Curs 11

Legile de politie/ de aplicatie imediata

Desemneaza o metoda derogatorie de aplicare a legii contractului. Completeaza regulile

obisnuite cu privire la conflictul de jurisdictie.
Art. 9 paragr. 1

Punerea in aplicare a legilor de politie

1. Legile de politie ale forului art. 9 paragr. 2 permite instantelor statelor sa aplice legile
de politie proprii. Regulamentul nu aduce atingere aplicarii legilor de politie din statul
judecatorului sesizat.
Incidenta: spatiul European libertatile de circulatie
Aplicarea unei legi nu trebuie sa consituie o masura nejustificata a limitarii dreptului la
circulatie. Masura limitativa trebuie sa fie necesara, adecvata, nu depaseste ceea ce este strict
necesar si sa se justifice pe motive de ordine si siguranta publica.
Cauza Arblade, Cauza Mazzoleni
Nu conteaza mecanismul de desemnare a legii aplicabile.
Legea aleasa de parti ar putea sa fie contrara principiilor de libera circulatie? In momentul in care
se are in vedere alegerea partilor, nu se mai verifica, asa cum se verifica in mod normal. Ceea ce
conteaza sunt motivele pentru care partile au ales legea. Exercitarea autonomiei de vointa ne
impiedica sa mai punem in practica acel test.
Curtea intervine pentru a stabili contururile notiunii legi de politie, permitand uneori statelor sa
califice anumite legi ca fiind legi de politie.
Inclusiv o lege de transpunere a unei directive europene poate fi calificata ca fiind o norma de
politie C. Unamar
Cauza Ingmar, 2000 relatii dintre state membre si state terte
Reglementarile de ordine publica se pot califica, in general, in reglementari de ordine publica de
protectie i de directie. Legile de politie privesc atat normele de ordine publica de directie, cat si
1

cele de protectie? Definitia ar permite sa se opteze pentru o interpretare mai restrictiva,

incluzandu-se in aceasta notiune numai reglementarile de ordine publica de directie. Cu toate
acestea, jurisprudenta, in mod constat, pare a cuprinde si normele de ordine publica de protectie
(cu repercursiunea lipsei previzibilitatii pentru parti).

2. Legile de politie straine art. 9 paragr. 3

Se va putea de asemenea da efect legilor de politie ale statului in care obligatiile care rezulta din
contract trebuie sa fie sau au fost executate, in masura in care aceste legi de politie antreneaza
ilegalitatea contractului.
Posibilitatea statelor de a face aplicabilitatea legilor de politie ale statelor terte. Instantele nu
sunt obligate in acest sens. Se va tine cont de natura acelor legi, incidentele, obiectivele acelor
legi de politie straine etc. (Desi si pe paragr. 2 instantele au doar o facultate de aplicabilitate a
legilor de politie ale forului, de cele mai multe ori, in acest caz, instantele vor da aplicabilitate
acestor legi).
Trebuie sa fie vorba de legi de politie din statul pe al carui teritoriu obligatiile care reyulta din
contract au fost sau trebuie sa fie executate. Pe de alta parte, se tine cont de acele legi exclusiv in
situatia in care aceste legi antreneaza ilegalitatea contractului.
Prin stat tert intelegem statul care nu ofera lex contractus sau care nu este statul instantei
sesizate, inclusiv un stat membru Uniunii Europene, precum si inclusiv un stat care nu este
membru UE.
Identificarea precisa a locului de executare a obligatiilor contractuale ridica probleme. Spre
exemplu, dintr-un contract pot sa se nasca obligatii multiple care pot fi executate in state diferite.
De asemenea, exista obligatii care trebuie executate peste tot in lume (ex: concurenta loiala).

Clauzele in contractele internationale

(acest subiect nu intereseaza in mod special pentru examen)
2

Clauze al caror obiect este al mentinerii valorii obligatiei contractate. In trecut, se foloseau
frecvent clauzele aur. Astazi se intalnesc mai rar asemenea clauze (putine state au paritate
monetara in aur), iar aurul a devenit o marfa, nemaiavand o forta atat de puternica.
Clauze monovalutare = clauze prin care optam pentru o moneda de cont relativ stabile. Moneda
de cont constituie moneda in care se va evalua valoarea obligatiei. Aceasta nu este acelasi lucru
cu moneda de plata.
Clauze plurivalutare raportez obligatia de plata la mai multe monede, a caror importanta poate
sa fie stabilita pe baza unor procente diferite.
Foarte frecvent, se raporteaza la DST.
Pentru mentinerea valorii obligatiei se poate face apel si la clauze de indexare a pretului.
Clauzele de indexare permit adaptarea automata a contractului.
Clauze de post-calculare a pretului = pretul contractului va fi defalcat pe doua componente: pe
de-o parte vor fi avute in calcul costurile efective ale prestatorului si, pe de alta parte, profitul
prestatorului raportat la valoarea materialelor.
Clauze de impreviziune clauzele de hardship nu implica o modificare automata a
angajamentelor partilor. Pentru ca acestea sa intervina, trebuie sa fie avuta in vedere o modificare
semnificativa, astfel ca o parte doar castiga, iar celalata doar pierde. Partile nu se inteleg sa
adapteze contractul. Acestea se inteleg sa se angajeze la a negocia contractul. Aceasta nu este
acelasi lucru cu clauza de forta majora.
Clauze particulare referitoare la rezilierea acelor contracte, la penalitati, la contractarea viitoare
dintre parti etc.
Clauza solve e crepete cu privire la plata mai intai platesc si apoi celalalt restituie daca a
primit ceva in plus. Plata trebuie facuta imediat la cererea partii si nu poate opune exceptia de
neexecutare.
In legatura cu executarea, se pot avea in vedere clauzele best efforts si clauzele reasonable care
din dreptul englez.
Clauza ofertei concurente contract incheiat intre un promitent si beneficiarul clauzei.
Promitentul se angajeaza fata de beneficiar ca, in ipoteza in care acest beneficiar primeste o
oferta mai buna de la un tert, fie sa accepte ruperea contractului, fie sa ajusteze pretul
contractului la nivelul pretului primit de beneficiar de la un tert. Cauza Hoffman-LaRoche
3

Clauza clientului celui mai favorizat

Clauze atributive de jurisdictie

Conventii de arbitraj
litigiul va fi solutionat de judecatorii privati. Conventia de arbitraj are doua forme: clauza
compromisorie si compromisul.
In cazul arbitrajului se regasesc doua componente:
1. componenta contractuala: nu se poate recurge la arbitraj fara a fi in prezenta unei
conventii de arbitraj sub sanctiunea anularii sentintei arbitrale si nerecunoasterea acesteia.
2. Pe de alta parte, arbitrajul are o competenta jurisdictionala si nu trebuie confundat cu
medierea. Arbitrul este un judecator. Din momentul in care a fost sesizat, transeaza cauza
ca si cum ar fi o instanta.
Arbitraj institutionalizat sau arbitraj ad-hoc.
Conditiile de aplicare vizeaza capacitatea partilor de a participa la arbitraj si aptitudinea acelui
litigiu de a fi supus arbitrajului. Atat timp cat suntem in materie civila sau comerciala, cat litigiul
nu priveste drepturi indisponibile ale partilor, precum nici competenta exclusiva a instantelor,
trebuie acceptata aplicabilitatea conventiilor de arbitraj.