiciul suferit , aceste despagubiri vor fi
pretinse printr`un capat de cerere distinct . asadar alaturi de actiunea posesorie reclamantul va
formula si o actiune in angajarea raspunderii civile de principiu delictuale a paratului.
In actiunea posesorie se protejeaza exclusiv stari de fapt si nu s eprotejeaza in actiunea posesorie
staruile de fapt asociate invariabil unor stari de drept. In cazul starilor de fapt care reprezinta
consecinta inevitabila a unor stari de drept protejarea prin intermediul actiunilor posesorii ar
semnifica incalcarea regulii non-cumulului posesoriului cu petitoriu.
Ipoteze :
1.distinctia posesiei fata de posesia tabulara . posesia tabulara este o stare de fapt care e
invariabil asociata unei stari de drept. Prin urmare intr`o actiune posesorie este exclus ca vreuna
din parti sa`si sustina pretentiile prevalandu`se de posesia tabulara.
2. art 950 alin 2 actiunea posesorie nu poate fi introdusa impotriva persoanei fata de care exista
obligatia de restituire a bunului. Nu e vba de o obligatie de restituire generala. Textul tb inteles in
sesnsul ca actiunea posesorie nu poate fi introdusa impotriva celui fata d ecare s`a asumat
voluntar obligatia de restituire. Si hotul va fi obligat sa restituie bunul dar el nu inseamna ca se
va incadra la obligatia mentionata in 950. Aceasta se refera la detentorii precari care au asumat
voluntar prin act juridic obligatai de a restitui bunul catre posesorul sub nume de proprietar.

27

In consecinta daca sunt tulburati sau deposedati tocmai de catre cel de la care au bunul , este
exclus sa aiba actiune posesorie impotriva lor deoarece starea de fapt existenta intre detentor si
posesorul pt care stapaneste este invariabil consecinta unei stari de drept , actul juridic intre cei
doi si atunci detentorul precar daca este tulburat sau deposedat nu are decat sa se foloseasca de o
actiune pe temei contractual.
3. poate un coproprietar daca este tulburat sau deposedat de catre celalalt coproprietar sa
formuleze impotriva celui din urma actiune posesorie? Art 642 alin 2 => corproprietarul a carui
drept a fost incalc I se recunoaste dreptul ca inainte de partaj sa exercite actiuni posesorii
impotriva tertului care a intrat in posesia bunul comun in urma incheierii actului
Observatii : textul nu precizeaza ca actiunea poate fi introdusa intre coproprietari si vbeste de un
tert. Ipoteza e urmatoarea : un coproprietar nerespectand drepturile celorlalti constituie in
favoarea unui tert prin act juridic un drept asupra bunului comun si in virtutea acelui drept il
pune in posesie pe tert. In situatia aceasta ce poate face celalalt coproprietar : poate introduce
impotriva tertului actiune posesorie.
Ce se intampla daca I se inchiriaza bunul unui tert de catre un sg coproprietar si celalalt ce face?
Introduce actiune posesorie impotriva tertului. A nu sa uita ca chiriasul e detentor precar si el
poseda pt cel care i`a dat bunul si daca se introduce actiune impotriva lui se vizeaza si
coproprietarul care i`a dat bunul in detentie .
Chiar daca 642 alin 2 se refera exclusiv la actiuni posesorii introduse de coproprietari impotriva
tertului, de principiu , actiunile posesorii vor putea fi introduse si intre coproprietari in masura in
care unul dintre acestia il deposedeaza pe celalalt.
Intre coproprietari poate sa intervina partaj de folosinta. Partajul de folosinta = copropstabilesc
modul in care va folosi fiecare copro bunul . intr`o astfel de situatie unul dintre ei foloseste
partea celuilalt. Intr`o astfel de situatie poate celalalt sa introduca actiune posesorie? NU , de ce?
Pentru ca in mom in care intervine un partaj de folosinta consecinta care va fi ? ei fiind si
ramanand coproprietari inseamna ca cel care foloseste unul din camere nu o foloseste avand
elementul subiectiv animus corespunzator celui ce se considera proprietar exclusiv ci el stie ca o
stapaneste pt sine dar si pt ceilalti coproprietari fiind aplicabil regimul detentorilor precari. In
aceste conditii , revenind la regula conform careia detentorul precar nu poate introduce actiune
posesorie impotriva celui pt care stapaneste. Deci daca a intervenit un partaj de folosinta intre
coproprietari ei vor avea actiuni pe temei contractual unul impotriva celuilalt , dar nu actiuni
posesorii.

28

Observatie cu caracter general : de regula in doctrina se apreciaza ca actiunileposesorii sunt

actiuni exclusiv imobiliare, adica ele ar proteja doar posesia asupra bunurilor imobile.
Argumentul fiind regula din art 937 => posesia bunurilor mobile valoreaza proprietate. Pornind
de la aceasta regula se apreciaza de multe ori ca in materie mobiliara odata ce protejezi posesia
invariabil protejezi si proprietatea. Prin urmare invariabil s`ar depasi zona actiunilo posesorii si
ar trebui sa ne orientam spre zona actiunilor petitorii. Argumentu e subred : mai intai 937 e un
text de misa , nu se aplica la orice posesia de bunuri mobile.
Ex: hotul sau posesorul de rea credinta nu se poate prevala de art 937.
Actiunile posesorii pot fi exercitate si pt protejarea posesiei exercitate asupra bunurilor mobile.
Conditiile pt exercitarea si admisibilitatea actiunilor posesorii :
Actiunea posesorie generala :
1.actiunea posesorie este admisibila doar pt a sanctiona un act sau fapt prin care a fost
contrazisa posesia exercitata de catre reclamant = in lipsa oricarei incalcari contraziceri a
posesiei , chiar daca reclamantul a fost prejudiciat prin fapta paratului el nu va putea uza de
actiunea posesorie impotriva celui din urma.
Exemple:
1. vecinul isi contruieste casa. Vine cu mai multe masini de transport care sunt
late si prin urmare lovesc si rastoarna gardul pe care il construise vecinul alaturat. Gardul se
prabusest ein terenul alaturat si camioanele intra si ele pe teren. Va putea cel prejudiciat sa
introduca actiune posesorie?
NU, deoarece nimeni nu s`a manifestat in sensul de a`I contesta posesia pe care o exercita asupra
terenului propriu.
2. X e vecin cu un cioban si la un moment dat oile ciobanului patrund pe pr lui X.
se poate formula actiune posesorie? NU , pt ca nu a fost contestata posesia. Ci una in raspundere
civila.
Exista de principiu tulburare sau deposedare , adica act de contrazicere a posesiei atunci cand
paratul a inceput sa exercite asupra celuiasi bun o posesie sub nume de proprietar (atunci
intervien deposedarea) sau o posesie mai restransa (tulburare).
2.in cazul posesoriei generale e necesar ca anterior deposedarii sau tulburarii reclamantul sa fi
exercitat posesia asupra bunului litigios timp de cel putin 1 an . in masura in care posesia
acestuia s`a intins in concret pe o perioada de timp mai scurta reclamantul va avea posibilitatea
de a invoca jonctiunea propriei posesii cu posesia exercitata anterior de catre autorul sau.

29

3.posesia reclamantului sa fi fost utila nu intereseaza f tare deoarece caracterul util a posesiei
se prezuma, reclamantul nu va fi tinut sa probeze ca posesia sa nu am fost viciata. O Astfel de
proba nu are decat sa o faca paratul.
In masura in care paratul invoca un viciu al posesiei reclamantului este necesar ca acel viciu fie
sa fie absolut , fie daca e relativ paratul sa se regaseasca intre persoanele care se pot prevala de el
.
4. pentru admibilitatea posesoriei generale este necesar sa nu fi trecut mai mult de un an din
momentul tulburarii sau al deposedarii.
Observatii : legea califica termenul de maximum un an ca fiind de prescriptie extinctiva. E
indoielnica calificarea in acest sens fara nici o rezerva deoarece termenele de prescriptie sunt
susceptibile de intrerupere si suspendare.
Sunt 2 termene : pentru reclamantsa fi podeta minim 1 an si pentru parat .logica este urmatoarea:
instanta are de comparat intre 2 posesii : posesia reclamantului care a pierdut prin deposedare
bunul si posesia paratului. Criteriu de comparatie intre ele va fi durata.logica celor 2 termene e
actiunea va fi admisibila intotdeauna atunci cand posesia exercitata anterior deposedarii de catre
reclamant va fi de minimum un an iar posesia paratului trebuie sa fie mai mica de un an .
Observatie in leg cu termenul : 921 lit g ) posesia inceteaza prin deposedare daca posesorul
ramane lipsit de posesi abunului mai mult de un an . din momentul deposedarii posesorul are la
dispozitie actiune posesorie , daca este introdusa in termenul de un an si e admisa se va considera
ca el nu am fost nicicand deposedat.
In masura in care exista acte succesive de tulburare in posesie exercitate de catre parat termenul
de un an va incepe sa curga din momentul primului act de tulburare in posesie.
ACTIUNEA POSESORIE SPECIALA
1. un act de contrazicere a posesiei cu cerinta suplimentara ca deposedarea sau tulburarea
sa se produca prin violenta fizica sau morala.
2. de la mom deposedarii sau tulburarii sa fi trecut mai putin de un an .
Totodata prin exceptie de la regula conform careia are relevanta juridica doar posesia utila
actiunea posesorie speciala poate fi exercitata si pentru protejarea unei posesii viciate.
ACTIUNEA POSESORIE REGLEMENTATA DE ART 952 CC
Delimitari :

30

1. art 949 alin 1 : prin actiunea posesorie se urmareste prevenirea sau inlaturarea oricare
tulburari.
La posesoria generala a intervenit anterior tulburarea sau deposedarea si prin intermediul actiunii
se urmareste inlaturarea.
Actiunea regl de 952 urmareste PREVENIREA unei tulburari viitoare a posesiei => nu se mai
poate discuta in cadrul acestei actiuni despre cerinta de a fi trecut mai putin de un an din
momentul tulburarii
2. nu este suficient riscul in cadrul posesiei 952 unei potentiale tulburari sau deposedari
fiind necesar pentru admisibilitatea actiunii sa existe riscul unui prejudiciu viitor pe care ar urma
sa il suporte reclamantul fie datorita unui bun al paratului fie datorita unei actiuni intreprinse de
catre acesta din urma.
Ex: sa presupunem ca am 2 vecini care au 2 terenuri alaturate. In favoarea unuia dintre terenuri
si in sarcina celuilalt exista o servitute de a nu construi ceea ce inseamna ca pe unul dintre
terenuri nu se pot realiza constructii deloc sau nu inalte. Proprietarul terenului beneficiar al
servitutii afla ca vecinul sau urmeaza sa construiasca un bloc inalt pe teren propriu. In acest fel
se va incalca servitutea si posesia servitutii. Ipotetic va avea la dispozitie o actiune petitorie prin
care sa isi valorifice dreptul sau o actiune posesorie in care sa valorifice posesia. Pt a`l bloca
beneficiatrul servitutii introduce actiune posesorie pe art 952. Va fi admisibila? NU pt ca in
ipoteza data nu exista riscul producerii unui prejudi iu , exista doar riscul incalcarii posesiei si nu
e suficient. E necesar sa demonstrezi ca prin in calcarea posesiei o sa fii prejudiciat !

De regula cand discutam despre contrazicerea posesiei asupra unui bun inseamna ca cineva va
incepe sa exercite o posesie contrara ceea ce va presupune acte materiale asupra twerenului tau :
ocupa , trece , etc. prin urmare exista tendinta sa consideram ca a contrazice posesia presupune
inevitabil si invariabil acte exercitate pe bunul care se afla in posesia ta. Tulburarea nu e
conditionata de acte materiale pe vcare tulburatorul sa le exercite asupra bunului reclamantului.
Tulburarea posesiei se poate face si prin acte materiale exercitate asupra unui alt bun. Nu e
necesar pt a avea o contrazicere a posesiei ca actele de tulburare sa fie realizate asupra sau in
mod direct asupra bunului aflat in posesia reclamantului.

Chestiuni procedurale : AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT

Hotararea pronuntata in solutionarea actiunii posesorii nu are autoritate de lucru judecat intr`o
viitoare actiune petitorie intervenita intre aceleasi parti si cu privire la acelasi bun.

31

In principiu si invers lucrurile s`ar prezenta logic la fel pt ca lucrurile daca s`au solutionat in
petitoriu nu inseamna ca s`au lamurit si in posesoriu , numai ca pentru a se evita complicatii
legiuitorul transeaza in NCPP in sensul urmator :
1004 alin 2 hot jud prin care s`a solutionat o actiune privitoare la fondul dreptului (aici intra si
actiunile petitorii )are autoritate de lucru judecat intr`o cerere posesorie ulterioara in legatura cu
acelasi bun.
Ba voi sunteti pe sistem proces verbal ))
Posesia tabulara
art 885 alin 1 art 1273 OBS :intabularea in CF este un act material , un fapt material (scrie
nenea frumos ) )care niciodata nu poate fi mod de dobandire a proprietatii. Mod de dobandire a
proprietatii ramane si in materie de imobile , contractul . un fapt material nu poate fi izvor de
drepturi.
Inscrierea in CF a drepturilor reale functioneaza ca o conditie care amana eficacitatea actului
juridic . transferul dreptului real in continuare se produce si in sistemul NCC prin efectul actului
sau faptului juridic iar intabularea in CF nu reprezinta in sine un mod distinct de dobandire a
dreptului de proprietate sau a altui drept real imobiliar.

Curs 5
Cartea funciara stare de fapt -> posesia tabulara care presupune sistemul de carte funciara
Reglementari legale a publicitatii legale imobiliara :

codul civil 876-915 , 18-24

Legea de punere in aplicare a CC 56 , 76-82
L7/1996 -> sistemului CF , varianta L7 republicata in anul 2013 MO 83 din 2013

32

In CC gasim principiile de functionare a mecanismului de CF , regulile substantiale , L 7

reglementeaza strict procedural modul de organizare a CF- de aceea avem 2 reglementari.
Exista si alte sisteme de publicitate mobiliara :
1.posesia -> legiuitorul spune ca opozabilitatea drepturilor reale mobiliare este asigurata
prin intermediul posesiei pt ca posesia mobiliara asigura publicitatea adica posibilitatea tertilor
de a cunoaste existenta drepturilor reale (materia mobiliara )
2. Arhiva electronica a garantiilor real mobiliare (materie mobiliara)
Toate acestea vizeaza publicitatea unor drepturi patrimoniale.
In timp ce CF functioneaza ca un sistem general de publicitate in materie imobiliara nu exista in
sfera bunurilor mobile un sistem de publicitate echivalent . In materie mobilara exista doar
sisteme speciale de publicitate care au ca obiect exclusiv publicitatea unor situatii juridice
determinate.
Rezumat= cf in materie imob acopera tot , in matria bunurilor mobile sunt mai multe
variante, dar fiecare acopera numai o parte.
Ex: Registrele de stare civila : mij de pub care au ca ob situatii (drepturi ) nepatrimoniale /
extrapatrimoniale.
Cunoasterea nu este scopul final al Cf , ci este o etapa intermediara. CF este un mij de asigurare
a cunoasterii . OBS: posesia este de la natura . posesia tabulara este generata de lege contra
posesiei ca stare de fapt studiata.
Clasificare in functie de efectele asociate publicitatii legale :
sisteme de publicitate cu efect de informare
sisteme de publicitate legala cu efect confortativ ( de opozabilitate)
sisteme de publicitate cu efect atributiv de drepturi
Art 1583 CC alin 2. => viseaza ipoteza in care o cesiune de creanta se inscrie in arhiva
electronica mobiliara pt a i se asigura opozabilitatea fata de alti potentiali cesionari ai aceluiasi
drept .(seamana cu 1275 -> cel care intra primul in poseai efectiva a bunului ) Daca acelasi drept

33

de creanta este transmis la 2 pers diferite , va fi preferata persoana care si-a inscris mai intai
cesiunea in arhiva electronica. Avem publicitate cu efect de opozabilitate.
Art 903 CC => in CF se poate inscrie inclusiv minoritatea proprietarului respectiv punerea lui
sub interdictie, se poate nota in CF. Efectele ? acestea sunt de informare ! utilitatea ?interesul e
din perspectiva interzisului , adica se face aceasta publicitate cu efect de informare in masura in
care ulterior tertul contracteaza cu minorul/ cel pus sub interdictie , sa nu poata tertul sa invoce
B-C la inchierea contractului.
Art 885 CC => aici gasim efectul atributiv de drepturi al publicitatii imobiliare.

De regula ->intereseaza mai multe variante ale cunoasterii. Cunoasterea directa , indirecta /
mediata e aceea prin CF (inscrisul prevede cine e proprietarul).
Discutia la nivel practic : daca eu contractez cu cel ce e inscris in CF ca proprietar desi stiu foarte
bine ca actul in temeiul caruia a fost el inscris e nul , in situatia aceasta pot sa ma prevalez de
cuprinsul CF sau nu ?
Art 22 CC alin 2=> textul stabileste regula si exceptia. In mod normal daca legea nu
spune nimic regula este ca , cunoasterea reputata/mediate prin sistemul CF are aceiasi
valoare juridica cu cunoasterea directa sau de fapt. Consecinta faptului ca cele 2 au
valoare juridica echivalenta : in masura in care ai cunoscut pe alta cale decat din
cuprinsul sistemului de publicitate situatia juridica reala in fara de CF , nu te poti prevala
de cuprinsul CF invocand B-C.
Art 2482 2483 => 2482 spune in alin 1 : publicitatea gajului bunurilor mobile se realizeaza prin
deposedare.
Gajul este un drept mobiliar in materie de bunuri mobiliare .
2483 : detinerea bunului de catre creditor trebuie sa fie publice si neechivoca atunci cand
.gajul nu poate fi opus => in masura in care din posesie tertii nu pot sa cunoasca direct ,
nemijlocit ca bunul este la creditor , gajul nu este opozabil fata de ei. In lipsa cunoasterii este
inopozabil.

34

La gaj avem 2 posibilitati alternative de a-i realiza publicitatea :

deposedarea -> prin cunoastere directa ca e pus in posesie creditorul
Inscrierea -> intermediul sistemului de publicitate
Art 2423 CC =>e vba de ipoteci mobiliare , concursul dintre ea si gaj .
-> daca vin in concurs cele 2 drepturi are prioritate ipotecacare a fost inscrisa in arhiva chiar daca
bunul a fost predat creditorului gajist anterior ceea ce inseamna ca ipotecarul la momentul la
care se inscrie in arhiva era de R-C. Adica , ideea e ca art 22 alin 2 care stabileste regula e ca
cunoasterea efectiva si cunoasterea prin sistemul de publicitate au aceiasi valoare juridica. Textul
spune ca totusi legea poate sa deroge de la aceasta regula. In 2423 exact asta face legea : nu e
suficient sa se fi cunoscut in mod direct existenta gajului caci asta nu il face opozabil pe gaj fata
de creditorul ipotecar. In acest articol exista o ipoteza de exceptie in care cunoasterea efectiva
directa valoarea mai putin decat cunoasterea prin intermediul sistemului de publicitate.
In ce priveste cunoasterea in materia sistemelor de publicitate putem avea 3 ipoteze :
1.conteaza juridic posibilitatea de cunoastere indiferent de sursa acesteia (cunoasterea
efectiva si cunoasterea prin sistemul de publicitate au aceiasi valoare juridica. )
2.conteaza juridic atat cunoasterea mediata ,reputata cat si cunoasterea efectiva, directa
insa anumite efecte juridice ii sunt asociate doar celei dintai ->cunoasterea mediata ,
reputata
3.(2423)conteaza juridic exclusiv posibilitatea de cunoastere asigurata prin intermediul
sistemului de publicitate. Cunoasterea faptica, concreta este irelevanta !
Intereseaza unde ne incadram cu CF , la 1,2 sau 3.
Analiza pct 3: nu se mai discuta despre cunoastere ca fiind esentiala . va conta realizarea unei
formalitati, aceea de inscriere intr`un anumit registru. Nu mai conteaza cunoasterea pentru ca
avem 2423 unde creditorul ipotecar isi inscrie ipoteca desi cunoastea faptul ca anterior exista
dreptul de gaj. Prin urmare acolo e conflictul intre ipoteca si gaj , unde nu mai conteaza
cunoasterea ci un singur lucru si anume realizarea formalitatilor de publicitate.
!!!! in materie de CF ce ipoteza avem? Ipoteza a sau b ? in materie de CF avem ipotezele a si b.

35

Varianta a presupune ca acel efect este generat in acelasi mod fata de tert atat prin
inscrierea in registrul de publicitate cat si prin cunoasterea efectiva . de ex tertul e vecin ,
a fost martor cand ai incheiat contractul. Deci rezulta ca anterirr inscrierii fata de el
contractul era opozabil.
Varianta b diferentiaza ceea ce inseamna ca pentru a se produce efectele juridice impuse
de lege (opozabilitate , costituire , etc) e absolut necesar sa te inscrii in registrul de
publicitate. Insa daca tertul e parsiv si stie chiar inainte de inscriere( cunoaste situtia
juridica) tertul nu se va putea ascunde in spatele sistemului de publicitate . chiar daca
dreptul tau nu e dobandit, nu e opozabil se va sanctiona reaua credinta a tertului care
cunoscand faptic situatia juridica reala totusi ti`a incalcat dreptul.
Ipoteza 1 : care este efectul inscrierii in CF? ->opozabilitate in principiu *885 va avea si efect
atributiv *
Art 56 Legea de punere in aplicare : => dispozitiile cu privire la CF se vor aplica
(regulile de 885) numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru la nivel de tara. (nu exista
cadastru la nivelul intregii tari). Pana in acel moment raman aplicabile regulile din L7
din 96. Inscrierea ramane cu efect de opozabilitate doar.
In prezent de principiu marea majoritate a situatilor CF pastreaza doar efectul de opozabilitate .
Situatie : a vinde lui B , vinde lui C acelasi teren. Exista o CF in care figureaza ca proprietar A. B
care a cumparat primul nu se inscrie in CF. cata B nu se inscrie in CF (nu e terminat cadastrul ) a
dobandit dreptul de proprietate de la A ? DA , insa dobandirea e inopozabila fata de C. C se duce
primul si se inscrie in CF dar este de |R-C , a aflat de la un vecin ca anterior A ii vanduse terenul
lui B. in situatia aceasta , daca C a aflat anterior , care e consecinta? Dreptul de proprietate
dobandit de B este opozabil lui C , mai precis cunoasterea directa produce aceleasi efecte juridice
cu sistemul de publicitate caz in care ne incadram in varianta a. deci sistemul de CF are efect de
opozabilitate care inca se aplica pana la finalizarea cadastrului, se incadreaza deci pe varianta a
in care cunoasterea efectiva si cunoasterea reputata au aceleasi efecte juridice : opozabilitatea
situatiei juridice cunoscute!

36

Exemplu 2 : varianta b , 885 CC. -> s-a terminat cadastru la nivelul CJ. Din momentul finalizarii
devine aplicabil art 885 CC. consecinta e aceea ca inscrierea in CF are ca efect dobandirea
dreptului si efect de opozabilitate fata de terti.
Art 901 CC => vbeste despre dobandirea cu B-C. alin 2 -> A vinde la B dupa care A vinde la C.
B nu se inscrie in CF. C apuca sa se inscrie in Cf inaintea lui B. in situatia aceasta cunoascanduse ca C a cunoscut pe alta cale , care e consecinta faptului ca C a cunoscut pe alta cale vanzarea
dintre Asi B? => C e de rea credinta . pe 885 daca tu cunosti vanzarea anterioara fara de tine
cine e proprietar ? Asau B? fata de tine e in continuare proprietar A. diferenta esentiala este :
conteaza si ca ai cunoscut pe alta care decat prin CF insa cunoasterea aceea nu produce aceleasi
efecte juridice ca sistemul de publicitate.
Art 897 CC => actiunea in prestatie tabulara fata de tertul de rea-credinta. => consecinta este ca
in lipsa inscrierii in CF nu poti sa dobandesti dreptul de proprietate orice ai face. Prin urmare ce
se intampla daca tertul cunoaste ca tu ai incheiat actul juridic. Nu se intampla nimic sub aspectul
dobandirii dreptului tau , tu in continuare nu dobandesti nimic in raport cu tertul. Dar , daca tertul
cu rea credinta isi inscrie el mai intai dreptul in CF , tu vei avea Ia dispozitie o actiune indreptata
impotriva lui prin care vei putea : consecinta admiterii actiunii in prestatie tabulara : B va
demonstra ca C s-a inscris cu rea-credinta si prin admiterea actiunii B va fi inscris in CF dupa C.
in CF va aparea A, C si apoi B ca si cand B a dobandit de la C. B va deveni proprietar numai din
momentul in care s-a realizat inscrierea dreptului sau in CF.
Concluzia e urmatoarea : in timp ce cu efect de opozabilitate si cunoasterea efectiva si inscrierea
in Cf produceau unul si acelasi efect si anume dreptul dobandit de mine devenea opozabil fata
de terti pe noul sistem din CC , amandoua cunoasterile au relevanta juridica insa diferita. Daca
ma inscriu in CF pot sa dobandesc dreptul in virtutea actului juridic , daca nu sunt inscris dar
tertul cunoaste pe alta cale eu nu dobandesc vreun drept opozabil tertului insa tertul nu se va
putea ascunde in spatele CF . sistemul de CF pe NCC se incadreaza in cele 3 ipoteze discutate la
varianta B.
!!!!!In prezent ramane in marea majoritate sistemul cu efect de opozabilitate. 15 16 min.
Sistemul de publicitate imobiliara = reprezinta un ansamblu coerent de norme legale care
asigura posibilitatea de cunoastere a situatiilor juridice imobiliare avand drept scop final

37

acela de a transa conflictele intre drepturi concurente asupra sau in legatura cu acelasi
imobil , prin intermediul efectului confortativ sau al celui atributiv.
Scopul final al oricarui astfel de sistem este sa furnizeze un mijloc de solutionare a conflictelor
intre drepturile concurente. Asadar sistemele de publicitate vizeaza siguranta dinamica a
circuitului civil pt ca sistemul de publicitte in pofida aparentei nu urmareste in mod esentil sa il
protejeze pe cel caree inscris in sistem ci pe tertul care s-ar putea sa doreasca sa contracteze cu
privire la un bun car efigureaz ain sistemul d epublicitate. Sistemul de publicitate urmareste in
primul rand sa protejeze pe tertii care doresc sa dobandeasca bunul , de aceea e siguranta
dinamica si nu urmareste sa protejeze pe proprietarii actuali. El asigura si mijloace de protectie
statica , exemplu : in conflictul dintre posesie si posesie tabulara , e mai tare posesia tabulara.
Prezumtia de proprietar care e pusa la dispozitie de posesia tabulara. In situatia aceasta posesia
tabulara protejeaza pe cel care figureaza in CF.

Obiectul , continutul si procedura specifica sistemului de publicitate prin CF

Art 876 CC alin 1 alin 3 -> art 537 defineste bunurilor imobile.
Art 537 CC-> definitia legala a bunurilor imobile in acceptiunea CC
imobil in CF = doar terenuri si constructii. Ex: am un teren in apahida , o casa in Bunaziua si un apartament in Manastur. Fiind proprietar pe toate imobilele , ai o singura CF?
NU , raspuns confirmat de 878 alin 2 "aceiasi carte funciara nu poate cuprinde decat un
singur imobil."
Art 878 alin 2 prevede ca aceiasi CF nu poate cuprinde decat un singur imobil => CF este un
sistem de publicitate real ( opozitie cu sistemele de publicitate personale ) ceea ce ins ca CF e
construita in jurul bunului imobil si nu in functie de persoana proprietarului. Prin urmare intr-o
CF va putea figura un singur imobil in acceptiunea art 876 alin 3.
De ce e important ca e un sistem real aceasta de CF? pentru ca inainte era un sistem personal
bazat pe transcriptiuni si inscriptiuni. Era personal pentru ca fiecare persoana avea cate un
registru daca avea in proprietate bunuri imobile. Daca tu voiai sa urmaresti cum a evoluat bunul

38

imobil trebuia sa fi sigur ca ai gasit registrul ultimului proprietar fiindca registrele erau tinute pe
proprietari nu pe bunuri, prin urmare era foarte greu sa verifici cine era proprietar.
In sistemul de CF e mult mai simplu sa urmaresti bunul deoarece indiferent de proprietar , bunul
are CF propriu.
Se poate sa ai 2 terenuri si sa le treci in aceasi CF? Da ->este posibila situatia numai intr`o
singura ipoteza aceea in care pot fi unite prin alipire si sa formeze un sg imobil putand fi
intabulate in aceasi CF.
Daca ai o suprafata mare de teren si vrei sa o parcelezi si sa o vinzi unor persoane diferite:
inainte de a vinde : operatiunea de CF va presupune 1.dezlipirea in mai multe parcele
2. transcrierea in CF diferite: daca terenul mare era
in Cf nr 1 din localitatea Cj , in urma dezlipirii se vor forma 10 imobile de CF , prin urmare va
trebui sa deschizi 9 CF.
Si intr-un caz si in celalalt discutam despre transcrierea intr`o noua CF.
Cartea funciara presupune : 4 parti / componente : fiecare Cf e identificat in fct d elocalitatea
unde e situati imobilul : titlu : nr si localitatea
Art 23 din L7 republicata ! mentioneaza inscrierile ce se fac in fiecare dintre parti.
Partea 1: (foaia de proprietate ) descriere sumara a imobilului
Partea 2: (foaia de avere )proprietarii succesivi ai imobilului. Se va mentiona intotdeauan si titlul
in baza caruia se face dob
Partea 3: (foaia de sarcini)in principiu vor fi inscrise toate dezmembramintele contituite in
favoarea tertilor si garantiile reale imobiliare constituite asupra imobilului respectiv .

39

Curs 6

Tipurile inscrierilor de carte funciara

-> inscrierile in CF se prezinta in 4 variante :

Intabulare
Inscrierea provizorie
Notarea
Radierea

INTABULAREA :
- reprezinta varianta de inscriere in CF utilizata in cazul drepturilor reale imobiliare
principale sau accesorii ( vizeaza si ipotecile si garantiile reale) .

INSCRIEREA PROVIZORIE :
-viseaza aceiasi categorie de drepturi care fac si obiectul intabularii cu diferenta ca in
-timp ce intabularea este o inscriere definitiva , inscrierea provizorie se face intotdeauna sub
conditia confirmarii ei ulterioare. -> art 882 CC : Drepturile reale atunci cand sunt dob sub
conditie nu seintabuleaza ci doar se inscriu provizoriu.
-> art 912 CC alin 1. : in cazul conditiei rezolutorii :
Diferenta intre cele 2 e ca in prima ipoteza cand inscrierea se face cu privire la un drept sub
conditie dobandit , sub conditie suspensiva, dupa 5 ani s eva radia dreptul. Daca e sub conditie
rezolutorie dupa 10 ani va ramane in Cf fara a mai fi afectat de conditie. Daca nu mai e afectat de
conditie ce fel de inscriere va fi dupa 10 ani ? incrierea initiala care era provizorie va fi
transformata in intabulare.
-> art 898 CC : in loc de intabulare se face inscriere povizorie : textul cuprinde
ipotezele cel emai des intalnite :

40

..: s-a incheiat o promisiune de vanzare , care nu se executa. O part eintroduce actiune in
instanta prin care sa se pronunte o hot in situatia aceasta cocontractantul are la dispozitie o
cale de atac , pana in mom solutionarii , dreptul care ii este lui conferit va fi inscris provizoriu.

NOTAREA :
- drepturi subiective altele decat drepturile reale imobiliare (creante , dr potestative). Se
noteaza de asemenea situatii juridice sau fapte juridice care influneteaza regimul juridic al
bunului imobil.
Ipoteze:

inscrierea dr re locatiune. Aceasta se inscrie in CF prin notare.

Situatia in care exista promisiuni sau pacte de optiune sau clauze de inalienabilitate sau
interdictii de instrainare sau clauze de rezerva a proprietatii

Clauza de rezerva a proprietatii : avinde un bun lui B, B nu plateste pretul sau pretul integral la
data vanzarii. Vz se poateproteja amanand transferul de pr pana la momentul platii pretului.
Clauza care are ca obiect amanarea
Pact de optiune: art 1278 : act juridic din car ein favoarea uneia dintre parti s enaste un drept
potestativ. Ex : Eu X inchei cu Y un contract prin care consimt anticipat la un al doilea
contract .

OBSERVATII:
Art 901 CC : dobandirea cu BC a unui drept tabular -> art 877 :drepturile reale imobiliare .
901 face referire exclusiv la dr reale care figureaza in CF , se exclud dr de creant a, potetative
orice alt drept din CF in afara de dr reale imobiliare.

41

Art 909 CC alin 2 si 3 / Art 931 CC : -> ideea la toate 3 e ca la inceput cand ti`ai inscris dr in Cf
erai de buan credinta dar nu ai avut titlu. Toate aceste pb ar determin aradierea dr tu din Cf. daca
ai fost de BC ce se intampla? => sunt protejati dobanditorii de BC.
Art 911 CC : protejarea tertilor de BC prin intermediul publicitatii materiale a CF ( exemplif art
901, 909 CC ) functioneaza exclusiv pentru tertii dobanditori in beneficiul carora s`a realizat
intabularea in CF. beneficiarii isngurelor notari In CF nu se pot prevala de protectia conferita
prin publicitatea materiala chiar daca au fost de BC la momentul inscrierii dreptului lor.

RADIEREA :
-stergerea din CF a unor inscrieri preexistente.
- a nu se confunda radierea cu rectificare cuprinsului CF. rectificarea poate sa presupuna
oricare din inscrierile de mai sus. Inseamna punerea de acord a situatiei juridice reale cu
cuprinsul CF.

ORA 2 :
Principiile / regulile de CF :
1. regula efectului atributiv de drepturi al CF :
Dobandirea dreptului real imobiliar in virtutea actului juridic este amanata,
suspendata pana la momentul realizari formalitartilor de CF fara ca aceasta sa
semnifice ca faptului material al inscrierii ii este asociat statutul de titlu respectiv
izvor de drepturi.

42

Inscrierea drepturilor reale in CF nu necesita executarea vreunei obligatii

suplimentare , distincte din partea instrainatorului. In acest sens a se vedea art
885 alin 1 CC care precizeaza ca inscrierea in Cf se face in temeiul actului sau a
faptului juridic car ejustifica cererea de inscriere. Intereseaza aceasta pt ca nu
exista nici o obligatie de a da pe care trebuie sa o execute vanzatorul si care sa
contribuie la . ART 35 L 7 / 1996
2. regula neutralitatii :
aceasta regula stabileste ca inscrierile in CF vor fi facute de principiu doar la solicitarea
persoanei interesate. Pt inscrierea in CF ai nevoie de un titlu si de cerere.
Art 13 din L 7 /1996 : in situatiai
aceasta nu exista titlu. Procedura din art 13 este o procedura exceptionala , necontecioasa
in care se porneste de la un fapt.
3. regula efectului relativ am inscrierilor in CF
potrivit acestei reguli dobanditorul unui drept tabular va putea solicita inscrierea dreptului
sau in CF , dobandind astfel posesia tabulara , doar in masura in care titlul sau de
dobandire provine de la una si aceiasi persoana cu actualul titular tabular al dreptului
respectiv . exemplu : daca A are un contract de vz cumparare de la B
totusi inmasura in car eexista mai mult etransmisiuni succesive fara sa se fi operat
inscrielrile in Cf , atunci ultimul dobanditor/ actualul va putea solicita inscrierea tuturor
dobanditorilor succesivi care l`au precedat,

Curs 7 Reale

13.11.2013

43

Principiul prioritatii, respectiv principiul publicitatii materiale in materie de CF.

Art 887- enumerarea nu este una limitativa; alin 1 este precizeaza ca se dobandesc independent
de intabulare si in alte ipoteze;
Art 553 alin 2 se refera la ipoteza succesiunilor vacante, respectiv a bunurilor imobile
abandonate care se dobandesc independent de inscrierea in CF.
Art 887 precizeaza situatia de exceptie in care, in anumite ipoteze drepturile reale imobiliare pot
fi dobandite si independent de inscrierea in CF;
Art 887 alin 3 in cazurile prev la alin 1, adica dobandit independent de intabulare, titularul dr
astfel dobandite nu va putea disp de ele decat dupa ce s-a facut inscrierea; va rog frumos aveti
mare grija la textul asta si sa-l intelegeti cum trebuie,!!!!
Textul spune ca nu poti dispune de ele prin CF. Asta inseamna ca daca de exemplu s-a dobandit
un dr real imobiliar prin succesiune el are toate dr de proprietar; alin 3 face aplicatia
regulileiprincipiului relativitatii inscrierii in CF; alin 3 nu spune succesorul nu va putea sa
dispuna prin intermediul CF; esti propr fiindca ai dobandit prin succesiune independent de
intabulare ne spune art 887 alin 1. Esti successor legal, ai dobandit un teren fara intabulare,
independent de intabulare. Esti proprietar extratabular, ai toate atributele dreptului de proprietate:
usus, fructus si abusus. Poti sa instrainezi acest bun, insa problema apare in cazul dobanditorului.
De ce? Pentru ca daca tu instrainezi dreptul de proprietate prin act juridic redevine aplicabil art
885.
Art 885 de principiu dobandirea dreptului real se face in momentul intabularii; cel la care ii
instrainezi bunul va trebui sa isi inscriere dreptul in CF. Asta inseamna ca cel la care ii instrainezi
tu bunul va trebui pentru ca sa produca efectul translativ al actului juridic sa isi inscrie dreptul in
CF. Cumparatorul vrea sa se inscrie in CF. Ce va constata el? Ca in CF apare ca proprietar cel
decedat, iar titulul lui provine de la un successor. Se va admite de catre registratorul de CF
inscrierea cumparatorului? Nu pt ca titlu lui nu provine de la posesorul tabular. Posesor tabular e
in continuare mortul. Intr-o astfel de situatie de ce se va respinge cererea? Facandu-se aplicatia
regulei efectului relativ al inscrierii in CF. Inscrierea in CF se poate face doar daca titulul tau
vine de la posesorul tabular. Asta e ratiunea alin 3. Consecinta va fi ca degeaba o instraineza prin

44

act juridic succesorul, dobanditorul va putea sa isi inscrie dreptul numai solicitand mai intai
intabularea dreptului succesorului si mai apoi intabularea dreptului celui care o cumparat de la
successor!!!!
In CF nu pot exista sincope, trebuie sa apara toti proprietarii succesiv!!!
Principiul prioritatii in masura in care 2 sau mai multe pers distincte sunt
indreptatiteintemeiate sa dobandeasca drepturi concurente asupra aceluiasi imobil va fi preferata
persoana care si-a inregistrat mai intai cererea de inscriere a dreptului in favoarea sa, in CF.
Principiul prioritatii se aplica intotdeauna cu respectarea cerintelor bunei-credinte de CF.
Inseamna ca de exemplu: daca A instraineaza acelasi imobil lui B si lui C, sau nu il instraineaza;
la unu il instraineaza si la celalalt il ipotecheaza. Ordinea ii: mai intai s-a facut actul catre B si
ulterior catre C. C se duce primul la CF pt ca el sa beneficieze de principiul prioritatii, el trebuie
sa fie de buna-credinta. Ce inseamna ca trebuie sa fie de b-c? Sa nu fi cunoscut pe alta cale
directa faptul ca anterior se incheiase actul dintre A si B .
Art 22 alin 2 respectiv art 901 alin 2 lit c amandoua textele legale, in rezumat ne spun ca in
materie de CF cunoasterea prin intermediul sistemului de publicitate si cunosterea directa au
aceeasi valoare juridica.
Art 930 alin 1 dreptul de proprietate asupra unui imobil si dezmembramintele sale pot fi
inscrise in CF in temeiul uzcapiunii in folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani. Este vorba
despre uzucapiunea extratabulara. Nu asta ne intereseaza.
Art 930 alin 2 in toate cazurile uzucapantul poate dobandi drepturi numai daca a inregistrat
cererea de inscriere in CF inainte ca o terta persoana sa isi fi inregistrat propria cerere de
inscriere in folosul sau pe baza unei cauze legitime. In cursul sau dupa implinirea termenului de
uzucapiune, ce legatura are 930 alin 2 cu ce povestim noi astazi? Are legatura cu principiul
prioritatii;
Eroare intervine cand tu te consideri in mod eronat proprietar pt ca tu ai un titlu de la un
neproprietar pe care tu il consideri proprietar. B-c eroare intervine cand tu esti inscris in temeiul
unui act juridic cu un neproprietar.

45

Art 931 uzucapiune tabulara; alin 1 nu mai poate fi contestat cand cel inscris e cu bunacredinta. Asta nu e o uzucapiune propriu-zisa, e o greseala.
Lit a proprietarul terenului a decedat;
Exemplu: am un teren in Apahida. Proprietarul a decedat. Proprietarul figureaza ca posesor
tabular. Succesorul lui, legal, universal omite sa se inscrie ca proprietar. Un tert ia in posesie
terenul si stapaneste 10 ani. Dupa 10 ani se gandeste tertul merge la un avocat si ii zice ca
poate sa initieze procedura uzucapiunii extratabulara. Se duce tertul, initiaza procedura si pe la
10 ani jum, succesorul isi depune el cerere sa fie intabulat. In situatia asta cine va fi preferat ca
proprietar? Succesorul. De aici deduce ca zisa uzucapiune extratabulara nu este un mod de
dobandire extratabular al proprietatii.
Art 887 se dobandesc fara inscriere in CF cand provin din mostenire, accesiune
naturala, vanzare silita, expropriere pt cauza de utilitate publica si alte cazuri prev de
lege; deci esti proprietar chiar daca nu esti inscris in CF.
La uzucapiunea extratabulara degeaba ai uzucapat 10 ani, vei deveni proprietar numai dupa ce
esti intabulat in CF. Tocmai de aia ii riscul pt tine ca succesorul sau alta persoana care are titlu sa
depuna cerere inaintea ta si sa devina proprietar si sa ramai cu buza umflata).
La uzucapiunea extratabulara devii proprietar numai in momentul intabularii si se aplica
principiul prioritatii. Asta inseamna ca daca cineva are alt titlu, ex mostenitorul are succesiunea
si depune cere inaintea mea degeaba am posedat eu 15 ani. Asta a fost un exemplu de aplicatie al
principiului prioritatii si de aia am vrut sa-l discutam.
Publicitatea materiala a CF potrivit acestei reguli, cuprinsul CF se considera intotdeauna a fi
exact (adica in concordanta cu situatia juridica reala), in folosul/beneficiul tertilor de CF care au
dobandit cu buna-credinta drepturi tabulare (drepturile reale imobiliare) si exercita posesia
tabulara in concordanta cu titlul care a justificat inscrierea lor (art 901, respectiv art 909).
Regula asta face aplicatia la ceea ce ati intalnit voi la partea generala in ipoteze de felul:
succesorul aparent, mandatarul aparent, proprietarul aparent. In toate situatiile exista o situatie
juridical aparenta, cineva parea a fi proprietar, mandatar, successor si exista un tert care era in
eroare si contracta cu falsul mandatar, cu falsul proprietar prin act juridic cu titlu oneros. Situatia

46

ramanea neschimbata fata de tertul de buna-credinta, in sensul ca el ramanea proprietar sau

contractul pe care il incheia el lega pe mandant pt a fi protejat tertul de buna-credinta. Acelasi
lucru se intampla in materie de CF. Situatia in care tertul de CF este indus in eroare de catre
cuprinsul CF. In aceasta situatie el fiind indus in eroare, el va fi protejat in sensul ca va ramane
proprietar desi a contractat cu un neproprietar. Difera daca actul e oneros sau gratuit. Discutam la
act in revendicare.
Buna-credinta de CF - eroarea legitima, scuzabila, neimputabila deoarece, a fost generata\cauzata
de cuprinsul inexact al registrului de publicitate. In masura in care aceasta inexactitate este
cunoscuta pe alta cale b-c nu poate fi invocate.
O abordare comparativa a regimului juridic al posesiei tabulare, respectiv al posesiei intelese ca
exercitiul in fapt al unui drept.
1. Amandoua sunt stari de fapt, insa spre deosebire de posesia clasica, posesia tabulara este
o stare de fapt invariabil generata de si asociata unei situatii juridice. In consecinta,
invocarea posesiei tabulare semnifica intotdeauna faptul ca persoana respectiva intelege
sa se prevaleze de starea de drept care justifica posesia tabulara. In rezumat, posesia
tabulara, pretentiile intemeiate pe posesia tabulara vor putea fi valorificate exclusiv in
cererile petitorii, nicidecum in actiunile posesorii.
Posesia poate sa subziste foarte bine in absenta oricarui titlu.
Exemplu: hotul care e posesor fara sa aiba un mod de dobandire a dreptului pe care il exercita.
In schimb, posesia tabulara nu poate sa subziste daca dispare situatia juridical din spatele
ei.
Exemplu: daca esti inscris ca proprietar in CF si actul juridic in baza caruia s-a facut inscrierea
este anulat, ce se va intampla cu inscrierea ta? Va fi radiate din CF. posesia tabulara nu se poate
autosustine in lipsa unui titlu, ea va fi supusa riscului de a fi desfiintata.
Asemnari de regim juridic
I.
Fata de posesor
a. Efectul atributiv asociat posesiei tabulare (art 885) vs. efectul confortativ asociat posesiei
(art 936).

47

b. Solutionarea conflictului de titluri concurente (art 891 vs. art 1275).

Art 1275 - Daca avem bunuri mobile .. povesti.. transmise la 2 persoane in situatia aia va fi
preferat primul care intra in posesie cu b-c.
Art 891 in rezumat ne zice ca cel care a dobandit mai intai posesia tabulara, deci evident ca
iarasi trebuie ca el sa fi fost de b-c.
S-ar parea ca in ambele situatii posesia, respective posesia tabulara functioneaza la fel. In
materie mobiliara este preferat in caz de drepturi concurente primul care o fost pus in
posesie, in materie imobiliara este preferat primul care o dobandit posesia tabulara.
Asemnarea este foarte mare cu o nuanta; pct a, in materie imobiliara daca vinzi bunul mobil
cand se transfera proprietatea? Art 1273 la momentul incheierii contractului. Remiterea
bunului, dobandirea corpusului are 936, deci opozabilitate. In materie mobiliara,
eficacitateefectele translativ de proprietate intre parti se produce independent de posesie in
momentul in care s-a incheiat actul juridic, iar punerea in posesie asigura numai eficacitatea
fata de tert.
Eficacitate=efecte
Art 885 drepturile reale inscrise in CF se dobandesc, atat intre parti, cat si fata de terti
numai prin inscriere. Deci in cazul posesiei tabulare, ea conditioneaza atat eficacitatea intre
parti cat si fata de terti. De aia se spune in materie mobiliara ca dreptul s-a transmis de la
incheierea actului.
c. Prezumtia relativa a existentei dreptului real (art 900 vs. art 919 alin 3).
Art 919 alin 3: l am discutat. Nu ar trebui sa fie o noutate pt voi!!!
Art 900: daca in CF s-a inscris un drept real in folosul unei persone, se prezuma ca acel drept
exista in folosul ei. De ce e foarte importanta aceasta prezumtie? Pt ca art. 565 importanta
practica foarte mare!!!!

In materia act in revendicare; proba dreptului de proprietate in cazul

imobilelor inscrise in CF se face cu extrasul de CF. art 900 evita problema vesnic existent in
material dreptului de proprietate. In materia imobilelor cuprinse in CF proba dreptului de
proprietate se va face cu extrasul de CF tocmai pt ca pana la dovada contrara se prezuma relativ

48

ca daca esti inscris in CF, tu esti titularul acelui drept. Prezumtia seamana cu aia din 919 alin 3,
ca daca avem conflict intre cele 2 prezumtii are prioritate prezumtia intemeiata pe posesia
tabulara.
Art 900 alin 3 - dovada contrara a acestei prezumtii se poate face numai in cazurile prevazute de
art 887, adica dobandirii extratabulare si pe calea actiunii in rectificare. Textul asta seamana cu
ala de la partea generala care spune ca partile pot face proba actului juridic numai prin inscrisuri
daca actul juridic are o valoare mai mare de 200.000 de lei. De ce seaman cele 2 texte? Noi tot
timpul discutam despre opozabilitate (ca va place voua de la partea generala). Discutam despre
opozabilitate substantiala, adica de opozabilitatea drepturilor subiective. Pe langa asta exista si
opozabilitate probatorie, adica exista anumite mijloace de proba. Martorii, prezumtiile sunt
inopozabile ca mijloc de proba a actului juridic at cand este facuta de catre parti.
Art 900 alin 3 este opozabila ca proba contrara numai proba facuta in cond art 887, adica
dobandirii extratabulare sau proba facuta in conditiile rectificarii. Ce inseamna asta? Insemna ca
nu mai este doar o simpla proba deoarece rectificarea duce la inlaturarea din CF a inscrierii
respective. Deci cata vreme cineva figureaza ca proprietar in CF prezumtia aia de proprietate nu
va putea fi rasturnata decat in 2 ipoteze:
1. Aia limitativa pe art 887 ca in situatii megaexceptionale tu ai dobandit proprietatea
extratabular.
2. Il rectific din CF.
Alfel, nu se poate face proba contrara. Foarte important acest lucru!!!
d. Uzucapiunea - dobandirea dreptului real prin efectul posesiei (art 931 vs.939).
Art 939- dobandirea bunului mobil in temeiul uzucapiunii; Acela care poseda bunul altuia timp
de 10 ani poate dobandi dreptul de proprietate.
Art 931- de ce 931 si nu 930? Pt ca 930 este uzucapiune extratabulara care este un efect al
posesiei inteleasa ca stare de fapt, pe noi ne intereseaza sa vedem daca avem si o uzucapiune care
sa fie efectul posesiei tabulare. De aia avem 939 in materie de buniri mobile, iar in materie
imobiliara avem 931. Fiindca 931 este efectul posesiei tabulare.
Art 931 nu este o veritabila uzucapiune;

49

Exemplu: A se inscrie in CF in temeiul unui contract de vz-cump ; contr de vz-cump este lovit de
nulitate absoluta (termen de 5 ani; pt nulitate relativa termen de 3 ani si era prescrisa); la alin 1 ni
se spune ca dreptul celui inscris cu b-c si fara cauza legitima, o ramas inscris in CF 5 ani; ulterior
nimeni nu iti mai poate contesta inscrierea, nu iti mai poate radia dreptul din CF. in temeiul
uzucapiunii tabulare ti se procura un alt titlu care inlocuieste actul initial si inscrierea ta nu mai
poate fi contestata.
Imaginati-va ca nu aveam 931; 10 ani ai posesie tabulara, dupa 10 ani cel care ti-o instrainat
constata ca actul e lovit de nulitate absoluta si invoca in instant nulitate absoluta si obtine
desfiintarea contractului. Consecinte: tu ce statul juridic aveai? Mai erai proprietar sau nu? S-o
anulat actul, repet. Tu esti inscris in CF, dar actul este anulat. Mai esti proprietar? NU si astepti
cu sufletul la gura sa se ceara radierea inscrierii tale din CF. Tocmai, pt a fi protejat de astefl de
situatii ai la dispozitie uzucapiunea tabulara care este un efect al posesiei tabulare. Intabularea in
sine nu este un mod de dobandire a proprietatii. La fel posesia in material mobiliara asigura
dobandirea prin intermediul uzucapiunii regl de art 939. Un pic ciudatica, in mod normal avem
uzucapiune doar pt imobile; o discutam altadata deoarece legiutorul roman o dorit sa inoveze in
dr civil si o creat uzucapiunea in materie mobiliara.
II.
Fata de terti
a. Spre deosebire de regimul posesiei, in cazul posesiei tabulare intervine o consecinta
juridical de maxima relevanta cu privire la circumscrierea obligatiei de a se informa care
le revine tertilor.
art.14 buna-credinta: orice persoana fizica sau juridica trebuie sa-si exercite drepturile si
obligatiile civile cu b-c. din aceasta obl generala de a actiona cu b-c deriva si obl de a te
informa in momentul in care intri intr-un raport juridic. Tocmai de aceea, este protejat juridic
doar tertul care s-a aflat intr-o eroare scuzabila, legitima, adica tertul care s-a aflat in eraoare
desi a actionat cu buna-credinta si si-a indeplinit obl de a se informa. Am mai intalnit asta la
partea generala, la eroarea viciu de consimtamant.
Care este interesul pt terti din perspectiva posesiei tabulare? Atat posesia, cat si posesia
tabulara functioneaza ca mijloace de publicitate care dau tertilor posibilitatea sa cunoasca
cine este sau nu este proprietarul. Care este diferenta?

50

Diferenta dintre cele 2 ca regim juridic este ca in cazul posesiei tabulare obligatia de a se
informa care le revine tertilor se rezuma la verificarea cuprinsului de CF. In materie
mobiliara nu este suficient sa spui ca te-ai increzut in aparenta create de posesie.
Art 948 si art 920
Art 948 posesorul de buna-credinta dobandeste fructele; la alin 3: in cazul fructelor
produse de imobile inscrise in CF, b-c in conditiile pt a respinge act in rectificare, adica in
cond de la art 901. In cazurile celelalte, posesorul este de b-c at cand avem bunuri mobile
frugifere sau imobile care nu figureaza in CF daca nu cunoaste si nici nu ar trebui dupa
imprejurari sa le cunoasca.
b. In legatura cu pct. a publicitatea materiala vs. dobandirea proprietatii mobiliare prin
efectul posesiei de buna-credinta (Art 901 si 909 vs art 937).
Art. 909 alin 3 nu intereseaza sa intelegeti act in rectificare, o sa o intelegeti la momentul
oportun. Act in rectificare se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care si-au inscris un
drept real dobandit cu b-c, printr-un act juridic cu titlu oneros.. in aceste cazuri termenul va fi de
3 ani socotiti de la data inregistrarii cererii de inscriere formulate de catre dobanditorul
nemijlocit.
Exemplu: A vinde la B. B se intabuleaza in CF in anul 2012. B vinde la C care se intabuleaza si
el in CF in 2014. In 2016 A solicita in instanta si obtine nulitatea contractului dintre A si B. prin
urmare B este un neproprietar, ceea ce inseamna ca si C ar trebui sa fie si el un neproprietar. Art
909 alin 3 ne spune ca in masura in care C a dobandit cu b-c si au trecut 3 ani din momentul
inscrierii dreptului lui B, insituatia asta C va ramane proprietar si inscrierea lui nu va mai putea fi
atacata de catre A chiar daca prin ipoteza C a dobandit de la un neproprietar.
Art 937 alin 1: persoana care cu b-c incheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate
cu titlu oneros avand ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul in care
are corpus si animus. Aceeasi situatie, dobandesti bunul de la neproprietar si din secunda in care
ai posesia tu devii proprietar. De data asta este un efect al posesiei, dincolo este un efect al
posesiei tabulare. Diferenta este la 938.

51

Art 938 este de b-c posesorul care nu cunostea si nici nu trebuia sa cunoasca; daca era in
materie de CF ne spune ca este de b-c ala care s-a increzut in cuprinsul CF si nu mai adauga ca
nici nu trebuia, pe cand in materie de bunuri mobile nu e suficient invariabil ca l-ai vazut pe ala
in posesia bunului.
Exemplu: l-am vazut conducand masina si am cumparat-o de la el. Sa fii sanatos ca nu esti de bc. de ce nu esti de b-c? Ca aveai si alte modalitati de a verifica daca intradevar ala este proprietar.
Tineti minte in materie de CF obligatia informare se rezuma la cercetarea CF, in materie
mobiliara posesia nu este singurul mijloc de publicitate.

Universalitati de fapt si universalitati de drept

Distinctia dintre universalitatile de fapt si cele de drept
Universalitati de fapt un ansamblu de 2 sau mai multe bunuri determinate pe care proprietarul
comun al acestora a inteles sa le afecteza unei anumite finalitati\scop determinat.
Ex: cartile dintr-o biblioteca; toti fluturii din insectar pe care ti-ai apropiat prin ocupatiune;
Art 541 sa cautam daca vrem; idea este:
Universalitatea de fapt nu influenteaza regimul juridic al bunurilor pe care le contine. Este o
chestiune de conventie, proprietarul intelege sa asocieze anumite bunuri. Juridic vorbind nu are
nici o relevanta universalitatea de fapt, de aia este stupid ca este reglementata in codul civil.
Universalitatea juridica sau de drept reprezinta o entitate care cuprinde un ansamblu de drepturi
si obligatii evaluabile in bani, fara a se confunda si fara a depinde de continutul ei concret de la
un anumit moment dat.
Ex: Daca ai o biblioteca cu carti si la un moment dat donezi cartile respective la o gradinita
evident ca universalitatea de fapt numita biblioteca va inceta sa existe, insa, in schimb daca
discutam despre patrimonial unei persoane, in masura in care persoana respectiv nu are obligatia

52

si ea isi instraineaza toate drepturile din patrimoniu, evident ca patrimoniul ei nu inceaza sa

existe.
Universalitate de drept sau juridical influenteaza regimul juridic al drepturilor si obligatiilor pe
care le contine prin aceea ca ea face posibile mecanisme juridice precum subrogatia reala sau
gajul general al creditorilor.
Ex: de gaj; In masura in care dobandesti anumite bunuri printr-o donatie, printr-o succesiune, ele
intra in activul tau patrimonial. Automat, toate aceste bunuri dobandite vor fi folosite ca garantie
pt obligatiile pe care tu le ai fata de creditorii sai. Deci regimul lor juridic va fi automat influentat
de faptul ca au picat in patrimonial tau.
Universalitatile juridice care au fost imaginate in teoria dr civil sunt: patrimoniul, masa
patrimoniala, respectiv patrimoniul de afectatiune.
In dreptul civil roman in prezent exista doar 2: patrimoniul si masa patrimoniala. Dr civil roman
nu a admis si nu ava admite de principiu existent unor veritabile patrimonii de afectatiune. Cele 2
mari teorii despre patrimoniu, amblele provin din dr german, ambele au fost importate in dr civil
roman pe filiera franceza. Cele 2 teorii sunt: teoria personalista si teoria patrimoniului de
afectatiune.
Teoria personalista spune ca patrimonial exista alaturi de fiecare subiect de drept. Orice persoana
fizica sau juridica numai prin faptul ca e recunoscuta ca subiect de drept si are aptitudinea
abstracta de o dobandi drepturi si obligatii, aptitudinea e explicate tocmai prin faptul ca trebuie
sa aiba obligatoriu patrimoniu. De ai nu poti sa-ti instrainezi patrimonial decat cand mori.
Teoria patrimoniului de afectatiune care spune ca pot sa am un patrimoniu si desprins de
persoana in masura in care parimoniul ala cu active si pasiv este afactat unui anumit scop. Apare
pt ca existau ipoteze practice in care spre exemplu anumite persone de regula prin succesiune
cedau patrimoniul lor pt infiintarea unei fundatii. Pt ca nu toate fundatiile au personalitate
juridical ce facem cu patrimonial ala? Raspunsul o fost ca ramane in aer variant sistemului
german. Sistemul francez nu o putut digera aceasta varianta si o creat SRL adica pers jur cu rasp
limitata care are personalitate juridical, e subiect de drept si are un patrimoniu afectat activitatii

53

ei. In dr civil actual la fundatii si asociatii spune ca ambele au personalitate juridical, deci noi nu
putem admite 2 lucruri:
1. Ca exista martieni verzi cu 2 antene)
2. Ca exista un patrimoniu de afectatiune
Noi nu admitem decat ca ca ai parimoniu si persoana sic a eventual un patrimoniu poate fi
divizat in mai multe mase patrimoniale.
CURSUL 8 , ora 1

O sa reluam discutia de unde ne-am oprit sapt trecuta, probleme legate de universalitatile juridice
si cele de fapt. O sa va spun unele lucruri legate de universalitatile de fapt. Nu mai reluam
definitia, retinem astfel cateva trasaturi pe care vreau sa le clarificam:

univ.de fapt, cum ii spune si numele, este exclusiv o stare de fapt, tocmai de aceea, ea nu
influenteaza regimul juridic al bunurilor pe care le contine, prin urmare, este exclusa
instituirea unui regim juridic general la nivelul universalitatii de fapt, regim care sa
devina automat aplicabil bunurilor care vor intra in viitor in componenta acesteia. Dupa
cum am spus, universalitatea de fapt, spre deosebire de univ.juridica, contine bunuri si nu
drepturi.

De asemenea, tot in antiteza cu univ. juridica, univ. de fapt nu are o latura pasiva, asadar
ea nu cuprinde obligatii!! In fine, univ. de fapt se identifica cu continutul sau, prin
urmare, NU poate exista independent de bunurile determinate, care o alcatuiesc!

Retineti!! O diferenta intre univ.de fapt si univ. Jur : spre deosebire de univ de drept, univ
de fapt va fi intotdeauna cedata in TOT sau in PARTE exclusiv prin intermediul
transmisiunilor cu titlu particular( o sa discutam mai incolo despre ele ) . Ultima diferenta
care ne intereseaza: in cadrul univ. de fapt NU are loc SUBROGATIA reala , mecanism
juridic, care poate fi explicat exclusiv in cadrul univ. juridice!! In fine, univ de fapt, este
invariabil absorbita intr-o univ. jur. , adica intr-un patrimoniu sau foloase patrimoniale!

54

Si acum sa trecem la UNIV. JUR: am inceput sapt trecuta prin definitie si am spus cu titlu
general ca ele pot exista in dr civ sunt: PATRIMONIUL SI MASA PATRIMONIALA. In
dr civ roman nu poate sa existe patrimoniu de afectatiune!!

Art. 31(3) dupa ce ne zice titlul am deduce ca partimoniul de afectatiune ar fi o

chestiune distincta de masa patrimoniala al 3 ne bulverseaza complet..zice ca patr.de
afect=mase patrimoniale si le insira acolo de asemenea, art. 33 patr.profesional
individual, ar parea iar sa fie vb de un patr distinct, afectat desfasurarii unei anumite
profesii Concluzia : legiuitorul roman foloseste neglijent in art. 31(3) si art 33( 1)
conceptul de patrimoniu de afectatiune, care este definit apoi fiind o masa patrimoniala,
adica ca diviziune a unui alt patrimoniu. Nu poti avea un patrimoniu ca diviziune a unui
alt patrimoniu ( e o absurditate), pt. ca, in principiu, patrimoniul e o aptitudine fara
margini, fara limite, de a avea orice fel de dr si oblig patrimoniale!
Asadar, o aptitudine din asta nu poate fi absorbita intr-un alt patrimoniu. Ca sa
vedem o diferenta , adica o reglementare de patr de afectatiune (Nu o sa gasim in Codul
civil patr de afect, dar ca sa vedem pur si simplu o diferenta ) art 773 fiducia e o
operatiune jur prin care constituitorul transfera dr, garantii, etc catre fiduciar, care le
exercita in folosul beneficiarilor . Fiduciarul= un fel de proprietar temporar! Ex: desi nu
prea merge ipoteza, dar imaginati-va ca beneficiarul ar fi o pers. minora care nu-si poate
administra bunurile, si atunci le dai la fiduciar pana devine major... nu merge in dr civ
roman, dar aceasta e o ipoteza de fiducie. Observati spre finalul textului 773 ...o masa
patrimoniala autonoma... Deci, in masura in care un avocat are calitatea de fiduciar, el
poate sa aiba calitatea asta, deci patr avocatului va fi divizat si va rezulta => o diviziune
in plus: masa patrimoniala fiduciara. Cate diviziuni vom gasi in patrimoniul avocatului?
Minim doua- NU! Fiind avocat , ne uitam la art 33. in masura in care am aceasta ipoteza,
avocatul va avea masa bunurilor personale, masa bunurilor afectate profesiei si daca e
fiduciar va mai avea inca o masa: masa fiduciara=> 3 mase patrimoniale. Codul civil
Quebec, a influentat codul civil actual intr-o anumita masura art 1261 CC al Quebec:
patrimoniul fiduciar ( nu foloseste masa patimoniala, ci patrimoniu) format din
bunurile trasferate prin contractul de fiducie, constituie un patrimoniu de afectatiune

55

autonom si disctinct , de cel al constituitorului( cel care a dat ) , al fiduciarului ( al

avocatului) , respectiv al beneficiarului, patrimoniu asupra caruia niciunul din acestia 3
nu are pe durata fiduciei niciun drept, niciun dr real!! gasim in 1261 un veritabil
patrimoniu de afectatiune = patrimoniu fara titular. In dr civ roman asa ceva nu se poate!!
Retinem deci : in dr civ roman e posibil doar patrimoniul titular ,respectiv o divizare a
patrimoniului , fiind exclusa constituirea de patrimonii autonome suplimentar.

Acuma sa vedem cateva chestiuni legate de univ. Juridica:

1

tot timpul e in contrast in univ. de fapt, daca nu e , inseamna ca nu e cazul!

contine drepturi, NU BUNURI !! ai ACTIV / PASIV, contine drepturi si obligatii!

Utilitatea: ex: pers casatorite in regimul de comunitate; exista masa bunurilor proprii si masa
bunurilor comune => din formulare se provoaca un potential de eroare, pt ca se vb de masa
bunurilor proprii si al bunurilor comune; corect ar fi sa se vb de mase care contin drepturi, pt
ca discutam de mase patr care sunt univ. juridice. Vorbind despre bunurile comune..cate mase
de bunuri comune sunt? 2!! Daca discutam de 2 pers casatorite in regim de comunitate, avem
2 patr ale sotilor, fiecare divizat in masa bunurilor proprii si masa bunurilor comune, in masa
bunurilor comune al fiecaruia se gasesc DREPTURI , nu bunuri , adica drepturile lor de
coproprietate asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei!
3

Regimul juridic al universalitatilor indiferent daca discutam de patr sau mase patr este
reglementat legal in mod imperativ de principiu, nu se poate deroga de la regimul legal
al patrimoniului. Nu prea avem norme supletive! De ce e reglem imperativ? Explicatia 1:
patr e in mod esential legat de calitatea de subiect de dr, in principiu nu poti fi subiect de
dr, numai daca ai patr. Fara patr nu ai cap de folosinta( =aptitudinea generala de a avea dr
si obligatii) , deci patr explica cap de fol, iar cap de fol explica personalitatea jur( =
subiecti de dr, pers fizice/juridice) . Dreptul civil te recunoaste ca subiect de dr care
poate sa stea in rap jur si sa aiba dr si obligatii, numai in masura in care ai patr, doar el
poate sa iti explice cap de folosinta. Explicatia 2: teoria patr e in mod esential construita
pt protectia CREDITORILOR( siguranta ca isi vor recupera banii/ creditul trb sa le dai

56

garantii = gajul general) . In codul civil 80 % = norme supletive, restul de 20% = norme
imperative( exceptii)-patrimoniul!
Lipsa posibilitatii de constituire a unor patr de afect. in dr civil roman, vine sa confirme
principiul UNICITATII patrimoniului = stabileste ca fiecare subiect de dr poate avea un
singur patrimoniu. Fata de teoria clasica a patrimoniului, apar nuantari in ceea ce priveste
divizibilitatea acestuia: in sensul ca actualul cod civil admite divizarea patrimoniului in mai
multe mase patr. cu afectatiuni determinate. Divizarea patr , posibil divizarii, este de
asemenea reglem in mod imperativ. Aceasta inseamna ca divizarea patr. e posib doar at cand
legea o permite in mod expres si de principiu, divizarea patr nu atrage scindarea GAJULUI
general!! Chiar daca patr e divizat in 2 sau mai multe mase patr gajul general nu e dizivat,
el se intinde asupra intregului activ patrimonial. Aceasta e regula . Avem insa si exceptii: art
786-fiducia; al 2) titularii creantelor... nu pot urmari decat aceste bunuri ... 786(2)=exceptie
de la regula: daca se constituie o masa fiduciara , creditorii fiduciari pot sa urmareasca
exclusiv bunurile care se gasesc in masa patr fiduciara. in masura in care prin exceptie ,
divizarea patr in mase patr atrage si scindarea gajului general, aceasta scindare nu va
influenta dr/garantiile creditorilor anteriori divizarii !! ex: dupa facultate, devii avocat.. are
loc divizarea masei patr: masa bunurilor personale si masa bunurilor afectate profesiei....
inainte de a incepe activitatea de avocat am luat un imprumut de 100.000 euro pt o masina..
in situatia asta: divizarea patr va putea fi opusa doar creditorilor care dobandesc aceasta
calitate ulterior , nu si celor anteriori( nu poti sa le afectezi lor garantia) !!
In principiu, masa patr ca univ juridica are aceleasi trasaturi cu patrimoniul, indiferent de ce
mase patrimoniale discutam: profesionala, a pers casatorite, masa fiduciara= in principiu
toate sunt univ juridice , care are atat activ cat si pasiv, de asemenea o universalitate care se
transmite prin intermediul unor transmisiuni universale, si e o univ in cadrul careia se produc
subrogatiile reale. De aceea, daca am un bun propriu, pe care il instrainez in timpul casatoriei
si cu suma obtinuta achiztionez un alt bun, el va intra tot in masa bunurilor proprii( avem
mecanisul subr reale) . Deci, masa patr , de principiu, preia aceleasi trasaturi pe care le are
patr.
Divizarea patr nu poate sa influenteze gajul general. In principiu, fiind vorba de patrimoniu
( atribut esential al personalitatii juridice) , el nu ar putea fi instrainat fara pierderea calitatii

57

de subiect de drept. Nicio pers nu poate prin acte inter vivos sa isi transmita in tot/ parte
patrimoniul. La persoane fizice e destul de clar, numai cand dai coltul se transmite patr la
succesori. La Pers Juridice isi va trasmite patr la incetarea activitatii ( prin lichidare) ; pe
langa aceasta , apare si reorganizarea.. acolo va fi afectat implicit si gajul general al
creditorilor. Art 235 NCC efectele fuziunii...daca avem o absorbtie...dr si oblig se transmit
in patr p.j care absoarbe ... poate fi neplacut pt creditori, pt ca ei vor fi in concurs cu
creditorii p.j aborbante. Ex: avem un s.r.l mic , care e absorbit de o societate mai mare , srl-ul
are si el activ si pasiv, deci are creditori..in mom in care e aborbit , e posibil ca el sa fie
solvabil, dar societatea care absoarbe e la limita cu solvabilitatea , asta inseamna ca creditorii
srl-ului vor veni in concurs cu creditorii societatii mai mari si se pot trezi ca nu isi mai pot
recupera integral creantele. De la art. 236 incolo.. 236(2) divizarea totala.... inseamna ca are
loc propriu-zis o fractionare..se imparte activul si pasivul intre 2 entitati juridice distincte ..ce
se intampla cu creditorii? O atare situatie art 243 le permite creditorilor sa faca opozitie..cu
privire la modul de impartire... pe noi ne intereseaza mecanisul de protectie al creditorilor, pt
ca gajul lor general a fost dizivat...art. 238 + 1518 debitorul raspunde cu toate bunurile sale
prezente si viitoare-aceasta e regula ..de la 1518... iar la 238 de ex. dintre cele 2 societati A
si B rezultate prin divizare una primeste un imobil( cumparat cu credit bancar), automat ei ii
va reveni si obligatia de a achita creditul respectiv. ( daca era ipoteca, ea merge odata cu
bunul, pt ea ca confera urmarire). Alta ipoteza: firma de transport care se divizeaza ..are mai
multe camioane luate in leasing, care primeste camioanele, primeste si leasingul ... aici nu se
transmit numai dr si obligatii.. ci mai mult..calitatea de parte in contracte: creditul si leasingul
!!... dobandesti toate dr si obligatiile la care erau supuse initial societatea supusa diviziunii.
Textul de la 238 lit a) nu se refera doar la niste obligatii seci.. fiindca obligatiile sunt generate
de anumite acte sau fapte jur. Daca sunt acte juridice dobandesti si calitatea de parte in
contract . b) proportional cu val drepturilor dobandite sau pastrate ...soc. x divizata in A si
B ... A = 20% din drepturi...(imobil exemplul anterior-) ...vom scadea din 20% valoare
obligatiilor (ratele pt imobil)..ne ramane ~ 16% ...din totalul averii societatii => va raspunde
pt 16% din valoarea pasivului societatii existente initial. Regula de principiu: in cazul
divizarii unei p.j , p.j rezultate in urma divizarii, vor prelua proportional , atata cat primesc
din activ, atata vor primi si din pasiv. .. ex: daca din activ ai 15% , atata vei avea si din pasiv,
tot 15%. Ratiunea: pt a evita frauda creditorilor prin intermediul scindarii gajului general.

58

Ex: eu , creditor, am dat credit la societatea x, care avea 100% activ si 100% pasiv... eu m-am
increzut intr-un gaj general de 100% pt datoria mea ...nu vreau sa ma trezesc ca in urma
divizarii datoria mea se duce integral la A, care primeste din activ mult mai putin decat
valoarea datoriei fata de mine.. tocmai de aceea , pt a evita fraudarea creditorilor, regula este
proportionalitatea, atata primesti activ, tot atata primesti si pasiv!

REALE CURS 8 ORA 2

De regula,chiar daca acum nu se mai face distinctie intre civil si comercial,cel mai des
intalnite sunt societatile comerciale.Pe langa societatea comerciala mai exista si societatea
civila.Acum nu se mai foloseste terminologia de societate civila.Art 1892(1) societatea simpla
nu are personalitate juridica,neavand personalitate juridica,de principiu nu ar trebui sa aiba nici
patrimoniu,dar exista art.1947 care este cuprins in sectiunea referitoare la lichidarea
societatii,adica,la un moment dat societatea civila este desfiintata si ni se spune ca daca activul
net este neindestulator pentru inapoierea in intregime a aporturilor si pentru plata obligatiilor
sociale pierderea se suporta de asociati potrivit cu contributia acestora stabilita prin contract.
Intrebarea este urmatoarea-nu cumva avand in vedere ca discutam despre o lichidare a
unui activ si a unui pasiv,in situatia unei societati civile sau simpla,cum ii zice codul civil,suntem
in prezenta unui patrimoniu de afectatiune care exista pe durata existentei societatii(e de
afectatiune pt ca societatea nu are personalitate juridica),patrimoniu care va fi supus lichidarii
adica se plateste pasivul din activ si daca mai ramane ceva se imparte intre fostii asociati?Nu
cumva putem spune ca in acest caz avem un patrimoniu distinct de cel al asociatilor?Raspunsul
este ca nu avem un patrimoniu distinct,lucru care reiese din art. 1883 respectiv 1920.Ideea este
ca toate aporturile care sunt aduse de catre asociati ( aporturile pot insemna sume de
bani,bunuri,etc.)nu devin cumva proprietatea societatatii civile ci ele sunt trecute pur si simplu in
coproprietatea tuturor asociatilor ( eu asociat am fost proprietar exclusiv,acum aduc bunurile in
coproprietate,raman si eu proprietar insa doar in cota asupra aporturilor aduse.Prin urmare va fi

59

vorba despre un activ care se creeaza in patrimoniile asociatilor nicidecum intr-un patrimoniu
distinct de patrimoniile asociatilor.Tocmai de aceea in situatia unei societati civile fara
personalitate juridical,zisa lichidare prin plata pasivului va presupune plata unor datorii care se
regasesc in pasivul patrimonial al asociatilor nu intr-un pasiv patrimonial distinct.Raspunul este
daca ne raportam la 1883 si 1920 ca nici in cazul societatii civile lipsita de personalitate juridica
nu putem discuta despre un patrimoniu de afectatiune.Acelasi lucru este cu atat mai mult valabil
in cazul asocierii in participatie pe care o regasim regelementata in codul civil.

TEORIA

GENERALA

PATRIMONIULUI,RESPECTIV

UNIVERSALITATILOR

JURIDICE
Subiectul de drept nu poate exista fara patrimoniu.
Transmisiunile drepturilor patrimoniale
Dreptul subiectiv e definit ca prerogativa unei persoane adica a unui subiect de drept,prin urmare
putem deduce ca noi nu ne putem imagina dr subiectiv daca el nu are un titular.Dreptul subiectiv
exista numai in masura in care are titular.Daca el exista numai in masura in care are titular,unde
anume se gaseste dreptul subiectiv al unui titular determinat?In patrimoniul acelui titular,evident
daca discutam despre un drept subiectiv pecuniar adica evaluabil in bani.Prin urmare concluzia
este ca dreptul subiectiv evaluabil in bani nu poate sa se gaseasca decat in interiorul unui
patrimoniu pentru ca dreptul subiectiv nu poate exista fara titular.Asadar de-a lungul intregii
existente,dreptul subiectiv are doua variante,fie iese din circuitul civil,fie daca el ramane in
circuitul civil se gaseste intr-un patrimoniu.Circulatia drepturilor subiective dintr-un patrimoniu
in altul este posibila prin intermediul transmisiunilor ( vanzare-cumparare,donatie).
Dreptul subiectiv transmis dintr-un patrimoniu in altul depinde in permanenta de existenta
actului juridic care i-a asigurat transmisiunea.Dreptul subiectiv este o prerogativa,find o
prerogativa,dreptul subiectiv in sine nu isi este suficient,e o prerogativa pe care ti-o da actul sau
faptul juridic.El tot timpul va depinde de act sau de fapt,de aceea daca actul juridic e desfiintat
ulterior se va pierde si dreptul subiectiv.In materie de transmisiuni discutam despre trei categorii

60

de astfel de transmisiuni: transmisiunile cu titlu particular,transimisiunile cu titlu universal si

transmisiunile universale.
Transmisiunea cu titlu particular reprezinta transmisiunea unuia sau a mai multor drepturi
determinate dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu distinct.Aceasta poate intervene si intre doua
mase patrimoniale distincte cu conditia ca cele doua mase patrimoniale sa reprezinte diviziuni a
doua patrimonii distincte.Prin urmare putem trage doua concluzii : prima e aceea ca
transmisiunile cu titlu particular sunt transmisiuni care invariabil intotdeauna au loc intre
patrimonii distincte.Asta inseamna ca daca de exemplu te faci avocat si din masa bunurilor
personale muti in masa bunurilor afectate profesiei de avocat,nu are loc o transmisiune cu titlu
particular pentru ca in situatia asta avem o transmisiune zisa intrapatrimoniala care se produce in
cadrul aceluiasi patrimoniu,ori discutia din transmisiunile cu titlu particular se refera la
patrimonii diferite.A doua observatie e legata de faptul ca transmisiunea cu titlu particular are ca
obiect unul sau mai multe bunuri determinate.Asta inseamna ca transmisiunea cu titlu particular
are evident ca obiect numai elemente de activ.Este teoretic posibil sa transmiti intregul continut
al activului patrimonial printr-o transimsiune cu titlu particular in masura in care identifici
bunurile pe care le transmiti.
Am precizat ca patrimoniul nu poate fi transmis decat in masura in care se pierde caliatea de
subiect de drept.Concluzia este ca prin actele juridice inter-vivos de principiu se pot face numai
transmisiuni cu titlu particular.
Transmisiunile universale sunt transmisiuni care au ca obiect o univeralitate juridica in
ansamblul ei,asadar,prin intermediul transmisiunilor universale se cedeaza in principiu atat
elemente de activ cat si elemente de pasiv.
Transmisiunle cu titlu universal ( NU trebuie confundate cu subrogatiile reale cu titlu
universal).Acestea sunt acele transmisiuni care au ca obiect o cota din titularitatea asupra unei
universalitati juridice.In urma transmisiunilor prin efectul transmisiunilor cu titlu universal se va
genera starea de indiviziune intre toti dobanditorii respectivei universalitati juridice,cu alte
cuvinte cu totii vor fi cotitulari asupra unuia si aceluiasi patrimoniu.Starea de indiviziune nu se
confunda cu coproprietatea obisnuita.In timp ce coproprietatea presupune exclusiv cotitularitatea

61

asupra unui drept subiectiv,indiviziunea denumeste dobandire in cotitularitate atat a unor

elemente de activ cat si a unor elemente de pasiv patrimonial.
Transimiunea unui patrimoniu sau a unei mase patrimoniale catre o singura persoana este o
transmisiune universala pentru ca se transmite o universaliate juridica in ansamblul ei catre o
singura persoana.Pentru a discuta despre o transmisiune cu titlu universal este necesar ca un
patrimoniu,de exemplu,prin succesiune,sau o masa patrimoniala sa se transmita simultan catre
doua sau mai multe persoane distincte care sa devina cotitulari pe patrimoniu sau pe masa
patrimoniala.
In ipoteza transmisiunilor cel care transmite drepturi,universalitati,se numeste autor,iar
dobanditorii se numesc succesori sau avanzi cauza,cu titlu particular,universali sau cu titlu
universal in functie de transmisiunea despre care vorbim.Daca avem un contract de vanzare
cumparare,cumparatorul va fi avand cauza sau succesor cu titlu particular.Succesori pot fi si prin
acte intre vii.Toti cei care dobandesc valori patrimoniale sunt succesori in drepturi sau avanzi
cauza.
De regula toate transmisiunile sunt asociate cu drepturi si obligatii.Se transmit numai drepturi e
transmisiune cu titlu particular,se transmit drepturi si obligatii inseamna ca e transmisiune
universala sau cu titlu universal.
In cazul transmisiunilor universale sau cu titlu universal,de exemplu in materie de succesiuni nu
se transmit numai drepturi si obligatii izolate.In momentul in care de cuius decedeaza exista
posibilitatea ca de cuius sa fi incheiat acte juridice care nu si-au epuizat efectele.In aceasta
situatie,de exemplu,are un contract de locatiune sau un contract de comodat sau de leasing sau o
vanzare in rate si nu a platit toate ratele,succesorul universal sau succesorii cu titlu universal nu
se rezuma la a primi drepturi si obligatii isolate,ci in masura in care exista contracte pur de
executare,deci care nu si-au epuizat efectele,acei succesori vor prelua si caliatea de parte in
contractele pe care le-a incheiat de cuius.Singurele contracte care nu se continua cu succesorii
sunt contractele intuitu personae.Deci propriu-zis cand discutam despre o transmisiune
universala sau cu titlu universal prin care dobandesti titularitate exclusiva sau cotitularitate pe
universalitate juridical,inseamna ca in concret iti vor reveni drepturi,obligatii si calitatea de parte

62

in toate contractele aflate in curs de executare pe care le-a incheiat de cuius si care nu sunt acte
intuitu personae.

GAJUL GENERAL

Universalitatile juridice spre deosebire de universalitatile de fapt au activ si pasiv.Universalitatea

juridica imprima un anumit regim juridic tuturor drepturilor care se regasesc in activul sau.Un
exemplu foarte simplu putem sa dam in cazul maselor de bunuri afectate unei profesii.Toate
drepturile care intra in activul acelei mase au regimul juridic de a fi destinate exploatarii in
sensul exercitarii profesiei respective,dar,pentru orice patrimoniu,chiar daca nu avem masa de
afectatiune exista un regim general al intregului activ patrimonial: intregul active patrimonial
garanteaza intotdeauna pasivul patrimonial,deci in cazul oricarei universalitati juridice toate
drepturile care fac parte din activul patrimonial sunt afectate garantarii obligatiilor regasite in
pasiv.Aceasta legatura dintre activul si pasivul universalitatii juridice o denumim prin notiunea
de gaj general.
Gajul general este garantia comuna a tuturor creditorilor ( indiferent ca acestia detin sau nu si
alte garantii reale sau personale) si presupune ca in cazul refuzului de executare voluntara a
propriilor obligatii de catre debitor oricare din creditorii acestuia va putea sa treaca la realizarea
propriei creante prin executarea silita a oricarora dintre drepturile aflate in activul patrimonial.
REALE CURS 8 ORA 2

De regula,chiar daca acum nu se mai face distinctie intre civil si comercial,cel mai des
intalnite sunt societatile comerciale.Pe langa societatea comerciala mai exista si societatea
civila.Acum nu se mai foloseste terminologia de societate civila.Art 1892(1) societatea simpla
nu are personalitate juridica,neavand personalitate juridica,de principiu nu ar trebui sa aiba nici
patrimoniu,dar exista art.1947 care este cuprins in sectiunea referitoare la lichidarea

63

societatii,adica,la un moment dat societatea civila este desfiintata si ni se spune ca daca activul
net este neindestulator pentru inapoierea in intregime a aporturilor si pentru plata obligatiilor
sociale pierderea se suporta de asociati potrivit cu contributia acestora stabilita prin contract.
Intrebarea este urmatoarea-nu cumva avand in vedere ca discutam despre o lichidare a
unui activ si a unui pasiv,in situatia unei societati civile sau simpla,cum ii zice codul civil,suntem
in prezenta unui patrimoniu de afectatiune care exista pe durata existentei societatii(e de
afectatiune pt ca societatea nu are personalitate juridica),patrimoniu care va fi supus lichidarii
adica se plateste pasivul din activ si daca mai ramane ceva se imparte intre fostii asociati?Nu
cumva putem spune ca in acest caz avem un patrimoniu distinct de cel al asociatilor?Raspunsul
este ca nu avem un patrimoniu distinct,lucru care reiese din art. 1883 respectiv 1920.Ideea este
ca toate aporturile care sunt aduse de catre asociati ( aporturile pot insemna sume de
bani,bunuri,etc.)nu devin cumva proprietatea societatatii civile ci ele sunt trecute pur si simplu in
coproprietatea tuturor asociatilor ( eu asociat am fost proprietar exclusiv,acum aduc bunurile in
coproprietate,raman si eu proprietar insa doar in cota asupra aporturilor aduse.Prin urmare va fi
vorba despre un activ care se creeaza in patrimoniile asociatilor nicidecum intr-un patrimoniu
distinct de patrimoniile asociatilor.Tocmai de aceea in situatia unei societati civile fara
personalitate juridical,zisa lichidare prin plata pasivului va presupune plata unor datorii care se
regasesc in pasivul patrimonial al asociatilor nu intr-un pasiv patrimonial distinct.Raspunul este
daca ne raportam la 1883 si 1920 ca nici in cazul societatii civile lipsita de personalitate juridica
nu putem discuta despre un patrimoniu de afectatiune.Acelasi lucru este cu atat mai mult valabil
in cazul asocierii in participatie pe care o regasim regelementata in codul civil.

TEORIA

GENERALA

PATRIMONIULUI,RESPECTIV

UNIVERSALITATILOR

JURIDICE
Subiectul de drept nu poate exista fara patrimoniu.
Transmisiunile drepturilor patrimoniale
Dreptul subiectiv e definit ca prerogativa unei persoane adica a unui subiect de drept,prin urmare
putem deduce ca noi nu ne putem imagina dr subiectiv daca el nu are un titular.Dreptul subiectiv

64

exista numai in masura in care are titular.Daca el exista numai in masura in care are titular,unde
anume se gaseste dreptul subiectiv al unui titular determinat?In patrimoniul acelui titular,evident
daca discutam despre un drept subiectiv pecuniar adica evaluabil in bani.Prin urmare concluzia
este ca dreptul subiectiv evaluabil in bani nu poate sa se gaseasca decat in interiorul unui
patrimoniu pentru ca dreptul subiectiv nu poate exista fara titular.Asadar de-a lungul intregii
existente,dreptul subiectiv are doua variante,fie iese din circuitul civil,fie daca el ramane in
circuitul civil se gaseste intr-un patrimoniu.Circulatia drepturilor subiective dintr-un patrimoniu
in altul este posibila prin intermediul transmisiunilor ( vanzare-cumparare,donatie).
Dreptul subiectiv transmis dintr-un patrimoniu in altul depinde in permanenta de existenta
actului juridic care i-a asigurat transmisiunea.Dreptul subiectiv este o prerogativa,find o
prerogativa,dreptul subiectiv in sine nu isi este suficient,e o prerogativa pe care ti-o da actul sau
faptul juridic.El tot timpul va depinde de act sau de fapt,de aceea daca actul juridic e desfiintat
ulterior se va pierde si dreptul subiectiv.In materie de transmisiuni discutam despre trei categorii
de astfel de transmisiuni: transmisiunile cu titlu particular,transimisiunile cu titlu universal si
transmisiunile universale.
Transmisiunea cu titlu particular reprezinta transmisiunea unuia sau a mai multor drepturi
determinate dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu distinct.Aceasta poate intervene si intre doua
mase patrimoniale distincte cu conditia ca cele doua mase patrimoniale sa reprezinte diviziuni a
doua patrimonii distincte.Prin urmare putem trage doua concluzii : prima e aceea ca
transmisiunile cu titlu particular sunt transmisiuni care invariabil intotdeauna au loc intre
patrimonii distincte.Asta inseamna ca daca de exemplu te faci avocat si din masa bunurilor
personale muti in masa bunurilor afectate profesiei de avocat,nu are loc o transmisiune cu titlu
particular pentru ca in situatia asta avem o transmisiune zisa intrapatrimoniala care se produce in
cadrul aceluiasi patrimoniu,ori discutia din transmisiunile cu titlu particular se refera la
patrimonii diferite.A doua observatie e legata de faptul ca transmisiunea cu titlu particular are ca
obiect unul sau mai multe bunuri determinate.Asta inseamna ca transmisiunea cu titlu particular
are evident ca obiect numai elemente de activ.Este teoretic posibil sa transmiti intregul continut
al activului patrimonial printr-o transimsiune cu titlu particular in masura in care identifici
bunurile pe care le transmiti.

65

Am precizat ca patrimoniul nu poate fi transmis decat in masura in care se pierde caliatea de

subiect de drept.Concluzia este ca prin actele juridice inter-vivos de principiu se pot face numai
transmisiuni cu titlu particular.
Transmisiunile universale sunt transmisiuni care au ca obiect o univeralitate juridica in
ansamblul ei,asadar,prin intermediul transmisiunilor universale se cedeaza in principiu atat
elemente de activ cat si elemente de pasiv.
Transmisiunle cu titlu universal ( NU trebuie confundate cu subrogatiile reale cu titlu
universal).Acestea sunt acele transmisiuni care au ca obiect o cota din titularitatea asupra unei
universalitati juridice.In urma transmisiunilor prin efectul transmisiunilor cu titlu universal se va
genera starea de indiviziune intre toti dobanditorii respectivei universalitati juridice,cu alte
cuvinte cu totii vor fi cotitulari asupra unuia si aceluiasi patrimoniu.Starea de indiviziune nu se
confunda cu coproprietatea obisnuita.In timp ce coproprietatea presupune exclusiv cotitularitatea
asupra unui drept subiectiv,indiviziunea denumeste dobandire in cotitularitate atat a unor
elemente de activ cat si a unor elemente de pasiv patrimonial.
Transimiunea unui patrimoniu sau a unei mase patrimoniale catre o singura persoana este o
transmisiune universala pentru ca se transmite o universaliate juridica in ansamblul ei catre o
singura persoana.Pentru a discuta despre o transmisiune cu titlu universal este necesar ca un
patrimoniu,de exemplu,prin succesiune,sau o masa patrimoniala sa se transmita simultan catre
doua sau mai multe persoane distincte care sa devina cotitulari pe patrimoniu sau pe masa
patrimoniala.
In ipoteza transmisiunilor cel care transmite drepturi,universalitati,se numeste autor,iar
dobanditorii se numesc succesori sau avanzi cauza,cu titlu particular,universali sau cu titlu
universal in functie de transmisiunea despre care vorbim.Daca avem un contract de vanzare
cumparare,cumparatorul va fi avand cauza sau succesor cu titlu particular.Succesori pot fi si prin
acte intre vii.Toti cei care dobandesc valori patrimoniale sunt succesori in drepturi sau avanzi
cauza.
De regula toate transmisiunile sunt asociate cu drepturi si obligatii.Se transmit numai drepturi e
transmisiune cu titlu particular,se transmit drepturi si obligatii inseamna ca e transmisiune
universala sau cu titlu universal.

66

In cazul transmisiunilor universale sau cu titlu universal,de exemplu in materie de succesiuni nu

se transmit numai drepturi si obligatii izolate.In momentul in care de cuius decedeaza exista
posibilitatea ca de cuius sa fi incheiat acte juridice care nu si-au epuizat efectele.In aceasta
situatie,de exemplu,are un contract de locatiune sau un contract de comodat sau de leasing sau o
vanzare in rate si nu a platit toate ratele,succesorul universal sau succesorii cu titlu universal nu
se rezuma la a primi drepturi si obligatii isolate,ci in masura in care exista contracte pur de
executare,deci care nu si-au epuizat efectele,acei succesori vor prelua si caliatea de parte in
contractele pe care le-a incheiat de cuius.Singurele contracte care nu se continua cu succesorii
sunt contractele intuitu personae.Deci propriu-zis cand discutam despre o transmisiune
universala sau cu titlu universal prin care dobandesti titularitate exclusiva sau cotitularitate pe
universalitate juridical,inseamna ca in concret iti vor reveni drepturi,obligatii si calitatea de parte
in toate contractele aflate in curs de executare pe care le-a incheiat de cuius si care nu sunt acte
intuitu personae.

GAJUL GENERAL

Universalitatile juridice spre deosebire de universalitatile de fapt au activ si pasiv.Universalitatea

juridica imprima un anumit regim juridic tuturor drepturilor care se regasesc in activul sau.Un
exemplu foarte simplu putem sa dam in cazul maselor de bunuri afectate unei profesii.Toate
drepturile care intra in activul acelei mase au regimul juridic de a fi destinate exploatarii in
sensul exercitarii profesiei respective,dar,pentru orice patrimoniu,chiar daca nu avem masa de
afectatiune exista un regim general al intregului activ patrimonial: intregul active patrimonial
garanteaza intotdeauna pasivul patrimonial,deci in cazul oricarei universalitati juridice toate
drepturile care fac parte din activul patrimonial sunt afectate garantarii obligatiilor regasite in
pasiv.Aceasta legatura dintre activul si pasivul universalitatii juridice o denumim prin notiunea
de gaj general.
Gajul general este garantia comuna a tuturor creditorilor ( indiferent ca acestia detin sau nu si
alte garantii reale sau personale) si presupune ca in cazul refuzului de executare voluntara a

67

propriilor obligatii de catre debitor oricare din creditorii acestuia va putea sa treaca la realizarea
propriei creante prin executarea silita a oricarora dintre drepturile aflate in activul patrimonial.
REALE CURS 8 ORA 2

De regula,chiar daca acum nu se mai face distinctie intre civil si comercial,cel mai des
intalnite sunt societatile comerciale.Pe langa societatea comerciala mai exista si societatea
civila.Acum nu se mai foloseste terminologia de societate civila.Art 1892(1) societatea simpla
nu are personalitate juridica,neavand personalitate juridica,de principiu nu ar trebui sa aiba nici
patrimoniu,dar exista art.1947 care este cuprins in sectiunea referitoare la lichidarea
societatii,adica,la un moment dat societatea civila este desfiintata si ni se spune ca daca activul
net este neindestulator pentru inapoierea in intregime a aporturilor si pentru plata obligatiilor
sociale pierderea se suporta de asociati potrivit cu contributia acestora stabilita prin contract.
Intrebarea este urmatoarea-nu cumva avand in vedere ca discutam despre o lichidare a
unui activ si a unui pasiv,in situatia unei societati civile sau simpla,cum ii zice codul civil,suntem
in prezenta unui patrimoniu de afectatiune care exista pe durata existentei societatii(e de
afectatiune pt ca societatea nu are personalitate juridica),patrimoniu care va fi supus lichidarii
adica se plateste pasivul din activ si daca mai ramane ceva se imparte intre fostii asociati?Nu
cumva putem spune ca in acest caz avem un patrimoniu distinct de cel al asociatilor?Raspunsul
este ca nu avem un patrimoniu distinct,lucru care reiese din art. 1883 respectiv 1920.Ideea este
ca toate aporturile care sunt aduse de catre asociati ( aporturile pot insemna sume de
bani,bunuri,etc.)nu devin cumva proprietatea societatatii civile ci ele sunt trecute pur si simplu in
coproprietatea tuturor asociatilor ( eu asociat am fost proprietar exclusiv,acum aduc bunurile in
coproprietate,raman si eu proprietar insa doar in cota asupra aporturilor aduse.Prin urmare va fi
vorba despre un activ care se creeaza in patrimoniile asociatilor nicidecum intr-un patrimoniu
distinct de patrimoniile asociatilor.Tocmai de aceea in situatia unei societati civile fara
personalitate juridical,zisa lichidare prin plata pasivului va presupune plata unor datorii care se
regasesc in pasivul patrimonial al asociatilor nu intr-un pasiv patrimonial distinct.Raspunul este
daca ne raportam la 1883 si 1920 ca nici in cazul societatii civile lipsita de personalitate juridica

68

nu putem discuta despre un patrimoniu de afectatiune.Acelasi lucru este cu atat mai mult valabil
in cazul asocierii in participatie pe care o regasim regelementata in codul civil.

TEORIA

GENERALA

PATRIMONIULUI,RESPECTIV

UNIVERSALITATILOR

JURIDICE
Subiectul de drept nu poate exista fara patrimoniu.
Transmisiunile drepturilor patrimoniale
Dreptul subiectiv e definit ca prerogativa unei persoane adica a unui subiect de drept,prin urmare
putem deduce ca noi nu ne putem imagina dr subiectiv daca el nu are un titular.Dreptul subiectiv
exista numai in masura in care are titular.Daca el exista numai in masura in care are titular,unde
anume se gaseste dreptul subiectiv al unui titular determinat?In patrimoniul acelui titular,evident
daca discutam despre un drept subiectiv pecuniar adica evaluabil in bani.Prin urmare concluzia
este ca dreptul subiectiv evaluabil in bani nu poate sa se gaseasca decat in interiorul unui
patrimoniu pentru ca dreptul subiectiv nu poate exista fara titular.Asadar de-a lungul intregii
existente,dreptul subiectiv are doua variante,fie iese din circuitul civil,fie daca el ramane in
circuitul civil se gaseste intr-un patrimoniu.Circulatia drepturilor subiective dintr-un patrimoniu
in altul este posibila prin intermediul transmisiunilor ( vanzare-cumparare,donatie).
Dreptul subiectiv transmis dintr-un patrimoniu in altul depinde in permanenta de existenta
actului juridic care i-a asigurat transmisiunea.Dreptul subiectiv este o prerogativa,find o
prerogativa,dreptul subiectiv in sine nu isi este suficient,e o prerogativa pe care ti-o da actul sau
faptul juridic.El tot timpul va depinde de act sau de fapt,de aceea daca actul juridic e desfiintat
ulterior se va pierde si dreptul subiectiv.In materie de transmisiuni discutam despre trei categorii
de astfel de transmisiuni: transmisiunile cu titlu particular,transimisiunile cu titlu universal si
transmisiunile universale.
Transmisiunea cu titlu particular reprezinta transmisiunea unuia sau a mai multor drepturi
determinate dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu distinct.Aceasta poate intervene si intre doua
mase patrimoniale distincte cu conditia ca cele doua mase patrimoniale sa reprezinte diviziuni a
doua patrimonii distincte.Prin urmare putem trage doua concluzii : prima e aceea ca

69

transmisiunile cu titlu particular sunt transmisiuni care invariabil intotdeauna au loc intre
patrimonii distincte.Asta inseamna ca daca de exemplu te faci avocat si din masa bunurilor
personale muti in masa bunurilor afectate profesiei de avocat,nu are loc o transmisiune cu titlu
particular pentru ca in situatia asta avem o transmisiune zisa intrapatrimoniala care se produce in
cadrul aceluiasi patrimoniu,ori discutia din transmisiunile cu titlu particular se refera la
patrimonii diferite.A doua observatie e legata de faptul ca transmisiunea cu titlu particular are ca
obiect unul sau mai multe bunuri determinate.Asta inseamna ca transmisiunea cu titlu particular
are evident ca obiect numai elemente de activ.Este teoretic posibil sa transmiti intregul continut
al activului patrimonial printr-o transimsiune cu titlu particular in masura in care identifici
bunurile pe care le transmiti.
Am precizat ca patrimoniul nu poate fi transmis decat in masura in care se pierde caliatea de
subiect de drept.Concluzia este ca prin actele juridice inter-vivos de principiu se pot face numai
transmisiuni cu titlu particular.
Transmisiunile universale sunt transmisiuni care au ca obiect o univeralitate juridica in
ansamblul ei,asadar,prin intermediul transmisiunilor universale se cedeaza in principiu atat
elemente de activ cat si elemente de pasiv.
Transmisiunle cu titlu universal ( NU trebuie confundate cu subrogatiile reale cu titlu
universal).Acestea sunt acele transmisiuni care au ca obiect o cota din titularitatea asupra unei
universalitati juridice.In urma transmisiunilor prin efectul transmisiunilor cu titlu universal se va
genera starea de indiviziune intre toti dobanditorii respectivei universalitati juridice,cu alte
cuvinte cu totii vor fi cotitulari asupra unuia si aceluiasi patrimoniu.Starea de indiviziune nu se
confunda cu coproprietatea obisnuita.In timp ce coproprietatea presupune exclusiv cotitularitatea
asupra unui drept subiectiv,indiviziunea denumeste dobandire in cotitularitate atat a unor
elemente de activ cat si a unor elemente de pasiv patrimonial.
Transimiunea unui patrimoniu sau a unei mase patrimoniale catre o singura persoana este o
transmisiune universala pentru ca se transmite o universaliate juridica in ansamblul ei catre o
singura persoana.Pentru a discuta despre o transmisiune cu titlu universal este necesar ca un
patrimoniu,de exemplu,prin succesiune,sau o masa patrimoniala sa se transmita simultan catre

70

doua sau mai multe persoane distincte care sa devina cotitulari pe patrimoniu sau pe masa
patrimoniala.
In ipoteza transmisiunilor cel care transmite drepturi,universalitati,se numeste autor,iar
dobanditorii se numesc succesori sau avanzi cauza,cu titlu particular,universali sau cu titlu
universal in functie de transmisiunea despre care vorbim.Daca avem un contract de vanzare
cumparare,cumparatorul va fi avand cauza sau succesor cu titlu particular.Succesori pot fi si prin
acte intre vii.Toti cei care dobandesc valori patrimoniale sunt succesori in drepturi sau avanzi
cauza.
De regula toate transmisiunile sunt asociate cu drepturi si obligatii.Se transmit numai drepturi e
transmisiune cu titlu particular,se transmit drepturi si obligatii inseamna ca e transmisiune
universala sau cu titlu universal.
In cazul transmisiunilor universale sau cu titlu universal,de exemplu in materie de succesiuni nu
se transmit numai drepturi si obligatii izolate.In momentul in care de cuius decedeaza exista
posibilitatea ca de cuius sa fi incheiat acte juridice care nu si-au epuizat efectele.In aceasta
situatie,de exemplu,are un contract de locatiune sau un contract de comodat sau de leasing sau o
vanzare in rate si nu a platit toate ratele,succesorul universal sau succesorii cu titlu universal nu
se rezuma la a primi drepturi si obligatii isolate,ci in masura in care exista contracte pur de
executare,deci care nu si-au epuizat efectele,acei succesori vor prelua si caliatea de parte in
contractele pe care le-a incheiat de cuius.Singurele contracte care nu se continua cu succesorii
sunt contractele intuitu personae.Deci propriu-zis cand discutam despre o transmisiune
universala sau cu titlu universal prin care dobandesti titularitate exclusiva sau cotitularitate pe
universalitate juridical,inseamna ca in concret iti vor reveni drepturi,obligatii si calitatea de parte
in toate contractele aflate in curs de executare pe care le-a incheiat de cuius si care nu sunt acte
intuitu personae.

GAJUL GENERAL

71

Universalitatile juridice spre deosebire de universalitatile de fapt au activ si pasiv.Universalitatea

juridica imprima un anumit regim juridic tuturor drepturilor care se regasesc in activul sau.Un
exemplu foarte simplu putem sa dam in cazul maselor de bunuri afectate unei profesii.Toate
drepturile care intra in activul acelei mase au regimul juridic de a fi destinate exploatarii in
sensul exercitarii profesiei respective,dar,pentru orice patrimoniu,chiar daca nu avem masa de
afectatiune exista un regim general al intregului activ patrimonial: intregul active patrimonial
garanteaza intotdeauna pasivul patrimonial,deci in cazul oricarei universalitati juridice toate
drepturile care fac parte din activul patrimonial sunt afectate garantarii obligatiilor regasite in
pasiv.Aceasta legatura dintre activul si pasivul universalitatii juridice o denumim prin notiunea
de gaj general.
Gajul general este garantia comuna a tuturor creditorilor ( indiferent ca acestia detin sau nu si
alte garantii reale sau personale) si presupune ca in cazul refuzului de executare voluntara a
propriilor obligatii de catre debitor oricare din creditorii acestuia va putea sa treaca la realizarea
propriei creante prin executarea silita a oricarora dintre drepturile aflate in activul patrimonial.

REALE CURS 8 ORA 2

De regula,chiar daca acum nu se mai face distinctie intre civil si comercial,cel mai des
intalnite sunt societatile comerciale.Pe langa societatea comerciala mai exista si societatea
civila.Acum nu se mai foloseste terminologia de societate civila.Art 1892(1) societatea simpla
nu are personalitate juridica,neavand personalitate juridica,de principiu nu ar trebui sa aiba nici
patrimoniu,dar exista art.1947 care este cuprins in sectiunea referitoare la lichidarea
societatii,adica,la un moment dat societatea civila este desfiintata si ni se spune ca daca activul
net este neindestulator pentru inapoierea in intregime a aporturilor si pentru plata obligatiilor
sociale pierderea se suporta de asociati potrivit cu contributia acestora stabilita prin contract.
Intrebarea este urmatoarea-nu cumva avand in vedere ca discutam despre o lichidare a
unui activ si a unui pasiv,in situatia unei societati civile sau simpla,cum ii zice codul civil,suntem

72

in prezenta unui patrimoniu de afectatiune care exista pe durata existentei societatii(e de

afectatiune pt ca societatea nu are personalitate juridica),patrimoniu care va fi supus lichidarii
adica se plateste pasivul din activ si daca mai ramane ceva se imparte intre fostii asociati?Nu
cumva putem spune ca in acest caz avem un patrimoniu distinct de cel al asociatilor?Raspunsul
este ca nu avem un patrimoniu distinct,lucru care reiese din art. 1883 respectiv 1920.Ideea este
ca toate aporturile care sunt aduse de catre asociati ( aporturile pot insemna sume de
bani,bunuri,etc.)nu devin cumva proprietatea societatatii civile ci ele sunt trecute pur si simplu in
coproprietatea tuturor asociatilor ( eu asociat am fost proprietar exclusiv,acum aduc bunurile in
coproprietate,raman si eu proprietar insa doar in cota asupra aporturilor aduse.Prin urmare va fi
vorba despre un activ care se creeaza in patrimoniile asociatilor nicidecum intr-un patrimoniu
distinct de patrimoniile asociatilor.Tocmai de aceea in situatia unei societati civile fara
personalitate juridical,zisa lichidare prin plata pasivului va presupune plata unor datorii care se
regasesc in pasivul patrimonial al asociatilor nu intr-un pasiv patrimonial distinct.Raspunul este
daca ne raportam la 1883 si 1920 ca nici in cazul societatii civile lipsita de personalitate juridica
nu putem discuta despre un patrimoniu de afectatiune.Acelasi lucru este cu atat mai mult valabil
in cazul asocierii in participatie pe care o regasim regelementata in codul civil.

TEORIA

GENERALA

PATRIMONIULUI,RESPECTIV

UNIVERSALITATILOR

JURIDICE
Subiectul de drept nu poate exista fara patrimoniu.
Transmisiunile drepturilor patrimoniale
Dreptul subiectiv e definit ca prerogativa unei persoane adica a unui subiect de drept,prin urmare
putem deduce ca noi nu ne putem imagina dr subiectiv daca el nu are un titular.Dreptul subiectiv
exista numai in masura in care are titular.Daca el exista numai in masura in care are titular,unde
anume se gaseste dreptul subiectiv al unui titular determinat?In patrimoniul acelui titular,evident
daca discutam despre un drept subiectiv pecuniar adica evaluabil in bani.Prin urmare concluzia
este ca dreptul subiectiv evaluabil in bani nu poate sa se gaseasca decat in interiorul unui
patrimoniu pentru ca dreptul subiectiv nu poate exista fara titular.Asadar de-a lungul intregii
existente,dreptul subiectiv are doua variante,fie iese din circuitul civil,fie daca el ramane in

73

circuitul civil se gaseste intr-un patrimoniu.Circulatia drepturilor subiective dintr-un patrimoniu

in altul este posibila prin intermediul transmisiunilor ( vanzare-cumparare,donatie).
Dreptul subiectiv transmis dintr-un patrimoniu in altul depinde in permanenta de existenta
actului juridic care i-a asigurat transmisiunea.Dreptul subiectiv este o prerogativa,find o
prerogativa,dreptul subiectiv in sine nu isi este suficient,e o prerogativa pe care ti-o da actul sau
faptul juridic.El tot timpul va depinde de act sau de fapt,de aceea daca actul juridic e desfiintat
ulterior se va pierde si dreptul subiectiv.In materie de transmisiuni discutam despre trei categorii
de astfel de transmisiuni: transmisiunile cu titlu particular,transimisiunile cu titlu universal si
transmisiunile universale.
Transmisiunea cu titlu particular reprezinta transmisiunea unuia sau a mai multor drepturi
determinate dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu distinct.Aceasta poate intervene si intre doua
mase patrimoniale distincte cu conditia ca cele doua mase patrimoniale sa reprezinte diviziuni a
doua patrimonii distincte.Prin urmare putem trage doua concluzii : prima e aceea ca
transmisiunile cu titlu particular sunt transmisiuni care invariabil intotdeauna au loc intre
patrimonii distincte.Asta inseamna ca daca de exemplu te faci avocat si din masa bunurilor
personale muti in masa bunurilor afectate profesiei de avocat,nu are loc o transmisiune cu titlu
particular pentru ca in situatia asta avem o transmisiune zisa intrapatrimoniala care se produce in
cadrul aceluiasi patrimoniu,ori discutia din transmisiunile cu titlu particular se refera la
patrimonii diferite.A doua observatie e legata de faptul ca transmisiunea cu titlu particular are ca
obiect unul sau mai multe bunuri determinate.Asta inseamna ca transmisiunea cu titlu particular
are evident ca obiect numai elemente de activ.Este teoretic posibil sa transmiti intregul continut
al activului patrimonial printr-o transimsiune cu titlu particular in masura in care identifici
bunurile pe care le transmiti.
Am precizat ca patrimoniul nu poate fi transmis decat in masura in care se pierde caliatea de
subiect de drept.Concluzia este ca prin actele juridice inter-vivos de principiu se pot face numai
transmisiuni cu titlu particular.
Transmisiunile universale sunt transmisiuni care au ca obiect o univeralitate juridica in
ansamblul ei,asadar,prin intermediul transmisiunilor universale se cedeaza in principiu atat
elemente de activ cat si elemente de pasiv.

74

Transmisiunle cu titlu universal ( NU trebuie confundate cu subrogatiile reale cu titlu

universal).Acestea sunt acele transmisiuni care au ca obiect o cota din titularitatea asupra unei
universalitati juridice.In urma transmisiunilor prin efectul transmisiunilor cu titlu universal se va
genera starea de indiviziune intre toti dobanditorii respectivei universalitati juridice,cu alte
cuvinte cu totii vor fi cotitulari asupra unuia si aceluiasi patrimoniu.Starea de indiviziune nu se
confunda cu coproprietatea obisnuita.In timp ce coproprietatea presupune exclusiv cotitularitatea
asupra unui drept subiectiv,indiviziunea denumeste dobandire in cotitularitate atat a unor
elemente de activ cat si a unor elemente de pasiv patrimonial.
Transimiunea unui patrimoniu sau a unei mase patrimoniale catre o singura persoana este o
transmisiune universala pentru ca se transmite o universaliate juridica in ansamblul ei catre o
singura persoana.Pentru a discuta despre o transmisiune cu titlu universal este necesar ca un
patrimoniu,de exemplu,prin succesiune,sau o masa patrimoniala sa se transmita simultan catre
doua sau mai multe persoane distincte care sa devina cotitulari pe patrimoniu sau pe masa
patrimoniala.
In ipoteza transmisiunilor cel care transmite drepturi,universalitati,se numeste autor,iar
dobanditorii se numesc succesori sau avanzi cauza,cu titlu particular,universali sau cu titlu
universal in functie de transmisiunea despre care vorbim.Daca avem un contract de vanzare
cumparare,cumparatorul va fi avand cauza sau succesor cu titlu particular.Succesori pot fi si prin
acte intre vii.Toti cei care dobandesc valori patrimoniale sunt succesori in drepturi sau avanzi
cauza.
De regula toate transmisiunile sunt asociate cu drepturi si obligatii.Se transmit numai drepturi e
transmisiune cu titlu particular,se transmit drepturi si obligatii inseamna ca e transmisiune
universala sau cu titlu universal.
In cazul transmisiunilor universale sau cu titlu universal,de exemplu in materie de succesiuni nu
se transmit numai drepturi si obligatii izolate.In momentul in care de cuius decedeaza exista
posibilitatea ca de cuius sa fi incheiat acte juridice care nu si-au epuizat efectele.In aceasta
situatie,de exemplu,are un contract de locatiune sau un contract de comodat sau de leasing sau o
vanzare in rate si nu a platit toate ratele,succesorul universal sau succesorii cu titlu universal nu
se rezuma la a primi drepturi si obligatii isolate,ci in masura in care exista contracte pur de

75

executare,deci care nu si-au epuizat efectele,acei succesori vor prelua si caliatea de parte in
contractele pe care le-a incheiat de cuius.Singurele contracte care nu se continua cu succesorii
sunt contractele intuitu personae.Deci propriu-zis cand discutam despre o transmisiune
universala sau cu titlu universal prin care dobandesti titularitate exclusiva sau cotitularitate pe
universalitate juridical,inseamna ca in concret iti vor reveni drepturi,obligatii si calitatea de parte
in toate contractele aflate in curs de executare pe care le-a incheiat de cuius si care nu sunt acte
intuitu personae.

GAJUL GENERAL

Universalitatile juridice spre deosebire de universalitatile de fapt au activ si pasiv.Universalitatea

juridica imprima un anumit regim juridic tuturor drepturilor care se regasesc in activul sau.Un
exemplu foarte simplu putem sa dam in cazul maselor de bunuri afectate unei profesii.Toate
drepturile care intra in activul acelei mase au regimul juridic de a fi destinate exploatarii in
sensul exercitarii profesiei respective,dar,pentru orice patrimoniu,chiar daca nu avem masa de
afectatiune exista un regim general al intregului activ patrimonial: intregul active patrimonial
garanteaza intotdeauna pasivul patrimonial,deci in cazul oricarei universalitati juridice toate
drepturile care fac parte din activul patrimonial sunt afectate garantarii obligatiilor regasite in
pasiv.Aceasta legatura dintre activul si pasivul universalitatii juridice o denumim prin notiunea
de gaj general.
Gajul general este garantia comuna a tuturor creditorilor ( indiferent ca acestia detin sau nu si
alte garantii reale sau personale) si presupune ca in cazul refuzului de executare voluntara a
propriilor obligatii de catre debitor oricare din creditorii acestuia va putea sa treaca la realizarea
propriei creante prin executarea silita a oricarora dintre drepturile aflate in activul patrimonial.
REALE CURS 8 ORA 2

76

De regula,chiar daca acum nu se mai face distinctie intre civil si comercial,cel mai des
intalnite sunt societatile comerciale.Pe langa societatea comerciala mai exista si societatea
civila.Acum nu se mai foloseste terminologia de societate civila.Art 1892(1) societatea simpla
nu are personalitate juridica,neavand personalitate juridica,de principiu nu ar trebui sa aiba nici
patrimoniu,dar exista art.1947 care este cuprins in sectiunea referitoare la lichidarea
societatii,adica,la un moment dat societatea civila este desfiintata si ni se spune ca daca activul
net este neindestulator pentru inapoierea in intregime a aporturilor si pentru plata obligatiilor
sociale pierderea se suporta de asociati potrivit cu contributia acestora stabilita prin contract.
Intrebarea este urmatoarea-nu cumva avand in vedere ca discutam despre o lichidare a
unui activ si a unui pasiv,in situatia unei societati civile sau simpla,cum ii zice codul civil,suntem
in prezenta unui patrimoniu de afectatiune care exista pe durata existentei societatii(e de
afectatiune pt ca societatea nu are personalitate juridica),patrimoniu care va fi supus lichidarii
adica se plateste pasivul din activ si daca mai ramane ceva se imparte intre fostii asociati?Nu
cumva putem spune ca in acest caz avem un patrimoniu distinct de cel al asociatilor?Raspunsul
este ca nu avem un patrimoniu distinct,lucru care reiese din art. 1883 respectiv 1920.Ideea este
ca toate aporturile care sunt aduse de catre asociati ( aporturile pot insemna sume de
bani,bunuri,etc.)nu devin cumva proprietatea societatatii civile ci ele sunt trecute pur si simplu in
coproprietatea tuturor asociatilor ( eu asociat am fost proprietar exclusiv,acum aduc bunurile in
coproprietate,raman si eu proprietar insa doar in cota asupra aporturilor aduse.Prin urmare va fi
vorba despre un activ care se creeaza in patrimoniile asociatilor nicidecum intr-un patrimoniu
distinct de patrimoniile asociatilor.Tocmai de aceea in situatia unei societati civile fara
personalitate juridical,zisa lichidare prin plata pasivului va presupune plata unor datorii care se
regasesc in pasivul patrimonial al asociatilor nu intr-un pasiv patrimonial distinct.Raspunul este
daca ne raportam la 1883 si 1920 ca nici in cazul societatii civile lipsita de personalitate juridica
nu putem discuta despre un patrimoniu de afectatiune.Acelasi lucru este cu atat mai mult valabil
in cazul asocierii in participatie pe care o regasim regelementata in codul civil.

TEORIA
JURIDICE

GENERALA

PATRIMONIULUI,RESPECTIV

UNIVERSALITATILOR

77

Subiectul de drept nu poate exista fara patrimoniu.

Transmisiunile drepturilor patrimoniale
Dreptul subiectiv e definit ca prerogativa unei persoane adica a unui subiect de drept,prin urmare
putem deduce ca noi nu ne putem imagina dr subiectiv daca el nu are un titular.Dreptul subiectiv
exista numai in masura in care are titular.Daca el exista numai in masura in care are titular,unde
anume se gaseste dreptul subiectiv al unui titular determinat?In patrimoniul acelui titular,evident
daca discutam despre un drept subiectiv pecuniar adica evaluabil in bani.Prin urmare concluzia
este ca dreptul subiectiv evaluabil in bani nu poate sa se gaseasca decat in interiorul unui
patrimoniu pentru ca dreptul subiectiv nu poate exista fara titular.Asadar de-a lungul intregii
existente,dreptul subiectiv are doua variante,fie iese din circuitul civil,fie daca el ramane in
circuitul civil se gaseste intr-un patrimoniu.Circulatia drepturilor subiective dintr-un patrimoniu
in altul este posibila prin intermediul transmisiunilor ( vanzare-cumparare,donatie).
Dreptul subiectiv transmis dintr-un patrimoniu in altul depinde in permanenta de existenta
actului juridic care i-a asigurat transmisiunea.Dreptul subiectiv este o prerogativa,find o
prerogativa,dreptul subiectiv in sine nu isi este suficient,e o prerogativa pe care ti-o da actul sau
faptul juridic.El tot timpul va depinde de act sau de fapt,de aceea daca actul juridic e desfiintat
ulterior se va pierde si dreptul subiectiv.In materie de transmisiuni discutam despre trei categorii
de astfel de transmisiuni: transmisiunile cu titlu particular,transimisiunile cu titlu universal si
transmisiunile universale.
Transmisiunea cu titlu particular reprezinta transmisiunea unuia sau a mai multor drepturi
determinate dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu distinct.Aceasta poate intervene si intre doua
mase patrimoniale distincte cu conditia ca cele doua mase patrimoniale sa reprezinte diviziuni a
doua patrimonii distincte.Prin urmare putem trage doua concluzii : prima e aceea ca
transmisiunile cu titlu particular sunt transmisiuni care invariabil intotdeauna au loc intre
patrimonii distincte.Asta inseamna ca daca de exemplu te faci avocat si din masa bunurilor
personale muti in masa bunurilor afectate profesiei de avocat,nu are loc o transmisiune cu titlu
particular pentru ca in situatia asta avem o transmisiune zisa intrapatrimoniala care se produce in
cadrul aceluiasi patrimoniu,ori discutia din transmisiunile cu titlu particular se refera la
patrimonii diferite.A doua observatie e legata de faptul ca transmisiunea cu titlu particular are ca

78

obiect unul sau mai multe bunuri determinate.Asta inseamna ca transmisiunea cu titlu particular
are evident ca obiect numai elemente de activ.Este teoretic posibil sa transmiti intregul continut
al activului patrimonial printr-o transimsiune cu titlu particular in masura in care identifici
bunurile pe care le transmiti.
Am precizat ca patrimoniul nu poate fi transmis decat in masura in care se pierde caliatea de
subiect de drept.Concluzia este ca prin actele juridice inter-vivos de principiu se pot face numai
transmisiuni cu titlu particular.
Transmisiunile universale sunt transmisiuni care au ca obiect o univeralitate juridica in
ansamblul ei,asadar,prin intermediul transmisiunilor universale se cedeaza in principiu atat
elemente de activ cat si elemente de pasiv.
Transmisiunle cu titlu universal ( NU trebuie confundate cu subrogatiile reale cu titlu
universal).Acestea sunt acele transmisiuni care au ca obiect o cota din titularitatea asupra unei
universalitati juridice.In urma transmisiunilor prin efectul transmisiunilor cu titlu universal se va
genera starea de indiviziune intre toti dobanditorii respectivei universalitati juridice,cu alte
cuvinte cu totii vor fi cotitulari asupra unuia si aceluiasi patrimoniu.Starea de indiviziune nu se
confunda cu coproprietatea obisnuita.In timp ce coproprietatea presupune exclusiv cotitularitatea
asupra unui drept subiectiv,indiviziunea denumeste dobandire in cotitularitate atat a unor
elemente de activ cat si a unor elemente de pasiv patrimonial.
Transimiunea unui patrimoniu sau a unei mase patrimoniale catre o singura persoana este o
transmisiune universala pentru ca se transmite o universaliate juridica in ansamblul ei catre o
singura persoana.Pentru a discuta despre o transmisiune cu titlu universal este necesar ca un
patrimoniu,de exemplu,prin succesiune,sau o masa patrimoniala sa se transmita simultan catre
doua sau mai multe persoane distincte care sa devina cotitulari pe patrimoniu sau pe masa
patrimoniala.
In ipoteza transmisiunilor cel care transmite drepturi,universalitati,se numeste autor,iar
dobanditorii se numesc succesori sau avanzi cauza,cu titlu particular,universali sau cu titlu
universal in functie de transmisiunea despre care vorbim.Daca avem un contract de vanzare
cumparare,cumparatorul va fi avand cauza sau succesor cu titlu particular.Succesori pot fi si prin

79

acte intre vii.Toti cei care dobandesc valori patrimoniale sunt succesori in drepturi sau avanzi
cauza.
De regula toate transmisiunile sunt asociate cu drepturi si obligatii.Se transmit numai drepturi e
transmisiune cu titlu particular,se transmit drepturi si obligatii inseamna ca e transmisiune
universala sau cu titlu universal.
In cazul transmisiunilor universale sau cu titlu universal,de exemplu in materie de succesiuni nu
se transmit numai drepturi si obligatii izolate.In momentul in care de cuius decedeaza exista
posibilitatea ca de cuius sa fi incheiat acte juridice care nu si-au epuizat efectele.In aceasta
situatie,de exemplu,are un contract de locatiune sau un contract de comodat sau de leasing sau o
vanzare in rate si nu a platit toate ratele,succesorul universal sau succesorii cu titlu universal nu
se rezuma la a primi drepturi si obligatii isolate,ci in masura in care exista contracte pur de
executare,deci care nu si-au epuizat efectele,acei succesori vor prelua si caliatea de parte in
contractele pe care le-a incheiat de cuius.Singurele contracte care nu se continua cu succesorii
sunt contractele intuitu personae.Deci propriu-zis cand discutam despre o transmisiune
universala sau cu titlu universal prin care dobandesti titularitate exclusiva sau cotitularitate pe
universalitate juridical,inseamna ca in concret iti vor reveni drepturi,obligatii si calitatea de parte
in toate contractele aflate in curs de executare pe care le-a incheiat de cuius si care nu sunt acte
intuitu personae.

GAJUL GENERAL

Universalitatile juridice spre deosebire de universalitatile de fapt au activ si pasiv.Universalitatea

juridica imprima un anumit regim juridic tuturor drepturilor care se regasesc in activul sau.Un
exemplu foarte simplu putem sa dam in cazul maselor de bunuri afectate unei profesii.Toate
drepturile care intra in activul acelei mase au regimul juridic de a fi destinate exploatarii in
sensul exercitarii profesiei respective,dar,pentru orice patrimoniu,chiar daca nu avem masa de
afectatiune exista un regim general al intregului activ patrimonial: intregul active patrimonial
garanteaza intotdeauna pasivul patrimonial,deci in cazul oricarei universalitati juridice toate

80

drepturile care fac parte din activul patrimonial sunt afectate garantarii obligatiilor regasite in
pasiv.Aceasta legatura dintre activul si pasivul universalitatii juridice o denumim prin notiunea
de gaj general.
Gajul general este garantia comuna a tuturor creditorilor ( indiferent ca acestia detin sau nu si
alte garantii reale sau personale) si presupune ca in cazul refuzului de executare voluntara a
propriilor obligatii de catre debitor oricare din creditorii acestuia va putea sa treaca la realizarea
propriei creante prin executarea silita a oricarora dintre drepturile aflate in activul patrimonial.

Reale Curs 9 prima ora

Articole din NCC pentru gajul general: 2324, 1518.

Sper deosebire de universalitatile de fapt, la universalitatile juridice exista o legatura intre activ
si pasiv. Aceasta legatura (conditionare) a celor 2 explica tocmai gajul general. Propriu-zis gajul
general este consecinta jurdica a legaturii dintre activul si pasivul patrimonial. Mai precis, in
cazul oricarui patrimoniu invariabil, activul functioneaza ca garantie a pasivului patrimonial. De
asemenea avand in vedere ca poarta asupra universalitatii juridice, gajul general nu are ca obiect
bunuri determinate. Neavand ca bunuri determinate evident un poate sa fie calificat ca fiind un
drept real. Nefiind un drept real, gajul general nu confera preferinta respectiv urmarire.
Nu confera preferinta=> In masura in care exista dreptul de gaj general al creditorilor acesta nu
impiedica pe debitor sa faca niciun fel de acte de administrare respectiv acte de dispozitie cu
privire la bunurile proprii. Ca regula, chiar daca debitorul are unul sau mai multi creditori
chirografari dreptul de gaj general al acestora nu restrange posibilitatea debitorului de a
administra dupa cum considera de cuviinta respectiv, de a dispune material sau juridic de
bunurile aflate in patrimoniul propriu.
Consecintele pt creditorul chirografar. Avand in vedere ca el nu beneficiaza de un drept de
urmarire adica, daca debitorul instraineaza bunul creditorul chirografar nu va putea sa-l actioneze
in judecata pe subdobanditor. In raporturile cu subdobanditorii care, au incheiat acte juridice cu

81

debitorul, de principiu creditorul chirografar nu poate sa-si exercite gajul general. Odata bunul
iesit din patrimoniul debitorului, el nu mai poate face obiectul executarii silite. Tertii dobanditori
sunt protejati in acest fel pana la cod de creditorul chirografar.
Avand in vedere ca nu avem ordine de preferinta intre creditorii chirografari atunci cand avem un
debitor cu mai multi creditori chirografari ale caror creante sunt scadente este la latitudinea
debitorului fata de cine executa si in ce ordine. Daca debitorul are mai multi creditori
chirografari cu creante scadente el va alege fata de cine incepe executarea si in ce ordine.
EX: Daca debitorul are un activ de 5 lei si un pasiv de 10 lei.In pasivul de 10 lei sunt 2 obligatii.
Are 2 creditori chirografari: unul la care ii datoreaza 4 lei iar, celuilalt 6 lei. Ambele creante sunt
scadente. Debitorul ii plateste integral celui cu 4 lei. Cel la care ii datoreaza 6 lei, constata ca
debitorul mai are numai 1 leu. Atat va primi. Riscul insolvabilitatii va fi suportat de creditorul
chirografar cu 6 lei. Pentru ca un are un drept de preferinta creditorul chirografar un poate sa faca
nimic. Un exista nicio frauda.
In masura in care debitorul este insolvabil si doar unul dintre creditorii chirografari incepe
executarea silita atunci acesta iti va recupera in tot sau in parte, dupa caz, creanta. Iar riscul
insolvabilitatii va ramane sa fie suportat exclusiv de catre ceilalti chirografari.
Prima consecinta a faptului ca chirografarul un beneficiza de preferinta => in masura in care
voluntar sau silit se face executare de catre un singur creditor chirografar ceilalti creditori nu pot
sa conteste ulterior aceasta executare si riscul ramane sa fie suportat de catre ceilalti.
Ex din manuale cu suportarea proportionala intervine in masura in care debitorul este insolvabil
si executarea silita impotriva acestuia este pornita concomitent de catre 2 sau mai multi
chirografari. Riscul insolvabilitatii va fi suportat proportional de catre toti creditorii carea u
recurs simultan la procedura de executare silita. (Ex anterior: activ 5 lei, pasiv10 lei=4+6) In
masura in care activul <pasivul e clar ca creditoriicare au inceput executarea silita un vor putea
sa isi recupereze integral creanta. Ei isi vor recupera creanta proportional. Adica ne uitam prima
data cat la suta din pasiv reprezinta activul. [Ex: activul e 5 lei, activul e 50% din pasiv, pasivul
reprezinta cele 2 obligatii 6+4 lei. Daca activul acopera 50% din pasiv inseamna ca fiecare
dincreditorii chirografari care au inceput concomitent procedura de executare silita va recupera
50% din ceea ce i se datora. Adica vor recupera 2 lei respectiv 3 lei.]

82

Gajul general neoferind urmarire sau preferinta un il impiedica pe debitor sa isi administreze
respectiv sa dispuna de bunurile proprii dupa cum crede de cuviinta. Bunurile debitorului nu sunt
indisponibilizate ca urmare a existentei dreptului de gaj general. Consecinta este aceea ca in
ipoteza unei executari silite creditorul chirografar va putea sa vanda silit doar bunurile
debitorului prezente si viitoare in raport cu momentul deschiderii procedurii de executare silita.
(Gajul general se leaga de executarea silita) Se poate intampla ca la momentul la care deschizi
procedura de executare silita ca debitorul este insolvabil. De aceea poti urmari nu doar bunurile
prezente ci si bunurile pe care le va dobandi eventual in viitor. Pentru a putea sa te asiguri ca vei
urmari si bunuri viitoare in calitate de creditor trebuie sa ai grija la 2 lucruri. Executarea silita se
poate prescrie. Se poate prescrie si dreptul de a cere executarea silita (3 ani) si perimarea unei
executari silite deja incepute. Prin urmare creditorul trebuie sa aiba grija la aceste 2 lucruri. In
ceea ce priveste prescriptia el trebuie sa aiba grija ca in anumite intervale de timp el sa faca acte
prin care intrerupe cursul prescriptiei pentru a-l putea executa silit pe debitor, pana acesta
primeste bunuri in patrimoniu. La perimare creditorul intervine numai in masura in care
executorul judecatoresc ii solicita contributia in

cadrul procedurii a creditorului si face

solicitarea in scris si creditorul o ignora intr.-un anumit interval de timp.

Care sunt posibilitatile creditorilor chirografari de a se proteja, limitarile regulii discutate anterior
(Regula: un avem preferinta nici urmarire)?
Art 12 al(2) NCC=> in momentul in care debitorul ajunge in stare de insolvabilitate el nu mai are
posibilitatea de a dispune cu titlu gratuit de bunurile sale.
Art 1562 => actiunea pauliana care este pusa la dispozitia creditorilor (chirografari) in masura
incare debitorul savarseste acte juridice frauduloase prin care se pune inimposibilitate de a
executa obligatia fata de creditorul sau. Daca actele sunt frauduloase si creditorul poate
demonstra acest lucru, acesta va putea ataca actele cu actiunea pauliana. Daca actiunea este
admisa actul atacat va fi considerat ca fiind inopozabil fata de creditor.
Actiunea pauliana nu protejeaza gajul general ca garantie comuna a creditorilor. In masura in
caree a este admisa, ea ii va profita numai creditorului reclamant. Actul va fi declarat inopozabil
doar fata de reclamant.

83

EX: Am un debitor care are in patrimoniu un imobil-constructie situat in Andrei Muresanu. In

momentul in care se apropie scadenta debitorul instraineaza imobilul respectiv catre un tert (face
o donatie) . In aceasta situatie debitorul a urmarit sa isi cauzeze starea de insolvabilitate. Oricare
dintre creditorii chirografari va putea sa introduca o actiune pauliana prin care sa atace acel act
ca fiind facut in frauda lui. Prejudiciul cauzat este starea de insolvabilitate, s-a restrans gajul
general. Daca act este admisa, vanzarea va fi inopozabila fata de creditor, prin urmare in
continuare fata de creditor va fi proprietar debitorul. Asadar, debitorul va putea fi executat silit.
Creditorul vinde respectivul imobil. Daca mai vin inca 5 creditori chirografari ca vor si ei sa
obtina o parte din pretul care a rezultat din vanzarea imobilului un pot sa ceara asa ceva. Fata de
ei proprietar este tertul. (Inscrierea in cartea funciara un e mod de dobandire a proprietatii) Tertul
care a cumparat de la debitor este scris in cartea funciara. In instante se cere numai
inopozabilitatea fata de creditorul reclamant a actului de vanzare in baza caruia tertul s-a inscris
in cartea funciara. In aceasta situatie chiar daca tertul figureaza in continuare ca si proprietar fata
de reclamant, proprietar este debitorul.
Art 1563=> Conditii cu privire la creanta (pt act pauliana); Creanta nu trebuie sa fie exigibila. Pe
NCC exista posibiltatea pentru creditor sa recurga la act pauliana chiar inainte sa fi trecut la
executarea silita. Creanta trebuie sa fie doar certa nu si exigibila. EX: ai dat un imprumut si
scadenta este peste 5 ani. Debitorul face actul fraudulos acum. Pentru a evita aceasta situatie poti
sa ataci prin act pauliana chiar inainte de a incepe executarea silita.
Art 1560=> Actiunea oblica; se da posibilitatea creditorului sa exercite drepturi si actiuni ale
debitorului sau in masura in care debitorul sau este neglijent. Interesul este conservarea gajului
general, in masura in care datorita indolentei debitorului ar exista riscul ca el sa intre in
insolvabilitate. In cazul actiunii oblice, exercitiul acesteia este conditionat de exigibilitate.
EX: Ce faci daca exigibilitatea e amanata de untermen suspensiv cu 5 ani? Ce se intampla? Daca
debitorul face lucruri diverse prin care pericliteaza gajul general ca garantie a creditorilor, acesta
din urma are la dispozitie invocarea unor texte legale care reglementeaza decaderea debitorului
din beneficiul termenului suspensiv. Art 1417=> Chirografarul ca sa un stea pana se implineste
termenul va putea sa verifice daca se incadreaza pe ipotezele in care debitorul sau este decazut
dinbeneficiul termenului suspensiv. Daca intervine o astfel de decadere creanta este automat
scadenta.

84

Gajul general si divizarea patrimoniului

In mod invariabil dreptul de gaj general poarta asupra unui activ patrimonial in ansamblul sau.
Prima consecinta: divizarea patrimoniului in 2 sau mai multe mase patrimoniale distincte nu
influenteaza de principiu, intinderea gajului general ci afecteaza exclusiv ordinea in care vor
putea fi executate silit bunurile debitorului. Art 2324 al(3). Sunt posible si exceptii la aceasta
regula in 2 ipoteze: prima, legea insasi stabileste cazuri de scindare a gajului general Art 2324
al(4). A2-a ipoteza, amenajarea conventionala a intinderii gajului general in ipoteza fractionarii
patrimoniului; restrangerea gajului general la o singura masa patrimoniala este posibila doar cu
consimtamantul creditorului respectiv creditorilor vizati. In situatia inversa in care legea impune
fractionarea gajului general este posibila derogarea de la o atare norma si fara acordul
creditorilor deoarece in acest mod li se asegura un beneficiu prin extinderea drepturilor lor. Art
786 al(2) reglementeaza o ipoteza de exceptie in care legea spune ca avem un patrimoniu
fractionat in 2 mase patrimoniale si aceasta fractionare atrage si divizarea gajului general.
Regula din Art 2324 al(3)=> daca patrimoniul este divizat, gajul general un este divizat. Avem
exceptii de la aceasta regula cand se intampla si divizarea. Daca legea instituie exceptia si spune
ca daca patrimoniul e divizat, e divizat si gajul general tot trebuie sa verificam daca respectivele
norme care divizeaza gajul general sunt norme imperative sau sunt norme supletive. In cazul
nostrula fiducie norma este supletiva.

Dr. Reale Cursul 9 (2)

Am zis c avem regula potrivit creia gajul general poart asupra unei ac iuni patrimoniale n
ansamblul lui i am precizat c regula este (?) dintr-o norm care nu e public, deci prile
deroga la ea i pornind de la aceast regul am dedus dou consecine. Pe prima am discutat-o.
Prima era legat de situaia n care patrimoniul este divizat, cum afecteaz divizarea
patrimoniului gajul general.

85

A doua consecin: Unul i acelai gaj general nu poate purta asupra a dou sau mai multe active
patrimoniale distincte. Art. 2280 NCC - Fideiusiunea este contractul prin care o parte,
fideiusorul, se oblig fa de cealalt parte, care are ntr-un alt raport obligaional calitatea de
creditor, s execute, cu titlu gratuit sau n schimbul unei remuneraii, obligaia debitorului dac
acesta din urm nu o execut. Trebuie s tii foarte vag ce presupune fideiusiunea. Fideiusiunea
este o garanie personal un ter se oblig fa de creditor ca dac debitorul principal nu va
executa el nsui, s execute terul. Acum, ntr-o astfel de situaie, intervine interesul chestiunii
pe care tocmai am discutat-o. i anume: Dac exist fideiusiune, fideiusorul este debitor distinct
i prin urmare creditorul va avea nu un gaj general, ci dou. Un gaj general asupra patrimoniului
activului patrimonial al debitorului principal i un gaj general distinct asupra activului
patrimonial al fideiusorului. Dac cumva v ntrebai de ce ne-ar interesa, o s vreau s discutm
dou texte din Codul de procedur civil care se refer la executarea silit. Art. 701 alin. (1)
NCPC - Cnd creditorul urmrete n acelai timp mai multe bunuri mobile sau imobile a cror
valoare este vdit excesiv n raport cu creana ce urmeaz a fi satisfcut, instana de executare,
la cererea debitorului i dup citarea creditorului, poate s restrng executarea la anumite
bunuri. Cnd spune vdit excesiv nseamn c e la aprecierea instanei. Deci constat instana
de executare c am o crean de 50.000 de euro i s-a nceput procedura de executare silit
pentru bunuri mobile i imobile n valoare de 150.000 euro. n situaia asta, poate s vin
debitorul s cear restrngerea executrii. Restrngerea executrii la o parte din bunurile astea
pentru c valoarea bunurilor urmrite este mult mai mare dect valoarea creanei. Al doilea text
Art. 647 alin. (1) NCPC - Creditorul, n condiiile legii, poate urmri, n limita creanei i a
accesoriilor acesteia, concomitent sau, dup caz, separat, i bunurile terilor care au garantat plata
datoriilor debitorului. * Adic: creditorul are posibilitatea ca simultan s execute silit i pe
debitor i pe fideiusor.* n acest caz, dispoziiile privitoare la drepturile i obligaiile debitorului
se aplic n mod corespunztor i terilor garani, n afar de cazul n care prin lege se dispune
altfel. (2) Cnd se urmrete numai terul fidejusor ori garant ipotecar, toate actele de executare
vor fi comunicate n acelai timp i debitorului principal, care va fi introdus din oficiu n
procedura de urmrire silit. *Deci, teoretic, poate creditorul s-l urmreasc numai pe debitorul
principal, numai pe fideiusor, sau s-i urmreasc concomitent. i acum v ntreb urmtorul
lucru: n msura n care creditorul alege s-i urmreasc concomitent pe cei doi, valoarea
creanei este de 50.000 euro, i creditorul urmrete din patrimoniul debitorului principal un

86

imobil n valoare de 70.000 euro i din patrimoniul fideiusorului un alt imobil n valoare de
60.000 euro. Va putea debitorul principal sau fideiusorul s invoce Art. 701 NCPC, s spun c
valoarea cumulat a bunurilor urmrite este vdit excesiv n raport cu creana? Rspunsul este:
Art. 701 nu poate fi invocat n ipoteza asta, pentru c se refer la ipoteza valorificrii unui singur
gaj general. n cazul nostru, se urmrete att fideiusorul, ct i debitorul, care exercit dou
drepturi de gaj general distincte. Nu se pune problema s cumulm valoarea bunurilor urmrite
dintr-un activ cu valoarea bunurilor din cellalt activ. Un gaj general poart asupra unui singur
patrimoniu. Treaba asta s o reinei. Iar dac am mai muli debitori, c-s solidari, c-s alte
poveti, fiecrae gaj general vizeaz un singur patrimoniu cu consecinele pe care le-am discutat.

Gajul general i transmiterea patrimoniului

Art. 1114, 1155, 1156, 1751 NCC
Art. 1114 De ce toate textele acestea vor fi cu motenitori? Pentru c discutm despre situa ia
n care cum influeneaz gajul general n ipoteza n care patrimoniul este transmis. Dup cum
tii, n cazul tuturor celor prezeni aici de fa, noi ne vom putea transmite patrimoniul numai la
fericitul moment al decesului. n cazul persoanelor fizice, se poate discuta despre transmisiune
universal sau cu titlu universal exclusiv la deces. Textele care ne intereseaz pe noi sunt, prin
urmare, n materia succesiunilor. Primul text, Art. 1114, alin. (1) - Acceptarea consolideaz
transmisiunea motenirii realizat de plin drept la data decesului. De ce nu spune *ai acceptat,
devi proprietar al bunurilor transmise? De ce consolideaz? Care e raiunea? Am tot discutat
c noiunea de drept subiectiv nu poate fi imaginat n lipsa titularului. Dreptul subiectiv este o
putere. Puterea trebuie s fie a cuiva. La fel, v aducei aminte, orict se strofoac legiuitorul i
vorbete despre patrimoniu de afectaiune n NCC, nu avem patrimoniu de afectaiune, pentru
c dreptul roman, dup modelul dreptului francez, nu admite patrimoniu fr Care e idea la
succesiune? Moare la. Lumea sufer. Abia dup vreo 5-6-7-8 luni s se pun problema de a
accepta succesiunea. Dac dobndirea calitii de titular pe patrimoniul mortului ar fi
condiionat de acceptare, consecina ar fi c n acel interva de cnd vede la lumina pn la
momentul acceptrii, patrimoniul lui ar fi fr titular. Drepturile din patrimoniu ar fi fr titular.
Nu se admite n dreptul civil asta. Pentru a se evita situaia respectiv: Dobndirea transferului

87

se produce automat la momentul decesului i n msura n care accept ulterior, acceptarea nu

face dect s consolideze, n msura n care el refuz dreptul la succesiune, atunci va pierde
calitatea de titular al patrimoniului, cu efect retroactiv. Se va considera c niciodat nu a fost
titular. Alin. (2) - Motenitorii legali i legatarii universali sau cu titlu universal rspund pentru
datoriile i sarcinile motenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporional cu
cota fiecruia. Vedei 1155 NCC - (1) Motenitorii universali i cu titlu universal contribuie la
plata datoriilor i sarcinilor motenirii proporional cu cota succesoral ce i revine fiecruia. i
alin. (2).
Vedei Art. 1156 - Situaia creditorilor personali ai motenitorilor

(1) nainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui motenitor nu pot urmri partea
acestuia din bunurile motenirii.
(5) Din bunurile motenirii atribuite la partaj, precum i din cele care le iau locul n patrimoniul
motenitorului, creditorii motenirii vor fi pltii cu preferin fa de creditorii personali ai
motenitorului.
S le lum pe rnd: Art. 1114 coroborat cu 1155: De ce spune legatar universal sau cu titlu
universal? La motenitori legali de ce nu spune univ. sau cu titlu universal? C legatarii s aia
care au primit prin testament. Bun, dar la ia legali de ce nu spune motenitori leg. universal sau
cu titlu universal? Pentru c motenitorii legali ntotdeauna sunt numai universali sau cu titlu
universal. Avem dou limitari: prima limitare, primeti doar o cot din activul patrimonial,
automat, prin efectul legii, vei fi inut numai de aceeai cot din pasiv. Deci dac am doi
succesori crora li se transmite la fiecare , cota aia va presupune din active i din pasiv.
Dar atenie c i la pasiv avem : asta nseamn c ei vor fi inui de jumtate din fiecare
obligaie care e cuprins n pasiv, c nu s-a fcut nc (??? 21.20). i dac v aducei aminte,
nu confundai coproprietatea obinuit cu indiviziunea. Asta e indiviziune, fiindc bieii
tia primesc mpreun nu numai drepturi, ci i obligaii. Deci, prima observaie pe 1114 e c
ia sunt inui de obligaii doar n limita cotei din active pe care au primit-o. i a doua
observaie este legat de faptul c ei vor fi inui la plat doar cu bunurile din patrimoniul
succesoral. Aia ce nseamn din punctul de vedere al drepturilor reale: Lum exemplul simplu.

88

Avem un singur succesor, un successor universal care a primit un patrimoniu i l accept. Ce se

ntmpl juridic? Cte patrimonii are el? Unul, care va fi ns divizat n dou mase patrimoniale:
masa patrimonial a bunurilor proprii, pe care le avea dinainte de succesiune i masa
patrimonial care cuprinde bunurile succesorale. Deci va fi divizarea patrimoniului care va
atrage prin excepie de la Art. 2324 alin. (3) i fracionarea gajului general. Pentru c
creditorii succesiunii vor putea s urmreasca numai bunurile din masa succesoral, iar creditorii
proprii, ne spune Art. 1156 alin. (1) vor putea s urmreasc numai bunurile din masa personal,
care cuprinde valorile patrimoniale pe care succesorul le avea deja nainte de a primi
motenirea.
Avei grij: Spre deosebire de VCC, unde, n principiu, dac nu accepta sub beneficiu de
inventar succesorul rspundea cu tot patrimoniul lui pentru pasivul succesiunii, n NCC, regula
este c succesorul va rspunde pentru pasivul succesoral numai n limita activului. Consecina:
patrimoniul este divizat n dou mase patrimoniale, gajul general este divizat.
Vedei Art. 1751 Eviciunea - Rspunderea pentru datoriile motenirii - Vnztorul rmne
rspunztor pentru datoriile motenirii vndute. La ce se refer? Art. 1747 - (1) n sensul
prezentei seciuni, prin motenire se nelege dreptul de a culege o motenire deschis sau o cot
din aceasta. Aadar, se transmite dreptul pe care l ai n calitate de succesor. i nu are dect
terul s accepte, s nu accepte. Ce vrea s spun 1751? Fa de cine rmne rspunztor?
Fa de creditorii succesiunii. Evident c va rmne rspunztor doar n limita activului
succesoral. Care e logica la 1751? S se evite fraudarea creditorului. Eu am transmis
succesiunea la unul care e insolvabil. No, asta e viaa. 1751 se refer la faptul c n msura
nstrinrii, se pstreaz rspunderea pentru pasivul succesoral.

Nu uitai: n materie de

transmisiuni universal i cu titlu universal n cazul persoanelor fizice, discutm despre o

divizare a patrimoniului i o divizare a gajului general.

Limitrile aduse gajului general

89

OBS1: Art. 2325 NCC reglementeaz posibilitatea ca prin acordul dintre creditor i debitor,
creditorul s-i asume obligaia de a nu urmri anumite bunuri. Este 2325 o limitare a gajului
general? NU. Pentru c limitrile veritabile ale gajului general presupun restrngerea dreptului
de gaj general fie prin scoaterea anumitor bunuri din sfera acestuia (anumitor bunuri
determinate), fie prin limitarea gajului general la o anumit mas patrimonial. Atenie:
limitrile veritabile ale gajului general presupun dou ipoteze: 1. Anumite bunuri determinate
sunt scoase din sfera gajului general. 2. NU doar anumite bunuri det., ci toate bunurile prezente
i viitoare dintr-o mas patrimonial sunt scoase din sfera gajului general.
Limitarea propriu-zis poate avea loc n ipoteza fracionrii gajului general, respectiv n cazul
instituirii inalienabilitii sau a insesizabilitii cu privire la anumite bunuri determinate.
Alturi de veritabilele limitri/restrngeri ale gajului general (care i vor afecta pe toi creditorii
chirografari ai aceluiai debitor), exist i restrngerii indirecte ale exerciiului acestui drept,
care presupun doar obligaia personal asumat de unul sau mai muli creditori de a nu executa
silit anumite bunuri care se gsesc n sfera gajului general.
Nu mai insist, v atrag numai atenia: Art. 2326 reglementeaz posibilitatea unei convenii
ntre debitor i creditor prin care un creditor chirografar sau ipotecar i asum obligaia de a
nu urmri anumite bunuri care se gsesc n gajul general. n secunda n care bunurile vizate se
gsesc n gajul general, nseamn c nu discutm despre o veritabil restrngere a gajului
general, ci doar despre obligaia luia de a nu urmri anumite bunuri. Se poate, dar obligaia
lui nu este i obligaia altora, chiar dac obligaia este opozabil fa de ceilali creditori,
nu e i exigibil fa de ei.
Am discutat deja despre limitarea gajului general ca urmare a divizrii patrimoniului, ne mai
rmne de discutat limitarea gajului general ca urmare a insesizabilitii sau a inalienabilitii.
O a doua delimitare: Insesizabilitatea, respective inalienabilitatea pot avea att surs legal, ct
i surs convenional. Nu ne intereseaz sursa legal. DAR reinei:
Inalienabilitatea legal, fiind un efect al legii, este ex lege, de plin drept, opozabil erga
omnes. Consecine: Inalienabilitatea legal atrage automat i insesizabilitatea. 2329
alin. (2). Prin urmare, insesizabilitatea atras de inalienabilitatea legal va fi la rndul ei
opozabil erga omnes de plin drept (fr a fi necesare anumite formaliti)

90

Vezi Art. 752

Art. 627 alin. (4) ntrebare: aici discutm despre inalienabilitate legal sau
convenional? Inalienabilitatea subneleas este legal, iar obligaia de a nu face
ceva e convenional. n ordonana prin care se modific legea de punere n aplicare a
Codului civil, ni se spune c n sfera acestui text intr i promisiunile de vnzare.
Acuma, dac rspunsul e aa cum ne spune colega voastr (mai sus), atunci Eu sunt
debitor. Se apropie scadena. Ce pot s fac? Nu pot s vnd sau s fac donaie, atunci o
s-mi atace ia pe ac. Paulian. Ce pot eu s fac? Fac promisiuni. Prin urmare, prin
efectul promisiunii, bunurile respective sunt inalienabile i automat i insesizabile. Prin
urmare, nu le poi executa silit. Art. 628 (4) n cazul n care clauza de inalienabilitate a
fost prevzut ntr-un contract cu titlu gratuit, ea este opozabil i creditorilor anteriori ai
dobnditorului. S presupunem c am fcut promisiuni de vnzare. contract cu titlu
oneros. Per a contrario Art. 628 alin. (4), dac dobndeti prin act cu titlu gratuit, e
opozabil clauza i creditorilor anteriori. Dac e oneros, e opozabil doar creditorilor
ulteriori. Bine, bine, dar eu, debitor, folosind raionamentul colegei voastre .
Inalienabilitatea i insesizabilitatea de la Art. 627 alin. 4 e legal, i aia legal e
opozabil erga omnes de plin drept, e un efect al legii. Deci nu cu creditori anteriori posteriori. Evident c rspunsul este la Art. 637 alin. (4), c este vorba de o
inalienabilitate + o insesizabilitate convenional, iar textul de la 627 este o norm
supletiv, care completeaz voina prilor, acestea putnd s deroge de la ea i s
spun c nu neleg nicio clauz
Concluzia: Avem inalienabilitate, insesizabilitate, astea o s le dezvoltm sptmna
viitoare. Dac ele sunt legale, atunci sunt automat opozabile erga omnes. Cnd spunem c
o clauz de inalienabilitate e opozabil erga omnes, nu ne intereseaz inalienabilitatea n
sine. Ne intereseaz insesizabilitatea, pentru c ea va fi opozabil tuturor creditorilor
chirografari,

respectndu-le

gajul

general.

Dac

inalienabilitatea,

respective

insesizabilitatea sunt convenionale, o s vedem c ele sunt (?? 48.00) i nu sunt

opozabile erga omnes). Foarte important e s vedem dac sursa e legal sau
convenional.
CURS 10.1

91

! Inalienabilitatea atrage insesizabilitatea, ns invers nu, adic insesizabilitatea nu atrage

inalienabilitatea.
Art. 973 (2) cazul tipic de inalienabilitate, respectiv insesizabilitate legal. Exist i alte
situaii de felul acesta n care legea instituie inalienabilitate respectiv insesizabilitate (aici e un
caz fericit n care sunt menionate amndou, chiar dac legea spune c un bun este inalienabil
asta presupune i caracterul insesizabil).
Clauzele de inalienabilitate respectiv insesizabilitate convenionale
Nu exist clauze legale, clauzele pot s fie numai contractuale, ele sunt cuprinse n acte
juridice ntotdeauna.
Def. Clauzele de insesizabilitate sunt prevederi contractuale sau cuprinse n alte acte
juridice, spre exemplu testamente prin care anumite bunuri determinate sunt scoase din sfera
gajului general al creditorilor.
Def. Clauzele de inalienabilitate sunt prevederi contractuale sau cuprinse n alte acte
juridice prin care proprietarul este lipsit de exerciiul atributului de dispoziie (abusus) cu privire
la unul sau mai multe bunuri determinate fiindu-i imposibil s le nstrineze sau s le greveze cu
sarcini reale n mod valabil.
Spe: A primete prin testament de la B un imobil teren i construc ie i prin testament
se stabilete c A va avea posibilitatea de a nstrina cu titlu oneros sau gratuit bunul respectiv,
numai ctre membrii ai familiei, rude pn la gradul 4 cu beneficiarul testamentului. Califica i
juridic. Ce fel de clauz este aceasta? n msura n care am clauz de inalienabilitate propriu zis
dispoziia juridic este blocat prin urmare nstrinarea prin acte ntre vii nu se poate face ctre
nicio persoan. Dac exist clauze prin care se limiteaz posibilitatea de a dispune de bun, n
astfel de situaii nu mai discutm despre veritabile clauze de inalienabilitate ci discutm despre
interdicii personale de nstrinare, ca i n spe.
Distingei ntre clauzele de inalienabilitate care au efect real, blocheaz un atribut al
proprietii i interdicia personal de a nstrina care fr a greva proprietatea presupune doar

92

obligaia personal a proprietarului de a nu dispune de bun n anumite condiii sau fa de

anumite persoane. Interesul distinciei ntre cele dou este sanciunea nclcrii lor: dac se
dispune de bun cu nclcarea clauzei de inalienabilitate sanciunea este nulitatea relativ a actului
care a nclcat clauza, dac se ncalc doar o interdicie personal de nstrinare sanciunea va fi
rspundere civil a celui care a nclcat interdicia dar nu se va putea pretinde i anularea
contractului prin care s-a nclcat interdicia personal.
Condiii de validitate cu privire la clauzele de inalienabilitate ( ele sunt aplicabile de
principiu, prin asemnare i n cazul clauzelor de insesizabilitate, deci condiiile de validitate
sunt comune):
1. Clauza trebuie s fie cuprins n actul juridic prin care cel inut de inalienabilitate
dobndete bunul respectiv, nu va fi aadar de principiu valabil dect dac este cuprins
n actul prin care bunul grevat intr n patrimoniul celui inut de clauz. Deci clauza de
inalienabilitate i valabil de principiu, i aia de insesizabilitate doar dac este cuprins n
acte translative de proprietate (regula).
Logica: dac s-ar putea institui clauze de inalienabilitate, respectiv insesizabilitate prin
acte netranslative de proprietate, asta ar presupune o modalitate de fraudare a creditorilor pentru
c n felul acesta va scoate bunuri din gajul general pe care ia l-au avut n vedere.
Se deduce din Art. 627(1)"termenul ncepe s curg de la data dobndirii bunului" aia
nseamn c nu erai proprietar asupra bunului, c l dobndeti nsoit de acea clauz de
inalienabilitate respectiv insesizabilitate. Acest articol confirm faptul c clauzele de
inalienabilitate respectiv insesizabilitate sunt valabile de principiu doar dac sunt cuprinse ntr-un
act translativ de proprietate. Aceste articole sunt preluate din codul civil vechi unde acestea sunt
formulate i mai clare n sensul c clauzele respective sunt valabile numai dac sunt cuprinse n
acte translative de proprietate.
Art. 627(4) ar prea c vine s contrazic ceea ce am discutat "clauza de inalienabilitate
este subneleas n conveniile din care se nate obligaia de a transmite n viitor proprietatea
ctre o persoan determinat sau determinabil". Deja i un text care se ncearc a fi exploatat
tocmai pentru a diminua gajul general, adic facem promisiuni, am n patrimoniu 10 case nicio
problem cnd vrei s m execui silit, chiar nainte de aia o s fac 10 promisiuni de vnzare-

93

cumprare cu privire la cele 10 case i o s spun c pentru c s-a ncheiat o promisiune care
presupune obligaia de a transmite n viitor proprietatea nseamn c toate bunurile alea sunt
afectate de clauzele de inalienabilitate care atrage i insesizabilitatea, prin urmare nu pot fi
urmrite. Textul acesta nu se gsete n quebec, e o invenie a legiuitorul romn i v-am atras
atenia c el trebuie coroborat cu Art. 60 indice 1 din Legea de punere n aplicare (din varianta
mai nou pentru c ea a fost modificat) prin care se spune expres c acest text vizeaz inclusiv
promisiunile de contract translative de proprietate.
2 Observaii:

Clauzele astea implicite despre care am tot discutat c nu-s inalienabilit i legale
c-s tot convenionale, text supletiv, ar viza aadar contracte din care se nate
obligaia de a transfera n viitor proprietatea.

Ex: contract vnzare cumprare sub condiie, sau contract de vnzare cumprare cu
clauz de reinere a proprietii. n niciunul dintre contracte nu se transfer proprietatea prin
executarea unei obligaii, mai mult i la promisiunea de vnzare sau la alt act translativ de
proprietate transferul nu se va produce n temeiul unei obligaii, la promisiune eu nu m oblig si transfer n viitor ceva ci s nchei cu tine n viitor un contract translativ de proprietate, iar
transferul se va produce n temeiul contractului respectiv.
Deci legiuitorul formuleaz nefericit, neglijent, n sensul c noi nu avem obliga ia de a
transfera proprietatea, noi avem contractele care ele nsele transfer proprietatea. Nici n
contractul de fiducie nu avem obligaia de a transfera n viitor proprietatea, legiuitorul n mod
neglijent preia formularea asta o menine i se refer la cine tie ce contracte i-or trece lui prin
cap.

Drepturile de crean difer sub aspectul opozabilitii de cele reale sau nu? Nu n
sensul c i drepturile de crean sunt opozabile erga omnes. Ne zice legiuitorul
romn c dac se ncheie o promisiune de vnzare automat se presupune c prile
au dorit inclusiv includerea n contractul respectiv a unei clauze de inalienabilitate
pe durata de timp n care produce efecte promisiunea, adic pn la momentul n
care promitentul vnztor va ncheia contractul translativ de proprietate.

94

Ne intereseaz n materie imobiliar, la Art. 902 se spune aa: se noteaz n cartea funciar
mai multe poveti, printre care i drepturile nscute din promisiuni. Efectul notrii este
opozabilitatea. Din promisiune de vnzare se nate un drept de crean pe care l notm n CF ca
s fie opozabil terilor, interesul meu de a nota n CF: terii care cumva cumpr de la
promitentul vnztor s cumpere cu rea credin fiindu-le opozabil dreptul meu de crean .
Legiuitorul ne spune c n promisiuni automat i inclus i clauza de inalienabilitate care se
noteaz i ea n CF.
Dac oricum dreptul meu de crean promitent cumprtor, beneficiar al promisiunii am
un drept de crean opozabil terilor fiindc l-am nscris n CF de ce mai am eu nevoie fa de
teri, suplimentar, i de clauza de inalienabilitate? Dac dreptul meu de crean este opozabil
terilor aia nseamn c orice ter care cumpr de la promitentul vnztor tie c cumpr
nclcnd dreptul meu de crean i consecina va fi c eu voi putea s atac actul lui juridic
pentru c a fost ncheiat cu nclcarea dreptului meu, dar legiuitorul tocmai pentru c nu a avut
convingerea c creanele astea s chiar opozabile erga omnes vine i spune c totu i n
promisiune se subnelege suplimentar clauza de inalienabilitate care ar trebui s-i dea ie
suplimentar promitent cumprtor nc o siguran c dac cumva terul cumpr cu nclcarea
dreptului tu tu vei putea s ataci n instan actul juridic pe care l-a ncheiat cu terul respectiv.
Ideea i c dac legiuitorul nu ar fi avut nicio ezitare cu privire la opozabilitatea
creanelor fa de teri nu mai avea nevoie s introduc n promisiuni aceste clauze subn elese
de inalienabilitate, legiuitorul a zis c o protejeaz suplimentar printr-o clauz de inalienabilitate
care nu mai e o crean pentru c produce efecte reale, ea blocheaz atributul dreptului de
proprietate. Deci n momentul n care se legifereaz, nici unde n cod nu exist prevederea asta,
se zice doar se nscriu n CF anumite creane pentru opozabilitate, dar cu toate astea legiuitorul
devine ezitant n momentul n care se sancioneaz, rspunsul legiuitorului ar fi c degeaba i-ai
nscris creana n CF i ea e opozabil fa de teri c singura sanciune ar fi rspunderea civil,
adic dac am o promisiune notat n CF terul o ncalc eu voi putea s angajez rspunderea
contractual a promitentului vnztor i rspunderea delictual a terului care l-o ajutat s
ncalce promisiunea i voi putea s obin de la ei numai despgubiri, pe cnd dac am i clauza
de inalienabilitate voi putea suplimentar s anulez actul juridic dintre promitent i terul respectiv
i dup ce l-am anulat s-i cer promitentului s ncheie vnzarea cu mine.

95

2. Caracterul temporar al clauzei de inalienabilitate NCC spune maxim 49 de ani.

Nu e absolut sigur c dac o clauz de inalienabilitate i stabilit pe 40 de ani ea automat
va fi valabil, va fi posibil dei respect maximul de 49 de ani s nu fie valabil pentru c i
posibil ca o clauz de 40 de ani s fie asimilabil unor clauze perpetue. n msura n care clauza
de 40 de ani este impus unui proprietar care are 70 de ani clauza nu va fi valabil pentru c din
perspectiva proprietarului ea este o clauz asimilabil celor perpetue.
Ipoteza 1: clauza de inalienabilitate perpetu sau asimilat e lovit de nulitate absolut;
clauz temporar ns asimilat unei clauze perpetue e tot lovit de nulitate absolut.
Ipoteza 2: exist clauze de inalienabilitate care s fie temporare avnd un termen incert
fr intenia prilor de a determina o inalienabilitate perpetu ntr- astfel de situa ie sanc iunea
va fi restrngerea, limitarea eficacitii clauze la 49 de ani.
3. Clauza s fie justificat de un interes serios i legitim care poate s apar in
nstrintorului dobnditorului unui ter sau n interes public
Sanciunea n cazul nerespectrii oricrei condiii de validitate este nulitatea absolut
pentru c se protejeaz un interes general, public. Reglementarea restrictiv a clauzelor de
inalienabilitate respectiv insesizabilitate se face evident prin norme imperative i aceste norme
imperative urmresc protejarea circuitului civil, care presupune posibilitatea de nstrinare a
bunurilor. Interesul este unul economic.
Reflexul acesta mpotriva inalienabilitii vine de la sfritul Evului Mediu, n Evul Mediu
existau o grmad de cutume n sensul acesta n Frana i nu numai prin care multe bunuri care
erau considerate de valoare erau n mod perpetuu inalienabile, sper exemplu imobilele nu puteau
fi nstrinate prin acte ntre vii dect n anumite condiii foarte restrictive.
Eficacitatea ntre pri i fa de teri
Clauza de inalienabilitate face imposibil nstrinarea proprietii, dezmembrarea sau
grevarea cu garanii reale, atrage evident i scoaterea bunului din gajul general.
Art. 627(1) spune c clauza este eficace din momentul dobndirii bunului, evident aici
este vorba despre eficacitatea ntre pri, din momentul ncheierii actului.

96

Cine sunt terii? Terii interesai n discuia asta sunt potenialii subdobnditori, respectiv
creditorii chirografari ai dobnditorului. Ne referim la efectul de insesizabilitate, fa de creditori
pentru c pe ei asta i intereseaz.
n materie mobiliar, n lipsa unui sistem de publicitate clauza de inalienabilitatea este de
principiu opozabil din momentul ncheierii actului juridic care o cuprinde, cu toate acestea,
terii care contracteaz cu bun credin, adic aflndu-se n eroare, cu cel inut s respecte
inalienabilitatea se vor putea prevala de Art. 937 NCC (dobndirea proprietii prin posesia de
bun credin) pentru a lipsi de eficacitate fa de ei clauza pe care au ignorat-o n mod legitim.
n materie imobiliar, clauza de inalienabilitate devine opozabil fa de ter i doar din
momentul i prin efectul notrii n CF n condiiile Legii 7/1997.
Art. 628( 4) spune aa "n cazul n care clauza de inalienabilitate a fost prevzut ntr-un
contract cu titlu gratuit ea este opozabil i creditorilor anteriori ai dobnditorului". S-ar putea ca
voi s v gndii c dac textul acesta se refer la acte cu titlu gratuit nseamn c situa ia se
prezint diferit n cazul celor cu titlu oneros. Avem 2 reguli distincte dup cum actele sunt
oneroase sau cu titlu gratuit: dac actul este vnzare cumprare translativ cu titlu oneros, regula i
ca A vinde la B, B are creditori, clauza de inalienabilitate cu nscrieri n CF va fi opozabil, va
influena gajul general numai pentru creditorii lui B ale cror crean e s-au nscut ulterior
momentului ncheierii contractului de vnzare, dac A i doneaz la B cu clauz de
inalienabilitate, clauza i va afecta i pe creditorii lui B anteriori ncheierii contractului. Ra iunea
este evident protejarea gajului general pentru c daca B cumpr de la A nseamn c B o dat n
locul bunului un pre care a ieit din patrimoniul lui, prin urmare creditorii lui B tiau ini ial c
pot conta i pe suma aia n gajul lor general i acum suma iese i prin subroga ie vine un bun
care e afectat de inalienabilitate i care determin i insesizabilitatea i atunci sufletu. Concluzia:
clauza de inalienabilitate cuprins ntr-un contract cu titlu oneros ea va fi opozabil doar
creditorilor viitori ai dobnditorilor. n cazul promisiunii la 627(4) e vorba de viitorul
nstrintor.
Pot exista situaii n care avem coliziune ntre mai multe cerine de opozabilitate ( ex:
aciunea paulian, sanciunea-inopozabilitatea) A vinde la B un bun, vnzarea se face cu clauza
de inalienabilitatea notat n CF cu efecte erga omnes, cu toate astea n conflictul dintre Cf i

97

limitarea din 628(4) va avea aplicabilitate 628 pentru c este text special. Textul special va
nfrnge opozabilitatea dat de CF.
Deci am povestit eficacitatea, ultimul lucru pe care vreau sa-l discutam este legat de sanctiunea
nerespectarii normelor de inalienabilitate.
Propriu zis doua sunt sanctiunile in cazul incalcarii clauzelor de inalienabilitate. Atentie, isna la
un lucru. De ce sunt doua sanctiuni? Cele doua sanctiuni vizeaza doua acte juridice distincte. Va
rog sa nu faceti o confuzie. Intotdeauna cand am clauza de inalienabilitate si discutam despre o
sanctiune, inseamna ca am:
1. Actul juridic care cuprinde clauza
2. Actul juridic prin care s-a incalcat clauza
Una dintre sanctiuni vizeaza actul prin care s-a incalcat clauza; Care va fi aceasta sanctiune?
A

C - Contractul, sau actul juridic dintre A si B contine clauza de

inalienabilitate. In masura in care (si aici prima confuzie la care sa aveti grija) clauza de
inalienabilitate in sine nu respecta conditiile legale, atunci discutam despre nulitate absoluta. Ca
e nula clauza, si ea poate atrage si nulitatea intregului contract dintre A si B daca a fost
determinata. O alta poveste ar fi cand clauza e valabila vie si viabila, si ea este incalcata prin
contractul incheiat intre B si C. Ce se intampla in situatia asta? Sunt doua sanctiuni posibile:
Contractul dintre B si C, care a incalcat clauza e lovit de nulitate relativa, iar in masura incalcarii
clauzei se va putea solicita rezolutiunea sau revocarea actului juridic dintre A si B. Rezolutiune
daca acel act juridic este un contract sinalagmatic, respectiv revocare daca este un act cu titlu
gratuit. (art 1027, 1069- pt ipoteza de revocare, fiindca revocarea nu este enuntata expres in
textele de la 629, dar intra si ea in discutie)
Cine poate invoca nulitatea, respectiv rezolutiunea si revocarea? Evident ca beneficiarul
inalienabilitatii va putea sa solicite anularea actului prin care s-a ancalcat clauza, indiferent ca
beneficiar este una dintre parti sau un tert. Insa, in ce priveste rezolutiunea, respectiv revocarea,
in masura in care beneficiarul este tert el nu va putea sa solicite rezolutiunea/revocarea.

98

Ex. A ii doneaza lui B, cu clauza de inalienabilitate in favoarea lui X. B instraineaza

bunul la C. X va putea sa ceara anularea contractului dintre B si C, dar nu va putea sa ceara
revocarea donatiei.
A ii vinde lui B cu clauza de inalienabilitate in favoarea lui X. B incalca clauza si da mai
departe la C. X nu va putea sa ceara rezolutiunea contractului dintre A si B, pentru ca
rezolutiunea poate fi ceruta numai de catre partile contractante.

DREPTUL DE PROPRIETATE
(veti citi chestiunile genrale din carti.)
DEF: Dreptul de proprietate privata este dr real care confera titularului sau exclusivitatea
juridica asupa unui bun determinat. Proprietatea confera toate cele 3 atribute (usus, fructus, si
abusus), si totodata, este un drept ABSOLUT, respective un drept EXCLUSIV si PERPETUU.
Dr de proprietate poate suferi restrangeri directe sau indirect, consimtite sau nu de catre
titularul acestuia. Asadar, aceste restrangeri pot sa fie conventionale- de aici avem spre exemplu
clauza de inalienabilitate, constituirea prin act juridic a dezmembramintelor, sau asumarea prin
act juridic a unor obligatii reale in sarcina proprietarului.
De asemenea, restrangerile directe sau indirecte ale exercitiului dr de prorietate pot fi
independente de vointa titularului atunci cand rezulta din lege. (spre exemplu obligatiile reale de
sorginte legala) Aveti grija, cand discutam despre obligatii reale nu e NICIO legatura intre drept
real-dezmembramant si obligatia reala.
Sunt de retinut doua reguli: de principiu, asa cum drepturile, in lipsa de stipulatie expresa
sunt drepturi de creanta, si doar daca partile stabilesc in mod expres discutam despre drepturi
reale, tot astfel, de principiu obligatiile sunt personale, si doar prin exceptie sunt reale. Ce
intelegem prin obligatia reala? O obligatie dobandita in considerarea calitatii de proprietar asupra
unui bun determinat, prin care se restrange exercitiul unuia sau mai multora dintre atributele
dreptului de proprietate. Spre deosebire de obligatiile personale, obligatia reala poate face

99

obiectul transmisiunilor cu titlu particular, independent de acordul creditorului. Datorita

caracterului sau real o astfel de obligatie se transmite odata cu dr de proprietate atunci cand
acesta isi modifica titularul.
Ex. Daca ai cumva casa, sau teren in apropiere de aeroport ai mai multe obligatiiinaltime, sa le permiti alora accesul pe terenul tau, etc. Astea toate sunt obligatii pe care le
dobandesti in considerarea calitatii tale de proprietar al unui teren din apropierea aeroportului.
In masura in care vinzi terenul, sau abandonezi terenul, renunti la dr de proprietate, intr-o astfel
de situatie, evident ca obligatiile nu iti vor mai reveni tie vor reveni autoritatii locale daca ai
abandonat terenul, sau cumparatorului daca l-ai vandut.
In continuare vom aborda doua modatitati ale proprietatii, anume FIDUCIA si
COPROPRIETATEA.
A. CONTRACTUL DE FIDUCIE
Il gasim reglementat in codul civil la art 773 si urmatoarele.
DEF: Contractul de fiducie este asdar: un contract cu titlu oneros, prin care una dintre parti
(constituitor) transmite celeilalte parti (fiduciar), cu titlu TEMPORAR proprietatea sau alte dr
patrimoniale care urmeaza a fi exercitate de catre fiduciar in considerarea unei finalitati
determinate, (scopul fiduciei) si in beneficiul unui tert, al fiduciarului, sau chiar al
constituitorului, pe intreaga durata de eficacitate a contractului. Atunci cand se ajunge la finalul
duratei de eficacitate fiduciarul va fi tinut sa transfere proprietatea, respective celelalte dr
patrimoniale catre beneficiarul fiduciei.
PRECIZARI GENERALE:
1. Ca reglementare, reglementarea fiduciei din codul civil reprezinta o preluare mai mult
sau mai putin veridica a articolelor 2011-2030 din codul civil francez.
2. De principiu contractul de fiducie poate sa se prezinte sub doua forme: fiducie garantie si
fiducie gestiune. Esenta fiduciei e ca un ansamblu de dr se transmit cu titlu temporar la
fiduciar, care le administreaza in anumite limite si apoi le transmite mai departe. El e UN
FEL DE (nu e aia) administrator.

100

3. Care e elementul exotic la fiducie? Inainte am spus ca proprietatea este in primul rand
un drept. Atentie! Dr subiectiv inseamna interest juridic protejat. Presupune ca tu, titular
al dreptului, iti exerciti dreptul cum doresti cata vreme nu incalci legea. Poti sa-l exerciti
arbitrar, numai sa nu incalci drepturile celorlalti, respectiv legea. La FIDUCIAR
observam ca el dobandeste dreptul, numai ca el nu il poate exercita cum doreste, ci
NUMAI IN SCOPUL FIDUCIEI. (inainte am zis ca nu discutam proprietatea publica,
pentru ca nu e propriu zis un drept, chiar daca-i spune proprietate; fiindca titularii dr de
proprietate publica au niste prerogative, dar pe care nu le exercita in interes propriu. De
aceea nu e un veritabil dr subiectiv. Acelasi lucru se intampla si cu fiduciarul.) Fiduciarul
dobandeste drepturile, dar nu le exercita in interes propriu. Tocmai de aceea, natura
juridica a proprietatii fiduciare este discutabila, in sensul ca nu putem discuta propriu zis
despre un veritabil drept de proprietate. Mai mult, fiduciarul dobandeste drepturile
temporar, ori proprietatea este un drept perpetuu. Proprietatea nu poate fi temporara; este
un non-sens. Proprietatea, de principiu, nu poate fi temporara. Daca e temporara, nu mai
e proprietate. Dezmembramintele proprietatii insa, majoritatea, sunt drepturi temporare.
Creantele iarasi sunt dr temporare. Proprietatea se deosebeste de toate celelalte pentru ca
numai ea este un drept perpetuu (tii de ea pana dai coltu). In cazul fiduciei, proprietatea
fiduciara este un drept temporar.

Deci, am zis fiducie gestiune si fiducie garantie.

In principiu fiducia gestiune inseamna ca am anumite bunuri pe care eu proprietar, spre
exemplu, le-am dobandit prin succesiune sau in vreun alt mod, si nu am aptitudinea de a e
gestiona. Nu ma pricep. Ce pot sa fac pentru a nu le scadea valoarea, etc? Le transmit
fiduciarului, care pe durata contractului de fiducie se ocupa cu administrarea lor in limitele
puterilor pe care i le dau eu, si la final mi le da mie inapoi. Aceasta e fiducia gestiune- deci el
gestioneaza. (!!!atentie fiduciarul nu e nici administrator, nici mandatar, pentru ca acestia
exercita drepturile altuia, dar fiduciarul este titular al acelor drepturi. El nu actioneaza ca
mandatar sau administrator al bunurilor sau drepturilor altei personae. El exercita drepturi
proprii.- Aceasta e chestiune atipica la fiducie)

101

Fiducia garantie. In mare, functioneaza la fel ca o clauza de rezerva a proprietatii. Am tot

discutat; daca iti vand un bun, cu plata pretului in rate, ce se intampla? Tu vrei sa fii sigur ca vrei
primi banii, adica eu vreau sa fiu ca eu ti l-am vandut. Si atunci, imi rezerv proprietatea pana la
momentul la care tu imi achiti integral pretul. La fel, daca iei un credit foarte mare de la banca
transilvania, banca transilvania va dori posibil, o fiducie garantie, care va presupune ca pe durata
creditului tu ii dai chiar proprietatea bunurilor tale, proprietate fiduciara, pentru intreaga durata a
creditului. Pana platesti tu ratele banca e proprietar, ea le administreaza, are grija sa nu le scada
valoarea, ca are tot interesul, iar daca iti achiti creditul, la final, ti le retransmite tie in proprietate.
Deci, acestea sunt doua variante de contract de fiducie: rima gestiune- ti se gestioneaza
bunurile ca nu stii tu cum, sau nu ai chef, iar a doua garantie, in sensul ca fiducia functioneaz ca
un mod de a-l asigura pe creditor ca-si va recupera datoria. Acestea sunt principalele variante de
fiducie.
MASA FIDUCIARA
Incheierea contractului de fiducie are ca efect fractionarea patrimoniului fiduciarului in 2
mase de bunuri distincte. Masa bunurilor personale, si masa fiduciara. De asemenea, prin
derogare de la regula in material gajului general, divizarea patrimoniala atrage si fractionarea
gajului general al creditorilor fiduciarului. (Asta inseamna ca creditorii fiduciei vor putea urmari
numai activul masei fiduciare, iar creditorii personali ai fiduciarului vor utea urmari numai
bunurile personale ale lui.
TRANSFERUL FIDUCIAR
Prin incheierea contractului de fiducie, are loc o transmisiune cu titlu particular a unuia
sau mai multor dr patrimoniale determinate.
Observatii:
! Am zis ca e transmisiune cu titlu particular; asta inseamna ca tu constituitor nu poti sati faci acasa o masa patrimonial ape care sa i-o transmit fiduciarului. Lui i se transmit numai
drepturile determinate, nu i se transmite o universalitate juridica. Fiduciarului nu i se transmit

102

obligatii. El nu primeste elemente de pasiv. Prin incheierea contractului de fiducie fiduciarul

primeste numai elemente de activ. Logica este urmatoarea: obligatiile personale in dr civil
roman nu se pot transmite prin efectul transmisiunilor cu titlu particular, decat daca am
consimtamantul creditorului. Ori creditorul, prin ipoteza, aici nu are nicio treaba cu contractual
de fiducie. Daca constituitorul ar transmite si obligatii ar insemna ca el e debitor. Fiduciarul e
un tert. Dar n-ar exista si acordul creditorului, care s-ar trezi ca noul lui debitor nu mai e
constituitorul ci e fiduciarul. Acest lucru nu se poate. Deci, se transmit numai drepturi.
! Constituirea fiduciei presupune intotdeauna un transfer patrimonial, fiind exclusa
realizarea fiduciei prin intermediul transferului intra-patrimonial. Deci idea este urmatoarea:
constituitourl, in dr civil roman nu poate sa fie fiduciary, adica, (!!!) in sistemele de commonlaw exista trust-uri. (echivalentul fiduciei) Poti sa iti faci trust tu cu tine la tine acasa. Acest
trus are ca efect, prin asemanare cu ce discutam noi, modificarea patrimoniului tau. Deci tu iti
faci o masa patrimoniala, tu te faci fiduciar pe masa patrimoniala. In dr civil roman nu e posibil
ca constituitorul sa fie una si aceeasi persoana cu fiduciarul. Nu poti tu sa fii fiduciarul tau. De
ce nu? Pentru ca in dr civil roman fiducia presupune un contract. Daca n-ar fi contract si
costituitorul ar fi tot una cu fiduciarul am avea un act unilateral, prin care constituitorul si-ar
diviza patrimoniul si gajul general. Am discutat deja ca nu itit poti diviza tu de caul tau nici
patrimoniul, nici gajul general. Divizarile se admit numai atunci cand legea le prevede in mod
expres. In materie de fiducie, legea spune foarte clar: fiducia se realizeaza prin contract. Deci
actul unilateral e exclus. Asadar, de aceea am spus ca nu e posibila o transmisiune intrapatrimoniala.

~Data viitoare continuam cu efectele fiduciei fata de fiduciary, respectiv beneficiar, pe durata de
derogare a contractului.~
CURS 11 REALE ORA 1

Ramaseseram la efectele pe care le produce contractual de fiducie fata de cei implicati.

103

V-am atras atentia: la fiducie teoretic nu putem avea un fiduciar care este proprietarul bunului pe
perioada contractului si un beneficiar.
V-am atras atentia:deci evident sunt 3 persoane: seamana de la distanta dar numai de la distanta
cu stipulatia pt altul daca cumva ati auzit de ea.
Speta: A si B incheie un contract si in contractual ala B se oblige sa presteze o anumita lucrare in
favoarea unui tert C. Numai de la distanta seamana pt ca nu ii vorba de o aplicatie pt altul. Dar ce
vreau sa va zic este posibil sa avem 3 persoane diferite la fiducie deci beneficiarul sa fie diferit
fata de contractant, La fel de bine nu e posibil ca beneficiarul sa fie unul dintre cei 2 ce?
Contractanti deci benefeciarul e chiar constituitorul sau fiduciarul imposibi sau e posibil ca
fiduciarul sa fie alternativul celor 2.
Si v-am dat ex cu fiducia garantie, la fiducia garantie daca iti achiti datoria tu constituitor
redobandesti la final proprietatea daca nu iti achiti proprietatea ramane cu titlu definitive la
cine? La fiduciar care ramane el sa fie beneficiarul bunurilor.

Ba, deci nu se poate asa ceva daca nu erati voi va dadeam afara!!!!!!
Bun!

Asadar puteam avea 3 persoane sau putem avea 2 persoane la fiducie.

Acuma cu privire la efecte. V-am atras atentia sapt trecuta asupra faptului ca la modurile de
reglementare a fiduciei, in present, ea pp initial un transfer cu titlu particular deci nu se transfera
o masa patrimoniala ci se transefera doar elemente determinate de activ si v-am mai atras atentia
asupra unei chestiuni pe care trebuie sa o retineti ca initial nu pot fi transmise obligatii de la
constituitor la fiduciar se transmit doar dr dar nu si obligatii. Obligatiile se vor naste eventual
din administrarea bunurilor luate in fiducie (asta e posibil!) dar repet e vorba despre obligatii
care se nasc din delurarea contractului, nu sunt transmise initial.

104

Bun!

Acestea fiind spuse trebuie cateva observatii:

O sa gasiti in cod formulari de felul:masa fiduciara patrimoniala autonoma si am discutat deja de
efectul divizarii patrimoniului fiduciarului este si o divizare a cazului general va aduce-ti aminte
am povestit treaba asta.
Dar va rog frumos sa fiti atenti sa nu va imaginati cumva ca fiduciarul dobandeste bunurile alea
in urma incheierii contractului ca atunci cand a dobandit in mod original aia ce inseamna?
Aia inseamna ca prin intermediul fiduciei nu se pot frauda creditori anteriori ai cui? Ai
constituitorului. Daca am datorii multe ce fac?fac un contract de fiducie transfer la fiduciar
jumate din bunurile din patrimonial meu dupa care creditorii mei o sa uite la stele ))))) ca nu
mai au ce executa si dupa ce trece toata treaba fiduciarul imi da bunurile inapoi. Nu se poate asa
ceva sau ma rog poti incerca.
Dar va atrag atentia asupta 2 chestiuni care sunt ff importante fata de in ce ii priveste pe
creditorii constituitorului.

Avand in vedere ca masa fiduciara ii cuprinsa sau contine in activ bunuri

transmise de unde? De la constituitor acele bunuri se transmit cu regimul juridic pe care

le aveau ele in patrimoniul constituitorului. Aia inseamna 2 lucruri:
1
in masura in care bunurile respective erau grevate de garantii reale ex. Ipoteca: ele
se vor transmite cum?cu tot cu garantii si consecinta care va fii? Creditorii
constituitorului vor putea sa urmareasca bunurile daca au garantii reale asupra lor inclusiv
dupa momentul la care bunurile au trecut unde? In masa fiduciara constituita nascuta in
patrimoniul fiduciarului
Care e ipoteza? Ipoteza e urm. Am luat un credit de la banca si l-am garantat cu o ipoteca
asupra unui imobil teren si constructie pe o valoare aproximata de 1 mil eur. In mom in care
exista riscul sa nu mai pot dobandi sa ma execute silit banca ce fac? Constitui o fiducie si
transfer in masa fiduciara imobilul respectiv. Sa nu va imaginati ca in situatia asta banca nu
va putea sa ce? Sa urmareasca imobilul unde? In masa fiduciara. Dc va putea sa faca lucrul

105

asta si in ce cond? In cond in care ipoteca

a fost deschisa in CF anterior realizarii

contractului de fiducie pt ca in cond in care ipoteca o fost deschisa prima ea s-a constituit
intre parti si fata de terti anterior fiduciei. Prin transferul bunurilor in masa fiduciara ele nu se
curata de sarcini, ele se transmit exact asa cum exista ele in patrimoniu constituitorului.
2

A 2 a obs ce fac creditorii daca nu au garantii reale? Is creditori chirografari si

constituitorul cand vede ca nu mai are cum sa le plateasca ce face el? muta bunuriel in
masa fiduciara in patrimonial unui tert fiduciar. In situatia asta ce vor purea sa faca
creditorii? Am mai discutat chestiunea asta si ea va fi detaliata la obilgatii creditorii vor
putea sa atace contractual de fiducie prin ce mijloc? Actiunea pauliana, vor putea sa atace
contractual de fiducie prin intermediul actiuni pauliene daca este admisa actiunea
pauiliana contractul de fiducie va fi inpozabil fata de creditorii reclamanti care vor putea
sa urmareasca bunurile ca si cand bunurile nu ar fi iesit de unde? Din patrimonial
constituitorului.

Bun!

Acuma ce ma intereseaza sa lamurim aprox care sunt efectele contractului de fiducie in cel
priveste pe fiduciar. Ca am vazut constituitorul transfera proprietatea la mom incheierii
contractului.
Care sunt efectele in cel priveste pe fiduciar?
Prima obs: noi tot timpul vb despre transferul proprietati la contractual de fiducie dar prin
contractual de fiducie nu tr neaparat sa transferi proprietatea, poti sa ai creante, poti sa ai actiuni
toate sunt dr de care? Personale si alea pot face obiectul unei cesiuni in cadrul masei fiduciare nu
tr sa fie neaparat ce? Dr de proprietate. Indiferent ce dr patrimonial ai il poti transfera mai mult si
aici retineti va rog frumos prima chestiune ca nu tr sa fie neaparat proprietate poate sa fie si
dezmembraminte, pot sa fie si dr personale si a 2 a chestiune f importanta prin contractual de
fiducie partile pot sa amenajeze conventional regimul juridic al proprietatii fiduciare sau pot
stabili transferul catre fiduciar al unor dr mai restranse decat cele avute de catre constituitor.

106

Ce inseamna asta? Va dau 2 ex:

1
2

se poate transmite nu proprietatea, ci uzufructul de catre fiduciar

a 2 a chestiune care ne intereseaza mai mult: atentie! Ce pot ei sa faca? Pot sa

stabileasca, se transfera dr de proprietate, dar asta e una din chestiunile atipice la fiducie:
sa transferi proprietatea unui fiduciar dar stabilim acuma prin contractual fiduciar nu vei
putea face acte de dispozitie, nici materiale nici juridice vei putea face numai acte de
administrare si acte de conservare si ca actele de adm pe care tu le vei face vot tr sa
urmareasca un anumit scop, scopul fiduciei pe care noi il stabilim acuma: sa zicem
scopul: mentinerea sau cresterea valorii patrimoniale a bunurilor transmise. Deci tot ceea
ce vei face tu in calitate de proprietar pe durata fiduciei se va margini la urmarirea acestui
scop si 2 tu nu vei putea sa iti faci acte de dispozitie nici materiale nici juridica.
Consecinta care ii? Ca fiduciarul este un fel de proprietar amputat in sensul ca esti proprietar
cu numele insa in concret el nu poate lipsi de exercitiul unuia sau mai multora atributelor de
proprietate. Ii posibil lucrul asta? Atunci sigur ca puteai spune ca bine bine care mai e
interesul ca putea sa fac mandatar?
Raspunsul ii ca diferenta fata de un mandat, fiduciarul chiar daca are un drept mai restrans
are un dr exclusiv pe durata contractului de fiducie cata vreme fiduciarul nu o fost inlocuit
cata vreme contractul nu o incetat nimeni altineva decat fiduciarul nu poate sa stabileasca
modul de utilizare sau modul de exerciare a dr transmise. Deci ganditiva daca ai un mandat,
mandatul iti da posibilitatea de a incheia acte juridice (fiduciarul nu poate sa faca numai acte
juridice poate sa faca si acte materiale).

2. Mandatul poate fi oricand revocabil. In cazul fiduciei lucrurile nu functioneaza la fel. 3

Ganditi-va ca la mandat dacai vorba de acte de dispozitie, trebuie sa ai un mandat special pt
fiecare act de dispozitie altfel nu se poate. In cazul fiduciei nu e necesar ca la fiecare act sa
vina constituitorul sa zica da ai voie si ii da in scris. Deci astai interesul fiduciei,
constituitorul ii ce? Chiar dacai un sef mai mic, dai singurul sef pe durata/derularea
contractului. Constituitorul nu are ce sa faca. El un singur lucru poate sa faca. Daca constata
ca nu merge treaba bine poate sa ceara in anumite conditii prevazute de lege inlocuirea
fiduciarului , dar daca nu are temei de inlocuire trebuie sai dea la ala bani. Deaia astai

107

interesul fiduciei fata de cum ii mandatul, inca un lucru va rog frumos neaparat sa-l notati,
chiar langa fiducie gasiti in codul civil o sectiune dedicata administrarii bunului altuia. E o
chestiune de noutate adusa de codul civil. Ea nu exista in vechiul cod, va spun acuma, ea este
preluata din codul civil al Quebecului, ii luata mot-a-mot, is cateva modificari dar, nu
seminificative. S-a copiat o intreaga chestiune din codul civil al Quebeului, s-a tradus. Prima
chestiune care ne intereseaza: In anumite zone, da nu mai stiu la ce dracu sa va uitati, se face
trimitere la administrarea bunului altuia, la remunerarea fiduciarului: remunerarea
fiduciarului se va face in lipsa de stipulatie expresa in conditiile de la administrarea bunurilor
altuia si iarasi face trimitere la niste texte de acolo. Sa aveti foarte mare grija si asta va rog
frumos sa notati: normele supletive care reglementeaza administrarea bunurilor altuia nu sunt
de principiu aplicabile in materia contractului de fiducie. Ele vor deveni aplicabile doar in
masura in care legiuitorul sau partile fac trimitere expresa la aceste reglementari. Si acuma
inca un pic sa fiti atenti de ce nu sunt aplicabile carei treaba cu administrarea bunurilor
altuia? Nui nimica foarte complicat, dar prima observatie: Va aduceti aminte ca v-am spus
fiducia, reglementarea romaneasca a fiduciei este o reproducere a reglemenatarii din codul
civil francez. Adminstrarea bunurilor altuia care apare in codul nostru langa fiducie ii
preluata din codul Quebecului-codul chebecului e de insipiratie franceza si el dar, prezinta o
particularitate si anume care? Codul Q. e in zona de commonlaw si atunci chiar daca in Q. se
aplica o legislatie de inspiratie franceza ii o mixtura in sensul ca ea preia si anumite elemente
care sunt inspirate de commonlaw, printre care fiducia care e evident cai mega inspirata in
Quebec de sistemul britanic si american in consecinta adminstrarea bunurilor altuia asa cum
e privita ea in Q. nu are nici o treaba cu fiducia reglementata in codul civil francez.
Legiuitorul romana nu a fost atent si a gresit cand a preluat una dintr o parte si una din
cealalta. Acuma care e motivul evident pentru care adminstrarea bunului altuia n-are nicio
treaba cu fiducia? E f simplu, administrarea bunurilor altuia inseama ca administratorul face
acte de administrare cu privire la bunuri care nu se gasesc in proprietatea lui. In cazul fiduciei
v-am atras atentia de 50 de ori inainte si cand am comparat-o cu mandatul: fiduciarul
administreaza bunuri proprii, nu bunurile altuia deci asta ii cel mai important argument in
sensul ca nu se poate face o aplicatie de principiu a normelor de administrare a bunurilor
altuia. Repet, fiduciarul, pe durata contractului, e titularul drepturilor transmise . El
administreaza,conserva sau dispune daca e cazul de bunuri proprii si nu de bunurile altuia.

108

Deci, am spus: fiduciarul actioneaza in calitate de proprietar. Acum va rog frumos retineti
chiar daca fiduciarul administreaza bunuri proprii pe durata de derulare a contractului este cel
putin discutabila natura juridica a proprietatii fiduciarului aceasta deoarece spre deosebire de
caracteristica esentiala a proprietatii de drept comun proprietatea fiduciara este intotdeauna
temporara-duratai de max 33 ani-si totodata este invariabil afectata scopului/ misiunii
fiduciare. Tocmai de aceea atributele conferite de proprietatea fiduciara sunt la limita dintre
ceea ce numim drept subiectiv exercitat in interes propriu, respectiv puterea juridica inteleasa
ca ansambul de prerogative conferite in scopul executarii unei obligatii. Ca sa nu vorbim asa
numa povesti va dau un ex foarte simplu ca sa va dovedesc ca nui ceva asa de iesit din
comun: i-a ganditi-va ca cineva isi infinteaza o firma dintrasta de taxi, isi cumpara 10, nu 10,
15 Loganuri si le vopseste galben sau alb? Galben, bun le vopseste galben dupa care nu-si
gaseste 15 taximetristi dispusi sa lucreze pt. el in cadrul firmei respective si leda la aia
masina sa zicem fiecare lucreaza 24 cu 48 nustiu, deci 24 de ore are masina , lucreaza cum
doreste, cat doreste, ii da la ala un procent, se inteleg ei. Doar ca soferul are 24 de h masina
sa o utilizeze asa cum crede el de cuvinta. Nu putem afirma in situatia asta ca soferului i se
constituie un drept personal sau real asupra masinii. Lui i se confera prerogrativa de a
exploata/utiliza autoturismul dar nu de dragul lui, nu in interes propriu, ci pt a-si indeplini
obligatia asumata fata de cocontractant. Acelasi lucru, dar la alta scara se intampla si in cazul
fiduciei: si fiduciarul primeste tot felul de prerogative, dar nu le primeste sa se bucure el de
ele, ci le primeste pt a atinge un anumit scop. Retineti va rog frumos de asemena ce am mai
spus, ca suplimentar, deci pe langa limitarea asta implicita cai temporara cai afectata unui
scop pe langa asta, proprietatea fiduciara poate suferii limitari suplimentare prin regimul
juridic stabilit de catre parti prin contractul de fiducie. In fine, concluzia la proprietatea
fiduciara care ma intereseaza sa o retineti este urmatoarea: se poate aprecia ca prin incheierea
contractului de fiducie, fiduciarul nu dobandeste proprietatea inteleasa ca valoare economica,
respectiv valoare de credit, ci dobandeste doar exclusivitatea specifica/caracteristica dreptului
de proprietate, fiind in consecinta SINGURUL IN MASURA SA DISPUNA ASUPRA
GESTIUNII bunurilor din masa fiduciara pe intreaga durata de derulare a contractului.
Mai fac o observatie! Nu notati, fiti un pic atenti! Va aduceti aminte ca v-am spus, cred ca vam spus data trecuta, ca spre deosebire de sau diferenta fundamentala intre fiducia de drept

109

continental si trust-urile de common law e ca: in dreptul continental nu exista posibilitatea de a

avea simultan mai multe drepturi de proprietate suprapuse pe aceleasi bunuri.
V-am zis sau nu v-am zis? V-am zis! Bun...
Nu va ganditi acum la coproprietate. Coproprietarii nu sunt proprietari suprapusi, ei au
acelasi drept pe care l-au fractionat. In sistemul britanic, care pastra mecanismul feudal, exista
posibilitatea (imaginati-va o prajitura cu mai multe straturi), deci e sistemul continental unde
proprietatea va fi inevitabil ocrotita, pe cand in sistemul de common law o sa fie de cele mai
multe ori, in materie imobiliara mai ales, (ati mancat clatite cu spanac aici pe Napoca?) ca o
clatita cu spanac, adica clatita-spanac-clatita-spanac, unde clatitele sunt drepturi de proprietate cu
titulari diferiti.
Miza chestiunii asteia intereseaza unde? La fiducie! De ce? Pentru ca in sistemul de common
law daca faci un trust, beneficiarul pe toata durata trast-ului este proprietarul. Deci acolo vei avea
pe toata durata trustului doi proprietari: fiduciarul si beneficiarul.
Prin urmare, beneficiarul va avea tot timpul un drept real asupra bunurilor aflate in trust.
Acest lucru nu se regaseste, evident, in sistemul de fiducie. Aici, fiduciarul are exclusivitate, prin
urmare beneficiarul va dobandi dreptul numai printr-un nou transfer in momentul in care
inceteaza contractul de fiducie. Acesta a fost criticat si considerat tot timpul ca un dezavantaj al
fiduciei continentale, in sensul ca beneficiarul sta in incertitudine pana la momentul in care
expira contractul, pe cand beneficiarul in sistemul britanic e mult mai bine protejat fiindca are
drept real.
Acum sa va spun un lucru: dreptul ala real din...lucrurile par foarte diferite la prima vedere,
dreptul ala zis real din sistemul de common law e un drept asa...mai mult ca o gaoace de ou care
e goala de continut. Nu va imaginati ca nu stiu ce poate sa faca beneficiarul unui trust ca nu este
chiar asa.
Sistemul drepturilor reale in common law difera insa foarte mult de drepturile reale pe care le
invatati voi. Deci numele e acelasi, de drept real, dar cam atat. La fel cum...ce sa va mai dau ca
exemplu? Da, auziti in toate filmele americane si de cand a fost criza de mordige-ipoteca de la
ei. Pai sa fiti voi sanatosi, ca aia numai ipoteca nu e. Un fel de ipoteca, seamana cel mai mult cu

110

ipoteca insa nu are nicio treaba. De aceea luati cu foarte mare rezerva: se numeste drept real, are
alt continut.
Acelasi lucru se intampla si in cazul trataturilor, unde intr-adevar se spune ca amandoi sunt
prorpietari, dar nu sunt proprietari asa cum intelegeti voi. Asadar, ce retinem e ca beneficiarul are
exclusiv drepturi personale pe durata contractului de fiducie, si ca el va deveni proprietar printrun nou transfer care se va produce la momentul implinirii termenului pentru care a fost
reprezentat de fiduciar.
Bun, ar mai fi cateva chestii de zis dar deja e tarziu, asa ca terminam acum cu fiducia si
trecem la coproprietate.
COPROPRIETATEA

Cateva generalitati pe care trebuie sa le notati:

In primul rand, v-am mai spus, asa ca nu o sa mai intru in detalii, sa aveti grija ca noi aici
discutam despre coproprietate, pe care nu o confundam cu indiviziunea.

Indiviziunea am

abordat-o la patrimoniu, un patrimoniu cu doi sau mai multi titulari care presupune indiviziune.
Un patrimoniu fractionat in mai multe mase patrimoniale, Doamne fereste, nu presupune
diviziune.
Deci daca eu sunt fiduciar acum si am masa bunurilor personale si masa fiduciara, nu exista
indiviziune. Patrimoniul meu fractionat are un singur titular. Indiviziunea presupune un
patrimoniu care are simultan doi sau mai multi titulari. Aia e indiviziunea, nu o confundam cu
coproprietatea, pentru ca indiviziunea presupune atat activ cat si pasiv. Coproprietatea vizeaza
bunuri determinate. Indiviziunea nu e un drept real, coproprietatea presupune un drept real
asupra unui bun determinat.
Evident ca nu o sa ne ocupam cu avioanele de la dreptul familiei.

Deci, povestile cu

devalmasia alea le uitati...nu o sa le abordam noi aici. V-am mai spus, oricum devalmasia trece
in coproprietate obisnuita inainte de partaj, caci altfel nu se poate partaja. Deci nu ne va interesa
treaba aia.

111

Pe noi ne va interesa asadar exclusiv coproprietatea obisnuita si temporara, respectiv

coproprietatea fortata. La coporpietatea fortata o sa abordam la curs in primul rand
coproprietatea aceasta temporara, pentru ca aceasta e elementul de noutate adus de codul civil.
Asadar, vom incepe sa discutam de coproprietatea obisnuita si temporara. V-am mai atras
atentia, dar vreau sa subliniem acum ca sa fie foarte clar: prin natura ei, prin regim, regimul
primar imperativ, la coproprietatea obisnuita pe care o studiem la dreptul civil, impune prin
norma imperativa, ca de aceea e imperativ, caracterul ei temporar.
Prin urmare, intotdeauna

coproprietatea obisnuita va fi temporara. Asta ce inseamna?

Inseamna ca intotdeauna ea poate fi sistata prin partaj, conventional sau judiciar, la solicitarea
oricaruia dintre coproprietari. Nu se poate deroga sub nicio forma de la aceasta regula. O sa
vedem ca exista posibilitatea aceasta de compromis de a face conventii de suspendarea a
dreptului de a cere partajul in maximum 5 ani. Aceea e singura concesie.
O sa va rog frumos sa retineti! Sigur ca teoretic, ipotetic, e posibil sa am doi coproprietari
care raman coproprietari pana decedeaza. Toata viata! Deci nu trebuie stabilit un termen, ca la
fiducie, 33 de ani, dar coproprietatea propriu-zis poate sa se intinda, repet, dar niciodata nu se
poate renunta la dreptul de a cere partajul. Deci chestia aia e exclusa!
Acum, iarasi o observatie pe care o fac, desi e foarte de gradi, numai ca la cat de frenetic
notati probabil ca e bine sa fac aceasta observatie, in conditiile lui 634 NCC, coproprietatea
presupune o fractionare a dreptului de proprietate, fara ca bunul in materialitatea lui sa fie
divizat.
Care e consecinta?
Consecinta este aceea ca fiecare coproprietar poate sa faca in mod independent, sa incheie,
acte juridice, inclusiv de dispozitie, cu privire la cota sa din drept, fara a avea nevoie de acordul
celorlalti coproprietari.
Atentie! Am zis ACORD! De ce am zis acord si nu am zis consimtamant?
Pentru ca ideea e de a exclude doua lucruri aici: cand spun ca nu are nevoie de acordul
celorlalti asta inseamna ca 1. nu are nevoie de consimtamantul celorlalti (in sensul ca aia nu vor

112

veni sa isi exprime dorinta in calitate de parte in contractul prin care el isi instranineaza cotasau
isi ipotecheaza cota din drept) si 2. nu are nevoie nici de agrementul celorlalti.(adica, agrement
inseamna o manifestare de vointa din partea unui tert, care repet, ramane tert fata de contract, dar
manifestare de vointa care conditioneaza, fie validitatea fie eficacitatea fata de acel tert a
contractului.)
Va dau un exemplu unde e cel mai des intalnit agrementul: in masura in care ai actiuni intr-o
societate comerciala sau ai parti sociale la un SRL, este posibil daca exista mai multi asociati ca
SRL-ul poate fi si cu asociat unic, ca, daca una din parti doreste sa isi instraineze partile sociale,
sa aiba nevoie de agrementul celorlalti asociati.
Care e logica? Ceilalti asociati nu doresc sa nu poata controla ce persoane vor intra in firma in
locul celui care pleaca. Fiindca orice asociere de genul acesta are un pronuntat caracter legal.
Acum ,fac o precizare! O sa discutam imediat despre contractele de administrare a
coproprietatii. Evident ca coproprietarii vor putea printr-un astfel de contract sa stabileasca
inclusiv un agrement sau un drept de preemptiune. Ala stiti ce ? (DAAA!!)
Exemplu: am 5 coproprietari asupra unui teren construibil. Acestia in viitor vor dori sa faca
blocuri si apoi sa le vanda. In contractul in care ei isi reglementeaza regimul juridic al
coproprietatii, tocmai pentru ca asta e o treaba de afaceri, nu merge asa oricum, stabilesc ei :1)
agrement-oricare dintre coproprietari daca pleaca si isi instraineaza cota din drept trebuie sa aiba
acordul celorlalti coproprietari ca sa le convina la aia noul investitor2) pot sa stabileasca si un
agrement, daca vei dori sa instrainezi cu titlu oneros, in conditii egale de pret, vor fi preferati
ceilalti coproprietari. Acum poate va puneti problema: bun, sunt 5 coprorpietar...mai raman cati?
Patru...toti vor sa cumpere. Cum se va face ordine intre cei patru, in conditii egale de pret? In
situatia aia, fiecare, in conditii egale de pret va putea sa cumpere cate 1/x din 1/x cat a fost partea
celui care vinde. Logica e urmatoare: sa se pastreze echilibru intre coproprietari, adica noi cand
am cumparat am dorit sa avem fiecare cate o cota egala. Daca iese unul si ceilalti ii cumpara
partea, atunci cei care cumpara sa ramana in continuare cu cote egale.
Bun, v-am atras atentia, am vrut sa va dau exemplu asta sa vedeti in concret ce inseamna
contractele alea de administrare a coproprietatii. Un astfel de contract poate sa prevada
preemtpiune, la fel cum poate sa prevada agrement. Bun, o sa revenim.

113

Mai departe, ne interesa pana atunci ce poate sa faca coproprietarul cu cota lui. De acum
incolo vom discuta modul in care pot sa actioneze coproprietarii nu cu privire la cota lor, ci cu
privire la dreptul in ansamblul lui.
Mai intai ne intereseaza raporturile reale dintre coproprietari art 635, 636, 637 atentie va rog
frumos cand spun raporturile juridice reale dintre coproprietari ce anume am in vedere? Retineti
chestiunea asta normele pe care le-am enumerat (635-637) vizeaza exclusiv regimul
coproprietatii in relatiile dintre coproprietari. Aplicabilitatea acestor norme nu poate fi extinsa la
raporturile cu tertii. Deci ele nici nu beneficiaza si nici nu obliga pe terti. Ce ne zic in rezumat?
Nu le mai citim acum sunt lucruri banale. In rezumat: utilizarea bunului: bunul se foloseste de
fiecare coproprietar fara a ingradi posibilitatea celorlati de a utiliza bunul; 2 fiecare coproprietar
trebuie sa participe conform cotei lui la cheltuielile bunului. De regula e vorba de cheltuieli de
conservare a bunului, atentie nu trebuie sa fie neaparat conservare, conservare inseamna un act
prin care se evita pieirea bunului ,dar pot sa fie si cheltuieli de intretinere, deci alea pe scara
blocului cand se schimba becurile se tencuieste etc. sunt cheltuilei de care? de intretinere. Si alea
sunt suportate de catre coproprietari conform cotelor lor. In fine a 3-a regula care apare in textele
respective care e? dobandirea fructelor: fructele se dobandesc de catre coproprietari conform
cotelor lor
Obs 637/638 am zis asa ca coproprietarii trebuie sa foloseasca fiecare.... 2 copropriet trebuie
sa suporte cheltuieli conform cotelor lor 3 primesc fructe dupa cota
!4 Daca se fac cheltuieli cu fructele aceste cheltuieli sunt suportate iarasi de catre copriprietari
porportional cu cota lor. Cum adica cheltuieli? Pai simplu cheltuileli de insamnatare cai teren
agricol si sunt fructe industriale
Si acum atentie la textul asta: 638 alin (2) Fructele industriale sau ..... si pot fi nustiu..... in caz
contrar proprietarul..... alin (3) fructele civile. N am rabdare sa mai citesc textul va uitati voi la
el. Atentie la cateva observatii: aia cu fructele naturale sau industriale insusite decatre un
coproprietar fac parte din masa partajabila. Va rog frumos sa aveti grija insusirea nu este mod de
dobandire a proprietatii.
Deci daca un copriprietar culege toate corcodusele din corcodusul aflat in coproprietate el
eventual are stapinire materiala asupra corcoduselor dar nu este proprietar exclusiv. Din

114

momentul in care fructul natural sau industial exista ca bun distinct automat prin efectul
copriprietatii asupra bunului frugifer si fructul asta este in coproprietatea tuturor in functie de
cotele lor. Chiar daca repet unul dintre ei si-a insusit. Consecinta este ca ori a cules unul singur
corcodusele ori ca a venit fiecare si si o luat cate o cocodusa, juridic fructele culese au acelasi
regim- adica sunt in coproprietate fiecare din ele. In ce priveste frucetele civile regimul e tot
acelasi creantele (s-a dat in chirie bunul) fiecare din coproprietari are dreptul la o cota din acea
creanta. Acum unde pare diferenta? Diferenta apare la 2 chestiuni:
1 fructele naturale si industriale din bunuri sunt in coproprietate. Deci oricare din ei poate sa
le revendice. Fructele civile fiind creante nu mai sunt in coproprietate ca dreptul e de creanta nu
drept real prin urmare in cazul lor nu mai are coproprietarul o actiune de care? Reala ci are o
actiune personala care e prescriptibila in 3 ani. Dar si in cazul corcoduselor care sunt bunuri
generice codul zice ca daca pier toata lumea suporta riscurile. Dar ce se intampla daca
corcodusele fiind bunuri de gen sunt culese de catre un coproprietar sa presupunem ca ala face
tuica si mai are corcoduse de pe multe f multe alte terenuri si le amesteca pe astea in
coproprietate cu restul corcoduselor. In situatia aia mai au ceilati 2 coproprietari actiune in
revendicare? NU, pt. ca nu pot fi identificate. Deci aveti grija la bunurile de gen am act in
revendicare cata vreme ele exista si sunt separate/ individualizate. In mom cand bunul de gen nu
mai exista s-a dus actiunea in revendicare.
2 in mom in care bunul de gen si a pierdut individualitatea s-a stins dreptul real. Stingandu-se
dr real s-a dus si actiunea in revendicare. Deci daca ala a apucat sa toarne corocodusele in butoiul
lui mare astia vor avea doar o actiune personala in despagubiri care e prescriptibila in 3 ani.
O sa terminam de discutat despre modul de executare a actiunilor de catre sau in contra
propietarului. Doar 2 cuvinte, dupa care vom discuta despre partaj.Vreau sa va fac cateva
mentiuni in legatura cu reglementarea din Codul de procedura civila a partajului.
Am povestit saptamana trecuta depre actele juridice care pot sa fie incheiate de catre
copropietari, cu privire la bunul comun.
In ce priveste art 643 C civ., ne spune in esenta ca oricare dintre copropietari poate sa exercite
singur actiunile cu privire la bunul aflat in coproprietate. Chestiunea asta e foarte importanta
pentru ca exista o vesnica disputa in doctrina, si mai ales in jurisprudenta inainte de intrarea in

115

vigoare a Codului Civil, in sensul ca era , se argumenta in directii diferite daca copropietarul
poate singur sa exercite actiunea in revendicare, erau si pareri cum ca actiunea in revendicare
putea fi exercitata numai cu acordul tuturor propietarilor.
C.civ. actual stabileste foarte clar ca actiunile petitorii cu privire la bunul aflat in coproprietate,
vor putea fi exercitate de catre oricare dintre copropietari, singur, fara a avea nevoie de acordul
celorlalti copropietari. Totodata, textul ne spune, ca solutile pronutate intr-o astfel de actiune, vor
produce efecte fata de ceilalti copropietari, doar in masura in care le sunt favorabile.Aia ce
inseamna? Un argument inainte de actualul Cod Civil era in sensul ca un singur copropietar, nu
poate sa exercite actiunea in revendicare de capul lui, si un argument era urmatorul:pai daca un
copropietar se intelege cu un tert, exercita actiunea in revendicare contra tertului, nu o sustine in
mod corespunzator, si pierde.Actiunea in revendicare este respinsa. Atunci se pronunta o hotarare
cu autoritate de lucru judecat, si ceilalti copropietari vor avea de pierdut.Sa ne intelegem: oricum
argumentul nu se sustine. De ce nu se sustine?Pentru ca autoritatea de lucru judecat
functioneaza numai intre partile din proces.In masura in care ceilalti copropietari nu erau in
process, nu-i opera absolut nimic, nici pe vechiul Cod. Civ. Sa introduca la randul lor o actiune
in revendicare ipotriva tertului care castigase in litigiul.
Totusi Codul Civil actual, pentru a fi cat se poate de neechivoc, precizeaza ca hotararile vor
produce efecte directe fata de ceilalti coproprietari doar in masura in care le sunt favorabile
A 2-a observatie alin. 3 de la 643: spune ca in masura in care un tert are un litigiu cu unul dintre
copropietari:ce va putea sa faca tertul?sa ceara introducerea in cauza si a celorlalti
copropietari.Intrebare: de ce anume si-ar dori acest lucru tertul?Tertul nu-si doreste sa se judece
cu un copropietar, ci sa aiba castig de cauza dupa care sa vina copropietarii sa spuna ce?Ca ei nau fost parte in litigiul respectiv, prin urmare hotararea nu produce efecte in ceea ce-I priveste.
Formularea din alineatul 2 este in mare masura inutila. De ce? Pentru ca alineatul 3 oricum ne
spune ca hotararea judecatoreaca produce efecte numai intre parti.Deaia rezulta ca in alin 3 ,
tertului, i se da posibilitatea sa-i cheme in judecata sip e ceilalti coproprietari.
Atunci care este utlilitatea alin. 2? Regula! Hotararea judecat. produce efecte numai intre cei care
s-au judecat.Prin urmare, aplicand aceasta regula, consecinta ar fi ca daca un singur copropietar
ar introduce actiunea in revendicare impotriva tertului, si castiga, ceilalti copropietari care nu

116

s-au judecat cu tertul, nu ar putea sa se foloseasca de aceasta hotarare judecatoreasca.Si atunci

pe alineatul 2 se deroga de la regula si se spune ca o hotarare judecatoreasca va beneficia si unor
terti fata de cauza aia, va produce deci efecte fata de ei, in masura in care a fost admisa.(asta e
propriu-zis exceptia pe care o adduce alineatul 2).
Hotararea judecatoreasca nu produce in mod normal efecte, decat intre parti, prin exceptie de la
regula pe alineatul 2, hotararea favorabila unui copropietar,produce efecte si fata de ceilalti
copropietari care nu au fost parte.
Si acum cateva lucruri despre contractele de administrare.
Avem articolul 644. Ce anume intelegem prin aceste contracte intervenite intre copropietari?
Evident ca sunt niste acte juridice prin care copropietarii deroga in mod conventional de la
regimul legal al copropietatii.De unde deducem ca fiind la drept civil, majoritatea normelor care
reglementeaza legal copropr, sunt norme supletive.
Daca observati formularea lui 644- acesta spune : se poate deroga de la dispozitiile-si sunt
enumerate mai multe articole- e clar ca respectivele articole sunt norme supletive.
2 observatii de principiu pe care le face art. 644 cu privire la contractele de administrare.
1. Contractele de administrare pentru a fi eficace, nu pot fi incheiate doar de o parte de
copropietari. Deci un contract de admin. Produce efecte jur doar in masura in care se
incheie intre toti copropietarii.Deci la fel cum partajul conventional ii valabil si eficae
doar incheiat intre toti copropietarii, tot astfel sunt contractele de administrare, care
trebuie sa fie incheiate cu acordul tuturor copropietarilor.
Nu este propriu-zis o diferenta intre 644 si 639. 639 este o aplicatie concreta a
contractelor de administrare.Deci partajul de folosinta este unul dintre contractele de
administrare, reglementate cu titlu general , in articolul 644.
1270 alin 2.-ne spune contractul de contractul inceteaza numai prin acordul partilor.
In mod normal un contract valabil incheiat, isi inceteaza efectele doar in masura in care,
toate partile contractante opteaza in acest sens. In principiu contractual nu poate sa fie
denuntat unilateral decat partile confera uneia dintre ele acest drept sau legea ii confera
acest drept.

117

Prin urmare in cazul contractelor de administrare din materia coproprietatii, prin derogare
de la regula din 1270 alin 2, oricaruia dintre copropietari, ii este recunoscut dreptul de
denuntare unilaterala a contractului.
In mod normal daca am un contract, in care sunt 5 parti sa zicem, copropietari. Una dintre
parti are posibilitatea de a se retrage din contract, denuntandu-l. Asta de princpiu, nu ar
trebui sa atraga automat, incetarea contractului in ansamblul lui.Teoretic contractual
poate sa continue, sa fie executat de catre celelalte 4 parti.Totusi in materie de
copropietate, pentru ca avem regula imperativa care ne spune ca orice act poate fi
incheiat numai cu acordul tutror copropietarilor, in masura in care unul dintre ei denunta
unilateral contractul, consecinta care va fi?-contractul de administrare isi inceteaza
efectele.
Un exemplu de astfel de contract:Putem sa avem un astfel de contract de administrare, in
masura in care avem 3 copropietari, unul singur dinntre ei exploateaza bunul mobil aflat
in copropietate, pentru ca bunul se gaseste in raza domiciliului aluia, ceilalti stau la 200
de km.Si atunci cei 3 copropietari, stabilesc: 1. Copropietarul care se gaseste in aceeasi
localitate cu imobilul, primeste dreptul de a-l exploata, de a-l folosi in mod exclusiv.Si
totodata, desi au cote-parti egale, 2.cheltuielile le va suporta tot el.Iar 3.fructele se vor
imparti: 80% el, iar cate 10% restul. Ei au posibilitatea sa faca lucrurul asta in masura in
care exista acrodul tutror copropr.

2.Retineti va rog frumos ca dintre contractele de administrare, o importanta deosebita o prezinta

partajul de folosinta.
Prima observatie cu privire la partajul de folosinta.
Spre deosebire de situatia anterioara Codului Civil, in conditiile art. 639, partajul de folosinta
prezinta alaturi de varianta conventionala si o varianta judiciara.Asadar si instanta poate sa
dispuna realizarea unui partaj de folosinta a bunului pe durata copropietatii.
O astfel de interventie a instantei in modul de exercitare a copropietatii, era imposibila anterior
intrarii in vigoare a actualului Cod Civil.

118

A 2-a chestiune. Partajul de folosinta nu sisteaza starea de coprop. , acesta se rezuma la a conferi
exclusivitatea folosintei, asupra unei parti determinate din bun, sau asupa bunului in ansamblul
sau, fie pe intreaga durata a copropietatii, fie pe anumite interval de timp cu caracter periodic.
Partajul de folosinta poate el fi denuntat de catre oricare dintre copropietari?Avand in vedere ca
partajul de fol este si el un contract de administrare. Distingem intre situatia in care partajul de
folosinta este conventional, acolo unde aplicam regulile din material contractelor de
administrare, si situatia in care partajul este judiciar, avem o hotarare judecatoreasca ale carei
efecte nu depinde de vointa copropietarilor.
Partajul de folosinta poate sa presupuna fie partajarea folosintei asupra unei parti determinate din
bun, fie partajarea, folosintei in functie de anumite interval de timp.
Conventiile de suspendare a exercitiului dreptului de a cere partajul
1.Partajul de folosinta indiferent de perioada pt care este incheiat, nu atrage sub nicio forma
suspendarea dreptului copropietarilor de a pretinde partajul.
2.Partajul de folosinta

implica pe durata de eficacitate a contractului diverse derogari

conventionale exprese sau nenumite, de la regimul legal, al copropietatii.

EXEMPLU:Sa presupunem ca avem un partaj de folosinta prin care exploatarea / folosinta
bunului este atribuita unuia singur dintre copropietari, si partajul de folosinta se incheie pe o
perioada de 5 ani. Poate fi incheiat pe o perioada de 5 ani?Poate beneficiarul de folosinta
exclusive a bunului sa incheie un contract de locatiune de 4 ani cu privire la bunul respectiv?
In masura in care un copropietar din partajul de folosinta primeste exclusivitate cu privire la
modul de exercitare a prop asupra bunului, consecinta : partile pot sa deroge si de la
reglementarea cu privire la cheltuielile

si de la reglementarea cu privirea la fructe. Asta

inseamna ca pe durata celor 5 ani el va suporta integral cheltuielile fiindca el exploateaza bunul
si in masura in care nu i se impun limite cu privire la modul de utilizare a bunului el va putea
printre altele sa incheie si acte de locatiune /arenda/comodat etc fara a avea nevoie de acordul
celorlalti propietari .

119

!!! Locatiunea NU e act de dispozitie.In materie de CF, locatiunea este considerata a fi act de
dispozitie asupra unui bun imobil?Raspuns NU. Locatiunea nu se intabuleaza.Exista posibilitatea
ca locatiunea sa fie incheiata fara acordul tuturor copropietarilor .
In masura in care am un partaj de folosinta pe 5 ani, in situatia aia, se deroga si de la textul cu
privire la cheltuieli si de la textul cu privire la incheierea de acte juridice. Asta inseamna ca
locatiunea incheiata pe 4 ani, fara acordul celorlalti coporp.este valabila si mai mult, partajul de
fololsinta NU suspenda dreptul de a cere partajul propriu-zis..
Daca totusi dupa 2 ani, intervine partajul, iar bunul nu cade in locul celui care a avut folosinta
exclusiva, contractul incheiat de asta cu respectarea conditiilor legale, va trebui sa fie executat pe
mai departe, de catre copropietarul caruia i-a revenit bunul la partaj in conditiile art 681, C.Civ.
639- e o derogare-zice ca un coprop poate sa foloseasca singur bunul sau copropr. se inteleg ca
fiecare poate sa foloseasca o parte din bun.Aceasta este o derogare de la regula care ne spune ca
pe durata copropietatii, oricare copropietar poate folosi bunul in ansamblul lui.-cel mai uzual
dintre contracte.

Partajul
678 alin 4.-va rog sa observati -conventiile de suspendare a impartelii despre care am discutat
mai devreme, pot fi opuse creditorului, numai daca inainte de nasterea creantelor ,au dobandit
data certa pentru bunurile mobile sau au fost suspuse formalitatilor de publicitate in cazul
bunurilor imobile.
678 alin 4 . care 1. Confirma caracterul real al conventiilor de suspendare a partajului
2.Conditioneaza eficacitatea acestora fata de creditor, de :
1. anterioritatea conventiei in raport cu dr de creanta
2. indeplinirea conditiilor de opozabilitate a conventiei inainte de nasterea dr de creanta
Consecinta: seamana cu situatia de la inalienabilitat:Conventiile de susp a partajului nu vor fi
respectate de catre creditorii a caror creante sunt anterioare conventii.

120

De ce anume sunt introdusi in discutie creditorii?In anumite conditii au posibilitatea sa ceara

partajul de asemenea creditorii pot sa fie fraudati de cererea/suspendarea partajului.

Partajul-actul juridic prin care se sisteaza, cu efecte pt. viitor starea de copropietate.
In ce priveste natura juridica partajului:
-partajul poate fi efectul unui contract incheiat intre toti copropietarii sau efectul unei hotarari
judecatoresti pronuntate de catre instanta in litigiul in care sunt implicate toti copropietarii.Avem
a.fie partaj conventional
b.fie partaj judiciar(iar partajul judiciar e reglementat de la art.979 pana la art 994 C. proc.
civ..Competenta de solutionare a cererii de partaj judiciar, revine in cond art 94 .1. lit i
judecatoriei, indifferent de valoarea bunurilor care se gasesc in masa partajabila.

Curs 12 part 2 reale

Art 1143 NCC
Textul se gaseste in materie succesorala ,aceasta este regula esentiala in legatura cu
coproprietatea ,regula care

este tradusa destul de nefericit de

legiuitor

atunci cand

reglementeaza partajul prin faptul ca partajul este imprescriptibil.Deci art 1143 al (1) ne spune ca
starea de coproprietate este una temporara si ramane la latitudinea coproprietarilor asadar .;
starea de coproprietate se mentine atat timp cat exista vointa comuna a coproprietarilor de a
pastra acest regim juridic.ASADAR coproprietatea prin natura ei este o situatie
precara,temporara ,incerta.
Partajul se poate realize asadar fie conventional fie judiciar.
PARTAJUL CONVENTIONAL
Partajul conventional este posibil doar in masura in care exista acordul tuturor coproprietarilor
pentru:

121

1.sistarea starii de coproprietate

2.alcatuirea patriei partajabile
3.alcatuirea loturilor fiecaruia dintre coproprietari in urma partajului.
Daca exista dezacord intre coproprietari cu privire la oricare dintre aceste elemente,PARTAJUL
va putea fi realizat doar pe cale judiciara.
Conditiile de valabilitate ale partajului conventional
1.Avand in vedere ca se realizeaza printr-un contract PARTAJUL trebuie sa respecte toate
conditiile de validitate din material contractelor .Ca elemente specific ne intereseaza:
a. necesitatea acordului tuturor coproprietarilor
b.capacitatea de exercitiu solicitata de catre fiecare coproprietari copartajati art 774 NCC
2.Conditii de forma
-partajul care are ca obiect exclusiv BUNURI MOBILE nu trebuie sa indeplineasca o anumita
cerinta de forma ,in schimb daca masa partajabila cuprinde si bunuri immobile va devein
aplicabil art 1244 NCC ,contractul va trebui incheiat sub sanctiunea nulitatii absolute
Art 1144NCC care ne spune in materie succesorala
(1)-=> libertate de forma
(2)=> forma autentica
EFECTELE

PARTAJULUI

1. Modalitati de sistare a coproprietatii

-partile au posibilitatea la alegerea lor sa treaca la partajarea bunului in materialitatea lui
,acordarea acestui bun unui coproprietar cu plata . De cattre ceilalti sau vanzarea bunului
catre un tert cu impartirea pretului catre fostii coproprietari in fuctiile de cotele acestora.
Sa retineti Coproprietarii nu sunt tinuti sa incerce aceste variante de partaj intr-o anumita
forma,ei putand opta la alegerea lor pentru oricare dintre ele.Fac precizarea pentru ca instant

122

daca se ajunge la partaj judiciar NU va putea sa aleaga orice forma doreste ci va trebui sa
respecte o anumita ordine.
1.partajarea bunului prin natura
2.atribuirea bunului unuia dintre coproprietari
3.vanzarea bunului
COPROPRIETARII NU AU ACEASTA ORDINE EI POT SA PROCEDEZE ORICUM
DORESC.
-In cazul in care bunul se vinde catre un tert ,iar coproprietarii isi impart pretul, in situatia
aceasta nu putem vorbi despre un veritabil partaj.De ce nu? Pentru ca daca bunul se vinde catre
un tert inseamna ca toate cotele sunt transmise unuia si aceleiasi persoane fara a mai avea loc
partajul propiu-zis
Imaginati-va ca avem 2 coproprietari, 1 decedeaza celalat il mosteneste ,are loc o incetare a
coproprietatii prin reunirea tututror cotelor in patrimonial aceleiasi persoane -> nu e vorba de
partaj ci o SISTARE a coproprietatii.
Nu orice sistare a coproprietatii se face prin partaj,Daca bunul piere coproprietatea se sisteaza
dar acest lucru nu inseamna ca a avut loc partajul.
IPOTEZA
A si B incheie un contract prin care stabilesc :
A are in proprietate un teren ,A ii cedeaza lui B o cota de 1/8 de proprietate asupra terenului
urmand ca B sa construiasca

un bloc cu % apartamente pe acel teren care vor intra in

coproprietatea celor 2 si la final cei 2 stabilesc ca se va partaja blocul dupa cum urmeaza:proprietarul terenului ii revine un apartament la parter iar constructorul ramane cu celelalte 4 ap.
Ce conventie e asta?Prin care ei stabilesc ca la finalul constructiei se va realize partaj(speta e
reala, iar contractul a fost intitulat contrct de vanzare cumparare,dar NU avem prt! In situatia
asta ce reprezinta intelegerea lor ? ei raman coproprietari pe teren si fac partaj pe bloc.E valabil o
astfel de conventie?Nu e dj un partaj?

123

Insa daca ar fi partaj ar trebui sa produca efecte. Ceea ce avem noi aici e o POMISIUNE DE
PARTAJ
Astfel:
1.se suspenda dr de a cere partajul pana la momentul constructiei
2. legal poti cere oricand iesirea din starea de coproprietate dar celalalt poate sa refuse.
ATENTIE!
Pe masura in care se face o promisiune de partaj conventional partile stabilesc si continutul
lotului fiecareia dintre parti (anticipat) chiar daca se ajunge in instanta , instant nu va putea sa ce
anume ii atribuie fostilor coproprietari
Efectele partajului se produc

exclusive pentru viitor partile nu au posibilitatea de a conferi

partajului conventional efecte retroactive.

Art 680 NCC
(1) Partile au posibilitatea sa amane efectele partajului nu sa confere ef retroactive
(2) (prost redactat)
OBS! Forma autentica nu e conditie de eficacitate ,e conditie de valabilitate
Art 681 NCC(l-am discutat data trecuta)
Art 682 NCC- institute o subrogatie reala cu titlu particular in materie de partaj in sensul ca din
patrimoniul

coproprietarului iese cota parte din dr de proprietate

asupra bunului si intra

propietatea exclusiva asupra a ceea ce i-a fost atribuit la partaj.-ce se intampla cu garantiile care
purtau asupra cotei parti?- se stramuta asupra proprietatii exclusive
Art 683 NCC- preia in principiu regula din material vanzarii coproprietarii se garanteaza unul pe
celalalt pt evictiune sau vicii ascunse.
Art 678 Ncc
OBS! Adduce o noutate: in VCC creditorii nu puteau
coproprietarilor in NCC creditorii au 2 posibilitati:

sa execute silit cotele parti ale

124

1. Sa ceara partajul sis a urmareasca bunul care ii revine debitorului lor

2. Sa nu ceara partajul sa vanda silit cota parte a oricarui dintre coproprietari care e debitor
Pt ipoteza 2 art 678 NCC (2) le recunoaste celorlalti coproprietari un dr de preemtiune pt
cumpararea cotei parti la prt egal. Astfel, daca unul dintre coproprietari are creditori care il
executa silit vanzand cota ceilalti coproprietari vor putea sa cumpere ei aceasta cota.
(3). Creditorilor care au o garantie reala asupra bunului comun
sau creditorii ale caror creante s-au nascut din acte de conservare sau administrare a bunului
comun acestor creditori le este recunoscut dreptul de urmarire a bunului chiar daca bunul se
afla in patrimoniul unui tert
Ex.am un creditor ,bunulo e o casa, casa e in pericol de distrugere,, coproprietarul incheie un
contract de antepriza cu o firma specializata care renoveaza cladirea, ulterior renovarii dar
inainte de a plati pretul din contract, coproprietarii vand cladirea respective, in aceasta
situatie anteprenorul poate scoate bunul la vanzare silita pentru a isi recupara pretul desi
bunul e in patrimoniul cumparatorului care nu e debitor fata de anteprenor.
Atentie ! daca cumparatorul are la randul sau alti creditori chirografari =>> se confera dr de
urmarire nu de preferinta.
-

In masura in care bunul iese din patrimoniul coproprietarilor in urma partajului va putea

fi urmarit insa creditorul va intra in concurs cu ceillati creditori ai noului proprietar

Dr e un fel de privilegiu dar se confera urmarirea nu privilegiul ,tertul care cumpara

bunul va functiona ca un garant

Bunul poate fi executat silit din patrimoniul tertului fara a avea dr de preferinta fata de
ceilalti creditori ai noului proprietar

ACTIUNE DIRECTA:
A contract de antepriza cu B care ii construieste o casa,B anteprenor, B incheie contracte cu
mai multi muncitori care sa faca efectiv lucrarea,in conditiile acestea NCC spune ca daca B
nu plateste muncitorii ei vor avea actiune directa impotriva lui A sa ii ceara lui A sumele
datorate de B,in masura in care A nu le-a platit pe B..Acelasi lucru se intampla in cazul
creditorilor care au o creanta pentru conservarea sau administrarea bunului,adica ei au o
creanta ,dar intr-un timp coproprietarii au instrainat bunul mai departe si atunci se duc pt a-si

125

recupera creanta

la noul proprietar. Care e diferenta fata de povestea noastra? Noul

proprietar nu e debitor, mai mult poate ca noul proprietar a si achtat pretul catre coproprietari
care i-au vandut bunul .Avantaj pt creditorul care urmareste bunul el scapa de concursul
celorlalti creditori ai coproprietarilor -> el merge in gajul general al unui tert ( nu in gajul
general al coproprietatii) si urmareste tertul si nu va scapa de creditorii noului chirografar pt
ca are numai un dr de urmarire nu si de preferinta
Trebuie notat in C.F dreptul acesta?E opozabil acest drept fata de cel care cumpara de la
coproprietari daca dr nu a fost notat in C.F.?
Da. E opozabil pt ca e un drept nascut din lege , efectele legii fiind opozabile erga omnes
indifferent de inscrierea in C.F.
C.F- efecte ale actelor juridice NU efecte ale legii.
Dr de urmarire- conferit de lege
Art 679- creditorii persanali
-poti sa fraudezi creditorii in partaj in felul urmator:
1. fie luand bunul cu o valoare mai mica decat a ta
2. fie iei bunul in limita cotei tale
Creditorul poate sa fie fraudat prin modul de realizare al partajului , el poate sa atatce partajul
prin actiunea pauliana (art 679 NCC)dar va rog sa observati ca la 679 se spune expres ca
creditorul poate exercita act pauliana in materie de partaj in anumite conditii:
a. Nu a luat parte la partaj( nu a fost solicitat)
b. Nu s-a tinut cont de pozitia creditorului in raport cu partajul
PARTAJUL JUDICIAR
Art 987 NCPC
La formarea si atribuirea loturilor instant va tine seama dupa caz si de acordul partilor ,marimea
cotei part ice se revine fiecaruia din

126

Elemente de specific:
Instant incearca
-

In natura
Atribuirea
Vanzarea
Tot timpul le propune sa gaseasca o solutie ca sa nu transeze ea litigiul, daca ajunge sa
transeze ea litigiul , atunci instanta va tine seama de aspectele cuprinse la art 987 NCPC
Instant tine seama si de eventualele cheltuieli daca lucrarile au fost facute cu acordul
celorlalti copropietari

EFECTE ALE PARTAJULUI JUDICIAR

Art 989-994 NCPC
Hotararea de partaj produce efecte constitutive nu declarative
Coproprietatea -in materie de partaj avem de retinut urmatoarele: spre deosebire de vechiul cod
Civil, in reglementarea caruia partajul are efecte declarative, in actualul Cod Civil , lucrurile s-au
schimbat, in sensul ca, partajul poate produce efecte exclusiv pentru viitor. Asadar partajul NU
retroactiveaza!
In acceptiunea VCC , coproprietatea, era privita ca o chestiune.., ca un rau necesar, si
in momentul in care ea era sistata prin partaj, datorita efectului retroactiv al partajului, se
considera ca fostul coproprietar, caruia i-a revenit mult timp din partaj, a fost tot timpul
proprietar exclusiv, iar ceilalti nu au fost niciun moment coproprietari. Asadar ,partajul in VCC
tergia cu efecte retroactive in starea de coproprietate.
In actuala reglementare, lucrurile nu se mai prezinta la fel, in sensul ca, avem un text
expres care ne spune in mod neechivoc faptul ca, partajul produce efecte exclusiv pentru viitor.
Partile nu pot prin acordul lor, asadar corproprietari prin acordul lor, in masura in care avem un
partaj conventional, ei nu pot decat sa amane pentru un moment ulterior efectele partajului dar
nicidecum, nu au posibilitatea sa stabileasca ca partajul conventional, v-a pune capat starii de
coproprietate cu efect retroactiv.

127

De asemenea , asta privita ca o chestiune tehnica evident ca in materie imobiliara,

eficacitatea partajului este conditionata de inscrierea in Cartea Funciara. Deci partajul care are ca
obiect un imobil se incheie in forma autentica, iar eficacitatea lui este conditionata de inscrierea
in Cartea Funciara.

MODURILE DE DOBANDIRE A PROPRIETATII

Aceste moduri de dobandire vizeaza nu numai proprietatea ci ci dezmembramintele ei

doar ca nu spunem intotdeauna: moduri de dobandire a proprietatii si a dezmembramintelor
ca.ne prinde seara daca tot repetam treaba asta!!!
Prima chestiune: Elementul comun in ceea ce priveste regimul juridic atat in materie
mobiliara cat si in materie imobiliara
Dobandirea proprietatii prin intermediul actelor juridice.
In reglementarea NCC , atat in materie mobiliara cat si in materie imobiliara, actul juridic, fie ca
e contract sau alt act juridic, este modul de transfer a proprietatii sau a altui drept real, cu
precizarea ca in materie imobiliara, spre deosebire de zona bunurilor mobile, acest efect
translativ al actului juridic, este conditionat de inscrierea in Cartea Funciara. Inscrierea in sine,
intabularea, nu este ea insasi un mod de dobandire a proprietatii . Asadar, in materie imobiliara
ramane ca mod de dobandire a proprietatii actul juridic, iar eficacitatea lui atat intre parti cat si
fata de terti este conditionata de realizarea formalitatii de Carte Funciara.
A doua precizare, evident pana la finalizarea lucrarilor de cadastru, LPA a Codului Civil,
stabileste foarte clar ca inscrierea in cartea funciara, ramane sa conditioneze exclusiv, eficacitatea
actului juridic fata de terti. Prin urmare in prezent, nu sunt finalizate lucrarile de cadastru
niciunul, asadar in materie imobiliara in prezent, actul juridic transfera automat la incheierea lui
valabila, dreptul cu efecte intre parti, iar opozabilitatea fata de terti a acestui transfer este
amanata pana la momentul intabularii in cartea funciara. In momentul in care lucrarile de
cadastru vor fi finalizate, iarasi actul juridic, ramane mod de dobandire a dreptului real, dar

128

eficacitatea nu numai fata de terti ci si intre parti va fi conditionata de intabularea in cartea

funciara.
OBS!!!! Faptul de a fi inscris in cartea funciara, nu iti da automat dreptul real imobiliar.
(e o confuzie foarte des intalnita in randul juristilor. De ex. Daca o persoana figureaza ca
posesor tabular absolute sigur persoana aia detine dreptul real . NICI VORBA DE ASA CEVA!
Exista destule situatii in care o persoana figureaza in cartea funciara ca proprietar, ca titular al
unui dezmembramant fara a avea acel drept.)
Dobandirea prin act juridic este situatia comuna atat pentru bunuri imobile cat si pentru bunuri
mobile.
Vom analiza chestiunile care diferentiaza regimul juridic dupa cum dobandirea vizeaza
bunuri mobile sau imobile.
Primele mijloace de dobandire pe care le vom discuta sunt cele intemeiate pe posesie. Asadar
dobandirea dreptului de proprietate, pe efectul posesiei.In esenta vom vedea ca toate dobandirile
astea intemeiate pe posesie functioneaza in mare pe doua ipoteze:
1. Ai luat bunul in stapanire din momentul in care l-ai luat in stapanire devii proprietar,
2. Ai o stapanire prelungita in timp, e o stare de fapt prelungita in timp, care la un moment
dat, este recunoscuta, protejata de lege si este transformata intr-o stare de drept.
Asadar , pentru a vedea distinctia intre cele doua, fie posesia functioneaza, fie pentru a-ti
crea tie impresia ca tu dobandesti de la proprietar si-atunci pe el il intereseaza nu posesia ta ci
posesia aluia dinaintea ta, fie tu insuti exerciti in fapt o posesie foarte mult in timp, stiind ca
nu esti proprietar, si atuncea intereseaza strict posesia pe care ai exercitat-o tu fara sa aiba
importanta ce s-a intamplat inainte de stapanirea ta.
MODURILE DE DOBANDIRE IN MATERIE MOBILIARA
Dobandirea prin efectul posesiei de b-c respectiv uzucapiunea mobiliara ca mod residual
( subsidiar)de dobandire a proprietatii mobiliare. Atunci cand am discutat despre dobandirea
prin act juridic am spus ca actul juridic asigura atat in materie mobiliara cat si in materie
imobiliara transferul proprietatii , respectiv transferul dezmembramintelor ei.Nu am spus ca
actul juridic determina nasterea, crearea dreptului de proprietate.Foarte important deoarece

129

acesta este criteriul de distinctive intre

modurile derivate de dobandire a dreptului de

proprietate si modurile originare. De principiu, actul juridic poate fi exclusiv mod derivat de
dobandire a dreptului real, indifferent ca discutam de proprietate sau de dezmembramintele
lui. Deci actul juridic este mod derivat de dobandire in timp ce, dobandirile intemeiate pe
posesie, sunt de principiu moduri originare de dobandire.
Interesul distinctiei este legat atat de chestiunea de probatiune cat si chestiunea de regim
juridic al dreptului. Astfel, atunci cand dobandirea dreptului s-a facut prin mod derivat, proba
calitatii de proprietar intemeiata pe acest titlu este una relativa, aproximativa, singura proba
absoluta a dreptului de proprietate este cea intemeiata pe un mod originar de dobandire.
Probatio diabolica- este foarte greu sa demonstrezi ca esti proprietar, caci daca tu ai cumparat
de la X vei incerca sa demonstrezi ca esti proprietar , si atunci vei veni cu contractul . Sigur
contractul poate sa fie valabil dar eficacitatea lui este conditionata de faptul ca si ei erau
proprietari. Ei au dobandit de la nu stiu cine si tot asa ne afundam in problema.Tocmai
pentru ca astea sunt moduri derivate de dobandire, pentru a evita situatia asta in care probatiunea
este extrem de anevoioasa, asta a fost una din ratiunile pentru care s-a inventat in dreptul civil
UZUCAPIUNEA. Uzucapiunea a fost unul din primele moduri originare de dobandire si care
era tot timpul interesul ei?
1. Interesul era simplu chiar daca ai dobandit prin contract cu b-c cu ce vrei tu, dupa un
anumit interval de timp in care tu aveai posesia bunului, aveai posibilitatea, in eventualitatea unei
revendicari, sa iti probezi dreptul fara a mai face referire la contractul -actul juridic prin care ai
dobandit-, si prevalandu-te strict de uzucapiune. Uzucapiunea fiind un mod originar de
dobandire, se considera ca tu esti primul proprietar , si ce a fost inaintea ta nu mai conteaza. Asta
e un mod de proba absolut, asta daca vreti , desi nu e corect juridic , facem doar o paralela ,e ca o
prezumtie absoluta. Probele prin acte juridice in materie de drepturi reale sunt un fel de
prezumtii relative pana la proba contrara. Pai da. ..daca a fost si ala proprietar, poate ca esti si
tumai vedem; in schimb proba facuta prin dovedirea unui mod de dobandire originar nu mai
poate fi contrazisa. Daca sunt intrunite conditiile lui.La Revedere, e o proba absoluta! Asta e
primul interes al distinctiei!

130

2. Al doilea interes al distinctiei intre modurile originare si moduri derivate e dat de faptul ca
modul originar transmite proprietatea cu regimul juridic pe care aceasta il avea anterior
transmisiunii, regimul juridic pe care aceasta l-a avut anterior transmisiunii.
Ex. Ce se intampla daca se conscende un contract de fiducie si bunurile care sunt transmise in
masa fiduciara, au fost anterior grevate de sarcini reale., adica in masa fiduciara eu am trasmis
bunuri care sa zicem, anterior au fost ipotecate.In situatia asta cu ipotecile? Nu se intampla
nimic , ele merg cu bunul. De ce? Pentru ca bunul este dobandit de fiduciar in temeiul unui act
juridic, care act juridic este un mod derivat de dobandire, ceea ce inseamna ca bunurile pleaca de
la constitutor la fiduciar pastrandu-si regimul juridic pe care le aveau in patrimonial fiduciarului,
adica ele pleaca odata cu garantiile cu sarcinile care le grevau, tocmai pentru ca asta este un mod
de dobandire derivat .
Ex..Daca dobandesc prin uzucapiune un teren , care teren, anterior uzucapiunii este ipotecat se
constituie pe el o servitute , si fuse dat in usufruct de catre fostul proprietar, in momentul in care
eu dobandesc prin uzucapiune acel teren, ce se intampla cu ipoteca, cu servitutea, cu uzufructul?
Toate se sting pentru ca eu dobandesc bunul ca prim proprietar; ceea ce s-a intamplat inaintea
mea , nu mai conteaza , nu mai exista juridic vorbind. Deci , in momentul in care proprietatea
este dobandita printr-un mod originar

ea se dobandeste intotdeauna libera de orice fel de

sarcini.
Primul dintre modurile de dobandire intemeiate pe posesie, in materie mobiliara,
OCUPATIUNEA!!!
Prima cerinta pentru a discuta despre ocupatiune, evident, bunurile susceptibile de a fi dobandite
prin ocupatiune, sunt bunurile mobile, imobilele nu se pot dobandi prin ocupatiune, oricat de tare
te-ai stradui..!!!!!!, bunuri corporale, bunrile incorporale de asemenea nu se pot dobandi prin
ocupatiune, bunuri care nu au la momentul respectiv proprietar, asadar ATENTIE!!!! bunuri care
se gasesc in circuitul civil, fara insa a se gasi in proprietatea unei persoane, fie pentru ca au avut
niciodata proprietar, fie fiindca fostul proprietar a renuntat la dreptul de proprietate,
abandonandu-le.
Obs!!! cu privire la abandon

131

1. Abandonul este posibil exclusiv in cazul drepturilor reale( nu pot sa abandonez drepturi
de creanta . In cazul dr. de creanta remiterea de datorie renuntarea la creanta presupune
un contract , asadar, un act bilateral incheiat intre creditor si debitor.Creditorul nu poate
unilateral sa stinga drepturi de creanta. In schimb titularul dr,. real poate in mod unilateral
sa renunte la dreptul sau. De ce ar avea interes sa faca lucrul acesta?
Ex. In momentul in care va renunta la deptul real, si dreptul real se va stinge In felul asta
el va fi totodata degrevat de orice fel de obligatii reale care, erau legate, erau atasate de bunul
respectiv.
OBS!!!! Actul unilateral de renuntare la drept produce efecte pentru drepturile reale , nu
produce efecte pentru drepturile de creanta.
2. Renuntarea are un regim juridic diferit in materie mobiliara respectiv in materie
imobiliara. (ART. 553 NCC ,la alin 1, ne spune despre mostenire vacanta care inseamna
acolo unde nu exista succesori desi exista potentiali succesori, si nimeni nu a acceptat
succesiuneainsa astea nu ne intereseaza. A doua fraza: imobilele cu privire la care s-a
renuntat la dreptul de proprietate , in conditiile acestui articol se dobandesc , fara
inscriere in cartea funciara, o sa ne intereseze treaba asta cand o sa discutam despre
uzucapiune, de comuna sau municipiu prin Hotarare a Consiliului Local.
De ce ne intereseaza textul asta?
Pentru ca este posibil sa existe bunuri mobile abandonate si pentru ca regimul lor este mai
lejer decat regimul juridic al bunurilor imobile, legiuitorul nu se agita asa de tare, deci poti
sa abandonezi bunuri mobile cate vreisi..nu seintampla nimic, raman doar fara proprietar!
In cazul bunurilor imobile insa, datorita semnificatiilor lor economice etcLegiuitorul
reglementeaza ceea ce scrie in art. 553 NCC si anume faptul ca, de principiu, alea pot fi
dobandite in proprietate de catre unitatea administrativ-teritoriala prin HCL, si ATENTIE!!!!
EXCEPTIE!!! Cand proprietatea chiar in reglementarea NCC se dobandeste extratabular.
Deci un mod de dobandire extratabulara prin HCL!!!! In materie de bunuri mobile insa, nu
se intampla asa ceva, orice persoana are posibilitatea de a le dobandi printr-o ocupatiune daca
acestea au fost abandonate.

132

3. Prin ocupatiune pot asadar fi dobandite exclusiv, bunurile mobile care, in mod obiectiv
sunt lipsite de proprietar, la momentul luarii in posesie , fiind irelevanta eventuala eroare
chiar scuzabila a posesorului cu privire la acest fapt in masura in care se demonstreaza ca
bunul respectiv se afla totusi in proprietatea altei persoane.
Asadar, in rezumat, daca gasesti un bun poti sa fii oricat de convins vrei tu ca el nu are
proprietar. La fel poti sa ai oricate motive pentru a crede ca , cu certitudine bunul este
abandonat sau nu a avut niciodata proprietar. In masura in care ulterior se probeaza ca bunul
avea proprietar, tu nu vei putea invoca ocupatiunea.
Avem o singura ipoteza in care legea nu mai permite proba ulterioara, ART. 941 NCC alin 3.
LUCRURILE mobile de valoare foarte mica sau foarte deteriorate care sunt lasate intr-un
loc public, inclusiv pe un drum public sau intr-un mijloc de transport in comun sunt
considerate lucruri abandonate. ATENTIE!!!!! Aicea discutam despre ceea ce am zice ca
este o fictiune juridica , asta inseamna ca textul, daca sunt intrunite situatiile enumerate
acolo, textul instituie o fictiune juridica , care nu va mai permite proba contrara. Adica.
daca am un bon de valoare mica sau foarte deteriorate pe care-l gasesc in loc public legea
prezuma absolut ca bunul este abandonat , degeaba vine ulterior, proprietarul sa zica ca l-a
uitat , ca l-a pierdut, nu mai conteaza . Asta e singura astfel de situatie.
ATENTIE!!!! Nici aici nu este vorba despre o eroare a aceluia care gaseste bunul, si
il dobandeste prin ocupatiune, pentru ca legea spune , si textul asta produce efecte de drept
material, daca bunul este de valoare mica, foarte deteriorate si gasit intr-un loc public, noi,
consideram ca bunul asta este abandonat. BUN! Nu ne mai interesa ce credea sau ce facea
fostul proprietar. Bunul este considerat abandonat!!!! Adica bun fara proprietar? asta este o
situatie in care legea, la fel ca la prezumtiile absolute, ignora situatia reala, nu intereseaza ce
a vrut proprietarul cand l-a lasat in autobus.ideea e ca l-a lasat acolo ca l-a uitat??? SA
FIE SANATOS, l-a pierdut, nu mai conteaza, d.p.d.v al legii ala este un bun abandonat! Prin
urmare cel care il gaseste il ia in stapanire prin ocupatiune, pentru Legea spune ca ala e bun
abandonat, chiar daca in realitate bunul nu a fost abandonat. Nu mai conteaza!
FOARTE IMPORTANT !! nu are importanta buna sau reaua credinta. La ocupatiune nu ne
intereseaza ce crede posesorul, ne intereseaza ca bunul sa nu aiba proprietar.

133

DOBANDIREA PROPRIETATII MOBILIARE IN TEMEIUL POSESIEI DE BUNA

CREDINTA ART. 935 si ART. 936.
Regula despre care vom discuta acuma este in genereal rezumata intr-un adagio care suna de
forma: Posesia mobiliara valoreaza proprietatea!!! Pornind de aici de multe ori se creeaza
confuzia cum ca in materie mobiliara posesorul este automat PROPRIETAR. DOAMNE
FERESTE!!!!
Sau se mai creeaza o confuzie ca in materie mobiliara, actiunea petitorie adica
REVENDICAREA , se suprapune peste actiunea posesorie si ca de-aia in materie mobiliara nu
am avea actiuni posesorii, pentru ca oricum posesorul este automat PROPRIETAR. Nu este
adevarat!!!!! Nu exista niciun text de lege care sa limiteze sfera actiunilor posesorii, la bunurile
imobile, mai mult, sunt o gramada de posesori care nu sunt si proprietari, si mai mult , iar daca
posesorul bunului mobil este si proprietar, nimic nu-l opreste sa opteze pentru a exercita o
actiune posesorie, sis a evite exercitarea actiunii in revendicare . De c ear face lucrul asta? Din
acelasi motiv pentru care ar face proprietarul bunului imobil, pentru ca probatiunea intr-o actiune
posesorie este mai facila decat probatiunea in actiunea in revendicare. In actiunea in
REVENDICARE reclamantul trebuie sa probeze in primul rand ca el e proprietar, lucru care
tocmai ceea ce am povestit devine complicat atunci cand el are in spate numai modurile de
dobandire derivate. Ca sa evite toata problema asta va apela la ACTIUNEA POSESORIE!!!!
Acelasi lucru poate sa il faca si in materie mobiliara. Asadar atunci cand vedeti acest
adagio:Posesia bunului mobil valoreaza proprietate!!! Sa nu cadem in eroarea de a spune ca
automat posesorul bunului mobil devine proprietar. NICI VORBA!!!!!

Cum anume apare aceasta regula si care este utilitatea lui ART. 935?
Regula apare( in materie de probatiune) in urmatoarea situatie in care e foarte des intalnita
in materie imobiliara si acuma iar cu cateva secole in urma era si mai des intalnita: avem un act
juridic cu privire la un bun mobil, si acel act juridic nu este constatat printr-un inscris, prin
urmare, niciuna din parti nu poate sa probeze continutul actului juridic.

134

Spre ex. Un bun mobil, era transmis de la un proprietar la un tert,ulterior tertul nu mia vrea sa il
dea inapoi. In litigiu cel care transmisese bunul , autorul sustinea ca transmiterea s-a facut printrun act translativ de proprietate, in timp ce dobanditorul sustinea ca actul este translativ de
proprietate. Pentru astfel de situatii neexistand inscris niciuna din parti nu putea sa-si probeze in
mod neechivoc sustinerile.
Aceeasi problema poate sa reapara si in zilele noastre. Intr-o astfel de situatie, care va fi
Solutia?
ATENTIE!!!
S-a studiat la partea generala regula conform careia proba actului juridic cu valoare mai
mare de 250 lei se face de catre parti numai prin inscris!!!!!! ART . 935 NCC este o derogare,
este o exceptie de la regula potrivit careia partile pot face proba actului juridic numai prin
inscrisuri.
In conditiile art. 935 NCC, posesia este un mijloc de a proba continutul unui act juridic ,
mijloc aflat la dispozitia uneia dintre parti.
ATENTIE!!!! Sa vedem exact cum functioneaza.
Daca exista un litigiu intre posesor si autorul sau, care i-a transmis bunul, litigiu in care autorul
sustine ca transmiterea s-a facut prin act netranslativ de proprietate, posesorul sustine ca a
dobandit in temeiul unui act translativ, si niciuna dintre parti nu are un inscris, aia inseamna ca
partile sunt intr-o situatie de egalitate , fiecare sustine ceva si niciuna nu poate proba si aicea
avem

REGULA

GENERALA!!!-

IN

SITUATII

DE

EGALITATE

PREVALEAZA

POSESIA!!!!!!!!
Asta ce va insemna?
Va insemna ca in favoarea posesorului din faptul posesiei, se naste o prezumtie ca el stapaneste
bunul in baza unui titlu translativ de proprietate. Aceasta este prezumtia pe care o gasim in ART.
935 NCC .
A nu se confunda art. 935 NCC cu art. 919 NCC. Am mai discutat ca posesia prezuma
proprietatea. ( art. 919, alin 3)Care este diferenta intre cele doua texte ?

135

Art . 919, alin. 3, spune foarte vag ca posesorul este prezumat proprietar, acest articol
functioneaza ca mijloc de proba, DOAR in situatia in care posesorul este pasiv. (indolent).Adica
doar atata timp cat posesorul nu invoca el insusi un anumit titlu, un anumit mod de dobandire a
dreptului asupra bunului pe care-l poseda.
Deci cand va functiona art. 919 alin. 3?

Cand cineva va introduce actiunea in revendicare impotriva posesorului si posesorul va

tacea.atata timp cat el tace este prezumat proprietar si nu are decat reclamantul sa vina sa
rastoarne aceasta prezumtie relativa. Dar in secunda in care posesorul vine si spune ca el a
dobandit prin contract , prin testament, prin uzucapiune, etc. din momentul ala art. 919, alin 3
NCC, inceteaza sa mai prezinte interes. De ce? Fiindca art. 919 alin. 3 NU prezuma modul in
care a dobandit ci prezuma numai ca el e proprietar., adica noi habar nu avem cum a ajuns el
proprietar dar suntem convinsi ca el este proprietar. Pt. ca , daca posesorul vine si spune : am
dobandit prin act juridic automat el va trebui sa probeze acel act juridic si din momentul ala
pentru el nu mai este util art. 919, alin 3 NCC ci devine interesant art. 935, care nu se mai
multumeste sa-I spuna asa vag ca posesorul ii proprietar ci ne spune ca posesorul ii proprietar
pentru ca el a dobandit printr-un titlu care-I transfera proprietatea. Deci art. 919 merge cand
posesorul spune exact, iese din letargie , si spune : eu am dobandit prin. In momentul ala
prezinta interes art. 935. Art. 919 ii bun cata vreme nu se pune baza pe titlu, in momentul in care
el invoca un titlu, ii util art. 935.
In ce moment inceteaza sa mai prezinte interes art. 935? In secunda in care se demonstreaza ca
ala de la care provine titlu,posesorului,

degeaba 935 prezuma ca titlu era translativ de

proprietate, fiindca daca s-a demonstrat ca titlul s-a incheiat cu un neproprietar, in mod evident
nu putea sa tranfere proprietatea, si din momentul asta devine interesant pentru posesor, art. 937.
Si asta-I trecerea de la posesia PREZUMA titlul de proprietate, la posesia CONFERA titlul de
proprietate.

136

937 NCC. O sa vedem ca presupune doua ipoteze care pornesc de la un element comun. Si
anume 937 va fi aplicat in situatiile in care posesia bunului mobil a fost dobandita in urma
incheierii unui act juridic cu privire la bunuri mobile respective.
937 nu se poate invoca niciodata de catre persoana care a intrat in posesie altfel decat prin
efectele unui act juridic. Cel care a furat bunul, cel are a gasit bunul, cel tolerat care a primit
bunul sa-l foloseasca fara a se incheia un act juridic nu vor putea niciodata sa foloseasca articolul
937.
Aplicabilitatea alineatului (1) de la 937: mai intai, ce drepturi pot fi dobandite prin efectele art
937 (1) pot fi dobandite proprietatea, dezmembramintele susceptibile de a purta asupra bunurilor
mobile, respectiv dreptul de gaj. De ce am spus dezmembramintele susceptibile de a purta asupra
bunurilor mobile? Sa ne intelegem servituti nu pot dobandi prin 937 fiindca sunt exclusiv
imobiliare la fel nu pot dobandi un drept de abitatie e exclusiv imobiliar.
Si acuma care este ipoteza la 937 (1)? de regula peste tot intalnim ca la 937 (1) detentorul precar
instraineaza bunul catre un tert care din eroare fiind de buna credinta il considera prorprietar. Asa
e de cele mai multe ori asa e => prima cerinta la 937 (1) este ca adevaratul proprietar sa se fi
desesizat in mod voluntar de bunul sau. Desesizare voluntara inseamna ca tu proprietar cedezi
stapanirea ( corpusul ) in mod voluntar.
Cum cedezi corpusul voluntar fara sa cedezi proprietatea? Pai cand dai bunul in detentie precara.
De aia de cele mai multe ori se discuta de un detentor precar la alin 1 . O data ce proprietarul
voluntar remite bunul detentorului precar, acesta instraineaza bunul catre tertul de buna credinta
care crede ca a contractat cu proprietarul. Asta este de principiu ipoteza de la 937( 1). Se poate
intampla si ca proprietarul sa se desesizeza, il da la chirias el il da in sublocatiune si sublocatarul
instraineaza bunul.
Si acuma va dau un ex in care avem act translativ de proprietate:
A vinde la B, B mai departe vinde la D in situatia asta ulterior vanzarii intervenite intre B si D,
contractul de vanzare dintre A si B isi inceteaza efectele in mod retroactiv. B nu a fost niciodata
prorprietar, de unde rezulta ca nici D nu ar fi putut sa dobandeasca dreptul de proprietar. In
situatia asta D se poate prevala de 937( 1). Obs: B nu era detentor precar cand l-a vandut lui D,

137

era posesor sub nume de proprietar deoarece el stapanea bunul in temeiul unui act translativ de
proprietate incheiat cu A , insa ulterior titlul lui a fost desfiintat cu titlu retroactiv=> D a
dobandit de la un neproprietar, actul nu e susceptibil de a transfera prprietatea lui D => 937( 1)
va fi aplicabil de cele mai multe ori cand bunul e instrainat de un detentor precar, dar si de tolerat
dar si posesor sub nume de proprietar care stapaneste bunul in temeiul unui titlu ulterior
desfiintat.
937 (1)realizeaza de multe ori si o intervertire:
Daca A e proprietar si ii da bunul in chirie lui B => e detentor precar, B ii vinde bunul lui C
care e de buna credinta si considera ca B ar fi proprietar=> de unde B e detentor precar C va
deveni posesor sub nume de proprietar => cazul 3 de intervertire de la 920
Pe 937( 1 )se produc 2 consecinte:
1. Stare de fapt: Detentia precara a instrainatorului e intervertita in posesie sub nume de
proprietar a dobanditorului de buna credinta
2. Stare de drept: dobanditorul de buna credinta desi contracteaza cu un neproprietar devine el
insusi proprietar
Conditii pt alin (1): adevaratul proprietar este desezizat in mod voluntar de bunul sau
2. tertul sa fie de buna credinta ceea ce inseamna eroare scuzabila, in mod justificat tertul sa
creada ca a contractat cu adevaratul proprietar. Tocmai de aceea 937 nu este niciodata
aplicabil atunci cand bunul mobil instrainat face obiectul unui sistem de publicitate sau
atunci cand tertul dobanditor a avut indicii care sa-i trezeasca indoiala referitoare la
calitatea de proprietar al instrainatorului.
937 logica lui e sa nu se sperie tertul adica in materie de bunuri imobile unde e foarte greu de
verificat calitatea de proprietar, lor li se zice urmatorul lucru: nene daca l-ai vazut pe ala avand
stapanirea bunulului mobil tu in mod legitim poti sa crezi ca e proprietar. Dar asta numai daca
nu aveai cum sa verifici pe alta cale daca e sau nu proprietar. Deci 937 se aplica doar la bunurile
mobile la care calitatea de proprietar nu poate fi verificata altfel decat prin faptul posesiei.
Atentie !!! NU NOTATI ! In momentul in care A ii inchiriaza lui B, B vinde la C din ce moment
are C posesia sub nume de proprietar? Din momentul vanzarii deoarece are animus domini si B

138

e detentor precar pt C. Buna credimta trebuie sa existe la momentul la care are atat corpus cat si
animus.
3. tertul de buna credinta sa dobandeasca posesia efectiva asupra bunului mobil. O posesie pe
care nu o exercita prin altul el avand atat elementul subiectiv animus cat si elementul corpus.
4. tertul de buna credinta sa fi dobandit bunul in urma unui act juridic cu titlu oneros. Daca
dobandirea s-a facut cu titlu gratuit acesta nu se va putea prevala de 937 dar va putea dupa ceva
timp sa invoce uzucapiunea imobiliara.
5. actul juridic sa aiba ca obiect un transfer cu titlu particular. Deci este exclusa invocarea lui 937
in temeiul unor acte juridice prin care s-a realizat o transmisune universal pt ca doar bunurile
individual determinate sub susceptibile de a fi posedate.
In ceea ce priveste alin 2 de la 937 raman valabile cerintele initiale cu precizarea ca nu mai exista
desesizare voluntara deoarece bunul a fost pierdut sau furat, aia inseamna ca fie proprietarul fie
detentorul precar pierde bunul sau bunul este furat de la unul dintre acestia. ! Gasitorul sau hotul
nu poate sa se prevaleze de 937 (2) , ipoteza in care tertul se poate prevala de 937 (2) este: hotul
sau gasitorul instraineaza cu titlu oneros unui tert de buna credinta. In situatia asta se poate
prevala de 937(2)
In ceea ce priveste diferentele in legatura cu eficacitatea reg dupa cum discutam de (1) sau ( 2) .
Pe alin (1) proprietatea este dobandita instantaneu de catre tert in momentul intrarii in posesie.
In timp ce pe aliniatul 2 efectul achizitiv al posesiei de buna credinta este suspendat pe o
perioada de 3 ani care curge din momentul pierderii sau furtului bunului. Acuma s-ar ridica
intrebarea: termenul de 3 ani este susceptibil de a fi interrupt sau suspendat? Deschideti NCC la
2548: alin 1 ne intereseaza! E regula in materie de decadere. Asadar acest termen curge automat
din momentul pierderii sau a furtului si nu e susceptibil nici de a fi interrupt sau suspendat. E
foarte posibil ca termenul sa se implineasca inainte ca tertul de buna crendinta sa ajunga sa
dobandeasca posesia asupra bunului mobil respectiv.
Alin 3 de la 937 vine ca o atenuare a alin 2 alin 1 dezavantajeaza pe adevaratul proprietar care
risca sa,si piarda proprietatea, alin 2 vine sa atenueze putin situatia proprietarului: il protejeaza in
sesnul ca nu poate pierde proprietatea in timp de 3 ani. Pe alin 2 adevaratului proprietar i se

139

recunoaste actiunea in revendicare, el nu pierde proprietatea 3 ani de zile. Alin 3 vine sa mai
indulceasca situatia dela alin 2: daca tertul a dobandit bunul cu titlu oneros de la o persoana care
in mod usual comercializeaza astfe de bunuri tertul a fost de buna credinta si in conditiile astea el
va pierde in intervalul de 3 ani, dar actiunea va fi admisa dar o data ce s a dat hotararea prin care
s,a admis revendicarea, lui I se va recunoaste un drept de retentie: el poate refuza predarea
bunului cat timp nu ii se va restitui pretul mobilului respectiv. Dreprul de retentive nu il face pe
adevaratul proprietar debitor, ci pe cel de la care a cumparat mobilul.
Curs civil reale- david
Deci, am ramas miercuri la art 937, am discutat conditiile conditiile pe 937 aln 1 si care ar fi
diferentele pe aln 2. In rezumat, concluzia era ca, pentru a invoca art 937 indiferent de aln 1 sau
2 trebuie ca tertul de buna credinta trebuie sa fi dobandit bunul printr-un: 1. Act juridic translativ
de proprietate cu titlu oneros si ca dobandirea

de principiu se va face tocmai de la un

neproprietar tocmai d-asta dobanditorul este de buna credinta pt ca el n-a stiut ca contracteaza cu
un nepropriatar.
In final vom luat in dsicutie 2 ipoteze pentru a vedea ca lucrurile sunt mai nuantate:
1.

art 628 aln3 in materia clauzelor de inabienabilitate in materie mobiliara in

masura in care exista o clauza de inalienabilitate sunt aplicabile regulile din
materia dobandirii prin posesia de buna credinta, adica in materia mobiliara
clauzele de inalienabilitate sunt opozabile de plin drept si in masura in care
tertii de b-c achizitionaeaza prin act cu titlu oneros bunuri care sunt greavate cu
clauze de inalienabilitate tertii vor putea sa evite consecintele juridice ale
incalcarii clauze invocand art 937 :NCC. Care este chestia atipa ii data de faptul
ca bunul este dobandit de la adevaratul proprietar, nu mai este de la nepropretar.
De data esta dobanditorul nu mai este in eroare cu adevaratul proprietar, eroare
o poarta in legatura cu existenta clauzei de inalienabilitate.

Ex: prin testament A dobandeste un autoturism care este grevat de o clauza de inalienabiliatate.
Ce face A jucator inrait de pocker la 5 zile dupa succesiune? Vinde autoturismul. cumparatorul
nu are cum sa cunoasca testamentul respectiv existenta clauzei de inalienabilitate. In conditiile in
care n-a cunoscut si nu putea sa cunoasca existenta clauzei, in momentul in care beneficiarul

140

clauze va putea cere anularea contr de cumparare, cumparatorul de b-c va invoca art 937 cerand
ca instanta sa retina faptul ca el nu a cunoscut clauza de inalienabiliate, prin urmare prin efectul
posesiei de buna credinta ce se va intampal cu el? El va ramane proprietar fara ca actul juridic
prin care a dobandit bunul sa poata fi anulat pt incalacrea clauzei de inalienabilitate.
Retineti ca:art 937 poate sa fie folosit si in ipoteza in care dobandirea se face de la proprietar.
La art 937 punctul central al regulii este dat de o eroare, eroare care-i creata de o aparente care-i
generata de posesie. Mai precis exista bunuri imobile cu privire la care sg mod de informare
asupra calitatii de proprietar este posesia. Tertii care vad pe ala in posesie au convingerea ca 1. el
este proprietar si ca posesia nu prezuma doar ca calitatea de proprietar, ea mai prezuma ca
proprietatea este negrevada de sarcini.
Deci,propriu zis posesia creeaza doua aparente:
1. Ca posesorul este proprietar,
2. ca dreptul sau de proprietate este negrevat de sarcini reale.
De ce mai multe ori cand aplicam art 937 cea mai eronata aparenta este aceea ca posesorul este
proprietar, dar art 937 va ramane aplicabil si in situatia in care cea de-a doua aparenta eronata ,
adica este proprietar dar dreptul sau de proprietate este grevat de sracini reale pe care tertul nu le
poate cunoaste.
Ex: in masura in care proprietarul bunui imobil constituie un drept de uzufruct asupra bunului
sau si ulterior instraineaza bunul respectiv pentru in tert de b-c, cum va dobandi tertul de b-c acel
imobil? Va dobandi doar nuda proprietate sau va dobanditi proprietatea exclusiva negrevata de
uzufruct? O va dobandi negreavata de uzufruct pentru ca s-a prevalat de art 937. El este de b-c
si eu la fel, adica sunt posesorul care are proprietatea si acesta nu este grevata de sarcini.
2.

Art 1733 aln1, exercitarea dreptuliu de preemptiune, mai intai ce-i dreptul de
preemptiune? Nu trebuie confundat cu preferinta, deoarece aceasta se poate
referi la foarte multe raporturi juridice, iar preemptiune se refera doar la
vanzare. Deci, dreptul de preemptiune = dreptul de a fi preferat in conditii
egale de pret la vanzarea unui bun.

141

Ex. Daca am un teren si X are un drept de preemptiune, X chirias, in acesta situatie ca daca eu
ma hotarasc sa vand el va avea dreptul ca la pret egal sa fie preferat in fata oricarui cumparator.
Sa nu confundati cu promisiuni sau alte prostii, daca constitui cuiva un drept de preemptiune
inseamna ca daca te vei hatari sa vinzi, este la latitudinea, poti sa nu te hotarasti niciodata, ( daca
te hotareste sa donezi SANATATE ) si daca el ii dispus sa plateasca cel mai mare pret pe care
ti-l da stiu eu ce cumparator abia atunci el va trb sa fie preferat.
Art 1733 aln 1-prin exercitarea preemptiunii contractul de vanzare se considera incheiat intre
preemptor si vanzator in conditiile din contractul incheiat cu tertul, iar acest contract se
desfiinteaza retroactiv.
Ex.Daca am un bun mobil si tituarul dreptului de preemptiune in masura in care eu inchei contr
de vanzare cu o alta persoana decat titularul dr de preemptiune , ulterior incheierii contr titularul
dr de preemptiune va putea sa-si exercite dreptul si atunci el va fi substituit in contr de unde va fi
extras cumparatorul initial. Evident ca se poate face si altfel, il anunti inainte si el sa zica el il
cumpara la pretul pe care-l da tertul atunci nu vei avea complicatii, dar daca eu am vandut deja
tertului se considera ca vanzarea este facuta sub conditie daca titularul dreptului de preemptiune
doreste va fi substituit din contract tertul.
Ex:Imaginati-va ca un cumparator va da un avans de 30 % si mai avea de platit de 70%, avansul
la dat la incheierea contrectul, la o zi se exercita dr de preemptiune. Ce face preemptorul mai
plateste 70%, plateste tot? Plateste tot si ala care-i afara din contract, adica cumparatorul initial
va face actiune de restituire a ccelor 30%, pentru ca plata pe care a facut-o in secunda in care a
fost scos din conttract, plata este nedatorata. Cu toate acestea, vanzatorul raspunde fata de tertul
de buna credinta pentru evictiunea ce rezulta din exercitarea preemptiunii. Textul ii usor dubios.
Ce vrea sa spuna? Ce inseamna evictiune.Evictiunea= a pierde un drept pe care credeai cal-ai
dobandit prin contractul de vanzare cumparare incheiat. Vanzatorul te garanteaza ca daca pierzi
dreptul pe care el sustine ca ti l-a transmit te va despagubi.
Ex. Ai cumparat de la un neproprietar s vine adevartul proprietar, te intorci cu garnatie de
evictiune impotriva vanzatorului.
Textul ne mai zice ca vanzatotul raspunde fata de tertul de b-c. Cine-i tertul de b-c?
Cumparatotul care a incheiat un contr de vanzare cu incalcarea dreptului preemptiune.

142

Vanzatorul raspunde fata de tertul de b-c pentru evictiune ce rezulta din dreptul de preemptiune.
La prima vedere textul s-ar parea ca intra in contradictie cu art 937, fiindca art 937 ne spune clar
ca tertul dobanditor este protejat de evictiune. Tertul de b-c chiar daca a dobandit de la un
neproprietar pe 937 ramane proprietar. Vine art 1733 si ne spune ca tertul de b-c nu este protejat
de evictiune. Se ridica intrebarea, daca eu sunt adevaratul proprietar al unui bun imobil si un
neproprietar cu rea credinta vinde bunul meu imobil la un tert de b-c eu pierd proprietatea pt ca
tertul de b-c va invoca 937, dar daca eu am numai un dr de preemptiune cu privire la bunul
imobil nu-i nicio problema, pentru ca tertul nu se ma mai putea prevala de art 937 pt ca vine art
1733 si ne spune ca eu pot sa revin sa-mi exercit dr preemptiune sa.i dau in cap la cumparator ,
sa-l scot din constract, sa devin cumparator in virtutea dr de preemptiune.
Dreptul de preemptiune, poate sa fie atat dr de preemptiune legala cat si dr de preemptiune
conventionala. Dreptul de preemptiune legal intr-adevar nu poate sa fie incalcat si mai apoi
dobanditorul sa se prevaleze de art 937. In schimb,dr. de preemptiune conventionala in masura
in care este incalcat prin vanzarea bunului mobil nu poate duce la evictiunea tertului dobanditor
care a fost de b-c.
De fapt, aceste

(ambele) ipoteze merg pe acelasi rationament: clauza de inalienabiliatate,

respectiv dr. de preemtiune. In masura in care inalienabilatatea este de natura legala pot sa ma
prevalez de art 937? Nu. In masura in care sarcina nascuta din lege atunci 937 devine
ineficient.La dreptul de preemptiune 937 este util doar pt a proteja pe tertul de b-c in fata unei
sarcini reale opozabile lui si care are natura conventionala.
Asadar, care este logica lui 1733 aln 1 fraza finala? Tertul de b-c evins va fi tertul de b-c care a
incheiat un act juridic cu incarcarea unui dr de preemptiune legal. Deci, numai in masura in care
s-a incalcat un dr de preemptiune legal tertul nu se va prevala de art 937 si el va pierde dr de
propr si va avea numai posibiltatea de a cere restituirea pretului si daca este cazul despagubiri de
la vanzator.
Art 937 protejeaza tertul in 2 ipoteze:
1.vanzatorul neproprietar

143

2.vanzatorul este proprietar dar bunul este grevat cu sarcini reale care nu-i sunt cunoscute
tertului dar fara ai fi cunoscute ii sunt date. Drepturile de preemptiune conventionala in materie
mobiliara cum devine opozabil?In materie imobliara este opozabil prin notarea in CF.
Art 1734 punctul c).--> mai multi titulari care-si exercitau preemtiunea asupra unui bun se
ridica intrebarea daca mai multe dr de preemptiune exista cine va fii preferat? Daca bunul este
imobil va fi preferat cel care se scrie in CF. La punctul d), daca bunul este mobil, preferat va fi
titularul care are data certa cea mai veche.
Daca inchei un contr de vanzare cumparare acasa , in bucatarie, cu un vecin si-i vinzi
masina.Redactezi un inscris in acest sens. Inscrisul poate fi folosit ca mijloc de proba a actului
juridic fata de tert? Inscrisul sub semnatura privata poate sa fie folosit ca mijloc de proba fata de
tertii actului juridic, mai putin cu privire la un element (data). Inscrisul de principiu nu are data
certa. Ce inseamna acest lucru?Data certa=mijloc de proba al datei actului juridic care poate fi sa
fie opus tertilor. Deci, in mod normal, insrisul sub semnatura privata nu poate fi folosit ca mijloc
de proba a datei actului fata de tert. Ca sa fie probata data actului va trb ca inscrisul sa
dobandeasca data cearta. Data este autentificat are data certa, dar si daca una dintre parti
decedeaza. Logica, cel tarziu cand a decedat trb sa fi incheiat contractul. Alta ipoteza, este
inregistrat la Registrul Finantelor Publice din ziua aceea are data terta.
Data certa este un mijloc de publicitate prin care tertul pot sa cunoasca data certa? Nu.
Art 1734 aln1, daca am un concurs intre dr de preemptiuen conventionale supra bnurior mobile
va fi referat cel care a dobandit primul data certa. Concluzia, in materie mobiliara, dreptul de
preemptiune va fi opozabil fata de terti din momentul incheierii actului juridic prin care s-a
constituit dr de preemptiune. Dreptul de preemptiune va fi opozabil inca de la nasterea lui, insa
problema va fi ca el nu poate fi probat. Va fi nevoie pentru a-l proba de o data certa.
Concluzia, in materia mobiliara pentru ca nu avem sisteme de publicitate, sarcinile reale sunt
opozabile automat din momentul in care actul juridic s-a nascut. Evident, ca acest act juridic va
trebui sa fie probat, iar data incheierii lui va reprezenta proba. Daca am data certa, sarcina reala,
este opozabila de cand s-a nascut, chiar daca tertii nu au putut s-o cunoasca.Tertii vor fi de buna
credinta si pentru a se apara ei vor putea invoca art 937 NCC care le va da posibilitatea sa ignore
in mod legitim saricnile reale pe care nu le-au cunoscut. Consecinta, va fi ca ei vor incheia acte

144

juridice care nu vor putea fi atacate daca actele juridice sunt incheiate cu titlu oneros si ei s-au
gasit in eroare la momentul incheierii actului si respectiv la momentul punerii in posesie asupra
bnului mobil.
Dupa ocupatiune si posesia de b-c, avem un mod rezidual de dobandire a propr regm de NCC si
anume UZUCAPIUNEA MOBILIARA.
Uzucapiunea mobiliara ( art 939) bunurile mobile pot fi dobandite prin posesie indelungata
efectuata pe 10 ani, evident ca posesia trb sa fie utila, adiva neviciata.
Spre deosebire de art 937 nu este necesar ca posesia sa fie de b-c. De ce este un mod rezidual?
Evident ca daca nu vei astepta 10 ani ca sa te prevalezi de uzucapiune si vei invoca mai degraba
ocupatiunea sau posesia de b-c. De ce anume sa astepti 10 ani? Vei astepta numai in situatia in
care nu-s indeplinite nici conditiile pentru ocupatiune si nici conditiile pentru dobandirea prin
posesia de b-c. II clar ca uzucapiunea nu se va aplica la bunurile care nu au proprietari. Ea va
viza numai bunurile care au proprietar pt care nu sunt indeplinite conditiile de aplicare ale art
937.
Ipoteze in care vei uzucapa? In masura in care dob bunului s-a facut fara titlu (Bunul furat sau
bunul pierdut, hotul se va putea prevala numai de uzucapiunea mobilira). La art 937 este
necesara buna- credinta. Daca esti de rea credinta se pune problema de uzucapiune, nu se pune
problema de posesie de b-c. Deasemenea, posesia de b-c functioneaza numai pt dobandirea cu
titlu oneros. Daca ai dobandit cu titlu gratuit nu vei putea invoca posesia ci uzucapiunea pentru
care astepti 10 ani. Mai exista situatia in care nu a existat b-c pana la momentul punerii in
posesie, ai fost de buna credinta dar cand sa-ti dea bunul ai devenit de rea credinta, iar poti sa
invoci uzucapiunea.
Nu trb confundat art 937 aln2 cu uzucapiunea. La art 937 aln 2 avem un termen de 3 ani iar la
uzucapiune avem un termen de 10 ani. Nicio legatura intre cele doua.

Diferente:

145

1. termenul de 3 ani curge de la momentul furtului sau al pierderii, termenul de 10 ani

curge din momentul in care tertul uzucapant a dobandit posesia efectiva, adica din
momentul in care a avut corpus si animus.
2. Termenul de 3 ani (termen de decadere) nu-i susceptibil de intrerupere sau suspendare, in
timp ce termenul de 10 ani al uzucapiunii este susceptibil de a f intrerup sau suspendat.
Atentie!! Regulile din materi materia uzucapiunii mobiliara se completeaza cu regulile de
la

prescriptie

extinctiva

unde

la

ca

din

urma

sunt

reglm

cazurile

de

intrerupere/suspendare.
3. Si art 937 si art 939 sunt efecte ale posesie. Totusi o diferenta foarte importanta. In
ambele situatii avem stari de fapt care se transforma in stari de drept. In ambele situatii
avem posesie care ins exerxitiul in fapta unui drept care la un moment dat duce la
dobandirea dreptului. Si, totusi, care-i diferenta? La art 937 avem exercitiul in fapt al
unui drept, dar acest exercitiu este realizat de o alta persoana decat cea de la art 939.
La art 937 A are corpus, B vede ca are corpus si crede ca el este proprietar, prin urmare B
cumpara de la A. B este protejat pentru ca a fost indus in eroare de posesia exercitata de o alta
persoana. Tertul de b-c ii indus in eroare de posesia exercitata de altul.
Art 939 mai trb ca uzucapantul sa fie in eroare? Nu. De data aceasta accentul nu cade pe
posesia altuia ci cade pe posesia pe care o exercita tocmai uzapantul. Nu mai este protejarea fata
de eroarea cauzata de altul. Ci de data aceasta el insusi exercita indelungat o posesie, care-i o
stare de fapt, si daca o exercita 10 ani, rezulta ca intre adevaratul proprietar care a stat inacti 10
ani si posesorul care a exercitat, in concret timp de 10 ani va fi considerat preferat POSESORUL.
De aceea, nu exista nicio legatura intre termenul de 3 ani de la art 937 si termenul de 10 ani de la
art 939.
Nu s-ar putea cumva la art 937 aln2,3 invoca jonctiunea posesiei?? Nu, pentru ca termenul de 3
aqni nu-I un termen de curgere a posesiei, este un termen care curge independent de posesie.
Jonctiunea posesiilor ne intereaza numai la institutiile care produc efecte juridice de o posesie
indelungata intinsa pe un anumit nterval de timp: actiune posesorie sau uzucapiune.Este irelevant
la art 937 jonctiunea posesiilor.
Curs civil reale- david

146

Deci, am ramas miercuri la art 937, am discutat conditiile conditiile pe 937 aln 1 si care ar fi
diferentele pe aln 2. In rezumat, concluzia era ca, pentru a invoca art 937 indiferent de aln 1 sau
2 trebuie ca tertul de buna credinta trebuie sa fi dobandit bunul printr-un: 1. Act juridic translativ
de proprietate cu titlu oneros si ca dobandirea

de principiu se va face tocmai de la un

neproprietar tocmai d-asta dobanditorul este de buna credinta pt ca el n-a stiut ca contracteaza cu
un nepropriatar.
In final vom luat in dsicutie 2 ipoteze pentru a vedea ca lucrurile sunt mai nuantate:
3.

art 628 aln3 in materia clauzelor de inabienabilitate in materie mobiliara in

masura in care exista o clauza de inalienabilitate sunt aplicabile regulile din
materia dobandirii prin posesia de buna credinta, adica in materia mobiliara
clauzele de inalienabilitate sunt opozabile de plin drept si in masura in care
tertii de b-c achizitionaeaza prin act cu titlu oneros bunuri care sunt greavate cu
clauze de inalienabilitate tertii vor putea sa evite consecintele juridice ale
incalcarii clauze invocand art 937 :NCC. Care este chestia atipa ii data de faptul
ca bunul este dobandit de la adevaratul proprietar, nu mai este de la nepropretar.
De data esta dobanditorul nu mai este in eroare cu adevaratul proprietar, eroare
o poarta in legatura cu existenta clauzei de inalienabilitate.

Ex: prin testament A dobandeste un autoturism care este grevat de o clauza de inalienabiliatate.
Ce face A jucator inrait de pocker la 5 zile dupa succesiune? Vinde autoturismul. cumparatorul
nu are cum sa cunoasca testamentul respectiv existenta clauzei de inalienabilitate. In conditiile in
care n-a cunoscut si nu putea sa cunoasca existenta clauzei, in momentul in care beneficiarul
clauze va putea cere anularea contr de cumparare, cumparatorul de b-c va invoca art 937 cerand
ca instanta sa retina faptul ca el nu a cunoscut clauza de inalienabiliate, prin urmare prin efectul
posesiei de buna credinta ce se va intampal cu el? El va ramane proprietar fara ca actul juridic
prin care a dobandit bunul sa poata fi anulat pt incalacrea clauzei de inalienabilitate.
Retineti ca:art 937 poate sa fie folosit si in ipoteza in care dobandirea se face de la proprietar.
La art 937 punctul central al regulii este dat de o eroare, eroare care-i creata de o aparente care-i
generata de posesie. Mai precis exista bunuri imobile cu privire la care sg mod de informare
asupra calitatii de proprietar este posesia. Tertii care vad pe ala in posesie au convingerea ca 1. el

147

este proprietar si ca posesia nu prezuma doar ca calitatea de proprietar, ea mai prezuma ca

proprietatea este negrevada de sarcini.
Deci,propriu zis posesia creeaza doua aparente:
1. Ca posesorul este proprietar,
2. ca dreptul sau de proprietate este negrevat de sarcini reale.
De ce mai multe ori cand aplicam art 937 cea mai eronata aparenta este aceea ca posesorul este
proprietar, dar art 937 va ramane aplicabil si in situatia in care cea de-a doua aparenta eronata ,
adica este proprietar dar dreptul sau de proprietate este grevat de sracini reale pe care tertul nu le
poate cunoaste.
Ex: in masura in care proprietarul bunui imobil constituie un drept de uzufruct asupra bunului
sau si ulterior instraineaza bunul respectiv pentru in tert de b-c, cum va dobandi tertul de b-c acel
imobil? Va dobandi doar nuda proprietate sau va dobanditi proprietatea exclusiva negrevata de
uzufruct? O va dobandi negreavata de uzufruct pentru ca s-a prevalat de art 937. El este de b-c
si eu la fel, adica sunt posesorul care are proprietatea si acesta nu este grevata de sarcini.
4.

Art 1733 aln1, exercitarea dreptuliu de preemptiune, mai intai ce-i dreptul de
preemptiune? Nu trebuie confundat cu preferinta, deoarece aceasta se poate
referi la foarte multe raporturi juridice, iar preemptiune se refera doar la
vanzare. Deci, dreptul de preemptiune = dreptul de a fi preferat in conditii
egale de pret la vanzarea unui bun.

Ex. Daca am un teren si X are un drept de preemptiune, X chirias, in acesta situatie ca daca eu
ma hotarasc sa vand el va avea dreptul ca la pret egal sa fie preferat in fata oricarui cumparator.
Sa nu confundati cu promisiuni sau alte prostii, daca constitui cuiva un drept de preemptiune
inseamna ca daca te vei hatari sa vinzi, este la latitudinea, poti sa nu te hotarasti niciodata, ( daca
te hotareste sa donezi SANATATE ) si daca el ii dispus sa plateasca cel mai mare pret pe care
ti-l da stiu eu ce cumparator abia atunci el va trb sa fie preferat.

148

Art 1733 aln 1-prin exercitarea preemptiunii contractul de vanzare se considera incheiat intre
preemptor si vanzator in conditiile din contractul incheiat cu tertul, iar acest contract se
desfiinteaza retroactiv.
Ex.Daca am un bun mobil si tituarul dreptului de preemptiune in masura in care eu inchei contr
de vanzare cu o alta persoana decat titularul dr de preemptiune , ulterior incheierii contr titularul
dr de preemptiune va putea sa-si exercite dreptul si atunci el va fi substituit in contr de unde va fi
extras cumparatorul initial. Evident ca se poate face si altfel, il anunti inainte si el sa zica el il
cumpara la pretul pe care-l da tertul atunci nu vei avea complicatii, dar daca eu am vandut deja
tertului se considera ca vanzarea este facuta sub conditie daca titularul dreptului de preemptiune
doreste va fi substituit din contract tertul.
Ex:Imaginati-va ca un cumparator va da un avans de 30 % si mai avea de platit de 70%, avansul
la dat la incheierea contrectul, la o zi se exercita dr de preemptiune. Ce face preemptorul mai
plateste 70%, plateste tot? Plateste tot si ala care-i afara din contract, adica cumparatorul initial
va face actiune de restituire a ccelor 30%, pentru ca plata pe care a facut-o in secunda in care a
fost scos din conttract, plata este nedatorata. Cu toate acestea, vanzatorul raspunde fata de tertul
de buna credinta pentru evictiunea ce rezulta din exercitarea preemptiunii. Textul ii usor dubios.
Ce vrea sa spuna? Ce inseamna evictiune.Evictiunea= a pierde un drept pe care credeai cal-ai
dobandit prin contractul de vanzare cumparare incheiat. Vanzatorul te garanteaza ca daca pierzi
dreptul pe care el sustine ca ti l-a transmit te va despagubi.
Ex. Ai cumparat de la un neproprietar s vine adevartul proprietar, te intorci cu garnatie de
evictiune impotriva vanzatorului.
Textul ne mai zice ca vanzatotul raspunde fata de tertul de b-c. Cine-i tertul de b-c?
Cumparatotul care a incheiat un contr de vanzare cu incalcarea dreptului preemptiune.
Vanzatorul raspunde fata de tertul de b-c pentru evictiune ce rezulta din dreptul de preemptiune.
La prima vedere textul s-ar parea ca intra in contradictie cu art 937, fiindca art 937 ne spune clar
ca tertul dobanditor este protejat de evictiune. Tertul de b-c chiar daca a dobandit de la un
neproprietar pe 937 ramane proprietar. Vine art 1733 si ne spune ca tertul de b-c nu este protejat
de evictiune. Se ridica intrebarea, daca eu sunt adevaratul proprietar al unui bun imobil si un
neproprietar cu rea credinta vinde bunul meu imobil la un tert de b-c eu pierd proprietatea pt ca

149

tertul de b-c va invoca 937, dar daca eu am numai un dr de preemptiune cu privire la bunul
imobil nu-i nicio problema, pentru ca tertul nu se ma mai putea prevala de art 937 pt ca vine art
1733 si ne spune ca eu pot sa revin sa-mi exercit dr preemptiune sa.i dau in cap la cumparator ,
sa-l scot din constract, sa devin cumparator in virtutea dr de preemptiune.
Dreptul de preemptiune, poate sa fie atat dr de preemptiune legala cat si dr de preemptiune
conventionala. Dreptul de preemptiune legal intr-adevar nu poate sa fie incalcat si mai apoi
dobanditorul sa se prevaleze de art 937. In schimb,dr. de preemptiune conventionala in masura
in care este incalcat prin vanzarea bunului mobil nu poate duce la evictiunea tertului dobanditor
care a fost de b-c.
De fapt, aceste

(ambele) ipoteze merg pe acelasi rationament: clauza de inalienabiliatate,

respectiv dr. de preemtiune. In masura in care inalienabilatatea este de natura legala pot sa ma
prevalez de art 937? Nu. In masura in care sarcina nascuta din lege atunci 937 devine
ineficient.La dreptul de preemptiune 937 este util doar pt a proteja pe tertul de b-c in fata unei
sarcini reale opozabile lui si care are natura conventionala.
Asadar, care este logica lui 1733 aln 1 fraza finala? Tertul de b-c evins va fi tertul de b-c care a
incheiat un act juridic cu incarcarea unui dr de preemptiune legal. Deci, numai in masura in care
s-a incalcat un dr de preemptiune legal tertul nu se va prevala de art 937 si el va pierde dr de
propr si va avea numai posibiltatea de a cere restituirea pretului si daca este cazul despagubiri de
la vanzator.
Art 937 protejeaza tertul in 2 ipoteze:
1.vanzatorul neproprietar
2.vanzatorul este proprietar dar bunul este grevat cu sarcini reale care nu-i sunt cunoscute
tertului dar fara ai fi cunoscute ii sunt date. Drepturile de preemptiune conventionala in materie
mobiliara cum devine opozabil?In materie imobliara este opozabil prin notarea in CF.
Art 1734 punctul c).--> mai multi titulari care-si exercitau preemtiunea asupra unui bun se
ridica intrebarea daca mai multe dr de preemptiune exista cine va fii preferat? Daca bunul este
imobil va fi preferat cel care se scrie in CF. La punctul d), daca bunul este mobil, preferat va fi
titularul care are data certa cea mai veche.

150

Daca inchei un contr de vanzare cumparare acasa , in bucatarie, cu un vecin si-i vinzi
masina.Redactezi un inscris in acest sens. Inscrisul poate fi folosit ca mijloc de proba a actului
juridic fata de tert? Inscrisul sub semnatura privata poate sa fie folosit ca mijloc de proba fata de
tertii actului juridic, mai putin cu privire la un element (data). Inscrisul de principiu nu are data
certa. Ce inseamna acest lucru?Data certa=mijloc de proba al datei actului juridic care poate fi sa
fie opus tertilor. Deci, in mod normal, insrisul sub semnatura privata nu poate fi folosit ca mijloc
de proba a datei actului fata de tert. Ca sa fie probata data actului va trb ca inscrisul sa
dobandeasca data cearta. Data este autentificat are data certa, dar si daca una dintre parti
decedeaza. Logica, cel tarziu cand a decedat trb sa fi incheiat contractul. Alta ipoteza, este
inregistrat la Registrul Finantelor Publice din ziua aceea are data terta.
Data certa este un mijloc de publicitate prin care tertul pot sa cunoasca data certa? Nu.
Art 1734 aln1, daca am un concurs intre dr de preemptiuen conventionale supra bnurior mobile
va fi referat cel care a dobandit primul data certa. Concluzia, in materie mobiliara, dreptul de
preemptiune va fi opozabil fata de terti din momentul incheierii actului juridic prin care s-a
constituit dr de preemptiune. Dreptul de preemptiune va fi opozabil inca de la nasterea lui, insa
problema va fi ca el nu poate fi probat. Va fi nevoie pentru a-l proba de o data certa.
Concluzia, in materia mobiliara pentru ca nu avem sisteme de publicitate, sarcinile reale sunt
opozabile automat din momentul in care actul juridic s-a nascut. Evident, ca acest act juridic va
trebui sa fie probat, iar data incheierii lui va reprezenta proba. Daca am data certa, sarcina reala,
este opozabila de cand s-a nascut, chiar daca tertii nu au putut s-o cunoasca.Tertii vor fi de buna
credinta si pentru a se apara ei vor putea invoca art 937 NCC care le va da posibilitatea sa ignore
in mod legitim saricnile reale pe care nu le-au cunoscut. Consecinta, va fi ca ei vor incheia acte
juridice care nu vor putea fi atacate daca actele juridice sunt incheiate cu titlu oneros si ei s-au
gasit in eroare la momentul incheierii actului si respectiv la momentul punerii in posesie asupra
bnului mobil.
Dupa ocupatiune si posesia de b-c, avem un mod rezidual de dobandire a propr regm de NCC si
anume UZUCAPIUNEA MOBILIARA.
Uzucapiunea mobiliara ( art 939) bunurile mobile pot fi dobandite prin posesie indelungata
efectuata pe 10 ani, evident ca posesia trb sa fie utila, adiva neviciata.

151

Spre deosebire de art 937 nu este necesar ca posesia sa fie de b-c. De ce este un mod rezidual?
Evident ca daca nu vei astepta 10 ani ca sa te prevalezi de uzucapiune si vei invoca mai degraba
ocupatiunea sau posesia de b-c. De ce anume sa astepti 10 ani? Vei astepta numai in situatia in
care nu-s indeplinite nici conditiile pentru ocupatiune si nici conditiile pentru dobandirea prin
posesia de b-c. II clar ca uzucapiunea nu se va aplica la bunurile care nu au proprietari. Ea va
viza numai bunurile care au proprietar pt care nu sunt indeplinite conditiile de aplicare ale art
937.
Ipoteze in care vei uzucapa? In masura in care dob bunului s-a facut fara titlu (Bunul furat sau
bunul pierdut, hotul se va putea prevala numai de uzucapiunea mobilira). La art 937 este
necesara buna- credinta. Daca esti de rea credinta se pune problema de uzucapiune, nu se pune
problema de posesie de b-c. Deasemenea, posesia de b-c functioneaza numai pt dobandirea cu
titlu oneros. Daca ai dobandit cu titlu gratuit nu vei putea invoca posesia ci uzucapiunea pentru
care astepti 10 ani. Mai exista situatia in care nu a existat b-c pana la momentul punerii in
posesie, ai fost de buna credinta dar cand sa-ti dea bunul ai devenit de rea credinta, iar poti sa
invoci uzucapiunea.
Nu trb confundat art 937 aln2 cu uzucapiunea. La art 937 aln 2 avem un termen de 3 ani iar la
uzucapiune avem un termen de 10 ani. Nicio legatura intre cele doua.

Diferente:
4. termenul de 3 ani curge de la momentul furtului sau al pierderii, termenul de 10 ani
curge din momentul in care tertul uzucapant a dobandit posesia efectiva, adica din
momentul in care a avut corpus si animus.
5. Termenul de 3 ani (termen de decadere) nu-i susceptibil de intrerupere sau suspendare, in
timp ce termenul de 10 ani al uzucapiunii este susceptibil de a f intrerup sau suspendat.
Atentie!! Regulile din materi materia uzucapiunii mobiliara se completeaza cu regulile de
la

prescriptie

extinctiva

unde

la

ca

din

urma

sunt

reglm

cazurile

de

intrerupere/suspendare.
6. Si art 937 si art 939 sunt efecte ale posesie. Totusi o diferenta foarte importanta. In
ambele situatii avem stari de fapt care se transforma in stari de drept. In ambele situatii

152

avem posesie care ins exerxitiul in fapta unui drept care la un moment dat duce la
dobandirea dreptului. Si, totusi, care-i diferenta? La art 937 avem exercitiul in fapt al
unui drept, dar acest exercitiu este realizat de o alta persoana decat cea de la art 939.
La art 937 A are corpus, B vede ca are corpus si crede ca el este proprietar, prin urmare B
cumpara de la A. B este protejat pentru ca a fost indus in eroare de posesia exercitata de o alta
persoana. Tertul de b-c ii indus in eroare de posesia exercitata de altul.
Art 939 mai trb ca uzucapantul sa fie in eroare? Nu. De data aceasta accentul nu cade pe
posesia altuia ci cade pe posesia pe care o exercita tocmai uzapantul. Nu mai este protejarea fata
de eroarea cauzata de altul. Ci de data aceasta el insusi exercita indelungat o posesie, care-i o
stare de fapt, si daca o exercita 10 ani, rezulta ca intre adevaratul proprietar care a stat inacti 10
ani si posesorul care a exercitat, in concret timp de 10 ani va fi considerat preferat POSESORUL.
De aceea, nu exista nicio legatura intre termenul de 3 ani de la art 937 si termenul de 10 ani de la
art 939.
Nu s-ar putea cumva la art 937 aln2,3 invoca jonctiunea posesiei?? Nu, pentru ca termenul de 3
aqni nu-I un termen de curgere a posesiei, este un termen care curge independent de posesie.
Jonctiunea posesiilor ne intereaza numai la institutiile care produc efecte juridice de o posesie
indelungata intinsa pe un anumit nterval de timp: actiune posesorie sau uzucapiune.Este irelevant
la art 937 jonctiunea posesiilor.
Curs civil reale- david
Deci, am ramas miercuri la art 937, am discutat conditiile conditiile pe 937 aln 1 si care ar fi
diferentele pe aln 2. In rezumat, concluzia era ca, pentru a invoca art 937 indiferent de aln 1 sau
2 trebuie ca tertul de buna credinta trebuie sa fi dobandit bunul printr-un: 1. Act juridic translativ
de proprietate cu titlu oneros si ca dobandirea

de principiu se va face tocmai de la un

neproprietar tocmai d-asta dobanditorul este de buna credinta pt ca el n-a stiut ca contracteaza cu
un nepropriatar.
In final vom luat in dsicutie 2 ipoteze pentru a vedea ca lucrurile sunt mai nuantate:

153

5.

art 628 aln3 in materia clauzelor de inabienabilitate in materie mobiliara in

masura in care exista o clauza de inalienabilitate sunt aplicabile regulile din
materia dobandirii prin posesia de buna credinta, adica in materia mobiliara
clauzele de inalienabilitate sunt opozabile de plin drept si in masura in care
tertii de b-c achizitionaeaza prin act cu titlu oneros bunuri care sunt greavate cu
clauze de inalienabilitate tertii vor putea sa evite consecintele juridice ale
incalcarii clauze invocand art 937 :NCC. Care este chestia atipa ii data de faptul
ca bunul este dobandit de la adevaratul proprietar, nu mai este de la nepropretar.
De data esta dobanditorul nu mai este in eroare cu adevaratul proprietar, eroare
o poarta in legatura cu existenta clauzei de inalienabilitate.

Ex: prin testament A dobandeste un autoturism care este grevat de o clauza de inalienabiliatate.
Ce face A jucator inrait de pocker la 5 zile dupa succesiune? Vinde autoturismul. cumparatorul
nu are cum sa cunoasca testamentul respectiv existenta clauzei de inalienabilitate. In conditiile in
care n-a cunoscut si nu putea sa cunoasca existenta clauzei, in momentul in care beneficiarul
clauze va putea cere anularea contr de cumparare, cumparatorul de b-c va invoca art 937 cerand
ca instanta sa retina faptul ca el nu a cunoscut clauza de inalienabiliate, prin urmare prin efectul
posesiei de buna credinta ce se va intampal cu el? El va ramane proprietar fara ca actul juridic
prin care a dobandit bunul sa poata fi anulat pt incalacrea clauzei de inalienabilitate.
Retineti ca:art 937 poate sa fie folosit si in ipoteza in care dobandirea se face de la proprietar.
La art 937 punctul central al regulii este dat de o eroare, eroare care-i creata de o aparente care-i
generata de posesie. Mai precis exista bunuri imobile cu privire la care sg mod de informare
asupra calitatii de proprietar este posesia. Tertii care vad pe ala in posesie au convingerea ca 1. el
este proprietar si ca posesia nu prezuma doar ca calitatea de proprietar, ea mai prezuma ca
proprietatea este negrevada de sarcini.
Deci,propriu zis posesia creeaza doua aparente:
1. Ca posesorul este proprietar,
2. ca dreptul sau de proprietate este negrevat de sarcini reale.

154

De ce mai multe ori cand aplicam art 937 cea mai eronata aparenta este aceea ca posesorul este
proprietar, dar art 937 va ramane aplicabil si in situatia in care cea de-a doua aparenta eronata ,
adica este proprietar dar dreptul sau de proprietate este grevat de sracini reale pe care tertul nu le
poate cunoaste.
Ex: in masura in care proprietarul bunui imobil constituie un drept de uzufruct asupra bunului
sau si ulterior instraineaza bunul respectiv pentru in tert de b-c, cum va dobandi tertul de b-c acel
imobil? Va dobandi doar nuda proprietate sau va dobanditi proprietatea exclusiva negrevata de
uzufruct? O va dobandi negreavata de uzufruct pentru ca s-a prevalat de art 937. El este de b-c
si eu la fel, adica sunt posesorul care are proprietatea si acesta nu este grevata de sarcini.
6.

Art 1733 aln1, exercitarea dreptuliu de preemptiune, mai intai ce-i dreptul de
preemptiune? Nu trebuie confundat cu preferinta, deoarece aceasta se poate
referi la foarte multe raporturi juridice, iar preemptiune se refera doar la
vanzare. Deci, dreptul de preemptiune = dreptul de a fi preferat in conditii
egale de pret la vanzarea unui bun.

Ex. Daca am un teren si X are un drept de preemptiune, X chirias, in acesta situatie ca daca eu
ma hotarasc sa vand el va avea dreptul ca la pret egal sa fie preferat in fata oricarui cumparator.
Sa nu confundati cu promisiuni sau alte prostii, daca constitui cuiva un drept de preemptiune
inseamna ca daca te vei hatari sa vinzi, este la latitudinea, poti sa nu te hotarasti niciodata, ( daca
te hotareste sa donezi SANATATE ) si daca el ii dispus sa plateasca cel mai mare pret pe care
ti-l da stiu eu ce cumparator abia atunci el va trb sa fie preferat.
Art 1733 aln 1-prin exercitarea preemptiunii contractul de vanzare se considera incheiat intre
preemptor si vanzator in conditiile din contractul incheiat cu tertul, iar acest contract se
desfiinteaza retroactiv.
Ex.Daca am un bun mobil si tituarul dreptului de preemptiune in masura in care eu inchei contr
de vanzare cu o alta persoana decat titularul dr de preemptiune , ulterior incheierii contr titularul
dr de preemptiune va putea sa-si exercite dreptul si atunci el va fi substituit in contr de unde va fi
extras cumparatorul initial. Evident ca se poate face si altfel, il anunti inainte si el sa zica el il
cumpara la pretul pe care-l da tertul atunci nu vei avea complicatii, dar daca eu am vandut deja

155

tertului se considera ca vanzarea este facuta sub conditie daca titularul dreptului de preemptiune
doreste va fi substituit din contract tertul.
Ex:Imaginati-va ca un cumparator va da un avans de 30 % si mai avea de platit de 70%, avansul
la dat la incheierea contrectul, la o zi se exercita dr de preemptiune. Ce face preemptorul mai
plateste 70%, plateste tot? Plateste tot si ala care-i afara din contract, adica cumparatorul initial
va face actiune de restituire a ccelor 30%, pentru ca plata pe care a facut-o in secunda in care a
fost scos din conttract, plata este nedatorata. Cu toate acestea, vanzatorul raspunde fata de tertul
de buna credinta pentru evictiunea ce rezulta din exercitarea preemptiunii. Textul ii usor dubios.
Ce vrea sa spuna? Ce inseamna evictiune.Evictiunea= a pierde un drept pe care credeai cal-ai
dobandit prin contractul de vanzare cumparare incheiat. Vanzatorul te garanteaza ca daca pierzi
dreptul pe care el sustine ca ti l-a transmit te va despagubi.
Ex. Ai cumparat de la un neproprietar s vine adevartul proprietar, te intorci cu garnatie de
evictiune impotriva vanzatorului.
Textul ne mai zice ca vanzatotul raspunde fata de tertul de b-c. Cine-i tertul de b-c?
Cumparatotul care a incheiat un contr de vanzare cu incalcarea dreptului preemptiune.
Vanzatorul raspunde fata de tertul de b-c pentru evictiune ce rezulta din dreptul de preemptiune.
La prima vedere textul s-ar parea ca intra in contradictie cu art 937, fiindca art 937 ne spune clar
ca tertul dobanditor este protejat de evictiune. Tertul de b-c chiar daca a dobandit de la un
neproprietar pe 937 ramane proprietar. Vine art 1733 si ne spune ca tertul de b-c nu este protejat
de evictiune. Se ridica intrebarea, daca eu sunt adevaratul proprietar al unui bun imobil si un
neproprietar cu rea credinta vinde bunul meu imobil la un tert de b-c eu pierd proprietatea pt ca
tertul de b-c va invoca 937, dar daca eu am numai un dr de preemptiune cu privire la bunul
imobil nu-i nicio problema, pentru ca tertul nu se ma mai putea prevala de art 937 pt ca vine art
1733 si ne spune ca eu pot sa revin sa-mi exercit dr preemptiune sa.i dau in cap la cumparator ,
sa-l scot din constract, sa devin cumparator in virtutea dr de preemptiune.
Dreptul de preemptiune, poate sa fie atat dr de preemptiune legala cat si dr de preemptiune
conventionala. Dreptul de preemptiune legal intr-adevar nu poate sa fie incalcat si mai apoi
dobanditorul sa se prevaleze de art 937. In schimb,dr. de preemptiune conventionala in masura

156

in care este incalcat prin vanzarea bunului mobil nu poate duce la evictiunea tertului dobanditor
care a fost de b-c.
De fapt, aceste

(ambele) ipoteze merg pe acelasi rationament: clauza de inalienabiliatate,

respectiv dr. de preemtiune. In masura in care inalienabilatatea este de natura legala pot sa ma
prevalez de art 937? Nu. In masura in care sarcina nascuta din lege atunci 937 devine
ineficient.La dreptul de preemptiune 937 este util doar pt a proteja pe tertul de b-c in fata unei
sarcini reale opozabile lui si care are natura conventionala.
Asadar, care este logica lui 1733 aln 1 fraza finala? Tertul de b-c evins va fi tertul de b-c care a
incheiat un act juridic cu incarcarea unui dr de preemptiune legal. Deci, numai in masura in care
s-a incalcat un dr de preemptiune legal tertul nu se va prevala de art 937 si el va pierde dr de
propr si va avea numai posibiltatea de a cere restituirea pretului si daca este cazul despagubiri de
la vanzator.
Art 937 protejeaza tertul in 2 ipoteze:
1.vanzatorul neproprietar
2.vanzatorul este proprietar dar bunul este grevat cu sarcini reale care nu-i sunt cunoscute
tertului dar fara ai fi cunoscute ii sunt date. Drepturile de preemptiune conventionala in materie
mobiliara cum devine opozabil?In materie imobliara este opozabil prin notarea in CF.
Art 1734 punctul c).--> mai multi titulari care-si exercitau preemtiunea asupra unui bun se
ridica intrebarea daca mai multe dr de preemptiune exista cine va fii preferat? Daca bunul este
imobil va fi preferat cel care se scrie in CF. La punctul d), daca bunul este mobil, preferat va fi
titularul care are data certa cea mai veche.
Daca inchei un contr de vanzare cumparare acasa , in bucatarie, cu un vecin si-i vinzi
masina.Redactezi un inscris in acest sens. Inscrisul poate fi folosit ca mijloc de proba a actului
juridic fata de tert? Inscrisul sub semnatura privata poate sa fie folosit ca mijloc de proba fata de
tertii actului juridic, mai putin cu privire la un element (data). Inscrisul de principiu nu are data
certa. Ce inseamna acest lucru?Data certa=mijloc de proba al datei actului juridic care poate fi sa
fie opus tertilor. Deci, in mod normal, insrisul sub semnatura privata nu poate fi folosit ca mijloc
de proba a datei actului fata de tert. Ca sa fie probata data actului va trb ca inscrisul sa

157

dobandeasca data cearta. Data este autentificat are data certa, dar si daca una dintre parti
decedeaza. Logica, cel tarziu cand a decedat trb sa fi incheiat contractul. Alta ipoteza, este
inregistrat la Registrul Finantelor Publice din ziua aceea are data terta.
Data certa este un mijloc de publicitate prin care tertul pot sa cunoasca data certa? Nu.
Art 1734 aln1, daca am un concurs intre dr de preemptiuen conventionale supra bnurior mobile
va fi referat cel care a dobandit primul data certa. Concluzia, in materie mobiliara, dreptul de
preemptiune va fi opozabil fata de terti din momentul incheierii actului juridic prin care s-a
constituit dr de preemptiune. Dreptul de preemptiune va fi opozabil inca de la nasterea lui, insa
problema va fi ca el nu poate fi probat. Va fi nevoie pentru a-l proba de o data certa.
Concluzia, in materia mobiliara pentru ca nu avem sisteme de publicitate, sarcinile reale sunt
opozabile automat din momentul in care actul juridic s-a nascut. Evident, ca acest act juridic va
trebui sa fie probat, iar data incheierii lui va reprezenta proba. Daca am data certa, sarcina reala,
este opozabila de cand s-a nascut, chiar daca tertii nu au putut s-o cunoasca.Tertii vor fi de buna
credinta si pentru a se apara ei vor putea invoca art 937 NCC care le va da posibilitatea sa ignore
in mod legitim saricnile reale pe care nu le-au cunoscut. Consecinta, va fi ca ei vor incheia acte
juridice care nu vor putea fi atacate daca actele juridice sunt incheiate cu titlu oneros si ei s-au
gasit in eroare la momentul incheierii actului si respectiv la momentul punerii in posesie asupra
bnului mobil.
Dupa ocupatiune si posesia de b-c, avem un mod rezidual de dobandire a propr regm de NCC si
anume UZUCAPIUNEA MOBILIARA.
Uzucapiunea mobiliara ( art 939) bunurile mobile pot fi dobandite prin posesie indelungata
efectuata pe 10 ani, evident ca posesia trb sa fie utila, adiva neviciata.
Spre deosebire de art 937 nu este necesar ca posesia sa fie de b-c. De ce este un mod rezidual?
Evident ca daca nu vei astepta 10 ani ca sa te prevalezi de uzucapiune si vei invoca mai degraba
ocupatiunea sau posesia de b-c. De ce anume sa astepti 10 ani? Vei astepta numai in situatia in
care nu-s indeplinite nici conditiile pentru ocupatiune si nici conditiile pentru dobandirea prin
posesia de b-c. II clar ca uzucapiunea nu se va aplica la bunurile care nu au proprietari. Ea va

158

viza numai bunurile care au proprietar pt care nu sunt indeplinite conditiile de aplicare ale art
937.
Ipoteze in care vei uzucapa? In masura in care dob bunului s-a facut fara titlu (Bunul furat sau
bunul pierdut, hotul se va putea prevala numai de uzucapiunea mobilira). La art 937 este
necesara buna- credinta. Daca esti de rea credinta se pune problema de uzucapiune, nu se pune
problema de posesie de b-c. Deasemenea, posesia de b-c functioneaza numai pt dobandirea cu
titlu oneros. Daca ai dobandit cu titlu gratuit nu vei putea invoca posesia ci uzucapiunea pentru
care astepti 10 ani. Mai exista situatia in care nu a existat b-c pana la momentul punerii in
posesie, ai fost de buna credinta dar cand sa-ti dea bunul ai devenit de rea credinta, iar poti sa
invoci uzucapiunea.
Nu trb confundat art 937 aln2 cu uzucapiunea. La art 937 aln 2 avem un termen de 3 ani iar la
uzucapiune avem un termen de 10 ani. Nicio legatura intre cele doua.

Diferente:
7. termenul de 3 ani curge de la momentul furtului sau al pierderii, termenul de 10 ani
curge din momentul in care tertul uzucapant a dobandit posesia efectiva, adica din
momentul in care a avut corpus si animus.
8. Termenul de 3 ani (termen de decadere) nu-i susceptibil de intrerupere sau suspendare, in
timp ce termenul de 10 ani al uzucapiunii este susceptibil de a f intrerup sau suspendat.
Atentie!! Regulile din materi materia uzucapiunii mobiliara se completeaza cu regulile de
la

prescriptie

extinctiva

unde

la

ca

din

urma

sunt

reglm

cazurile

de

intrerupere/suspendare.
9. Si art 937 si art 939 sunt efecte ale posesie. Totusi o diferenta foarte importanta. In
ambele situatii avem stari de fapt care se transforma in stari de drept. In ambele situatii
avem posesie care ins exerxitiul in fapta unui drept care la un moment dat duce la
dobandirea dreptului. Si, totusi, care-i diferenta? La art 937 avem exercitiul in fapt al
unui drept, dar acest exercitiu este realizat de o alta persoana decat cea de la art 939.

159

La art 937 A are corpus, B vede ca are corpus si crede ca el este proprietar, prin urmare B
cumpara de la A. B este protejat pentru ca a fost indus in eroare de posesia exercitata de o alta
persoana. Tertul de b-c ii indus in eroare de posesia exercitata de altul.
Art 939 mai trb ca uzucapantul sa fie in eroare? Nu. De data aceasta accentul nu cade pe
posesia altuia ci cade pe posesia pe care o exercita tocmai uzapantul. Nu mai este protejarea fata
de eroarea cauzata de altul. Ci de data aceasta el insusi exercita indelungat o posesie, care-i o
stare de fapt, si daca o exercita 10 ani, rezulta ca intre adevaratul proprietar care a stat inacti 10
ani si posesorul care a exercitat, in concret timp de 10 ani va fi considerat preferat POSESORUL.
De aceea, nu exista nicio legatura intre termenul de 3 ani de la art 937 si termenul de 10 ani de la
art 939.
Nu s-ar putea cumva la art 937 aln2,3 invoca jonctiunea posesiei?? Nu, pentru ca termenul de 3
aqni nu-I un termen de curgere a posesiei, este un termen care curge independent de posesie.
Jonctiunea posesiilor ne intereaza numai la institutiile care produc efecte juridice de o posesie
indelungata intinsa pe un anumit nterval de timp: actiune posesorie sau uzucapiune.Este irelevant
la art 937 jonctiunea posesiilor.

Curs 14 ( 15/01/2014):
Accesiunea ca mod de dobandire a dr de proprietate

Accesiunea ca mod de dobandire a dreptului de proprietate.Prin accesiune se pot dobandi

dezmembraminte ale dreptului de proprietate? Ba da sau nu? Nu se pot dobandi mai, lasati
prostiile.Cum sa dobandesti servituti prin accesiune.Deci accesiunea este exclusiv un mod de
dobandire a dreptului de proprietate, nu altceva.Evident ca atunci cand o sa incepem definirea o
sa descoperim ca :

accesiunea poate sa fie naturala sau artificiala, adica poate sa fie generata de fapta omului
si atunci e artificiala, respectiv sa fie independenta de fapta omului si atunci e naturala, da

160

in situatia in care vine o viitura, rupe o bucata de teren din parcela lui X situata pe
marginea unei ape si o lipeste pe bucata aia de teren de parcela lui Y din partea aialalta;
atunci discutam despre accesiunea naturala.Nu ne intereseaza accesiunea naturala, totusi
accesiunile nu sunt chiar asa de dese si nu avem o practica atata de bogata in materie de
mutari de teren dintr-o parte in alta.

accesiunea poate sa fi mobiliara sau imobiliara; nu ne intereseaza accesiunea mobiliara,

cea ce ne intereseaza sunt ipotezele de accesiuena imobiliara artificiala, constructii
plantatii si alte lucrari,

prin fapta omului se realizeaza constructii, plantatii iar

constructorul nu este si proprietar al terenului;

Accesiunea imobiliara artificiala:

evident ca este un mod de dobandire a proprietatii imobiliare, ca si accesiunea e

imobiliara;

va rog neaparat sa retineti ca accesiunea este un mod de dobandire a proprietatii CU

TITLU ONEROS, aia ce inseamna? Aia inseamna ca cel care devine proprietar prin
accesiune este tinut sa-l despagubeasca pe cel care pierde proprietatea ca urmare a
accesiunii imobiliare artificiale;

de asemenea accesiunea este de principiu un mod ORIGINAR de dobandire a

proprietatii, aia inseamna ca cel care beneficiaza de accesiune este considerat primul
proprietar al bunului, bunul se dobandeste liber de sarcini, fara a mai conta regimul
juridic pe care l-a avut anterior. In conditiile astea este foarte cidat art. 2355 -care ne
spune in al. 1 fara discriminare, adica fara a distinge intre bunuri mobile si bunuri
imobile, ca ipoteca se extinde asupra bunurilor care se unesc prin accesiune cu bunurile
grevat.Aia ce inseamna , aia inseamna ca in ipoteza art. 2355 desi accesiunea e un mod
originar de dobandire, se ajunge la situatia in care daca am un teren pe care am ipotecat
ca sa iau credit de la banca, si vine un tert si construieste pe acel teren si eu dobandesc
proprietatea constructiei prin accesiune. ce se intampla? Asupra cladirii pe care eu am
dobandit-o prin accesiune se va naste in conditia articolului 2355 un drept de ipoteca in
favoarea absorbtiei, asadar, banca, creditorul ipotecar va profita de pe urma accesiune.In
sensul ca el avea 1 ipoteca, si acuma cate ipoteci are? 2 ipoteci, una asupra terenului si
una asupra constructiei. In pofida formularii textului, care ne spune ca se extinde ipoteca,

161

nu e vorba de una si acceasi ipoteca pe 2 bunuri, o ipoteca se poate pe un singur

bun.Ideea e urmatoare, ai un teren ipotecat, e terenul tau, vine un tert si iti construieste, tu
dobandesti prin accesiunea proprietatea constructiei, consecinta este in ceea ce priveste
banca, ca la randul ei dobandeste o noua ipoteca asupra constructiei.Decii va exista
constructie in proprietatea ta plus ipoteca pentru banca , teren in proprietatea ta plus
ipoteca pentru banca.Binenteles ca ipoteca nu impiedica instrainarea asupra
bunului.Evident ca nici ipoteca asupra terenului nu impiedica nici constituirea unui drept
de superficie. Pentru ca ipoteca nu atrage inalienabilitatea bunului.Tocmai ca ea confera
dreptul de urmarire.Retineti va rog de asemenea ca accesiunea imobiliara poate fi, si vom
vedea cand, atat mod de dobandire tabular , cat si mod de dobandire extratabular.Va rog
frumos verificati la art. 887 NCC apare acolo acceiunea printre modurile de dobandire
extratabular? Ba concentrati-va!!!:))) ce accesiune apare acolo?

Naturala. Deci

accesiunea imobiliara artificiala nu figureaza la 887, cu toate acestea vom vedea ca

anumite ipoteze de accesiune imobiliara artificiala determina o dobandire extratabulara a
proprietatii. Nu figureaza ea acolo pentru ca nu intotdeauna accesiunea duce la
dobandirea proprietatii independent de inscrierea in CF .O sa analizam pe rand ipotezele
respective.Codul civil actual in materia accesiunii distinge mai multe ipoteze, care ar fi
alea?

Ipoteza lucrarilor autonome , ne spune NCC, ce ne intereseaza aici, ce vrea sa spuna

prin lucrari autonome.Ce inseamna autonom, foarte important lucrare autonoma
inseamna lucrare in urma careia rezulta un bun distinct. NCC face diferenta intre
lucrari autonome in materie de accesiune si lucrari adaugate. De ce ne intereseaza
distinctia asta? Am spus ca accesiunea este un mod de dobandire a proprietatii
.Lucrarile adaugate sunt acele lucrari prin care se asigura un spor de valoare unui bun
preexisteant fata a fi creat un bun distinct, nou.Care e interesul? daca accesiunea e un
mod de dobandire a proprietatii, inseamna ca prin accesiune eu proprietar a bunului
principal initial dobandesc in proprietate un al doilea bun care este alipit la primul.O
astfel de ipoteza functioneaza la lucrarile autonome ca acolo eu am terenul si cineva
vine pe terenul meu si isi construieste o casa.A este o lucrare autonoma.ce se

162

intampla? prin accesiune, eu de unde aveam dr de proprietatea asupra terenului,

dobandesc inca un drept de porprietate prin acciune asupra constructiei.Dar daca vine
vcineva si la constructia existenta pe terenul meu vine si mai pune o camera.In
situatia aia se mai pune problema unui veritabil mod de dobandire a proprietatii?Asta
fiind o lucrare adugata. Raspuns: NU, de ce nu? Pentru ca camera aia suplimentara nu
este ce? juridic vorbind, ea nu reprezinta un bun distinct, separat, si nu pot sa fiu
proprietar decat pe un bun in ansamblul lui.Dreptul de proprietate nu poate purta pe
jumatate de bun.In secunda in care spui ca jumatate de bun eeste porprietatea mea ,
deja juridic vorbind acela este de fapt un imobil sau imobil distinct.Asadar, daca
cineva adauga o camera la casa mea, este vorba despre o asa zisa lucrare adaugata si
de data asta nu mai discutam despre un veritabil mod de dobandire a
proprietatii.Exista o imbogatirea a mea, deci camera aia face parte dintr-un imobil al
meu, si ce se intampla efectiv? Se extinde obiectul dreptului de proprietate
preexistent.Proprietatea mea nu va mai purta pe proprietatea initiala, nu va mai purta
pe casa, in forma preexistenta , ci va purta pe casa plus noua camera, dar e tot acelasi
drept de proprietate.Bun si vom mai vedea, codul mai distinge intre lucrarile durabile,
respectiv provizorii, aia nu ne intereseaza asa de mult.
Si acuma sa incepem tot cu cateva chestiuni generale in materia accesiunii.Mai intai
prezumtiile insituite de art. 579.Al (1) mai inatai ne intereseaza, zice asa: orice lucrare
este rezumata a fi facuta de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa si ca este a lui
pana la proba contrara.Care anume sunt prezumtiile pe care le instituie acest text? 1. o
prezumtie de proprietate, si anume : daca esti proprietar al terenului se prezuma pana
la proba contrara ca esti si ce? proprietar al constructiei/ lucrarii/ plantatiei existente
pe terenul respectiv. si a 2 a prezumtie :ca aceasta lucrare/ constructie etc. a fost
facuta de catre proprietarul terenului, care a suportat costul lucrarii.De ce anume e
important sa intelegeti ca aici nu e o singura prezumtie, ci ca is 2 prezumtii? Foarte
simplu : v-am atras atentia inainte ca accesiunea e un mod de dobandire cu titlu
oneros, aia ce inseamna ca daca dobandesti proprietatea prin accesiune trebuie sa il
despagubesti pe ala care prierde proprietatea in detrimentul tau.Evident ca ne zice
prima prezumtie: daca esti proprietar pe teren deducem ca esti proprietar si pe

163

constructie .de ce? pai foarte simplu, ca in favoarea ta functioneaza accesoriul.Dar

vine a 2 a prezumtie si ne spune ca deducem si faptul ca lucrarea a fost facuta pe
cheltuiala ta, tocmai pentru a-l favoriza pe proprietar in raport cu tertii. Tertii vor fi, in
masura in care ei invoca faptul ca trebuie sa fie despagubiti, ei vor fi cei care vor
trebuie sa faca dovada contrara si vor trebui sa rastoarne nu numai prima prezumtie ca
daca esti proprietar pe teren esti proprietar pe constructie , ci mai mult vor trebui sa
restoarne si prezumtia ca respectiva lucrare a fost facuta pe cheltuiala proprietarului
terenului. Deci retineti ca sunt 2 prezumtii.Ce ma intereseaza, uitati-va la 579(2) ca
proba contrara nu se poate face in orice conditii.Ne zice 579 (2) Proba contrar se
poate face cnd s-a constituit un drept de superficie, cnd proprietarul imobilului nu
i-a intabulat dreptul de proprietate asupra lucrrii noi sau n alte cazuri prevzute de
lege. Acuma evident ca trebuie sa vedem si astea alte cazuri, ce vrea sa spuna? Se
constituie un drept de superficie, in masura in care s-a constituit un drept de
superficie asupra terenului , aia ce inseamna ca prin conventia dintre proprietar si
superficiar s-au blocat efectele accesiunii intre cei 2.Prin urmare superficiarul va fi
proprietar pe constructia pe care a realizat-o el. Mai departe cand proprietarul
imobilului nu si-a intabulat dreptul de proprietate asupra lucrarii noi.Ce vrea sa spuna
asta, ca nu si-a intabulat? Uitati-va va rog frumos la art. 589.
589-Ce ne spune? "Ori de cate ori dobandirea dreptului de proprietate exclusiva sau
pe cote-parti este conditionata de inscrierea in CF, inscrierea se face in temeiul
conventiei partilor inchieiata in forma autentica sau, dupa caz, al hotararii
judecatoresti".Ce ne intereseaza la 589?Pe care trebuie sa il coroboram cu art. 577.
Ne intereseaza urmatorul lucru- atentie va rog frumos! Atunci cand un tert contruieste
pe terenul meu, (care este ipoteza de la care am pornit noi cu proba contrara) eu voi
deveni proprietar asupra constructiei facuta de el, prin efectul accesiunii, nu in
momentul in care invoc accesiunea !! nu in momentul cand se pronunta o hotarare
judecatoreasca in accesiune, ci doar in ce moment? In momentul in care mi-am inscris
dreptul.Unde? In CF! Pana in acel moment eu nu dobandesc ce? Proprietatea asupra
contructiei. Prin urmare, pana in acel moment, el poate sa rastoarne prezumtia cum ca
daca eu sunt ce? -proprietar pe teren, eu sunt proprietar si pe ce? - pe contructie. Si
mai adauga 579(2) in final, ca proba contrara se poate face si in alte cazuri prevazute

164

de lege. Bun! Ia uitati-va la 716, alin. 4 ma intereseaza!! Ati gasit? Haide-ti, mai
repede! 716(4) ne zice asa: "In cazul lucrarilor autonome facute de uzufructuar aspura
unui bun imobil, vor fi aplicabile in mod corespunzator, in lipsa de stipulatie sau
dispozitie legala contrara, dispozitiile din materia accesiunii imobiliare artificiale. "
Prin urmare, daca uzufructuarul ce face? contruieste pe terenul aflat in lucru, de
principiu, se aplica ce ? Regulile pe care le discutam noi .Dar nu asta ne intereseaza!!
Altceva ne intereseaza...si anume ce? Ca e bun efectul in lipsa de stipulatie sau
dispozitie legala contrara.Aia ce inseamna? Atentie, va rog frumos!!Aia inseamna ca
prin contractul de uzufruct partile pot deroga de la regulile in materia accesiunii
imobiliare artificiale. Adica, prin contractul de uzufruct, nudul proprietar si
uzufructuarul pot stabili ce? Ca pe durata uzufructului tot ceea ce contruieste
uzufructuarul se afla in proprietatea nudul proprietar, fara a functiona accesiunea!
Daca exista o astfel de clauza in contractul de uzufruct, atunci uzufructuarul evident
ca va putea sa rastoarne si prezumtia din articolul 579(1), numai ca se va incadra la
ipotezele de la aliniatul 2 in care se poate si rasturna ( prezumtia) .
Deci, retineti ca avem 2 prezumtii si anume- proprietarul terenului si
proprietarul contructiei ; contructia a fost realizata pe cheltuiala proprietaului
terenului ; si ca aceste prezumtii sunt prezumtii relative, ele pot fi rasturnate in
conditiile de la alin. (2) -579, si am identificat cate o ipoteza pentru fiecare .
A doua chestiune in general, natura normelor juridice din materia accesiunii .
Mai precis, va intreb. Normele astea din materia accesiunii, ce fel de norme
legale sunt? De la TGD.. Supletive ! Intr-adevar, inainte am vazut ca prin contractul
de uzufruct, partile pot sa deroge de la regulile din materia accesiunii.Asadar, retine-ti
va rog frumos ca normele legale reglementate in materia accesiunii artificiale sunt
norme supletive, mai corect ar fi dispozitive, partile- adica proprietarul terenului si
contructorul avand posibilitatea sa deroge de la acestea pe cale conventionala.
Bun, ia uitati-va la 577(1) zice asa:"Constructiile, plantatiile si orice alte lucrari
efectuate asupra unui imobil, denumite in continuare lucrari, revin proprietarului
acelui imobil daca prin lege sau act juridic nu se prevede altfel." Asadar, din aceasata
formulare a textului rezulta faptul ca este vorba despre o norma de la care partile pot

165

sa deroge. 577(2): " Cand lucrarea este realizata de proprietarul imobilului cu

materialele sale sau cu materialele altuia, dreptul de proprietate asupra lucrarii se
naste in favoarea proprietarului imobilului, din momentul inceperii lucrarii, pe masura
realizarii ei, daca prin lege sau act juridic nu se prevede altfel." Iarasi, rezulta foarte
clar ca nu discutam despre o norma imperativa.Tot timpul se permite derogarea. Doua
ipotze mari o sa avem la accesiunea imobiliara artificiala si ele rezulta chiar din
formularea art. 577 .Deci care sunt cele 2 ipoteze ?
Atentie, va rog frumos!
Ipoteza 1 : Porprietarul terenului contruieste pe terenul lui cu materialele altei
persoane
Ipoteza 2: Un tert care nu este proprietar pe teren, dar este proprietar pe materiale,
contruieste pe terenul altuia.
= > Asadar, evident ca pentru a discuta despre accesiune este necesar ca materialele
cu care se face lucrarea sau copaceii care se planteaza sa aiba alt proprietar decat
proprietarul terenului !!! Nene, deci daca tu, la tine acasa, pe terenul tau, iti plantezi
copacei, nu o sa-i dobandesti prin accesiune! Daca tu la tine acasa, pe terenul tau, iti
faci lucrarea respesctiva, de pilda constuiesti o casa..o vila, poftim! nu se pune
problema ca tu dobanesti problema ca tu dobanesti proprietatea asupra casei prin
accesiune! Accesiunea este o norma care solutioneaza un conflict intre doua persoane
distincte! Daca una si aceeasi persoana este proprietara si pe teren/materiale nu
discutam despre accesiune!Deci foarte important lucrul asta!! Bun, acum sa analizam
prima ipoteza.
Prima ipoteza( o luam invers putin fata de cod, pentru ca e mai simpla) e aceea in
care terenul pe care se realizeaza lucrarea apartine contructorului, in schimb
materialele cu care se realizeaza lucrarea aparin unei terte persoane.Deci eu
contruiesc pe terenul meu, dar cu materialele altei persoane.Bun !Va rog sa retineti
treaba asta - asta este ipoteza de accesiune imobiliara artificiala care duce la
dobandirea extra-tabulara a dreptului de proprietate. Aia inseamna ca daca voi furati
materialele de constructie de la vecinul si va construiti bucatarii de vara pe terenul
vostru(cu materialele vecinului), veti dobandi proprietatea aupra constructiei din chiar
momentul realizarii ei, prin incorporarea n sol a materialelor, fara a mai fi necesar

166

pentru dobandirea proprietatii sa se faca inscrierea in CF.Deci in situatia asta,

accesiunea aritificiala este un mod de dobandire extratabular.De unde rezulta treaba
asta ? 5772). Cand lucrarea este realizata de catrte proprietarul imobilului cu
matrialele sale, automat asta nu este accesiune! Daca este realizata cu materialele
altuia, dreptul de proprietate asupra lucrarii se naste in favoarea proprietarului
imbilului din momentul inceperii lucrarii, pe masura realizarii ei, "ba bla bla"..deci
asta inseamna mod de dobandire extratabular prin simplul fapt al constuirii, deci pe
masura ce contruiesc, devin proprietar.
Bun, va rog sa va uitati acum la art. 580(2) !Am tot spus ca accesiunea este un
mod de dobandire oneros a proprietatii.Asta inseamna ca fostul proprietar al
materialelor, care pierde dreptul de proprietate asupra lor, odata ce sunt incorporate,
trebuie sa fie despagubit. Ne spune 580 "In cazul in care a realizat lucrarea cu
materialele altuia, proprietarul imobilului devinde proprietarul lucrarii, neputand fi
obligat la desfiintarea acesteia si nici la retituirea materialelor intrebuintate" .Ce e
important de observat? Nu ne intereseaza de data asta buna sau reaua credinta a
constructorului care in aceasta ipoteza este proprietarul terenului, dar a construit cu
materialele altuia. Deci, fie ca este de buna sau de rea credinta, el nu va putea fi
obligat sa ce? Sa demoleze pentru a restitui in natura materialele pe care le-a folosit.
O sa vedem ca situatia se schimba atunci cand constructorul face lucrarea pe terenul
altuia. Deci retinem ca in ipoteza asta, in care constructorul e proprietar al terenului,
fara a fi proprietar al materialelor, el nu poate fi obligat la demolare indiferent ca este
de buna sau de rea credinta.Adica? Ce inseamna ca e de rea credinta? Stie ca
materialele apartin altei persoane! Bun!
Si acum 580(2) - "proprietarul materialelor are numai dreptul la contravaloarea
materialelor, precum si la repararea, in conditiile legii, a oricaror alte prejudicii
cauzate. " Acuma va rog frumos atentie ca aici vreau sa va ganditi dupa cum
constructorul este de buna sau de rea credinta. Daca contructorul este de rea credinta,
aia inseamna ca el a stiut ca foloseste materialele altei persoane. Aia inseamna ca
discutam in cazul constructorului despre un fapt ilicit, adica despre conditiile
angajarii raspunderii delictuale a constructorului.Deci, in cazul contructorului de rea
credinta, el poate fi obligat de catre fostul proprietar al materialelor ( care a fost

167

prejudiciat) la ce? La contravaloarea materialelor +alte prejudicii care i-au fost

cauzate proprietarului materialelor.Adica, ganditi-va ca le-a luat la un pret si acum sau scumpit materialele, deci el va trebui sa isi cumpere altele la un pret mai
mare.Consecinta va fi ca trebuie platita diferenta de pret. Sau el avea obligatia sa
finalizeze o lucrare cu materialele respective, nemaiavand materialele nu si-a putut
executa obligatia si a platit penalitati- iarasi, constructorul de rea credinta va fi obligat
sa despagubeasca si pentru sumele respective .Limpede? E foarte important sa retineti
asta, fiindca daca constructorul e cum? De buna credinta, el nu mai savarseste o fapta
ilicita si atunci, restituirea valorii materialelor se va face pe ce temei, fata de fostul
proprietar al materialelor? -imbogatire fara justa cauza!Ei, da! ( min 36:50) Da, va
rog frumos sa va concentrati putin...ca nu e chiar asa de simplu. Daca constructorul
este (va scapa ceva!) de buna credinta : care e ipoteza? Recapitulare : constructorul
este de proprietar pe teren si nu e proprietare pe materiale. Daca constructorul este
de buna-credinta, deci nu stie ca materialele nu ii apartin, atunci sigur ca da, am spune
noi la prima vedere ca iarasi este accesiune si el va fi obligat sa restituie valoarea
materialelor in temeiul imbogatirii fara justa cauza. Perfect, pentru ca daca
constructorul este de buna-credinta, materialele sunt de care? Sunt bunuri mobile
inainte de incorporare, prin umare ce se poate intampla? 937 se poate intampla, adica
daca constructorul a dobandit cu buna-credinta materialele, ii posibili ca el sa fi
dobandit proprietarea asupra materialelor (937) inainte sa apuce sa le incorporeze in
sol. Daca e aplicabil 937, ce nu mai este aplicabil?
Deci ipoteza: am in proprietate un teren. Cumpar de la neproprietar materiale, eu
sunt de buna credinta, in situatia asta, dobandesc pe 937 proprietatea asupra
materialelor in momentul in care am posesie efectiva asupra lor. Inseamna ca in
momentul in care incep sa construiesc pe sol, eu is proprietar atat pe teren, cat si pe
materiale, prin urmare NU MAI AM UN CAZ DE ACCESIUNE. Prin urmare,
despagubirile pentru materiale o sa se povesteasca intre cel care mi le-a vandut mie si
proprietar, sau daca candva erau bunuri pierdute sau furate, se va pune problema daca
ala are o actiune in revendicare, ATENTIE va avea actiune in revendicare 3 ani de
zile.

168

Sa complicam situatia: un bun pierdut sau furat este cel care imi este mie vandut,
n-au trecut 3 ani si eu sunt de buna credinta si construiesc cu ele. In intervalul de 3
ani se introduce actiune impotriva mea. In acest caz, din moment ce nu au trecut cei 3
ani inseamna ca exceptiile de la 937 nu sunt aplicabile, inseamna ca in momentul in
care eu am incorporat materialele in sol nu eram inca proprietarul lor, inseamna ca e o
ipoteza de ACCESIUNE, nu de 937. Dar, ce se va intampla cu actiunea in revendicare
a materialelor respective? Actiunea va fi respinsa, pentru ca materialele nu mai exista
ca bunuri mobile, exista o constructie, e ca si cand bunurile alea, juridic vorbind, ar fi
pierit. Deci in momentul in care eu le-am incorporat si am facut o cladire, ala nu mai
poate introduce impotriva mea actiune in revendicare, el poate sa mai ceara doar
despagubiri.
Deci, revenind, ATENTIE daca dobandesc materialele cu buna credinta si imi este
aplicabil 937 (fie ca sunt pe alin. 1, fie ca sunt pe alin.2 si termenul de 3 ani se
implineste), ce inseamna? Atunci nu mai este aplicabila regula de la accesiune si
ramane ca despagubirile pentru materiale sa fie cerute de adevaratul proprietar pe art.
937. Daca in schimb, am dobandit cu buna-credinta, dar cu titlu gratuit, sau am
dobandit cu buna-credinta, dar sunt bunuri pierdute sau furate si se introduce actiunea
in termenul de 3 ani, nu imi este aplicabil art. 937, inseamna ca eu am construit cu
bunurile altuia si redevine aplicabila accesiunea.
Ipoteza

a doua pe care o discutam la accesiune, terenul nu ii apartine

constructorului si realizeaza lucrarea cu materiale proprii sau cu materialele altuia.

Deschidem NCC la 594, dac nu sunt ndeplinite condiiile legale pentru
dobndirea bunurilor mobile prin posesia de bun-credin, cel care realizeaz o
lucrare asupra imobilului altuia folosind materialele unui ter este obligat la plata
contravalorii materialelor, precum i la repararea, n condiiile legii, a oricror alte
prejudicii cauzate. Deci ipoteza noastra, situatia in care constructorul nu este
proprietar pe teren, in principiu aceasta situatia se aplica in cazul in care constructorul
este proprietar totusi pe materiale. Se poate insa intampla ca el sa nu fie proprietar
nici pe teren nici pe materiale, in aceasta situatie ramane aceasta ipoteza de accesiune,
cu precizarea ca: accesiunea se va discuta pe textele accesiunii imobiliare artificiale,
se va discuta in raporturile dintre constructorul si proprietarul terenului, urmand de

169

asemenea ca constructorul sa il despagubeasca pe proprietarul materialelor. De ce este

important 594? Pentru ca s-ar putea s-ar putea pune in discutie oare intre cine si cine
discutam? Intre constructor si proprietarul terenului sau intre proprietarul materialelor
si proprietarul terenul? Legea apreciaza ca, dintre valoare materialelor si valoare
constructiei, lucrarii in sine, ii mai importanta valoarea lucrarii. Si atunci spune ca
raporturile de accesiune se discuta intre constructor (intotdeauna) si proprietarul
terenului, iar daca constructorul nu este proprietar pe materiale nu are decat sa il
despagubeasca pe tert.
RETINETI 2 chestiuni, prima ca aceasta ipoteza de accesiune imobiliara
artificiala constituie un mod de dobandire tabulara a proprietatii. Art. 581 NCC litera
a) daca s-au facut lucrari pe imobil, proprietarul imobilului are posibilitatea sa ceara
instantei sa dispuna inscrierea sa in CF ca proprietar al constructiei. Deci de aceasta
data, proprietatea in temeiul accesiunii va fi dobandita numai la momentul intabularii
in CF.
In al doilea rand, repet normele care reglementeaza aceasta ipoteza de accesiune
imobiliara artificiala sunt norme dispozitive si nicidecum norme imperative. Aici am
avut avut ipoteza de la 716 alin. 4, la uzufruct si anume situatia in care iti dau in
uzufruct un teren si iti permit sa construiesti pe terenul ala si sa devii proprietar pe
constructie. Asta ce inseamna? Inseamna ca, de comun acord derogam de la regulile
accesiunii. La fel, art. 699 alin. 1, in materie de superficie. Se deroga de la regulile
accesiunii, proprietarul terenul ii da posibilitatea constructorului sa devina proprietar
pe constructiile pe care le realizeaza.
A NU SE CADEA IN CONFUZIA de a crede ca intotdeauna derogarile de la
regimul accesiunii in situatia in care constructorul nu are proprietatea terenului se pot
face numai daca ii constitui la constructor un drept de superficie. Nu este neaparat
necesar dreptul de superficie pentru ca constructorul sa fie proprietar pe cladire fara
ca sa aiba in proprietate terenul. Exemplu avem la 716 alin. (4) unde constructorul
este uzufructuar al terenului si poate deveni proprietar pe cladirea pe care o face pe
teren, daca aceasta posiblitate ii este recunoscuta prin contract, fara a avea asupra
terenului un drept de superficie.

170

Deci prima observatie ar fi ca se poate deroga de la regimul accesiuni, in sensul ca

constructorul poate deveni proprietar al constructiei, fara a avea proprietatea terenului
si daca nu i se constituie un drept de superficie.
ATENTIE, a doua chestiune, de principiu stiti ca dreptul de proprietate se vede ca
perpetuu adica el tine pana la sfarsitul lumii. In cazul in care superficiarului sau
uzufructuarului i se da posibilitatea sa construiasca pe terenul care nu este
proprietatea lui, el devine proprietar pe constructie, insa proprietatea acestora asupra
constructiei va dura atata vreme cat are pe teren uzufruct sau supreficie. Atat dreptul
de uzufruct cat si cel de superficie sunt drepturi temporare, inseamna ca si dreptul de
proprietate al acestora pe constructie va fi temporar. Avem ipoteze de proprietate
tempora fiindca la momentul in care expira uzufructul sau superficia, reintra in
functiune regulile de la accesiune si proprietarul terenului devine proprietar al
constructiei. Deci avem posibilitatea cu totul atipica a unui drept de proprietate
temporar.
Deci acestea sunt cele doua observatii: 1) poti deroga de la accesiune fara sa
constitui superficie si 2) exista posibilitatea unui drept de proprietate temporara
asupra constructiei de pe terenul altuia (exemple in materie de uzufruct si de
superficie)
PAUZA

171

589 NCC ori de cate ori dobandirea dreptului de proprietate este conditionata de inscrierea in
CF, aceasta se face - acest articol trebuie coroborat cu art. 577 NCC atunci cand un tert
construieste pe terenul meu, eu voi deveni proprietar asupra constructiei facute de el nu in
momentul in care invoc accesiunea/ am o hot. judecatoreasca, ci doar in momentul in care mi-am
inscris dreptul in CF pana in acel moment eu nu dobandesc proprietatea asupra constructiei.
716 NCC (4) in lipsa de stipulatie contarara prin contractul de uzufruct partile POT
DEROGA de la materia cu privire la accesiunea imobiliara artificiala ei pot stabili ca tot ce
stabileste uzufructurarul se afla in proprietatea acestuia fara a functiona accesiunea daca exista
o astfel de clauza, uzufructuarul va putea sa rastroarne prezumtia de la art. 579 (2) NCC.

Natura normelor juridice din materia accesiunii:

Normele legale in materie de accesiune sunt norme supletive ( dispozitive), partile avand
posibilitatea sa deroge de la acestea pe cale conventionala.
577(1) NCC partile pot sa deroge de la aceasta normal, este evident. In alineatul 2 intalnim
aceeasi constructie - daca prin lege/ act juridic nu se prevede altfel.
Exista doua ipoteze in care derogarea nu este posibil:

proprietarul terenului construieste pe terenul lui cu materialele altei persoane;

un tert care nu e proprietar pe teren dar e proprietar pe materiale construieste pe terenul

altuia.

172

daca faci o lucrare pe banii tai si pe materialele tale, nu se pune problema sa dobandesti
proprietatea asupra lucrarii prin accesiune accesiunea solutioneaza un conflict intre 2/
mai multe persoane distincte.

terenul pe care se realizeaza lucrarea apartine constructorului, in schimb materialele cu

care se realizeaza lucrarea apartin unei terte persoane este ipoteza de accesiune
imobiliara artificiala care duce la dobandirea extratabulara a dreptului de proprietate
NCC 577(2) pe masura ce construiesti devii proprietar.
art. 580(2) nu ne intereseaza de data aceasta buna sau reaua credinta a constructului,
care e chiar proprietarul terenului dar a construit cu materialele altuia. El nu va fi obigat
sa demoleze pentru a despagubi in natura materialele folosite ( adica stia ca foloseste
materialele altuia discutam totusi despre o raspundere delictuala dintr-un fapt ilicit).
Buna credinta ar pune problema imbogatirii fara justa cauza. Daca constructorul nostru a
dobandit cu buna-credinta materialele este posibil ca el sa fi dobandit proprietatea asupra
materialelor ( 937), inainte ca el sa le incorporeze in sol deci daca dobandirea nu mai
este accesibila, nu mai este nici accesiunea posibila. In cazul unui bun pierdut,
materialele mi se vand mie, iar in 3 ani se introduce actiune impotriva mea avem un caz
de accesiune sau nu? Da. E ipoteza de accesiune, nu e ipoteza de 937. Actiunea in
revendicare insa, va fi respinsa, pentru ca materialele nu mai exista ca bunuri mobile
exista ca o constructie este ca si cand ele ar fi pierit. Daca am dobandit in schimb cu
buna-credinta dar cu titlu gratuit, este aplicabil articolul 937 si nu devine aplicabila
accesiunea.

terenul nu apartine in proprietate constructorului, constructorul realizeaza lucrarea cu

materiale proprii, sau cu materialele altuia.
594 NCC
Aceasta ipoteza de accesiune imobiliara artificiala constituie un mod de dobandire
tabulara a proprietatii.
581 NCC (a) dobandirea dreptului de proprietate se face doar prin inscriere in CF.
Normele care reglementeaza aceasta ipoteza de accesiune sunt norme dispozitive, nu
norme imperative.
art. 699(1) superficiae se deroga de la materia accesiunii.

173

Partile pot deroga de la regimul accesiunii, in sensul ca constructorul poate deveni

proprietar pe constructie si daca nu I se constituie un drept de superficiae. Dreptul de
proprietate este un drept perpetuu. Avem momente de proprietate temporara in cazul
derogarilor de la acest regim ( ex: uzufruct, superficiae).
Proprietarul terenului are 2/mai multe optiuni la dispozitie, insa pentru a produce efecte
juridice, aceste optiuni presupun o procedura judiciara contencioasa

( pentru a dobandi

proprietate/obliga la demolare nu e suficienta manifestarea de vointa a proprietarului terenului,

este necesara o hot. judecatoreasca).
Optiunile proprietarului terenului:

constructorul de buna-credinta art. 586 NCC buna-credinta eroare eroarea trebuie

sa fie evident scuzabila/ legitima ar fi scuzabila atunci cand el s-a intemeiat pe
cuprinsul CF.
art. 593 - pasivitatea proprietarului daca proprietarul este pasiv, nu se pune problema
ca tu nu esti de rea credinta proprietarul nu este obligat sa te informeze ca se afla in CF,
sau sa-ti atraga atentia sa nu construiesti. Intereseaza pasivitatea proprietarului doar
atunci cand tu esti de buna-credinta, in rest proprietarul nu are de ce sa te informeze, daca
tu deja stii.
art. 597 vorbim despre un contract netranslativ de proprietate, deci detentorul precar
care construieste pentru cel care detine este constructor de rea-credinta.
Ce se intampla in situatia in care un constructor de buna-credinta realizeaza lucrearea pe
terenul altuia? Ce poate sa faca proprietarul?
Proprietarul va putea sa invoce accesiunea si sa solicite dreptul de proprietate asupra
constructiei cuprins in CF.
Totodata, el poate sa ceara obligarea autorului lucrarii sa cumpere terenul la valoarea pe
care terenul ar fi avut-o daca nu s-ar fi realizat constructia.
Art. 589 591 + art. 595 Art. 589-590 proprietatea asupra constructiei ii revine
proprietarului terenului numai de la momentul inscrierii in CF. Mai mult, pana la
introducerea actiunii in instanta prin care proprietarul terenului invoca accesiunea,
constructorul are posibilitatea in conditiile art. 590 sa-si ridice materialele de pe terenul

174

celuilalt, lasand terenul in situatia in care s-a gasit initial. Posibilitatea de a ridica
materialele ii revine constructorului indiferent daca el a fost de buna sau de rea credinta.
art. 591 NCC constructorul va putea primi fie sporul de valoare adaugat terenului, fie
contravaloarea materialelor.
art. 595 NCC sporul de valoare sa va verifica la momentul in care se pronunta hotararea
judecatoreasca.

proprietarul poate sa solicite obligarea constructorului sa cumpere terenul la valoarea de

circulatie.
Art. 592 NCC cer instantei sa pronunte o hot. judecatoreasca care sa tina loc de act
autentic de vanzare-cumparare Legea instituie o ipoteca legala asupra terenului, care
permite executarea silita in masura in care nu plateste pretul constructorul.
In masura in care constructorul este de rea credinta, apare inca o optiune pe care o are
proprietarul, si anume 582(1)/b proprietarul poate sa ceara constructorului sa demoleze
lucrarea pe care a facut-o el.
In masura in care constructorul este de buna-credinta, el poate sa se apere impotriva
proprietarului care invoca accesiunea ipoteca legala pana la despagubire,
constructorului de buna-credinta I se va recunoaste un drept de retentie pana la momentul
la care acesta este despagubit el poate sa refuze sa elibereze constructia pana la
momentul despagubirii, el poate vinde constructia). Daca este de rea-credinta
constructorul nu are nici ipoteca legala, nici drept de retentie.
2496(1) NCC - dreptul de retentie nu poate fi exercitat daca detinerea bunului provine
dintr-o fapta ilicita daca constructorul este de rea-credinta el a ajuns in stapanirea
bunului printr-o fapta ilicita, nu se va putea prevala de dreptul de retentie.
Daca constructia se realizeaza in parte pe terenul aflat in proprietatea vecinului, in parte
pe proprietatea constructorului se va ajunge la o coproprietate, coproprietate ale carei
cote vor fi stabilite in functie de constributia fiecaruia dintre cei doi.
587 NCC - stabilirea cotelor parti in cazul coproprietatii.
Daca lucrarea a fost realizata cu rea-credinta, proprietarul terenului vecin poate sa ceara
demolarea partii care intra pe terenul lui + daune interese pentru lipsa folosintei. El poate

175

de asemenea cere inscrierea in CF a coproprietatii, dar la stabilirea cotelor parti se va tine

cont de proprietatea vecinului + jumatate din valoarea contributiei constructorului.
Curs 15 ora 2.

Suntem la a doua ipoteza de accesiune imobiliara artificiala, si am discutat ca e vorba despre un

mod de dobandire de care? Tabulara a dreptului de proprietate, si ca avem norme de care?
Supletive, si ca se poate deroga de la aceste norme, atat in conditiile.stabilite de lege.si in situatie
in care partile stabilesc conventional ca contructorul devine proprietar pe terenul construit.
Haideti sa va mai dau un exepmplu ca ....tot feluri de confuzii in practica...? .ipoteza
clasica: Contract de antrepriza si asociere in participatie. In contract de antrepriza ipoteza 1 ar fi
am un teren si fac casa...si vine constructoru si imi contruieste pentru mine. Bun. Asta este
antrepriza. Bun.
La asociere in participatie presupune ce? Eu ma bag in asociere, eu vin cu terenul si contrutorul
wine cu materialele si cu mana de lucru pentru realizarea constructiei, si la final vindem
apartamentele la terti si impartim banii. Limpede? Bun.
Intr o astfel de situatie, adik in ambele situatii eu sunt proprietar pe ce? Pe teren. Prin
urmare in ambele situatii vine un tert si incepe sa ce? Sa construiasca pe terenul meu. Deci am fi
intr o ipoteza la prima vedere de ce? De accesiune. Ce fac astia? Constituie superficii? In ambele
situatii exista popsibilitatea ca prin contractul de antrepriza sau de asociere in participatie partile
sa stabileasca la antrepriza de exemplu ca: antreprenorul, adica contructorul devine si ramane
proprietar pe constructie pana la plata efectiva si integrala a ce? A pretului, deci repet: nu are nici
o superficie, dar se blocheaza aplicabilitatea accesiunii tocmai pentru ca constructorul este
protejat. Adik altfel el face lucrarea, e numai un creditor, si proprietarul terenului spune..stii
ca...ramane relaxat si nare decat sa...? pentru bani. Dar antreprenorul devine si ramane proprietar
pana in momentul in care se plateste pretul.
La fel la asociere in participatie.
Constructorul care devine proprietar la momentul in care realizeaza contructia, urmand ca el sa
fie cel care vinde catre terti apartamentele, si dupa ce se face vanzarea sa poate doar ce?...? deci

176

ati inteles? In amandoua situatii se deroga conventional de la regimul accensiunii artificiale fara
a constitui ce? Superficie.
Bun. Mai departe.
Acuma in acesta a doua ipoteza in care constructorul face lucrarea pe terenul altuia, ne
intereseaza mai intai o observatie generala, si anume: vom vedea ca proprietarul terenului are 2
optiuni la dispozitie, dar atentie, aceste optiuni pentru a produce consecinte juridice, presupun o
procedura judiciara contencioasa. Aia ce inseamna? Inseamna ca pt a dobandi proprietatea pe
cladire sau pt a l obliga pe ala la decolare? sau pentru a l obliga sa cumpere terenului, nu i
suficient manifestarea de vointa a cui? A proprietarului terenului. Ii necesar o hotarare
judecatoreasca in acest sens.
Asadar el ca sa aleaga unul dintre cele 2 variante,pe care legea ii pune la dispozitie tre sa ce? Sa l
dea in judecata pe constructor. Mai mai mult, daca va alege accensiunea si sa devina proprietar
pe contructie, va deveni proprietar doar dp ce se inscrie in cf.
Bun
Si acuma sa vedem otpiunile proprietarului terenului.
Mai intai ipoteza 1. Ma rog astea ii o subdiviune a primei optiuni. Constructorul ii de buna
credinta. Ce inseamna buna credinta in materie de accesiuni. Reglementarea o gasiti in art 586 va
rog frumos sa deschideti codul, mai repede. Al (1)-> deci prima observatie evident. Buna
credinta si in materie de accesiuni imobiliare artificiale este eroare. Aia ce inseamna? Cand
discutam despre un constructor de bc ne referim la un constructor care in mod eronat a considerat
ca are proprietate sau alt drept care sa i permita sa construiasca si sa devina proprietar pe
constructia realizata.
2: evindent ca eroarea tre sa fie scuzabila si legitima. Si 586 ne spune in ce ipoteza ar fi scuzabila
eroarea, si anume: eroarea constructorului ar fi scuzabila atunci cand el s a intemeiat pe cuprinsul
cf. Dar va intreb eu urmatorul lucru: daca un constructor e inscris in cf exista titlu? Poate sa fie
inscris din greseala. Nu are nici un titlu. In situatia asta, constructorul e de buna credinta. Deci
exemplu: cumpara A de la B 3 terenuri. Si se fac masuraturile cadastrale si in momentrul
inscrierii in cf din eroare se confunda 2 nr cadastrale si el e inscris proprietar pe un alt teren decat

177

cel de al 3 lea in titlul respectiv. In situatia aia el spune pai stai un pic.eu m am increzut in
cuprinsul cf si am construit. Nici vorba. De ce? Pt ca in masura in care tu stii ca esti fara titlu nu
poti fi constructor de bc. Deci aveti grija cand luati texte de astea sa nu va uitati la ele fara sa va
ganditi.
Bun
Uitati va va rog frumos la art 593. Deci foarte important! 593 vorbeste despre pasivitatea
proprietarului. A fost o lunga discutie in practica judiciara la noi, ce se intampla in accesiunea
imobiliara artificiala, daca propritarul terenului vede ca se construieste pe terenul lui si nu spune
nimica. Te lasa sa finalizezi hotelul construit si cand sa o inagurezi vine si invoca accesiunea. Si
erau pareri in sensu ca propr terenului este de rea credinta si invoca in mod abuziv accesiunea si
ca daca era baiat giorno trebuia sa wina cand te a observat ca construiesti pe terenul lui sa wina si
sa invoce ca eu sunt ce? Proprietar de teren. aveti grija la 593. Ca in masura in care proprietarul
este pasiv adica nu zice nimica, nu se pune problema ca tu nu ai fi cum?bc? ? Exact. De ce?
Pentru ca proprietarnul nu are fata de constructor ce? obligatia de a l informa pe constructor . va
aduceti aminte de dolul prin reticenta la partea generala. Ca tu il induci in eroare, dar de fapt ii
in eroare dar tu nu l scoti din eroare de si tu stiai ca bla bla bla.
Dolul reticent sa ne intelegem, functioneaza numai in stiuatiile in care tu ai avut ce? Obligatia sa
l informezi. Si cand ai obligatia sa l infirmezi? Numai in situatiile in care el nu putea singur sa
ce? Sa si dea seama...gen tu esti specialist si el nu..si alte asemenea povesti cu pesti altfel
fiecare isi urmareste propriul interes. Nu putem vb de dol reticent.
Acelasi lucru se intampla la constructorul care
construieste la altu...eu ca proprietar al terenului nu am obligatia sa l informez. Daca nu te am
informat nu inseamna ca is de rea credinta sau ca eu sunt de rea credinta sau ca eu am invocat
accesiunea in mod abuziv. Clar? Bun.
Deci fiti atenti. Colega voastra ma intreaba ce se intampla in situatia in care eu
constructor nu am cunoscut ca construiesc pe terenul tau, si tu nu m ai informat, deci nu aveam
de unde sa stiu ce se intampla. Pai faptul ca nu l ai informat intereseaza numai in situatia in care
era de buna credinta? Nu se aude... cum sa invoci faptul ca nu te am informat daca esti de rea
credinta? Adik stii ca construiesti pe terenul altuia si ala nu a venit sa ti mai atraga atentia?? sa te

178

informeze la patrat??! Deci intereseaza pasivitatea proprietarului terenului cand? Cand tu

constructor esti cum? De bc. Exact!

Ca daca tu stii ca construiesti te terenul altuia ce sa te mai

informeze? Deci nu are efect. Numai cand tu nu stii. Si dupa aia wii si spui ce? Ba e am fost
constructor de buna credinta si tu nu m ai informat! De si m ai wazut in concret si na i zis nik. In
situatia aia baaai proprietarul este cum? De rea credinta. Si invoca in mod abuziv accesiunea pe
constructie, si poate sa ceara despagubiri, povesti, avioane . sau chiar erau discutii daca mai pot
invoca accesiunea, odata ce nu ai facut o de la bun inceput. Deci asta era discutia.
Si tot in materie de buna credinta va rog frumos sa va uitati la art 597.
Lucrarile facute de un detentor precar, sunt supuse in mod corespunzator regulilor aplicabile
autorului de rea credinta. De ce?
Det precar nu are dr de propr asupra terenului. Prin urmare det precar care construieste pe ternul
proprietarului,

este

constructor

de

care?

de rea credinta.
Wa aduceti aminte, am discutat in prima ora ca prin contractul de uzufruct, partile pot stabili ce?
Ca uzufructuarul sa construiasca. Atentie! In acea situatie uzufructuarul nu va mai discutam
constructor de rea credinta, de ce? Pentru ca prin contract partile au derogat de la aplicabilitatea
regulilor din materia accesiunii.
Ne intereseaza 597 doar in sit in care i s a dat in detentie precara terenul, fara ca prin contract sa
se reglementeze sitatia constructiilor. Daca nu s a zis nik, tu detentor precar nu aveai ce? Un
drept asupra terenului care ti s a dat si esti asimilat constructorului de rea credinta.
Ce se int in situatia in care, un constructor de bc efectueaza lucrarea pe terenul altuia.
Avem 581 care ne spune variantele aflate la disp proprietarului. Propriu zis ce poate sa faca
propr? Mai intai va putea sa invoce accesiunea si sa solicite inst pronuntarea unei hot prin care
inst sa dispuna ce? Inscrierea dr sau de propr asupra constructiei.
A doua optiune pe care l are este sa ceara obligarea iarasi prin hot jud, autorului lucrarii la
ce? Sa cumpere terenul la valoarea in care ar fi avut o daca nu s ar fi realizat constructia.
Bun.

179

Acuma atentie, ca nu are numai drepturi propr terenului, are si obligatii:

Ce se intampla in cazul primei optiuni? Cand proprietarul terenului invoca accesiunea. Am spus
ca Accesiunea e mod de dobandire cu titlu oneros. Va rog frumos sa notati articolele 589, 591
plus art 595.
De ce intereseaza textele astea textele astea? Fiti atenti.!
589 si 590 dat faptuli ca proprietatea revine propr terenului numai de la momentul inscrierii in cf.
Mai mult. Pana la introducerea actiunii in instanta prin care proprietarul terenului invoca
accesiunea, constructorul are prosibilitatea in cond art 590, sa si ridice materialele, de pe ternul
celuilalt, lasand terenul in situatia in care l a gasit initial. Precizez ca posibilitatea asta de a ridica
materialele ii revine constructorului indiferent daca era de buna sau de rea credinta,
Acuma va rog frumos uitati va la art 591. Daca propr terenului invoca accesiunea,
constructorul

are

dr

de

fi

despagubit.

Ce

va

putea

primi

el?

in conditiile art 581, el va putea sa primeasca fie sporul de valoare asigurat terenului, sie contra
valoarea materialelor sau a manoperei.
Bun

acuma

ce

fel

de

drept

ii

asta?

este un drept de creanta, fiind un dr de creanta, el se poate valorifica judiciar prin intermediul
unei actiuni care este cum? Prescriptibil extinctiv.
Art 591 stab conditiile in care curge prescriptia dreptului la actiune a cui? A constructorului,
impotriva celui care a invocat accesiunea.
Uitati va in cod. Al(1) prescriptia dreptului la actiune al autorului lucrarii privind plata
indemnixatiei, nu curge cat timp el este lasat de proprietar sa detina imobilul. Aia inseamna ca
independent de buna sau reaua credinta a constructorului, termenul de 3 ai pentru solicitarea a
despagubirilor, curge numai din mom in care propr printr o act de revendicare prin care invoca
accesiunea etc, contesta ce? Stapanirea pe care constructorul il exercita asupra imobilului . Pana
in momentul in care proprietarul ramane pasiv,nu incepe sa curga ce? Termenul de prescriptie
extinctiva. Care e interesu? E foarte simplu, altfel constructorul s ar putea sa fie in situatia in care
trece termenul de 3 ani si wine propr invoca accesiunea si vrevendica terenul si constructia si
constructarul nu mai poate sa ceara despagubiri. De aia ii important 591. Limpede? Bun

180

Ne mai intereseaza 595. F important! In sensul ca. Ne spune 595: Ori de cte ori, n aplicarea
unei dispoziii din prezenta seciune, instana este nvestit s stabileasc ntinderea
indemnizaiei sau a despgubirii, ea va ine seama de valoarea de circulaie a bunului calculat la
data hotrrii judectoreti.
Aia inseamna ca da eu propr al terenului , invoc accesiunea, tre sa l despagubesc pe cn? Pe
constructor si eu o sa l despagubesc cu spor de valoare asigurat imobilului meu pric constructia
ce a ridicat el. Acest spor de valoare va fi valorificat in ce moment? In momentul in care se da
hot jud.
Si acuma propr terenului are a 2 a optiune. Care este asta? Sa solicite Obligarea
constructorului sa cumpere terenul la valoarea de circulatie.
Aici ne intereseaza art 592 cc.: (1) Ori de cte ori proprietarul opteaz pentru obligarea autorului
lucrrii la cumprarea imobilului, n absena nelegerii prilor, proprietarul poate cere instanei
judectoreti stabilirea preului i pronunarea unei hotrri care s in loc de contract de
vnzare-cumprare.
(2) Proprietarul iniial al imobilului are un drept de ipotec legal asupra acestuia pentru
plata preului de ctre autorul lucrrii.
ce inseamna asta? Daca ai construit pe terenul meu, si valoarea terenului este mult mai mica
decat valoarea constructuiei, deci daca as invoca eu ce? Accesiunea, va trebui sa ti dau tie o suma
foarte mare de bani, eu nu am suma respectiva, si in concluzie nu am interes. Voi opta pentru a te
obliga te tine constructor sa mi cumperi terenul. In acxeasta sit ce se int? Cer instantei sa
pronunte o hot jud care sa tina loc de act autentic de vanzare. In temeiul acestei hot tu poti sa te
inscri in cf ca fiind ce? Proprietar. Dar eu fost propr al terenului care am cerut sa te oblige pe tine
instanta sa cumperi terenul, bun eu pierd probrietatea si dupa aia pot sa astept ca tu sa mi dai
banii. Bun pentru a nu exista situatia asta, legea instituie o ipoteca legala asupra terenului,
ipoteca legale care imi va permite sa te execut silit, in masura in care tu nu platesti de buna voie
pretul.

181

Acuma sa ne intelegem: ipoteca asta legala e doar o poweste asa fru,oasa pentru cei care
citesc codul de ce? Va dati seama ca ii cam greu sa winzi terenu daca nu winzi si ce?.... ii destul
de complicata valorificarea proprietatii.
Bun: in masura in care constructoru ii de rea credinta apare ink o optiune proprietarului:
si anume 582 al 1 lit b. Sa ceara obligarea autorului lucrarii la desfiintarea acesteia. Sa demoleze
lucrarea.
Ultima chestiune pe care vreau sa va zic aici este ca in masura in care constructoru ii de
buna credinta el poate sa se apere impotriva propr care invoca accesiune cum? 2 variante are la
disp: 1 ipoteca legala asupra constructiei realizate pana cand va fi despagubit,
2: atentie ca aia nu apare la accesiune, trb colaborat
cu alt text. Ctonstructorului de bc i se va recunoaste un dr de retentie asupra constructiei pana la
mom in care el este despagubit. Aia ce inseamna?
Aia inseamna ca constructorul daca nu si primeste banii poate sa vanda silit constructia si sa si
recupereze cheltuielile, 2 constructoru poate sa refuze sa elibereze constructia pana la mom in
care e desp. Deci daca e de bc are ipoteca legala dar si dr de retentie.
Insa
Daca constructorul e cum? De rea credinta el nu mai are nici ipoteca legala si nu mai are nici dr
de retentie.
Ipoteca legala nu mai are pt ca i se recunoaste 591 doar constructorului de bc, iar dr de retentie
nu mai are pt ca la 2496 al (1) Dreptul de retenie nu poate fi exercitat dac deinerea bunului
provine dintr-o fapt ilicit, ->ori in masura in care constructorul este cum? De rea credinta,
inseamna ca el a ajuns in stap bunului printr o fapta ilicita, prin urmare nu va putea sa prevaleze
de dr de retentie, la fel cum nu are la dispozitie nici ce? Ipoteca legala.
Chestiunile legate de constructii provizorii alea le cititi voi din cod, ce ma mai intereseaza este
care e noutatea pe care aduce codul actual?
Nouatea consta in reglementarea situatiei in care constructia se realizeaza in parte pe
terenul in prorpietatea constructorului, si in parte pe terenul aflat in proprietatea vecinului? Ce se

182

intampla in aceasta situatie? In aceasta situatie se va ajunge la o stare de coproprietate asupra

constructiei respective, coproprietate, ale carei cote vor fi stabilite dupa contributia celor 2.
Deschideti va rog frumos la 587. Discutia se face dupa cum constructorul este de buna
sau de rea credinta. Daca constructorul e de buna credinta, nu stie ca terenul lui se opreste
undeva, ca terenul lui e mai mic.
Ce se intampla? Al (1) n cazul lucrrii cu caracter durabil realizate cu bun-credin parial
asupra imobilului autorului i parial pe terenul proprietarului vecin, acesta din urm poate cere
nscrierea ntr-o nou carte funciar a unui drept de coproprietate al vecinilor asupra imobilului
rezultat, incluznd terenul aferent, n raport cu valoarea contribuiei fiecruia.
Vi clar cum fuctioneaza treaba asta? Bun.
Care i contributia fiecaruia? Fiti atenti! Deci asta ii ipoteza am cele 2 terenuri
t1 si t2. Cele 2 sunt invecinate.casa d p t2 trece p t1. In situatia respectiva ce va putea sa faca t1,
vecinu? El va putea sa ceara sa devina coproprietar pe casa + pe terenul de sub casa.
Cum se va calcula cota fiecaruia? Foarte simplu. Se va lua valoarea contributiei fiecaruia. Cu ce
contribuie t1? Cu terenu , hai sa spunem la teren x1. Cu ce contribuie t2? ((constructorul) cu
terenul de sub casa, adica terenul aflat in proprietatea lui pe care a construit in mod legitim, + ce?
Plus lucrarile care inseamna manopera si valoarea materialelor. Sa zicem z.
Deci asta este valoarea totala a casei: valoarea x1+ x2+ z. Deci asta ii valoarea totala. Cum
stabilim cota lui t1? Cota lui t1 ii x1 supra x1+x2+ z.
Si care ii cota lui t2? Invers.
Asa stabili, cotele ca astia devin proprietari copropr pe teren plus copropr pe ce? Pe constructie.
Clar? Daca nici acuma nu wi clar sa fiti sanatosi
Daca lucrarea a fost realizata cu rea credinta, uitati va la (2) Dac lucrarea a fost realizat
cu rea-credin, proprietarul terenului vecin poate opta ntre a cere ridicarea lucrrii de pe teren,
(demolarea partii care intra pe terenul lui.)+ cu obligarea autorului acesteia la plata de dauneinterese, (daune interese pt ce? Pai mi ai ocupat terenul timp de 7 luni am fost lipsit de folosinta,

183

stabilim ce beneficiu as fi avut in urma folosintei si pe urma ma despagubesti. Limpede?

Bun.)dac este cazul,
i a cere nscrierea n cartea funciar a unui drept de coproprietate al vecinilor. Iara te notezi in cf
in coproprietate, iara in functie de contributia fiecaruia, dar fiti atenti : La stabilirea cotelor-pri
se va ine seama de valoarea terenului proprietarului vecin i de jumtate din valoarea
contribuiei autorului lucrrii.

deci iara vom lua x1 in calcul si jumate din valoarea contributiei lucrarii. Aia inseamna ca in loc
sa mai calculam numitorul x1+ x2 + z, vom calcula cum? X1 + (x1 + X2 + z)/2 de ce? Ca sa iasa
mai mica cota cui? Constructorului.
Asta e noutatea pe care o aduce codu, si e imporant sa stit ce se intampla in situatia in care
constructia e partial pe ternul constructorului si partial pe terenul vecinului.
Ganditi va daca intra pe terenul vecinului f putin, vecinul va avea o cota f mica asupra cladirii.
Dar nu uitat ca ei devin coproprietari ai acesteia si daca eu vecin am o cota de 1/ 100, eu am o
cota asupra ce? Asupra intregului imobil, si pot sa l folosesc la fel cum pot sa folosesc....
Ce se intampla daca ulterior wine cutremuru si contructia se demoleaza? In situatia care va fi
regimul juridic al terenului de sub contructie? Raman coproprietari sau nu?
Ce ziceti? In situatia in care constructia piere nu piere si terenul, ramane in acelasi regim juridic,
ramane in comproprietate, daca ai devenit coproprietar, ramai coproprietar, pana cand? Pana ce
se face partajul.
Evident ganditi va ce va face contructoru daca a intrat pe terenul tau, tu ai cerut sa devi
coproprietar , si ai devenit pe 1/ 100 si el pe 99/100 asupra constructiei, si ce o sa ceara ea?
Partajul. Si bunul va fi atribuit lui, si tu vei primi ce? Despagubiri. Deci sufletu. Deci pana la
urma unde se ajunge? Ca tu pierzi bucata aia de teren, si tre sa accepti ce? Despagubiri.

Se ajunge la o ipoteza care ar semana cu ce? Cu expropriere in interes privat. Ca tu nu ai

posibilitatea daca constructorul ii de buna credinta sa ceri demolarea. Pe vcc putea.
Aciunea n revendicare

184

Aciunea n revendicare este acea aciune mobiliar sau imobiliar prin care proprietarul
solicit recunoaterea dreptului su asupra bunului litigios i, n consecin , obligarea prtului
la restituirea bunului respectiv.
Delimitri:
A. Aciunea n revendicare i aciunile posesorii. Care e deosebirea dintre cele dou? Spre
deosebire de aciunile posesorii, aciunea n revendicare este o aciune petitorie, care protejeaz
un drept real i a crei soluionare presupune punerea n discuie a unor stri de drept.
B. Aciunea n revendicare i aciunile confesorii n timp ce ac n rev protejeaz dreptul de
proprietate, ac confesorii au ca obiect protejarea dezmembrmintelor acesteia (exist ac iune
confesorie de uzufruct, de servitute etc.) O alt deosebire important: n timp ce ac iunea n
revendicare este n principiu imprescriptibil extinctiv, aciunile confesorii sunt supuse
prescripiei extinctive. Vedei NCC: Art 2.518. Prin urmare, de principiu, dac nu exist o
derogare expres, avem un termen de prescripie de 10 ani, n cazul aciunii care protejeaz
dreptul real principal. Sigur c n materia aciunii n revendicare, avem un text expres care ne
spune c aciunea este imprescriptibil.
ntrebare: n afar de ipoteza de la revendicare, mai este o situaie n care o ac iune care s
protejeze un dezmembrmnt s fie imprescriptibil? La superficie. Vedei Art 696 alin. (2)
NCC.
n principiu, majoritatea aciunilor confesorii sunt aciuni prescriptibile extinctiv, spre deosebire
de aciunea n revendicare.
C. Aciunea n revendicare i aciunea negatorie Art. 564 NCC reglementarea de principiu a
aciunii negatorie. Atenie c vei observa acolo c ac negatorie, la fel ca cea n revendicare, este
imprescriptibil. Totui, care sunt diferenele ntre cele dou? *Alt asemnare: Evident c
aciunea negatorie, de principiu, va fi utilizat de ctre acelai proprietar. Aadar, proprietarul are
la dispoziie aciunea n revendicare, are la dispoziie i aciunea negatorie. i atunci care e
diferena ntre cele dou? n timp ce la aciunea n revendicare, proprietarul bunului a fost

185

deposedat, aciunea negatorie va fi utilizat doar n ipotezele n care fr a fi pierdut cu

desvrire posesia bunului, proprietarul reclamant este tulburat n posesie de ctre prt.
Am zis c la revendicare eti deposedat i introduci aciunea n revendicare i urmreti.. ce? Nu
spunei proprietatea, o s vedem n continuare c proprietatea o ai, dac n-o ai, nu poi
introduce aciune n revendicare. Revenind, la revendicare eti deposedat, nu mai ai stpnire
asuora bunului, pe cnd la negatorie nu eti deposedat, tu n continuare eti posesorul bunului
(evident c negatoria se discut n principiu n materie imobiliar) dar e ti tulburat n posesie.
Atenie, am discutat cnd am tot dezbtut problema posesiei ce nelegem prin tulburare. i am
zis c tulburarea presupune ca altcineva ncepe s exercite n fapt o posesie asupra bunului
tu,contrar posesiei tale, dar mai restrns dect posesia sub nume de proprietar. C dac
altcineva ncepe o posesie sub nume de proprietar asupra bunului tu, nseamn c te-a
deposedat. Tu nu mai ai stpnire deloc. n schimb, dac el ncepe s exercite n fapt un drept de
servitute, s zicem, trece n mod regulat peste terenul tu. Te-a deposedat? Nu. Dar te-a tulburat
n posesie. Cnd ncepe s exercite o posesie contrar stpnirii tale, dar mai restrns dect
posesia sub nume de proprietar. ntr-o astfel de situaie, tu nu ai interes pentru a introduce
aciunea n revendicare, fiindc nu ai fost deposedat. Dar vei putea s uzezi de aciunea
negatorie. Ce va solicita reclamantul n aciunea negatorie? *n aciunea n revendicare,
reclamantul solicit instanei s se constate c el e proprietar i solicot s i se restituie stpnirea
bunului. n aciunea negatorie ce solicit? (e relevant pentru ce trebuie s probeze reclamantul)
El cere s se constate c el e proprietar, pentru c i aciunea negatorie i ac iunea n revendicare
este o ac petitorie n care se cere constatarea unei stri de drept, spre deosebire de ac posesorii.
Deci, reclamantul va cere s se constate c el e proprietar i c prtul care l tulbur n posesie,
dei exercit n fapt dezmembrmntul asupra dr de servitute ? , prtul respectiv nu are dreptul
pe care l exercit n fapt. Aadar, dou lucruri va pretinde n aciunea negatorie: 1. Instan a s
constate c el e proprietar. 2. Instana s constate c prtul exercit n fapt un drept pe care
prtul nu l are. Ce va trebui s probeze reclamantul? Nu va trebui s probeze amndoua
lucrurile, trebuie s probeze un singur lucru: c el e proprietar. Atenie: n momentul n care
reclamantul probeaz calitatea lui de proprietar, n favoarea lui opereaz prezumia potrivit
creia proprietatea este liber de sarcini. El nu mai trebuie s probeze c prtul nu are
dezmembrmntul pe care l exercit. Din momentul n care reclamantul a probat c e proprietar,

186

se prezum c dreptul lui e exclusiv i lipsit de sarcini. Sarcina probei revine la prt, care va
trebui s demonstreze c are un dezmembrmnt asupra acelui imobil.
Caracterele aciunii n revendicare:
1. Este o aciune real pentru c urmrete s protejeze un bun
2. Este o aciune petitorie pentru c, spre deosebire de aciunile posesorii, pune n discuie o
stare de drept. (Petitoriile: revendicarea, confesoriile, negatoria. Aceste trei categorii de aciuni
sunt aciuni prin care se urmrete protejarea unei stri de drept.)
3. Este o aciune imprescriptibil extinctiv (Art. 563 alin. (2) NCC) A nu se confunda dou
lucruri: Avem urmtoare ipotez, apropo de imprescriptibilitate: Se introduce o aciune n
revendicare, impotriva lui X i X, prt se apr invocand uzucapiunea, s zicem. Ne punem
ntrebarea: bun, dar ce facem n situaia asta? S zicem c se respinge aciunea, are ctig de
cauz prtul. n situaia asta, putem discuta despre o prescripie a aciunii n revendicare? Adic,
dup ce s-a implinit termenul de la o aciune, s-a prescris termentul de la aciune. SAU gandii-v
c avem uzucapiune i mobiliar i imobiliar art. 197 alin. (2), (3), unde exist un termen de
trei ani, dup termenul de trei ani nu cumva se prescrie aciunea n revendicare?
In tate exemplele pe care le-am primit un se pune problema unei prescriptii extinctive.
Actiunea in revendicare nu se prescrie extinctiv. Daca s-ar prescrie extinctiv s-ar ajunge la
situatia in care X, reclamant este proprietar dar nu are o actiune prin care sa isi protejeze dreptul.
Asa ceva un se poate. In exemplele pe care ni le-a dat, ca este vorba despre uzucapiune, ca e Art
937 (2) si exista niste termene, termenele un sunt termene de prescripte. La fel cum vom vedea la
rectificarea de CF ca nici respectivele termene nu sunt de prescriptie extinctiva a actiunii in
revendicare. Reclamantul in actiunea in revendicare este proprietar si urmareste sa
redobandeasca posesia asupra bunului. Instanta pronunta o hotarare declarativa prin care nu ii da
drept si ii confirma un drept pe care el deja il avea. In tate ipotezele in care avem termene ca e
uzucapiune ca e Art937sau ca e rectificare dupa ce trec termenele respective un se pierde
actiunea in revendicare ca o urmare a prescriptiei extinctive ca o urmare a drepului la actiune. Se
intampla altceva, reclamantul pierde insusi dreptul de proprietate. Pentru ca pierde dr de
proprietate implicit pierede si actiunea in revendicare. Dupa ce trece termenul de uzucapiune, de

187

rectificare in CF reclamantul va pierde in act inrevedicare un pentru ca i s-a prescris dr la actiune

ci pentru ca el un mai este proprietar.
Act in revendicare este un act de conservare. Art2357(2). Sunt acte de conservare si acele acte
prin care se intrerupe cursul prescriptiei. Act de conservare este acel act prin care se urmareste
evitarea unui prejudiciu. Actul prin care se intrerupe cursul prescriptiei achizitive este un act de
conservare, fiindca daca se va implini prescriptia achizitiva adica uzucapiunea proprietarul va
pierede dr sau. Deci va suferi un prejudiciu. Act in revendicare este un act prin care se intrerupe
cursul uzucapiunii. Se intrerupe cursul prescriptiei achizitive. Prin urmare act in revendicare este
un act de conservare(2537). Consecinta faptului ca act in revendicare este un act de conservare
Art 643(1)-in materia coproprietatii.

Solutionarea consecintei admiterii actiunii in revendicare

Proba dreptului de proprietate se poate face prin inscrisuri. In masura in care dr de proprietate a
fost dobandit prin act juridic,a proba calitatea ta de proprietar va presupune sa probezi existenta
actului juridic translativ de proprietate. Demonstrarea se va face in conditiile de probatiune
pentru actele juridice. De cele mai multe ori dobandesti proprietatea prin act juridic.In materie de
proprietate avem nele posibilitati de a deroga de la regula care ne spune ca proba actului juridic
se face de catre parti numai cu inscrisuri daca val >250 lei. Posibilitatile de derogare ar fi 935(se
intemeiaza pe posesie)

in materia mobiliara deroga.In materia imobiliara 565( extras de

CF=>posesia tabulara). Se pot folosi in probatine: inscrisurile pt actul juridic, posesia si posesia
tabulara. Daca discutam despre posesie sau posesie tabulara trebuie sa ne gandimca vom mai
putea sa ne folosim intr.-o act in revendicare de alte consecinte ale posesiei. Uzucapiunea este
cea mai tare consecinta indiferent ca discutam despre uzucapiunea mobiliara sau imobiliara. Ne
intereseaza deoarece este un mod de dobandire originar. Proba cea mai puternica a dr de
proprietate e cea intemeiata pe moduri originare de dobandire pt ca in felul acesta un mai trebuie
sa probezi calitatea de proprietar a antecesorului sau.Tu esti considerat ca fiind primul proprietar.
( 935, 919, 565). In tate exemplele pe care le-am primit este un amestec intre reguli de
probatiune si reguli de dr material. Cand spunem ca proprietatea se poate proba prin posesie sau
posesie extratabulara, posesia nue mijloc de proba in sine. Mijloacele de proba sunt: inscrisuri,

188

martori etc. Proprietatea se probeaza cu prezumtii intemeiate pe faptul posesiei. Posesia in

probatiunea proprietatii figureaza ca indiciu. Faptul cunoscut de la care deducem un fapt
necunoscut. In materia de probatiune trebuie sa ne raportam la mijloacele de dobandire a
proprietatii. In materia probatiunii actului juridic te vei folosi de inscrisuri. Vei putea totusi in
mat imobiliara daca nu ai nici tu nici cealalta parte inscrisuri invoca 935. Daca posesia prezuma
ca tu ai dobandit prin act juridic treanslativ de proprietate inseamna ca proba contrara va
presupune demonstrarea faptului ca actul juridic un exista, ca nue valabil etc. Pe cand, daca avem
numai o prezumtie generala ca esti posesor deci esti proprietar, un are daca tertul sa vina sisa
faca proba contrara invocand el insusi un mod concret prin care care el a devenit proprietar. Daca
el are un titlu pe care l-a probat si noi avem numai o posesie care prezuma pana la proba contrara
in concursul dintre titlul lui si posesia ta va avea prioritate titlullui.
Una este prezumtia generala(esti posesor deci esti roprietar) si alta este prezumtia legata de un
mod concret de dobandire a proprietatii. Uzucapiunea este un mod de dobandire a proprietatii.
Una este intr-o actiune in revendicare sa spui numai atat,eu sunt proprietar si sa se prezume pana
la proba contrara ca esti proprietar si alta e ca tu sa poti demonstra nu numai ca esti proprietar ci
in concret,modul de dobandire prin care tu ai ajuns sa ai acest drept deci aveti grija e mult mai
puternica proba care demonstreaza concret modul de dobandire fata de o proba generala,ipotetica
tocmai de aceea chiar daca posesia prezuma proprietate,e o treaba foarte relativa,in VCC de altfel
nici nu exista un text de genu` asta dar traditional s-a tot perpetuat in doctrina ca posesia
prezuma proprietatea si acuma exista 919 in actualul cod.Propriu zis posesia prezuma proprietate
nu vine dintr-o prezumtie ci vine din faptul ca in momentul in care esti posesor intr-o potentiala
actiune in revendicare,tu sigur,ce statut vei avea?Vei fi invariabil parat pt ca niciodata posesorul
nu introduce actiune in revendicare pt ca actiunea in revendicare urmareste redobandirea
posesiei,daca nu o ai,tu posesor fiind parat in actiunea in revendicare,poti sa nu faci nimic si asta
e un beneficiu pe care ti-l confera posesia.Sarcina probei ii revine reclamantului.

189

EFECTELE ADMITERII ACTIUNII IN REVENDICARE

1.Hotararea judecatoreasca prin care se admite actiunea in revendicare nu este titlu de

proprietate,aceasta are doar valoarea unui act declarative prin care instanta confirma calitatea
preexistenta de proprietar a reclamantului.
2.Hotararea judecatoreasca prin care se sol act in revendicare produce ef jur relative adica aceste
ef juridice se produc doar inter partes adica in raporturile dintre reclamant si parat si fata de
subdobanditorii carora le-a fost transmis dreptul litigios de catre una dintre parti.

La art.563(4) zice asa: hotararea judecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare este
opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobanditor.Deci e foarte important de stiut ca
hot jud de admitere a actiunii e opozabila si poate fi executata si impotriva tertului
dobanditor.Acest text se aplica in urm sit : A introd act in revendicare impotriva lui B.Pana sa se
solutioneze efectiv act respectiva,B vinde lui C,faptul ca aceasta ii e opozabila si lui C inseamna
ca A a avut castig de cauza impotriva lui B si C a dobandit bunul de la B,C nu poate sa aibe mai
multe drepturi decat a avut si B prin urmarea,hotararea va produce efecte si fata de C si A va
putea sa-i ceara lui C sa-i predea posesia bunului.

Nu intra acest text in coliziune cu 937?C o sa invoce 937 A o sa invoce 563.Ce se int in aceasta
situatie?Raspunsul e urmatorul: 563 se va aplica numai in sit in care C isi intemeiaza calit de
pretins proprietar pe titlul translativ de proprietate incheiat cu B adica 563 va functiona numai in
sit in care C invoca un act juridic care a fost incheiat cu B insa in momentul in care C se
prevaleaza de 937 sau de 909 in materie imobiliara,C nu va mai spune eu am devenit proprietar
pt ca mi-a vandut B ci va spune ca a devenit proprietare prin ef unui alt tiltu si anume posesia de
buna credinta in materie mobiliara sau posesia tabulara de buna credinta in materie
imobiliara.Deci 563 isi inceteaza aplicabilitatea in secunda in care subdobanditorul poate sa
invoce un alt tiltu fata de actul jur incheiat cu B.

190

Prin urmare hot jud prin care se admite act in revendicare prod doua consecinte:

1.Se recunoaste calitatea de proprietar

2.Paratul este obligat sa restituie catre reclamant posesia bunului

Art 566 paratul va fi obligat la restituirea bunului sau la despagubiri daca bunul a pierit din
culpa sa ori a fost instrainat.Imaginati-va ca B are bunul lui A,din culpa lui B bunul piere,A
introduce impotriva lui B actiune in revendicare solicitand despagubiri.Care va fi solutia
instantei?In masura in care bunul a pierit nu mai avem ce sa povestim despre act in revendicare
pt ca act in revendicare e act pe care o are proprietarul.Daca bunul piere,dreptul de proprietate se
stinge,neavand dr de proprietate nu mai avem nici act in revendicare.Sa nu cumva sa va ganditi
ca act in revenidcare ar putea fi introdusa daca bunul a pierit ca sa ceri despagubiri.Nici daca in
cursul solutionarii act in revendicare bunul piere,deci ai introdus o act in revendicare ca paratul
ti-a furat tie o masina si in cursul procesului paratul face accident si masina e distrusa, nu va mai
continua actiunea in revendicare.Deci atat in sit in care bunul piere inainte de act in revendicare
cat si in situatia in care bunul piere pe parcursul solutionarii,actiunea in revendicare ramane fara
obiect prin urmare daca bunul piere singura actiune pe care o va avea la indemana reclamantul
este o actiune in despagubiri dar nu revendicare.Care e interesul acestei discutii?Actiunile in
acordarea unor sume de bani sunt actiuni personale nu mai sunt actiuni reale asa cum este act in
revendicare si in calitatea lor de actiuni personale sunt prescriptibile in termenul general de 3 ani.
Asadar daca bunul piere nu mai putem vorbi despre o actiune in revendicare. Daca a pierit in
cursul derularii procesului actiunea in revendicare va prelua regimul juridic al actiunii in
acordarea de despagubiri.
La 566 .. atentie!! stiti ca posesorul de buna-credinta pastreaza fructele. Daca intr-o act in
revendicare se constata ca ...reclamantul cere prin exceptie revendicarea bunului cutare si
repunerea in posesie..instanta constata prin probe ca paratul e posesor de rea-credinta..la ce il va
obliga instanta pe parat dupa admiterea actiunii in rev ? R: restituire fructe, restituire bun.. sa fiti
atenti!! Suntem la civil, nu la contraventional. Daca nu ceri, nu ti se da! Fructele pt a fi restituite,

191

reclamantul trb. sa ceara expres acest lucru in act in rev., pt ca instanta nu se pronunta din oficiu
in leg. cu restituirea fructelor !! asa ca atentie cand formulati o actiune in rev, va ganditi f bine la
petitele care le formulati: nu cereti pur si simplu restituirea bunului , ci va ganditi daca au existat
fructe... posesorul fiind de rea-credinta, el va fi tinut sa restituie si fructele percepute si cele care
a omis sa le perceapa. Desi actiunea voastra in revendicare e imprescriptibila , restituirea
fructelor ( civile) at act. va fi prescriptibila. Daca e vorba de echivalentul fructelor naturale si
industriale pe care le-a consmat ala, act e tot prescriptibila pt ca e vb de sume de bani. Si exista
posib. ca instanta sa va admita actiunea in revendicare, dar sa va respinga act cu priv la
restituirea fructelor civile sau a echivalentului fructelor naturale ca fiind prescrisa. Daca bunul a
fost in posesia tertului parat pe o per de 10 ani vei putea sa obtii fructele civile sau echivalentul
fructelor naturale si industriale pe ultimii 3 ani.. inainte de introducerea act in revendicare.

Raportul dintre act in revendicare imobiliara si actiunea de CF

Cand ne referim la actiunea de CFne va interesa : actiunea in prestatie tabulara, asa-zisa

varianta a actiunii in rang, actiunea in rectificare si actiunea in cazul in care inscrierea provizorie
se transforma in intabulare. Art 891: in cazul in care doua/mai multe pers au fost indreptatite sa
dobandeasca... nu conteaza ordinea titlurilor de inscriere in CF, ci ordinea cererilor de inscriere
in CF. Ce ne intereseaza aici? Seamana cu ipoteza de la 1275...891 pare a fi cam acelasi lucru cu
1275.. la 1275 ne spune: daca bunul mobil..se transmite succesiv.. prima pusa in posesie, ramane
proprietar..pt ca posesia frunctioneaza (936) ca mijloc de opozabilitate al dr mobiliar de
proprietate. Pana cand nu esti pus in posesie, dr tau nu e opozabil celorlalti. Deci avem 2
dobanditori A si B ale caror dr sunt inpozabile unul fata de celalalt. Primul pus in posesie, la
revedere! S-ar parea ca si 891 ne zice acelasi lucru.. diferenta la 891: 2/mai multe pers au fost
indreptatite sa dob drepturi... la 1275 avem un conflict intre 2 dr de proprietate: se va solutiona
prin posesie..la 891 avem tot un coflict ( nu avem intre 2 proprietari fiindca pe NCC proprietatea
se dob doar prin inscrierea in CF ) ==> pana la inscrierea in CF nici unul dintre ei nu e
proprietar..pot deveni doar prin inscrierea in CF (NCC) . Asadar 891 se aseamana doar pana la un
punct cu 1275, diferenta e ca in materie Mobiliara- posesia asigura opozabilitatea dr de

192

proprietate, iar in materia Imobiliara- posesia tabulara prin inscrierea in CF conditioneaza insasi
dobandirea dr de proprietate. Deci la bun mobil esti proprietar dar dr tau nu e opozabil fata de
terti , iar la bun imobil inca nu esti proprietar pana la inscrierea in CF. Acestea ne intereseaza pt a
distinge actiunea in prestatie tabulara de actiunea in revendicare. La 894 ex: A a vandut la B,
B a vandut la C ..in CF figureaza ca posesor tabular A. C vrea sa se inscrie in CF, dar mai intai
trebuie sa se inscrie B ..relativitatea inscrierii in CF(am discutat).
Efectele prestatiei tabulare: art 896(1)
Atentie: care e ipoteza concreta de aici? De ex.. A vinde la B ..B devine proprietar doar cand se
inscrie in CF. Pt ca B sa se inscrie, A trb sa faca ceva?? ( dupa ce au incheiat ct autentic la
notar) .. ne uitam la 885(1) .. inscrierea in CF se face pe baza actului, faptului bla bla in VCC
inscrierea in CF se facea in temeiul actului dintre cei 2 si cu consimtamantul vanzatorului( unul
dat la notar, unul la CF). Deci avem 2 manifestari de vointa distincte. Daca vanzatorul isi dadea
acordul in fata notarului si la CF nu consimtea.. at cumparatorul il actiona in judecata pe
vanzator in temeiul actiunii in prestatie tabulara. Acesta era rolul la origine al actiunii in prestatie
tabulara. In prezent, 885(1) ne spune foarte clar ca inscrierile se fac in temeiul titlului
( actului/faptului juridic) fara a fi necesar consimtamantul vanzatorului. Si at, intrebarea este..pt
ce mai e necesara actiunea in prestatie tabulara? Mai e buna intr-o singura ipoteza: cand
vanzatorul bunului.. B , B vinde la C fara ca B sa figureze in CF. C, daca vrea sa se inscrie , mai
intai trb sa il inscrie pe B, ca in CF apare numai A. Ca C sa il inscrie pe B, C are nevoie de
inscrisul original prin care se probeaza modul de dobandire a lui B . Ii va solicita acest inscris
original lui B, daca acesta refuza, C poate introduce impotriva lui B o actiune in prestatie
tabulara. Asta e toata aplicabilitatea in prezent. In practica e f putin probabil sa se ajunga aceasta
ipoteza, pt ca in momentul in care mergi la notar, acesta va solicita un extras de CF pt
autentificare, daca nu vede posesia tabulara , acesta refuza sa incheie contractul. De aceea, act in
prestatia tabulara.. in ex nostru C introduce impotriva lui B actiunea..este putin probabila ipoteza.
Ea se confunda uneori cu actiunea in executarea promisiunilor in redare ( dar aceasta e alta
treaba) . Atentie! S-a discutat daca aceasta actiune in prestatie tabulara ar putea fi o varianta a
actiunii in revendicare? NU! In mom in care B i-a vandut la C, pana la mom in care C nu s-a
inscris..nu e proprietar..deci el nu poate avea actiune in revendicare!!

193

Art. 896(2) dac aciunea prestaiei tabulare a fost notat n CF hotrrea judectoreasc se
va nscrie, din oficiu, i mpotriva acelora care au dobndit vreun drept tabular dup notare.
Art. 897 titlu: efectele aciunii n prestaie tabular fa de terul dobnditor de rea-credin.
Art. 892 titlu: situaia terului dobnditor de rea-credin.
Deci, avem 3 ipoteze, care toate par a fi, mai mult sau mai puin similare. Adic, toate ipotezele
arat de felul urmtor: A ncheie un contract de vnzare-cumprare cu B, toate povetile dac A
nu e nscris n CF B va putea introduce aciune n prestaie tabular nu ne intereseaz. Dar,
ntre timp nainte ca B s se nscrie n CF, A nstrineaz acela i bun ctre C. n situa ia asta
raportat la contractul dintre A-B C este ter, mai mult sau mai puin de rea-credin, o s vedem,
dar ideea este c data actului lui C ulterioar actului dintre A-B. Asta este ipoteza n care vom
discuta despre aciunea prestaiei tabulare pe care o va introduce de data asta tot B, dar mpotriva
lui C.
Avem 3 texte i anume 896(2), 897 i 892 toate cele 3 texte par a se referi la una i aceea i
situaie.
Mai nti 896(2) ipoteza este aciunea n prestaie tabular se introduce de B mpotriva lui A i
pn s se soluioneze aciunea A nstrineaz ctre C, dar i C se nscrie n CF, dar nainte ca A
s fi nstrinat ctre C, B a notat aciunea introdus mpotriva lui A n CF a imobilului. n situaia
asta hotrrea pronunat n aciunea intentat de B mpotriva lui A va fi opozabil i lui C.
Ipoteza de la 896(2) reclamantul introduce aciunea n prestaie tabular mpotriva autorului
su i noteaz aceast aciune n CF. Ulterior notrii, autorul su nstrineaz acela i imobil ctre
un ter. Soluia pronunat de instan i va fi opozabil i terului dobnditor.
Ce nseamn c i va fi opozabil? nseamn c n CF avem A nscris, dup care s-a nscris C, i
cnd se va admite aciunea n prestaie tabular mpotriva lui C se va nscrie B i B va aprea ca
ultim proprietar.
897 n ipoteza noastr iniial cu 896(2) terul era de rea-credin pentru c B i notase
aciunea n CF, iar C putea s afle despre aceasta. (1) aciunea n prestaie tabular se va putea
ndrepta i mpotriva terului dobnditor nscris anterior n CF, dac actul juridic invocat de

194

reclamant este anterior celui n temeiul cruia a fost nscris dreptul terului dobnditor, iar
acesta a fost de rea-credin la data ncheierii actului.
Atenie. Vreau s vedem noi dac se suprapune cu ce am povestit. n ipoteza anterioar C era
terul de rea-credin, titlul lui era posterior fa de cel al reclamantului, terul s-a nscris anterior
reclamantului n CF i atunci nu e aceeai ipotez cu ce discutm acum?
Deci, la 896(2) aciunea se introducea de ctre B lui A, pe cnd la 897 ac iunea se introduce de
ctre B mpotriva lui C i a doua diferen este faptul c B introducea ac iunea mpotriva lui A i
o nota n CF, prin urmare n momentul n care C cumpra de la A el putea s vad din CF c
nscrierea lui A este litigioas, iar la 897 nu mai avem nici un fel de notare, n CF figureaz A, A
i-a vndut la B, B nu a apucat s-i depun cererea de nscriere n CF i A i vinde la C care se
nscrie n CF. n situaia asta iari ne spune textul ca titlul lui C trebuie s fie posterior fa de
titlul lui B i iari ne spune textul c C trebuie s fie de rea-credin. Pe 897 reaua-credin a lui
C va rezulta din cunoaterea de ctre C a actului acesta pe alt cale dect din cuprinsul CF.
Reinei cnd trebuie s fie de rea-credin C? C trebuie s fie de rea-credin la momentul
acesta adic la momentul n care C a ncheiat contractul cu A. O s vedei c la rectificare nu mai
verificm n acelai mod de aia v atrag atenia cu diferenele astea.
Evident c i aciunea asta pe 897 la fel ca i aia pe 896 este o ac iune personal, prescriptibil
extinctiv.
Art. 897(2) dreptul la aciune mpotriva terului se prescrie n termen de 3 ani de la data
nscrierii de ctre acesta a dreptului n folosul su, cu excepia cazului n care dreptul la ac iune
al reclamantului contra antecesorului tabular s-a prescris mai nainte. Deci B introduce aciune
mpotriva lui C i ni se zice B are aciune mpotriva lui C timp de 3 ani de la data nscrierii lui C,
dar adaug textul aciunea va fi prescriptibil n 3 ani sub rezerva faptului c ac iunea lui B
mpotriva lui A se va fi prescris mai devreme.
Art. 892 iar ne zice de terul dobnditor de rea-credin cel care a fost ndreptit, printr-un
act juridic valabil ncheiat, s nscrie un drept real n folosul su poate cere radierea din CF a
unui drept concurent sau, dup caz, acordarea de rang preferenial fa de nscrierea efectuat
de alt persoan, ns numai dac sunt ntrunite 3 condiii:

195

a) Actul juridic n temeiul cruia se solicit radierea sau acordarea rangului preferen ial s
fie anterior aceluia n baza cruia terul i-a nscris dreptul nu e aceeai condiie cu ce
am discutat noi? Actul lui B era anterior? Da
b) Dreptul reclamantului i cel al terului dobnditor s provin de la un autor comun da,
pn aici situaia este exact aceeai cu aciunea n prestaie tabular
c) nscrierea dreptului n folosul reclamantului s fi fost mpiedicat de ter ul dobnditor
prin violen sau viclenie, dup caz adic A i-a vndut la B, B a vrut s se nscrie n CF
dar nu a putut fiindc l-a mpiedicat C prin violen sau viclenie, astfel nct C s apuce
s-i nscrie dreptul mai repede dect B.
Deci asta este diferena ntre aciunea n prestaie tabular pe care am discutat-o i aciunea n
rang pe care o reglementeaz art. 892. La 892, nu mai e suficient reaua-credin a terului, terul
trebuie s fi folosit diverse manopere prin care s l mpiedice pe reclamant s- i nscrie dreptul
n CF.
Aciunea este prescriptibil n termen de 3 ani.
Deci reinei ca avem 3 ipoteze care seamn dar nu sunt la fel!!!
Ipoteza 1 -896(2)- aciunea n prestaie tabular e introdus de B mpotriva lui A, dar produce
efecte i fa de C ter de rea-credin
Ipoteza 2 -897- aciunea n prestaie tabular e introdus de B mpotriva lui C
Ipoteza 3 -892- aciunea n rang e introdus tot de B mpotriva lui C dar e necesar ca C nu numai
s fi fost de rea-credin ci e necesar un dol, violen
Efectele la 897: CF va arta n felul urmtor A,C,B
Dac suntem la 892: tot A,C,B dar diferena este c nscrierea lui C va fi radiat din CF.
Dar uitati-va ca la 892 textul spune asa: va putea cere reclamantul radierea sau dupa caz
acordarea de rang preferential fata de inscrierea altuia. (lu nustiu cine) Cum adica rang
preferential? De ce ar cere B rang preferential fata de C in loc sa ceara radierea? Daca e vorba de
ipotetic, pentru ca daca, ATENTIE! Daca contractual dintre A si B respective dintre A si C
ambele contracte sunt acte translative de proprietate, este clar ca B si C nu pot sa se inscrie

196

simultan in CF pentru ca nu pot sa existe simultan doi proprietari exclusivi. Dar daca contractual
dintre A-B respectiv A-C este contract de ipoteca, atunci B si C pot sa apara simultan in CF,
amandoi avand ipoteca de rangul 1 respectiv de rangul 2. De aceea, in masura in care lui B i s-a
constituit o ipoteca si C prin frauda l-a impiedicat pe B sa-si inscrie ipoteca tocmai pentru ca C
sa-si inscrie el un drept de ipoteca, atunci va putea B sa ceara nu radierea lui C, ci de unde C
avea ipoteca de rangul 1 sa-i modifice rangul, sa treaca in rang 2 si B sa primeasca ipoteca de
rangul 1.
In toate aceste ipoteze, nu uitati va rog frumos, nu faceti nicio confuzie cu actiunea in
revendicare, pentru ca reclamantul doreste sa fie inscris in CF si prin inscriere, doar atunci, el
va deveni proprietar. Pana atunci nu are drept de proprietate si nici revendicare.
Ultima actiune de carte funciara pe care o discutam este
ACTIUNEA IN RECTIFICAREA CARTII FUNCIARE
Prima observatie: Rectificarea cartii funciare, in rezumat, inseamna indreptarea unei erori
neconcordante intre situatia de carte funciara si situatia reala a imobilului.
Acum ce subliniez. Foarte important. Actiunea in rectificare intervine numai atunci cand exista
neconcordante intre CF si situatia reala, DAR, neconcordante care se refera la situatia
JURIDICA a imobilului. Niciodata nu vom putea discuta despre rectificare daca neconcordanta
vizeaza o situatie de fapt.
EX: A e in cartea funciara inscris pe teren si constructii si constructia e: 3 camere bucatarie si
baie, si intre timp el a mai construit un etaj. Nu voi putea cere niciodata rectificarea CF pe motiv
ca casa are in realitate parter si etaj dar figureaza numai cu parter.
Actiunea in rectificare asadar vizeaza doar situatiile de neconcordanta intre sit. juridica de CF si
sit. juridica reala.
A doua chestiune foarte importanta; Cum poti face rectificarea? Deci cum sa ajungi la a rectifica
cartea funciara? Numai in 2 variante:
1

Situatia in care intervine un acord/conventie intre cel care solicita rectificarea si cel care
figureaza in Cf ca titular al dreptului ce urmeaza a fi rectificat.
Ipoteza: A i-a vandut lui B. Ulterior B constata ca nu are toti banii sa plateasca si de
comun acord cei 2 desfiinteaza contractul. In CF figureaza B, dar cei doi stiu ca

197

contranctul dintre ei si-a incetat existenta. Prin urmare ce pot sa faca? Prin aceeasi
conventie prin care pun capat vanzarii, o desfiinteaza cu efect retroactiv, sa se puna de
acord si asupra rectificarii CF, in sensul ca drepturile lui B s-au radiat din CF unde sa
reapara ca unic proprietar A. Aceasta e rectificarea AMIABILA. (nu ne intereseaza pt ca
voi o sa fiti avocati si o sa vreti sa faceti bani)
2

Exista si rectificarea pe cale judiciara, prin intermediul actiunii in rectificare. Uitati-va va

rog frumos mai intai la 901. Se refera la dobandirea cu buna credinta a dreptului tabular.
Ce inseamna dobandire cu buna credinta? Inseama ca tertul care incheie un act juridic il
inchere cu posesorul tabular pe care il credea ca fiind proprietar, pentru ca nu a fost
inregistrata nicio actiune care sa conteste cuprinsul CF-ului, si din cuprinsul acesteia nu
rezulta nicio cauza care sa justifice rectificarea acesteia in favoarea altei persoane. Ce
inseamna acest lucru? Inafara de ipoteza actiunii. Pai exista varianta in care te uti la CF si
vezi ca apare acolo ala inscris dar nu figureaza niciun titlu in baza caruia a fost inscris, iar
C nu a cunoscut pe nicio alta cale decat cuprinsul aceasta inexactitate. Aduceti-va aminte
de ipotezele noastre in care C cunostea inexactitatea pe alta cale desi B nu figura in CF.
Daca toate aceste conditii sunt indeplinite tertul dobanditor este de buna credinta. Acum
trecem la art 908. Retineti va rog frumos. Daca va uitati la titlu scrie rectificarea
intabularii sau a inscrierii provizorii. Uitati-va la 911-rectificarea notarii. Noi acum vom
discuta numai despre rectificarea inscrierii provizorii si a intabularii. Retineti va rog
frumos cateva chestiuni generale:
1 Actiunea in rectificare introdusa fata de dobanditorul nemijlocit al dr real sau fata de
subdobanditorul de rea credinta al dr real imobiliar este intotdeauna imprescriptibila
si eficacitatea ei nu poate fi anihilata prin invocarea principiului publicitatii materiale
a cartii funciare. Actiunea in rectificare introdusa impotriva subdobanditorul de buna
credinta al dr real imobiliar va putea fi anihilata prin invocarea ublicitatii material a
cartii funciare in conditiile art 901 coroborot cu 909 cod civil. Spre deosebire de
rectificarea intabularii sau a inscrierii provizorii actiunea in rectificarea notarii de CF
este invariabil imprescriptibila deoarece principiul publicitatii materiale a CF nu-i
protejeaza pe tertii dobanditori de dr de creanta constituite in legatura cu imobilele
inscrise in CF.
Deschideti va rog frumos la 908 ca sa vedem ipotezele acelea de rectificare si sa
pricepem la ce se refera ele.

198

Prima ipoteza: nscrierea sau ncheierea nu este valabil ori actul n temeiul cruia a
fost efectuat nscrierea a fost desfiinat, n condiiile legii, pentru cauze ori motive
anterioare sau concomitente ncheierii ori, dup caz, emiterii lui; Puteti sa-mi dati un
exemplu? A i-a vanudut lui B si el s-a inscris in CF. Cand anume, ca sa ne incadram
pe prima ipoteza va putea A sa ceara rectificarea inscrierii lui B? Nulitatea actului sau
nulitatea incheierii de scriere in CF; Daca vanzarea dintre A si B e rezolutionata? Va
putea A sa ceara rectificarea pe aceasta ipoteza? Nu. Va rog sa observati ca se spune
ca actul actul n temeiul cruia a fost efectuat nscrierea a fost desfiinat pentru cauze
ori motive anterioare sau concomitente ncheierii lui. Asadar, pe prima ipoteza de
rectificare actul juridic nu este valabil pt ca e vorba de motive anterioare incheierii lui
A doua ipoteza: dreptul nscris a fost greit calificat; Ce vrea sa zica treaba asta? Se
poate intampla ca inscrierea in CF sa prezinte o neconcordanta intre dreptul din titlu
(de ex din actul juridic) si dreptul inscris in CF. Atunci ne gasim pe ipoteza 2.
Punctul 3: nu mai sunt ntrunite condiiile de existen a dreptului nscris sau au
ncetat efectele actului juridic n temeiul cruia s-a fcut nscrierea; Exemplu:
rezolutiunea, caducitatea; {haideti daca tot am discutat, facem o paranteza. Cum se
produc efectele caducitatii? Pentru viitor. Puteti sa-mi dati un exemplu de caducitate?
Cumpar o casa si casa piere? Nu pt ca oricum are asigurare. Contract de folosinta,
exemplu locatiunea, si pe parcurs ce se intampla cu casa? ...}

Revenind la caducitate. Treaba cu caducitatea: ii locatiune pe un an dupa 3 luni bunul

piere da? Da. Si caducitatea produce efecte pt. viitor, bun, aia ce inseamna? Aia inseamna ca pe
viitor nu se mai datoreaza chiria, pe viitor nu se mai datoreaza folosinta bunului da? Da ce s-o
platit pana acuma s-o folosit sanatate deacord? Bun acuma ce se intampla daca suntem in ipoteza
noastra de carte funciara Va rog frumos sa-mi dati exemplu de caducitate care ar duce la
rectificarea cartii funciare .....va ascult....ca sa nu va tin asa in tensiune sa intelegeti de ce ne
intereseaza i-a ganditi-va asa la feeling ideea este ca discutam niste lucruri pe care nu le gasiti in
orice manual ca altfel ne pierdem vremea, eu oricum nu trebuia sa le stiu da macar sa le ??? Deci
ganditi-va logic rectificarea cum isi produce efectele juridice? Daca se rectifica atunci cum se
produc efectele rectificarii? Bai uitati-va daca A i-o vandut la B contractu-i anulat inseamna ca B
nu o avut nici un moment ce? Un titlu care sa justifice inscrierea in cartea funciara. Inseamna ca

199

inscrierea in CF a lui B se va sterge cu efect retroactiv m-ati inteles? Da sau nu. Ca sa vedeti
diferenta uitati-va aveti rabdare si uitati-va: Imaginti-va ca A i-o dat lui B un uzufruct pe 5 ani. B
ii inscris unde? In CF. ce se imatpla dupa 5 ani? Wow bine ca ne-ai spus contractul isi inceteaza
efectele. Alta observatie mega profunda. Haideti sa incercam greu dupa ce s-or zis lucrurile astea
sa mai poti adauga ceva. Dupa 5 ani dreptul din CF a lui B ce se face cu el? Se radiaza! Dar
spuneti-mi va rog frumos dreptul lui B se va radia cu efect retroactiv? Numa pt. viitor. De ce?
Pt. ca dreptul lui B o fost un drept de care? Temporar care o existat 5 ani. Deci nui un caz de
rectificare. Rectificarea ar presupune ca in intervalul asta de 5 ani o existat o neconcordanta intre
CF si realitate. Da o existat vreo neconcordata? Nu o fost un act care o produs efecte cat? 5 ani.
Deci deaia nu confundati simpla radiere cu rectificarea. Si atunci sa revenim la o ipoteza in care
am avea caducitate si rectificare. Deci voi ati zis caducitatea produce efecte numa cum? Pt.
viitor. Da rectificarea produce efecte retroactiv. Pai si atunci poate sa fie caducitatea o ipoteza de
rectificare? Are cineva idee? Stiti care e eroare la rationamentul vostru? Eroare e ca la caducitate
se produc efectele numai pt. viitor/ Raspunsul este ca la caducitate se pot produce la fel de bine
si efecte retroactive. Caducitatea produce efecte pt viitor numai atunci cand vizeaza acte cu
executare de care? Succesiva. Exact acte cu executare succesiva in cazul carora si rezilierea
produce efecte numai pt viitor. De ce? Fiindca exista anumite presatii care s-au executat si nu se
mai pot ce? Restitui. Ca daca ar fi desfiintare prestatiile s-ar da napoi. Bun si acuma atentie va
rog frumos o ipoteza foarte simpla de caducitate cu efecte retroactive. Imaginati-va ca prin
contractul 1 una dintre parti isi asuma mai multe obligatii deci ii un contract de antrepirza si una
dintre parti ii antreprenor si isi asuma obligatia de a construi pe trenul altuia. Prin acelasi contract
cealalta parte isi asuma obligatia ca pe terenul respectiv sa constituie ulterior in favoarea
antreprenorului un drept de superficie. Deci contr 1 prin care antreprenorul zice eu voi construi
proprietarul zice eu iti voi constitiu in viitor drept de superficie. Ulterior printr-un al doilea
contract se constituie ce? Dreptul de superficie care se inscriu unde? In CF. bun. Si mai tarziu,
contractul 1 cel de antrepriza este anulat, nu ne intereseaza de ce. Bun, aia ce inseamna ca daca
contractul de antrepriza e anulat ce se intampla cu contractul de superficie? Contractul de
superificie e caduc sau nu? Nu si el de ce? Pt ca atentie contractul de superifice s-o incheiat in
considerearea are ca si cauza contractul care? De antrepriza deacord sau nu? Bun dar prin
anularea contr de antepriza care produce efecte retoractive aia inseama ca de la bun inceput
contractul de superifice o fost ce? Lipsit de cauza. Deci ii nul si ne incadrum pe care ipoteza de

200

la rectificare? Pe ipoteza I de rectificare. Dar situatia 2 contract de antrepriza prin care se asuma
obligatia de a constitiu o superficie. Si contractul de antrepriza nu se desfinteaza cu efect
retroactiv atentie!ci de la un otc se desfiinteaza numai cu efect de care/ pt viitor. In mom ala vom
discuta in ce priveste contr de cuperficie de caducitate dece? Fiindaca la consituirea superficiei
pt. contract a existat o cauza care? Contractul de antrepriza dar acea cauza ulterior dispare . si
atunci contractulde superficie va fi cum? Caduc. Si in situtatia asta iarasi se pune problema cum
va produce caducitatea efectele ei? Ia ganditiva logcproduce numa pt viitor sau retroactiv?
Raspuns exista vreo piedica pt. ca, caducitatea sa desfiinteaza contractul de superificie cu efect
retroactiv. Si retineti va rog frumos apropo de rectificare chestia asta desfiintarea contractelor
prin care se constituie drepturi reale se poate face numai cu efect retroactiv. Nu poti sa desfiintezi
o vanzare cumparare cu efecte pt. viit exculs. Deci desfiintearea contractelor prin care se
transfera drepturi reale(proprietate superficie) poate avea loc exclusiv cu efect retroactiv.
Pct 4 de la rectificare: inscrierea in CF nu mai este din orice alte motive in concordanta cu
situaite juridica reala a imobilului. Pct 4 este ca sa spunem asa .....(53)
Punctul 4 de la rectificare. Inscrierea in CF nu mai este din orice alte motive in concordanta cu
realitatea juridica a imobilului. Punctul 4 este un punct periferic adica in orice alta ipoteza care
nu e acoperita de primle 3 situatii rectificarea va fi posibila, va rog frumos uitati-va ce zice
NCC, in situatia in care nu mai exista concordanta intre ce?intre situatia juridica a imobilului si
situatia de fapt a CF. Nu ne intereseaza situatia de fapt numai cea juridica.
Acum cele 4 cazuri de rectificare va rog frumos sa mai retineti o observatie: de regula actiunea in
rectificare insoteste o actiune de fond prin care se contesta validitatea sau eficacitatea titlului in
temeiul careia s-a facut inscrierea. (O sa va exemplic imediat). Prin urmare regimul
prescriptibilitati actiuni in rectificare depinde de prescriptibilitatea actiuni de fond. Si acum
atentie ca va dau exemplu ca sa intelege-ti la ce ma refer: A vinde la B, B s-a inscris in CF, A
doreste sa rectifice pe B din CF ,dc direste? Pt ca contractul intre A si B este anulabil, inseamna
ca e lovit de nulitate relative dar pt ca A sa obtina rectificarea lui B din CF mai intai va trebui sa
solicite anularea, anularea contractului intreA si B. Apoi sa solicite rectificarea inscrierii facuta
in favoarea lui B. am zis ca actiunea in rectificare intordusa impotriva dobanditorului nemijlocit
e imprescriptibila. Asta inseamna ca teoretic ea poate fi introdusa oricand dar ea depinde in ex
nostru de actiunea in anulare, care actiune in anulare discutam de nulitate relative e prescriptibila

201

3 ani. Prin urmare degeaba asta e imprescriptibila ca daca s-a depasit termenul de 3 ani in care A
putea sa ceara anularea contractului intre A si B . nu mai ai actiune in nulitate, faptul ca nu mai ai
inseamna ce?actiune in rectificare. Acelas lucru il pot obtine de la rezolutiune. Si actiune in
rezolutiune pt contractual intre A si B e.prescriptibila in 3 ani numai actiunea in rezolutiune nu
e.
Si acuma sa discutam cele 3 ipoteze:
Ipoteza 1 de rectificare e impotriva dobanditorului nemijlocut . A va avea intotdeauna rectificare
impotriva lui B fiindca actiunea lui este cum? Imprescriptibila.
Ipoteza 2:actiune in rectificare impotriva subdobanditorului , adica A introduce actiune in
rectificare impotriva lui C daca subdobanditorul este cum? De REA credinta. Daca
subdobanditorul C , ce inseamna ca e de rea credinta? e de rea credinta at cand stie la mom in
care se inscrie in CF ca titlul autorului sau este nevalabil.
Ipoteza 3: subdobanditorul este de buna credinta. Ce insemna ca e de b-c?. inseamna ca la mom
(A vinde la B si B vinde la C, cand trebuie sa fie C de b-c? la mom in care a incheiat contractual
cu A, atentie in cazul rectificarii din nou C a incheiat de data aceasta cu cine? Cu B. nu e
sufficient ca C sa fie de b-c la mom in care a incheiat contractual. Buna credinta trebuie sa se
prasteze pana in ce mom? Pana in mom in care C s-a inscris in CF.
Deci, va rog frumos, la prestatie tabulara ne intereseasa buna sau reau credinta strict la mom
incheierii actului intre cei 2 pe cand la rectificare ne intereseaza b-c nu numai la mom in car se
incheie actul ci la mom inscrierii effective a dreptului tertului in CF. si repet toata discutia asta cu
cele 3 ipoteze sa refera la rectificarea cui? Intabularii si a inscrierii provizorii ca daca C era notat
si avea un dr de care?de creanta e irelevanta buna sau reau credinta ca oricum se putea rectifica
oricand.
Revenim la punctul 3 avem 2 situatii distincte:
Situatia 1 in care C dobandeste prin donatie sau legat particular adica testament prin care se lasa
un bun determinat . in situatia asta actiunea in rectificare pe care o introduce cine? Atentie sa nu
va incurcati daca introduce B actiune in revendicare impotriva lui C . in cat timp poata sa
introduca B daca C e de buna credinta? Daca e impotriva dobanditorului nemijlocit actiunea in

202

rectificare ii cum?imprescriptibila. ideea e sa mai fie cineva intre ei, daca nu e nimeni intre ei
atunci intre cei 2 actiunea in rectificare va fi intotdeauna cum? Imprescrptibila.

Actiunea in revendicare este intotdeauna imprescriptibila. O sa va explic de ce imediat.

Deci revenim: Il am pe A care introduce actiune in rectificare impotriva lui C. De ce
introduce actiune in rectificare?Foarte simplu,pentru ca A a obtinut desfintarea contractului
dintre A si B. Dar nu e suficient sa ceara rectificarea lui B cand in cartea funciara figureaza ca
proprietar C. Daca C s-a inscris fiind de buna credinta in baza unui act cu titlu gratuit cat timp va
avea A sa introduca actiune impotriva lui?5 ani din momentul in care s-a inscris C.
Va rog frumos sa imi spuneti: (Asta ultimul e donatie, exact ce am discutat noi)urmatoarea
situatie: Se desfinteaza contractul asta. Cat timp va avea la dispozitie A pt a obtine rectificarea
inscrierii in favoarea lui B?Cat timp si de cand?Pai sa ne intelegem: A ar putea sa ceara
rectificarea numai in masura in care s-ar desfiinta care titlu? Cel dintre A si B. Deci A va avea
rectificare numai impotriva lui B daca se desfinteaza titlu? Asta???!!
Ultima ipoteza:C(voi puteti sa faceti pe desen,nu ma intereseaza) a obtinut bunul prin vanzarecumparare. Deci A a transmis la B,B a transmis la C si C a facut contractul de vanzare cumparare
/de schimb,adica cu titlu oneros.
Titlu dintre A si B se desfinteaza! Cat timp va avea la dispozitie A pentru a rectifica inscrierea in
C.F a lui B? 3 ani care curge din momentul inscrierii lui B.Deci nu de la momentul inscrierii lui
C.
Dar va rog frumos sa imi spuneti in situatia asta:O sa va explic imediat de ce curge termenul ala
de 3 ani,dar inainte de aia, in situatia asta: A obtine de la C desfintarea titlului. Cat timp va avea
el si de cand pentru a-l rectifica pe B? 3 ani de la inscrierea lui ... Uitati-va la Art 901:Cuprinsul
C.F. se considera exact in favoarea cui?Deci Art.901 spune despre tertul de buna credinta si cu
titlu oneros. Si acuma atata sa mai aveti rabdare sa va explic:
Singura ipoteza in care discutam despre veritabilul efect al publicitatii materiale este aceea cand
subdobanditorul a dobandit cu titlu oneros. Si care este logica?

203

Atentie! Ca sa pricepeti si de ce intre astia 2 sau intre astia doi rectificarea va fi

imprescriptibila:Logica este urmatoarea: subdobanditorul,cine e subdobanditor fata de A? C,B si
E. Toti astia care cumpara,dobandesc bunul, verifica cuprinsul C.F. si vad in cuprinsul acesteia ca
proprietar mai intai pe cel care le-a vandut.Inseamna ca in secunda in care se desfinteaza cu efect
retroactiv titlu dintre A si B, C.F. pentru toti astia a creat o eroare. Care eroare? Ca B ar fi
proprietar.Aia inseamna ca ei sunt de buna credinta, adica au o eroare si eroarea aia este
scuzabila. De ce anume are caracter scuzabil? Pentru ca C,D si E s-au uitat in C.F. si in C.F. nu
astfel nu au cunoscut inexactitatea,adica nu au cunoscut cauza de nulitate etc. Pentru ca astia sau increzut in cuprinsul C.F., daca situatia asta ramane necontestata timp de 3 ani este logic ca
acestia 3 ani se scurg din momentul in care situatia a aparul,adica din momentul in care s-a
inscris B.Daca situatia asta ramane necontestata 3 ani se considera ca fata de toti tertii astia e o
aparenta suficient de puternica incat daca ei s-au increzut in ea sa nu mai aiba nicio consecinta
negativa din momentul in care s-au demonstrat ca au fost false.
Deci,repet: Pentru toti subdobanditorii cu titlu oneros care s-au uitat in C.F. unde erau aparente
ca aia ca

B si C sunt proprietari,daca aceasta aparenta ramane necontestata timp de 3 ani

din momentul in care s-a inscris B, ea e mai puternica decat situatia juridica reala si se va
considera tot timpul ca astia au dobandit de la adevaratul proprietar ei nu vor mai putea fi
niciodata rectificati din C.F.
De ce nu functioneaza rationamentul intre A siB?Daca B cumpara de la A si contractul dintre ei e
nul, o sa poata spune B ca el a fost de buna credinta, ca a fost in eroare? O sa poata sa spuna ca a
fost in eroare, avand in vedere ca nu a cunoscut cauza de nulitate, dar eroarea dintre ei nu a mai
fost generata de C.F.!, Iar pentru a se aplica termenul nostru de 3 ani in care se blocheaza
rectificarea,eroarea tertului(buna lui credinta) trebuie sa fi fost cauzata de C.F. Si pentru a fi
cauzata de C.F. trebuie ca intre terti si actul asta sa mai fie cineva si atunci, bazandu-se pe
spinarea lui asta tertul poate spune ca a dobandit cu buna credinta.
In cazul in care tertul dobandeste cu buna credinta, dar cu titlu gratuit,de data asta v-am atras
atentia la uzucapiunea tabulara, situatia seamana mai degraba cu uzucapiunea tabulara decat cu
povestea de la rectificare fiindca si aici a existat B, dar asta a fost o falsa aparenta in care s-a
increzut C,astfel termenul de 5 ani nu mai curge de cand s-a inscris B iar pentru ca acesta din
urma sa fie protejat este necesar ca tocmai el sa aiba o posesie tabulara de 5 ani.

204

Deci in momentul in care C este dobanditor cu titlu oneros, nu mai conteaza posesia sa tabulara,
ci a antecesorului lui. Daca va aduceti aminte la Art 937 ma intereseaza 3 ani de cand a pierdut
posesia adevaratul proprietar,acelasi lucru si la rectificare de C.F. daca subdobanditorul
impotriva caruia se introduce actiunea a dobandit cu titlu oneros. Si aduceti-va aminte ca si la Art
937 pt a fi aplicabil textul,este necesar ca tertul sa fi dobandit cu titlu oneros.
Sa spune ca A e proprietar. B s-a in scris in 2011 si C in 2014. Ia fiti atenti: Anularea/desfintarea
contractului dintre A si B are loc in 2016:Daca in 2016 cand se anuleaza contractul dintre A si B
ar fi posesor tabular G (care s-a inscris in 2015)ce ar insemna? In cat s-a implinit termenul de
prescriptie al rectificarii? In 2014. Ar mai putea sa ii faca ceva A lui G?Nu.
Bun,dar intre timp s-a ajuns la donatia asta si inscrierea ei in 2017 si imaginati-va ca acum,se
obtine anularea in 2018. Si vine A si spune relaxat:cand s-a inscris E?in 2017! Deci cat a trecut
de cand s-a inscris el?Un an! Cat am eu impotriva lui E?5 ani!Deci sunt in grafic asta ar fi
ipoteza interesanta.Daca ar fi invers ai avea mai putin impotriva lui C si mai mult impotriva lui
E. Nu ne interesa.

205

206