REALE CURS 8 ORA 2

De regula,chiar daca acum nu se mai face distinctie intre civil si

comercial,cel mai des intalnite sunt societatile comerciale.Pe langa
societatea comerciala mai exista si societatea civila.Acum nu se mai
foloseste terminologia de societate civila.Art 1892(1) societatea simpla nu
are personalitate juridica,neavand personalitate juridica,de principiu nu ar
trebui sa aiba nici patrimoniu,dar exista art.1947 care este cuprins in
sectiunea referitoare la lichidarea societatii,adica,la un moment dat
societatea civila este desfiintata si ni se spune ca daca activul net este
neindestulator pentru inapoierea in intregime a aporturilor si pentru plata
obligatiilor sociale pierderea se suporta de asociati potrivit cu contributia
acestora stabilita prin contract.
Intrebarea este urmatoarea-nu cumva avand in vedere ca discutam
despre o lichidare a unui activ si a unui pasiv,in situatia unei societati civile
sau simpla,cum ii zice codul civil,suntem in prezenta unui patrimoniu de
afectatiune care exista pe durata existentei societatii(e de afectatiune pt ca
societatea nu are personalitate juridica),patrimoniu care va fi supus lichidarii
adica se plateste pasivul din activ si daca mai ramane ceva se imparte intre
fostii asociati?Nu cumva putem spune ca in acest caz avem un patrimoniu
distinct de cel al asociatilor?Raspunsul este ca nu avem un patrimoniu
distinct,lucru care reiese din art. 1883 respectiv 1920.Ideea este ca toate
aporturile care sunt aduse de catre asociati ( aporturile pot insemna sume de
bani,bunuri,etc.)nu devin cumva proprietatea societatatii civile ci ele sunt
trecute pur si simplu in coproprietatea tuturor asociatilor ( eu asociat am fost
proprietar exclusiv,acum aduc bunurile in coproprietate,raman si eu
proprietar insa doar in cota asupra aporturilor aduse.Prin urmare va fi vorba
despre un activ care se creeaza in patrimoniile asociatilor nicidecum intr-un
patrimoniu distinct de patrimoniile asociatilor.Tocmai de aceea in situatia
unei societati civile fara personalitate juridical,zisa lichidare prin plata
pasivului va presupune plata unor datorii care se regasesc in pasivul
patrimonial al asociatilor nu intr-un pasiv patrimonial distinct.Raspunul este
daca ne raportam la 1883 si 1920 ca nici in cazul societatii civile lipsita de
personalitate juridica nu putem discuta despre un patrimoniu de
afectatiune.Acelasi lucru este cu atat mai mult valabil in cazul asocierii in
participatie pe care o regasim regelementata in codul civil.
TEORIA
GENERALA
A
PATRIMONIULUI,RESPECTIV
UNIVERSALITATILOR JURIDICE

Subiectul de drept nu poate exista fara patrimoniu.

Transmisiunile drepturilor patrimoniale
Dreptul subiectiv e definit ca prerogativa unei persoane adica a unui subiect
de drept,prin urmare putem deduce ca noi nu ne putem imagina dr subiectiv
daca el nu are un titular.Dreptul subiectiv exista numai in masura in care are
titular.Daca el exista numai in masura in care are titular,unde anume se
gaseste dreptul subiectiv al unui titular determinat?In patrimoniul acelui
titular,evident daca discutam despre un drept subiectiv pecuniar adica
evaluabil in bani.Prin urmare concluzia este ca dreptul subiectiv evaluabil in
bani nu poate sa se gaseasca decat in interiorul unui patrimoniu pentru ca
dreptul subiectiv nu poate exista fara titular.Asadar de-a lungul intregii
existente,dreptul subiectiv are doua variante,fie iese din circuitul civil,fie
daca el ramane in circuitul civil se gaseste intr-un patrimoniu.Circulatia
drepturilor subiective dintr-un patrimoniu in altul este posibila prin
intermediul transmisiunilor ( vanzare-cumparare,donatie).
Dreptul subiectiv transmis dintr-un patrimoniu in altul depinde in
permanenta
de existenta actului juridic care i-a asigurat
transmisiunea.Dreptul subiectiv este o prerogativa,find o prerogativa,dreptul
subiectiv in sine nu isi este suficient,e o prerogativa pe care ti-o da actul sau
faptul juridic.El tot timpul va depinde de act sau de fapt,de aceea daca actul
juridic e desfiintat ulterior se va pierde si dreptul subiectiv.In materie de
transmisiuni discutam despre trei categorii de astfel de transmisiuni:
transmisiunile cu titlu particular,transimisiunile cu titlu universal si
transmisiunile universale.
Transmisiunea cu titlu particular reprezinta transmisiunea unuia sau a mai
multor drepturi determinate dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu
distinct.Aceasta poate intervene si intre doua mase patrimoniale distincte cu
conditia ca cele doua mase patrimoniale sa reprezinte diviziuni a doua
patrimonii distincte.Prin urmare putem trage doua concluzii : prima e aceea
ca transmisiunile cu titlu particular sunt transmisiuni care invariabil
intotdeauna au loc intre patrimonii distincte.Asta inseamna ca daca de
exemplu te faci avocat si din masa bunurilor personale muti in masa
bunurilor afectate profesiei de avocat,nu are loc o transmisiune cu titlu
particular pentru ca in situatia asta avem o transmisiune zisa
intrapatrimoniala care se produce in cadrul aceluiasi patrimoniu,ori discutia
din transmisiunile cu titlu particular se refera la patrimonii diferite.A doua
observatie e legata de faptul ca transmisiunea cu titlu particular are ca obiect
unul sau mai multe bunuri determinate.Asta inseamna ca transmisiunea cu
titlu particular are evident ca obiect numai elemente de activ.Este teoretic
posibil sa transmiti intregul continut al activului patrimonial printr-o

transimsiune cu titlu particular in masura in care identifici bunurile pe care

le transmiti.
Am precizat ca patrimoniul nu poate fi transmis decat in masura in care se
pierde caliatea de subiect de drept.Concluzia este ca prin actele juridice
inter-vivos de principiu se pot face numai transmisiuni cu titlu particular.
Transmisiunile universale sunt transmisiuni care au ca obiect o univeralitate
juridica in ansamblul ei,asadar,prin intermediul transmisiunilor universale se
cedeaza in principiu atat elemente de activ cat si elemente de pasiv.
Transmisiunle cu titlu universal ( NU trebuie confundate cu subrogatiile
reale cu titlu universal).Acestea sunt acele transmisiuni care au ca obiect o
cota din titularitatea asupra unei universalitati juridice.In urma
transmisiunilor prin efectul transmisiunilor cu titlu universal se va genera
starea de indiviziune intre toti dobanditorii respectivei universalitati
juridice,cu alte cuvinte cu totii vor fi cotitulari asupra unuia si aceluiasi
patrimoniu.Starea de indiviziune nu se confunda cu coproprietatea
obisnuita.In timp ce coproprietatea presupune exclusiv cotitularitatea asupra
unui drept subiectiv,indiviziunea denumeste dobandire in cotitularitate atat a
unor elemente de activ cat si a unor elemente de pasiv patrimonial.
Transimiunea unui patrimoniu sau a unei mase patrimoniale catre o singura
persoana este o transmisiune universala pentru ca se transmite o
universaliate juridica in ansamblul ei catre o singura persoana.Pentru a
discuta despre o transmisiune cu titlu universal este necesar ca un
patrimoniu,de exemplu,prin succesiune,sau o masa patrimoniala sa se
transmita simultan catre doua sau mai multe persoane distincte care sa
devina cotitulari pe patrimoniu sau pe masa patrimoniala.
In ipoteza transmisiunilor cel care transmite drepturi,universalitati,se
numeste autor,iar dobanditorii se numesc succesori sau avanzi cauza,cu titlu
particular,universali sau cu titlu universal in functie de transmisiunea despre
care vorbim.Daca avem un contract de vanzare cumparare,cumparatorul va
fi avand cauza sau succesor cu titlu particular.Succesori pot fi si prin acte
intre vii.Toti cei care dobandesc valori patrimoniale sunt succesori in
drepturi sau avanzi cauza.
De regula toate transmisiunile sunt asociate cu drepturi si obligatii.Se
transmit numai drepturi e transmisiune cu titlu particular,se transmit drepturi
si obligatii inseamna ca e transmisiune universala sau cu titlu universal.
In cazul transmisiunilor universale sau cu titlu universal,de exemplu in
materie de succesiuni nu se transmit numai drepturi si obligatii izolate.In
momentul in care de cuius decedeaza exista posibilitatea ca de cuius sa fi
incheiat acte juridice care nu si-au epuizat efectele.In aceasta situatie,de
exemplu,are un contract de locatiune sau un contract de comodat sau de

leasing sau o vanzare in rate si nu a platit toate ratele,succesorul universal

sau succesorii cu titlu universal nu se rezuma la a primi drepturi si obligatii
isolate,ci in masura in care exista contracte pur de executare,deci care nu siau epuizat efectele,acei succesori vor prelua si caliatea de parte in
contractele pe care le-a incheiat de cuius.Singurele contracte care nu se
continua cu succesorii sunt contractele intuitu personae.Deci propriu-zis
cand discutam despre o transmisiune universala sau cu titlu universal prin
care dobandesti titularitate exclusiva sau cotitularitate pe universalitate
juridical,inseamna ca in concret iti vor reveni drepturi,obligatii si calitatea de
parte in toate contractele aflate in curs de executare pe care le-a incheiat de
cuius si care nu sunt acte intuitu personae.
GAJUL GENERAL
Universalitatile juridice spre deosebire de universalitatile de fapt au activ si
pasiv.Universalitatea juridica imprima un anumit regim juridic tuturor
drepturilor care se regasesc in activul sau.Un exemplu foarte simplu putem
sa dam in cazul maselor de bunuri afectate unei profesii.Toate drepturile care
intra in activul acelei mase au regimul juridic de a fi destinate exploatarii in
sensul exercitarii profesiei respective,dar,pentru orice patrimoniu,chiar daca
nu avem masa de afectatiune exista un regim general al intregului activ
patrimonial: intregul active patrimonial garanteaza intotdeauna pasivul
patrimonial,deci in cazul oricarei universalitati juridice toate drepturile care
fac parte din activul patrimonial sunt afectate garantarii obligatiilor regasite
in pasiv.Aceasta legatura dintre activul si pasivul universalitatii juridice o
denumim prin notiunea de gaj general.
Gajul general este garantia comuna a tuturor creditorilor ( indiferent ca
acestia detin sau nu si alte garantii reale sau personale) si presupune ca in
cazul refuzului de executare voluntara a propriilor obligatii de catre debitor
oricare din creditorii acestuia va putea sa treaca la realizarea propriei creante
prin executarea silita a oricarora dintre drepturile aflate in activul
patrimonial.