DREPTURI REALE SERIA II

RECAPITULARE
Drepturi patrimoniale drepturile evaluate n bani
- Reale - drepturi principale (dreptul de proprietate i
dezmembrmintele sale: uz, uzufruct, abitaie, servitude, superficie) i
drepturi accesorii (dreptul de ipotec, gajul, privilegiile, garaniile reale
mobiliare)
- De crean
- Potestative
- Drepturile accesorii sunt garanii (garanteaz executarea unor creane
- executare silit prin echivalent)
- Prezint interes dac debitorul nu execut voluntar datoria
- Creditorul care nu are un drept accesoriu=se adreseaz instanei
pentru a cere executarea silit din patrimoniul debitorului
PATRIMONIUL
Funciile patrimoniului - Funcia de garanie a patrimoniului
- orice persoan garanteaz debitorii proprii prin toate bunurile prezente
i viitoare din patrimoniul su (gaj general)
- Drepturi de crean drepturi patrimoniale care permit,confer
titularului lor posibilitatea de a pretinde cuiva s dea, s fac sau s nu
faca ceva n opoziie cu obligaia debitorului de a da, a face sau a nu
face (n ipoteza n care legea/contractul i restrng libertatea)
- Drepturi reale exist o diferen de executare! Drepturile reale se
exercit nemijlocit, drepturile de crean se exercit prin mijlocirea
debitorului care execut obligaia corelativ
- opozabilitatea nu duce la distingerea dintre cele dou, amndou sunt
opozabile tuturor (fiind drepturi patrimoniale)- OBLIGAIA DE A DA e diferit de OBLIGAIA DE A FACE
- n cazul actelor juridice care au ca obiect transferul proprieti -nu
are legtur cu principiul consensualismului care se refer la ncheierea
valabil a actelor juridice, nu la efectele sale (prin simpla manifestare a
consimmntului prilor)
- REGULA
n dreptul civil romn transferul proprietii se realizeaz prin efectul
actului juridic, ca urmare exemplele clasice de obligaii de a da in mai
degrab de tradiie
- Excepie adus de NCC n materie imobiliar, transferul de
proprietate asupra unui imobil se realizeaz doar cu ocazia si prin
efectul ntabulrii dreptului n cartea funciar
- Ex. donaie (imobil) ncheiat la notar, act autentic i solemn 2
excepii - de la principiul consensualismului i de la transferul
proprietii imobiliare
- Concluzie! principiul consensualismului este regula
- transferul de proprietate se realizeaz prin efectele actelor juridice

transferul proprietii la imoblie, prin excepie, se realizeaz prin

ntabulare (nscrierea n Cartea Funciar)

Drepturile potestative au ca obiect o situaiejuridic (de ex.:

dreptul de a accepta o succesiune)
Drepturi potestative asociate drepturilor reale
OBS. Toate cele trei tipuri de drepturi sunt situaii de drept, nu de fapt

Posesia stare de fapt

Nu implic i proprietatea, n mod automat
Def. - Exerciiul n fapt al unui drept real cu intenia posesorului de a se
considera titular al acelui drept

Drepturi reale i drepturi de crean- distincie

diferena exist la nivel de exercitare,nu de opozabilitate
drepturile reale confer titularului su atributul de urmrire i de
preferin (numai drepturi reale accesorii!)
atributul de preferin = dreptul de a fi preferat n faa mai multor
creditori ai aceluiai bun
Ex. executarea silit a unui bun ipotecat cel care a ipotecat are
prioritate n faa tuturor
atributul de urmrire aciune n revendicare ? NU (act in revendicare proprietarul vrea s redevin posesor)
terul mpotriva cruia te ndrepi este proprietar cu acte n regul! Ex. vnzarea unui bun ipotecat!
banca va putea cere vnzarea bunului pentru a-i recupera creana
VCC nu exist reglementare a patrimoniului (sg precizare art. 1718)
NCC- definete i patrimoniul (art. 31-33) art.1941-1948, atenie la
1946)
Art. 1718 - oricine este obligat personal este inut...
Garantarea cu toate bunurile prezente i viitoare de ctre debitor gaj
general al tuturor creditorilor

Patrimoniul
a nu se confunda cu dreptul de gaj enumerat la drepturile reale
accesorii
definitie:
n dreptul roman patrimoniul era doar activul (ansamblul de drepruri)
nu i pasivul
doctrina francez - patrimoniul e un atribut al personalitii =>nu
poate fi nstrinat n timpul vieii (teoria personalitii a patrimoniului),
orice persoana are patrimoniu i acesta e unic ->garantie pentru
obligaii
NCC ansamblul de drepturi i obligaii evaluabile n bani ale unei
personae => funia de gaj general al patrimoniului orice datorie
cuprins n pasivul patrimonial va fi garantat cu activul patrimonial

Obs. - patrimoniul nu se reduce la coninutul lui dintr-un moment dat

=>existen difer de dreptul i obligaiile coninute - poate exista un
patrimoniu chiar neexistnd nici un drept i nicio obligaie

Gajul general nu este un drept real pentru c e nu poart asupra unor

bunuri determinate, ci asupra patrimoniului n ansamblul su!->dac
gajul general ar fi un drept real, ar trebui s poarte asupra unor bunuri
determinate (cele din patrimonial debitorului la momentul naterii
gajului general)
bunuri prezente i viitoare - fa de momentul executrii silite
Dezavantajele gajului general
nu confer atributele de preferin i urmrirepentru c nu e un drept
real
prile contractual pot face restrngeri ale gajului general
clauza de inalienabilitate dobnditorul unui bun nu poate s-l
nstrineze - face ca bunurile s nu poat fi urmrite silit
restrngeri ale gajului general

Creditorii chirografari (care au doar gajul general)

Sunt dezavantajai fa de creditorii care au garanii reale
Cum pot fi protejai?
aciunea oblic 1569
aciunea paulian 1562
aciuni directe
contract vnzare-cumprare -> excepia de neexecutare nu predau
bunul pn nu plteti preul
Teoria personalist a patrimoniului SRL cu asociat unic- problematic
NCC concepte noi ale patrimoniului
patrimoniu de afeciune (afectat unei societi)
patrimoniu profesional
Obs. teoria clasic francez nu admite existena unui patrimoniu
dect n strns legtur cu existena unei persone - spune c o
persoan poate avea un singur patrimoniu => este susceptibil de a fi
divizat, dar o persoan nu poate avea 2 sau mai multe patrimonii,cu
cteva excepii ->acceptarea motenirii sub beneficiu de inventor
(titularul va fi beneficiar a 2 patrimonii distincte, pn la lichidarea
pasivului patrimonial succesoral)
Teoria clasic a patrimoniului nu i gsete reglementare n NCC!
(aparine doctrinei) - exclude ideea de patrimoniu de afeciune
patrimoniu de afectaiune = patrimoniu distinct creat de ctre o
persoan n scopul desfurrii unei activiti determinate i cuprinde
bunurile destinate acestei activiti, respectiv obligaiile nscute i
asumate n exercitarea acestei activiti
Ex.: un patrimoniu afectat desfurrii activitii de avocat,notar etc creaie a dreptului german, care permite mai multe patrimonii cu
acelai titular

Ex. acceptarea unei moteniri de ctre 2 succesiuni cu titlu universal

n msura n care un patrimoniu este divizat vom fi n prezenamai
multor mase patrimoniale
att patrimoniul, ct i masele patrimoniale sunt universaliti juridice
= un ansamblu de drepturi i obligaii evaluabile n bani caracterizat
prin dou trsturi eseniale:
1. Universalitatea juridic exist independent de coninutul ei, prin
urmare ea supravieuiete chiar dac nu exist niciun coninut n ea
2. ntre A i P ei exist o anumit legtur, n sensul c pasivul
universalitii juridice este garantat ntotdeauna de activul acesteia
Diferit universalitii de fapt = ansamblul de bunuri puse n comun
de ctre proprietarul lor pentru realizarea unui scopurmrit de acesta
Ex.turma de oi a lui X
universalitatea de fapt nu are activ i pasiv, ea este un ansamblu de
elemente de activ - universalitatea de fapt nceteaz n msura n care
dispar elementele ei
n timp ce universalitile juridice se nstrineaz prin transmisiuni
universal i cu titlu universal, universalitile de fapt se transmit
ntotdeauna prin intermediul transmisiunilor cu titlu particular
n timp ce n cazul universalitii juridice se produce subrogaia real, n
cadrul universalitii de fapt subrogaia real este exclus
Transmisiunea universal (mortis causa) are ca obiect un patrimoniu
n ansamblul su, patrimoniu care este transmis unei singure persone
Transmisiunea cu titlu universal (mortis causa)- presupune c
patrimonial va fi transmis ctre dou sau mai multe personae diferite
care devin cotitulari ai patrimoniului respective
Asemnri ambele presupun transmiterea unor elemente de A i P
Ambele intervin doar prin acte mortis causa
! succesorul universal / cu titlu universal preiau inclusive calitatea de
parte n AJ ncheiat de De cuius
!transmisiunea de drepturi i obligaii i de calitate de parte nu are loc
cnd e vorba de acte intuit personae ->caducitatea lor
Transmisiunea cu titlu particular(inter vivos) are ca obiect unul sau
mai multe bunuri determinate (de data aceasta, nu se mai transmite
activul i pasivul, doar elemente din activ) - beneficiarul aciunii nu
poate fi inut de obligaii, el dobndete doar drepturi
transmisiunea universal/cu titlu universal nu-l fac pe avand-cauza
proprietar al bunurilor din patrimoniu! - el este titular al patrimoniului
i are vocaia s devin proprietar
Ex. De cuius las prin testament mtuii A patrimoniul i mtuii B
bunuri determinate
Mtua A va trebui s execute succesiunea cu titlu de proprietate
ctre B, va trebui s execute Pasivul din motenire, poate primi
patrimoniul gol sau chiar poate s scoat bani din buzunar dac P>A!

OBS. Este posibil i ca o transmisiune cu titlu particular s se fac mai

multor persoane =>devin coproprietari
Coproprietatea nu este indiviziune!!
Indiviziunea presupune existena simultan a doi sau mai muli titulari
ai aceleiai universaliti juridice, persoanele aflate n indiviziune sunt
cotitulari att pe activ, ct i pe pasiv
coproprietatea presupune numai elemente de activ! (cte pri din
drept)
Gajul general - NCC 2323-2326
a nu se confunda cu un drept real!
Poart asupra patrimoniului, nu asupra unor bunuri determinate => nu
confer atributele de urmrire i preferin
Creditori chrografari - creditori care au gaj general
Obs. Creditorul ipotecar rmne i creditor chirografar
gajul general nu implic indisponibilizarea debitorului =>debitorul
poate s dispun oricnd de bunurile sale -> o poate face creditorul
pentru a se proteja?
msuri de condervare aciunea oblica - creditorul exercit drepturi ale
debitorului sau n locul acestuia, cnd debitorul este nlocuit i risc
pierderea dreptului respectiv
Separaia de patrimonii - ex. motenitorul are P>A i prin acceptarea
motenirii creditorii defunctului risc s nu mai recupereze datoria din
cuantumul succesiunii => creditorii primesc un privilegiu la acoperirea
datoriilor, ei vor avea prioritate la plata datoriilor inaintea creditorilor
succesorului
sechestrul asigurator - dac creditorul poate demonstra c exist riscul
ca debitorul s distrug/nstrineze bunuri pn la declararea
executrii silite sechestru pe acele bunuri, pentru a proteja gajul
general
Atenie! Aciunea paulian nu urmrete s conserve, ci s repare
insolvabilitatea creat prin fapta debitorului
n NCC apar clauzele de insesizabilitate (art.2329 NCC)
Creditorii chirografari execut proporional datoriile debitorului, n
limitele A!
bunuri prezente i valoare raportat la momentul n care ncepe
executarea silit (VCC PLUS NCC)
2325 NCC se poate introduce o clauz, de comun accord, prin care s
se excepteze de la gajul general anumite bunuri
2325 i n VCC era posibil, dar nu era reglementat expres ->nu era text
de ordine public, deci prile aveau dreptul s deroge de la el
Insesizabil = bun care nu poate fi urmrit n cursul executrii silite de
creditori
Insesizabil exist anumite bunuri care sunt expres exceptate de la
executare silit->acelea nu fac obiectul studiului, nefiind clause
Clauze de insesizabilitate => bunuri insesizabile n temeiul unui
contract

Clauzele de insesizabililitate apar de regul n actele translative de

proprietate
Condiii pentru o clauz de insesibilitate s fie valabil
NCC face trimitere la clauzele de inalienabilitate reglementare n
condiii identice
Clauza de inalienabilitate -> clauz prin care se restrnge dreptul de
proprietate asupra unui bun,n sensul interdiciei de nstrinare sau
grevare cu sarcini reale- dezmembrminte ale proprietii sau garanii
reale
clauza trebuie s fie temporar (nu poate fi perpetu)
clauza trebuie s fie justificat de un interes serios i legitim
dac prile insereaz n contract o clauza de inalienabiliti, aceasta
implic i c bunul n cauz e i insesizabil?- DA art. 629 NCC
CONCLUZIE - Orice bun care este inalienabil este i insesizabil
Art. 31 al. 1-3 NCC
Dei NCC separ patrimoniul de afectaiune expres (art. 31 al 1)-> de
fapt NCC rmne la teoria clasic din dreptul francez 1 cetean = 1
patrimoniu
Patrimoniul poate fi divizat n mase distincte
Regula: divizarea nu afecteaz gajul general care se ntinde asupra
ntregului patrimoniu creditorii unei anumite mase patrimoniale vor
trebui s urmreasc mai inti bunurile din acea mas (art. 2324 al (3))
-> aplicaie n dreptul familiei art. 325/353
exceptia art 2324 al (4)- mizeaz situaia divizrii n scopul efecturii
unai mase ntr-un anumit scop (activitate profesional)
scopul -> gajul general va fi i el divizat
creditorii personali care putea urmri doar bunurile din masa
patrimoniilor personale
creditorii ale cror drepturi s-au nscut n legtur cu activitatea
profesionalcare putea urmri doar bunurile existente n masa
patrimonial afectat acelei activiti
Subrogaie = nlocuire - >2 variante n dreptul civil roman
Personale - nlocuirea unei personae cu o alt persoan
Reale - nlocuirea unui drept patrimonial cu un alt drep patrimonial
Subrogaia personal - e un efect al plii
Plata executare voluntar a obligaiei de a da sau de a face
Ex. Inclusive predarea bunului e o plat
Subrogaia personal un exemplu usual - asigurrile CASCO
(asigurtorul pltete n locul debitorului)
Subrogaia real- presupune nlocuirea unui bun cu un alt bun
cu titlu universal
cu titlu particular
ntotdeauna se refer la bunuri determinate!!
Subrogaia real cu titlu universal nlocuirea unei valori
patrimoniale cu o alt valoare de aceeai natur, n cadrul aceluiai
patrimoniu sau n cadrul aceleiai mase patrimoniale

ntotdeauna vor aprea n actele juridice oneroase

Ex. Contractul VC
aceste subrogaii se produc automat, de la sine, fr a fi necesar ca ele
s fie prevzute n mod expres de lege sau de pri
valoarea de nlocuire se limiteaz la preluarea regimului juridic general
al valorii nlocuite regimul juridic general semnific apartenena la un
anumit patrimoniu
subrogaia real cu titlu universal asigur conservarea valorii gajului
general, ea face posibil distincia ntre diversele mase patrimoniale n
ipoteza scindrii/divizrii patrimoniului
Subrogaia real cu titlu particular nlocuirea unei valori
patrimoniale cu o alt valoare de aceeai natur n cadrul aceluiai
patrimoniu sau aceleiai mase patrimoniale, urmnd ca valoarea de
nlocuire s preia regimul juridic particular al celui dinti
Nu se produce automat, ea are loc doar n msura n care este
prezut n mod expres de lege sau de pri
spre deosebire de subrogaia real cu titlu universal, care se
mrginete la nlocuirea unui bun determinat cu un altul, subrogaia cu
titlu particular implic substituirea, preluarea unui regim juridic
particular
Ex.art. 2330 NCC
NCC noutate - exerciiul proprietii e restrns prin anumite texte
legale - ipoteca se mut pe despgubiri (servitute de trecere, terenul
ntreg e ipotecat)
POSESIA sub nume de proprietate
Stare de fapt= stare care exist independent de existena unui drept
sau a uneitemejuridice.
Posesia de stat= exercitarea n fapt a unei stri civile
de la dreptul civil persoanele
Posesie = exerciiul n fapt al unui drept real principal, cu intenia de a
se considera titular al acelui drept
ca stare de fapt, presupune dou elemente corpus i animus
Animus domini intenia posesorului de a se comporta i afirma ca
titular al dreptului pe care l exercit
Corpus- exerciiul n fapt al unui drept real principal
Corpus poate presupune att acte materiale, ct i acte juridice
fiind element subiectiv, animus poate s existe numai n cazul
persoanelor cu discernmnt
NCC posesia e inovat art.916 al (2)
Posesie corpore alieni- posesie exercitat de alt persoan dect
posesorul art.917 al (1)
Art. 917 al (2)-articol uor excesiv, e greu de crezut c persoana mai
mic n ani nu are suficent discernmnt s fie posesori
n dreptul civil- BC comportament corespunztor
- eroare ->cea reluat n dreptul civil

posesor de bun-credin posesorul care, din eroare, se consider

titular al dreptului pe care l exercit n fapt
Ex. o vnzare ctre un ter, lovit de nulitate ->cumprtorul nu tie!
este posesor de BC
! animus nu se connfunda i nu este condiionat de BC a posesorului
Ex. Houl unui bun mobil, persoana care ocup un teren n mod abuziv
NCC art, 920 al (2)- la imobilele nscrise n cartea funciar i la altele
Art 920 al (2) nu acopera toate ipotezele n care posesorul e n eroare
alte ipoteze
titlul provine de la un neproprietar i el nu tie
titlul su de dobndire este afectat, lovit de o cauza de ineficacitate
care nu i este cunoscut posesorului
Art 920 al (2) nu cunotea i nici nu trebuia s cunoasc - eroarea
posesorului trebuie s fie legitim s nu fie imputabil lui!
Funciile posesiei
funcia probatorie - posesia ntemeiaz prezumia relativ a existenei
dreptului exercitat (art 919 al (3)NCC)
Posesia prezum existena titlului de proprietate n baza cruia
posesorul exercit n fapt dreptul respectiv (art. 937)-> doar n materie
mobiliar
funcia achizitiv - presupune dobndirea unor drepturi (art.935 i
urmtoarele, art. 930, art 941)
presupune i dobndirea fructelor de ctre posesorul BC (ART.948)
Posesia tabular = starea de fapt rezultat n urma
nscrierii/ntabulrii unui drept real imobiliar n cartea funciar, n
beneficial unei anumite persone
Posesia simpla dobndirea de drepturi ca urmare a exercitrii unor
drepturi/opiuni
Posesia tabular dobndirea de drepturi ca urmare a figurrii ca titular
de drept n CF
Funciile posesiei tabulare
ntemeiaz fora probant a cuprinsului crii funciare (art 900)=> se
uureaz situaia proprietarilor de immobile
Uzucapciunea tabular (art.931)
Efectul achizitiv excepional al crii funciare (prescripia aciunii n
rectificare) art. 909 al (2)(3) ex. Cumperi de la un neproprietar , fr
s tii! -> dac ai fost de BC i ai rmas nscris n CF un timp,
dobndeti proprietatea prin CF
posesia este o stare de fapt, independent de orice stare de drept
Ea poate s existe fr niciun titlu
Dac nu protejezi posesia stare de fapt -> de ce s protejezi , pentru
a evita ca adevratul proprietar s-i fac dreptate singur, plus motive
economice
Posesorul poate s fie de rea credin, animus nu este de bun
credin!

n materie de posesie, nu este suficient buna credin eroare! Aceasta

trebuie s fie i scuzabil pentru a beneficia de pretenie judiciar

Detenia precara - Art. 918 NCC

Detenia precar este o stare de fapt care difer de posesia sub nume
de proprietate (are persoana care are corpus i animus domini
intenia de a se considera proprietar)
916 al (2) - corpus plus animus detinendi, diferi de animus domini
Detentia precar = starea de fapt presupus de exerciiul unui drept
asupra sau n legtur cu un bun, altul dect dreptul de proprietate
Vor fi detentori precari toi cei care exercit un drept real/de crean
asupra unui bun, drepturi mai restrnse dect proprietatea
Tuturor detentorilor precari le va lipsi ntotdeauna elemental animus
domini
elementul animus se apreciaz ntotdeauna n abstract => pentru a
stabili elementul subiectiv, trebuie s punem ntrebarea ce poate s se
considere X?( nu ce se consider X)
De ce detentorii precari nu pot niciodat s se considere proprietari?
Detentia precar se nate ntotdeauna n urma ncheierii unui act
juridic netranslativ de proprietate
918 a) -> exemplificativ
c) ->discutabil
d) -> act de toleran=act non-juridic prin care proprietarul
unui bun permite, ngduie unei alte personae s foloseasc acest bun
fr a constitui un drept asupra sau n legtur cu bunul i
proprietarul poate n orice moment s se rzgndeasc i s nu mai
permita utilizarea
beneficiarul actului de toleran nu are niciodat elementul animus
specific posesiei, pentru c el tie c i se permite s foloseasc bunul,
fr a i se conferi un drept
n aceeai situaie se gsesc i persoanele care profita de pe urma
actelor de pur facultate - act normal, de exerciiu al dreptului de
proprietate aflat la latitudinea proprietarului
Animus este foarte greu de probat -element exterior voinei =>VCC si
NCC - prezumie (art. 919 NCC)
Animus poate exista n urma dobndirii posesiei cu bun sau rea
credin; dac posesia se dobndete cu BC, animus (i ntinderea lui)
va fi influenat de efectele titlului care ntemeiaz dobndirea -> BC e
ntotdeauna rezultatul unui titlu
posesia se dobndete cu RC prin uzurparea bunurilor altuia (ex.furtul
unui mobil, ocuparea nelegitim a unui imobil proprietate a altei
persoane)
Elemental subiectiv se ntemeiaz i se justific ntotdeauna printr-un
element exterior voinei posesorului: titlu, act material de uzurpare relevana => protejarea proprietarului

Art. 918 -> ipotezele deteniei precare: stpnirea exercitat n calitate

de titular al unui dezmebramant al dreptului de proprietate
Stpnirea exercitat n virtutea unui drept de crean constituit n
legtur cu bunul
Stpnirea n virtutea unei obligaii nscute n legtur cu bunul
Stpnirea exercitat n virtutea unui act de toleran
919 al. 2 prezumie relativ odat ce se stabilete c stpnirea a
nceput fr animus domini, se prezum c stpnitorul nu are are
animus domini
Intervertirea deteniei precare n posesie
Art.920 se schimb elementul animus iniial cu elementul animus
domini
Intervertirea se refer la titlu
Detentia precar se schimb n posesie sub nume de proprietar
Art.1858 VCC -> reglementa 4 cazuri de intervertire, NCC a pastrat
doar 3
Art.920 al a) -> ce se ntmpl dac titlul de proprietate provine de la
adevratul proprietar? Se produce intervertirea? Nu mai intereseaz
intervertirea, pentru c transferul de proprietate s-a produs n acest
caz!
intervertirea nu se poate produce dac actul e universal sau cu titlu
universal! => e obligatoriu sa fie un act cu titlu particular
Ex. Dobndesc succesiunea de la falsul proprietar -> dar el nu era
proprietar => nu are cum s se transmit un titlu de proprietate => nu
am cum s am animus domini
al. c)- > aceeai problem ca la a), cu diferena c intervine o alt
persoan
Dobnditorul este n eroare! => dobnditorul e justificat s aib
animus domini, dac e de BC (chiriaul detentor precar, neproprietar,
se d drept proprietar)
al. b) -> acte de rezisten neechivoce = act material sau juridic prin
care detentorul precar contest dreptul celui de la care deine bunul i
prin care detentorul se afirm totodat ca proprietar -> acte de
dispoziie
Viciile posesiei
Pentru a produce efecte juridice, posesia trebuie s ndeplineasc o
serie de condiii -> posesie util
Posesie utila = publica, continua, pasnica, neechivoca
Art. 922 -> exist i alte cazuri, cnd posesia neutil produce efecte?
DA -> EX. 1.prezumia de proprietate 919 al 3
Ex. 2. Aciunea posesorie speciala, care protejeaz chiar i o
posesie viciat
Obs. posesia este prezumat ca fiind neviciat pn la proba contrar
Art. 923-925

Discontinuitatea, violena, clandestinitatea plus echivocul- > situaie

delicat n NCC, pentru c legiuitorul a introdus un caz de neechivoc la
detentia precar
Clandestinitatea
Pentru a produce efecte juridice, posesia trebuie s fie public (posesie
care poate fi cunoscut de ctre toate persoanele interesate)
Posesorul, cu intenie, disimuleaz exerciiul posesiei fa de
persoanele interesate a o cunoate
De regul, apare n cazul actelor mobiliare
Trebuie s rezulte n urma faptei intenionate a posesorului! =>
posesia nu e clandestin dac persoanele interesate ar fi putut s afle
de ea, dar au fost neglijente
Este un viciu temporar => viciul poate fi remediat
Este un viciu relativ poate fi invocat doar de ctre persoanele care,
n concret, nu au cunoscut posesia exercitat n mod clandestin
aadar, este foarte posibil ca posesia s fie viciat fa de X i util fa
de Y
Obs. n materie de prob a posesiei, se prezum c posesia este
neviciat => viciile nu se prezum niciodat (e vorba de o prezumie
simpl care se rastoarna prin proba contrar)
Art. 932 al 2 viciile posesiei suspenda cursul uzucapiunii -legiuitorul
sugereaz c perioada n care posesia e viciat nu va fi luat n calcul
la perioada necesar uzucapiunii
Este vorba de posesia extratabular (strin de CF)
Dac un imobil este nscris n CF nu mai e vorba de posesia ca stare de
fapt, ci de posesia tabular
violenta (doar cea activ)
Sunt 2 ipoteze de viciere a posesiei prin violen
A) cnd dobndirea posesiei se face prin violen
B) cnd conservarea posesiei se face prin violen
Ex. Terul l mpiedic pe proprietar s rmn n posesie prin
violen=> violena intervine la intrarea n posesie / ulterior, pentru
conservarea posesiei
Pentru a avea violen la posesie, esenial este temerea pe care
violena o provoac i care determin fostul posesor s renune la
posesie n favoarea celui care utilizeaz violena => un simplu act de
distrucie (ex.ridicarea unui zid) nu justific calificarea posesiei ca fiind
viciat de violen pentru c nu determin temere
Tocmai pentru c violena creeaz o anumit temere, nu este necesar
ca cel care utilizeaz violena s continue actele material
Violena viciaz posesia atta timp ct exist temerea, chiar dac
actele material de violen nceteaz
Violena este un viciu temporar n momentul n care au ncetat actele
de violen fizic/moral

Utilitate - fa de toate celelalte persoane posesia este util => dac

posesorul va dori s invoce uzucapiunea n contra unei tere persoane,
fa de acestea posesia va fi considerat util
discontinuitate art. 923
Va fi apreciat in abstracto prin raportare la modul n care proprietarul
va nelege s utilizeze bunul respective
Dac se constat c posesorul exercit acte de stpnire la interval de
timp neregulate i cu intermitene de timp excesive n raport cu
destinaia bunului posesiv va fi apreciat ca fiind discontinu
n msura n care elementul corpus e exercitat cu intermitene
anormale, apare o incertitudine n legtur cu elementul animus, cu
intenia posesorului de a se considera titularul proprietii
Aprecierea se va face pornind de la valoarea i destinaia bunului
Ex. Teren agricol raportare la lucrrile agricole anuale
Teren construibil poate s nu fac nimic pn nu construiete
Discontinuitatea are un character temporar odat ce posesorul ncepe
s exercite posesia cu intermitene normale, posesia devine util
Discontinuitatea este un viciu absolut- va putea fi invocat de vtiat
persoana interesat -> singurul viciu absolut
echivocul nu este reglementat (VCC PLUS NCC)
Vizeaz situaia n care, datorit mprejurrilor n care se exercit
posesia, exist o ndoial cu privire la intenia posesorului de a se
considera titular al unui anumit drept subiectiv
Ipotezele de echivoc
1. Situaiile n care actele de stpnire sunt exercitate simultan de 2
sau mai multe persoane asupra aceluiai bun
ntr-o astfel de ipotez niciunul dintre posesori nu va putea invoca
faptul c exercit stpnirea sub nume de proprietar exclusive (= a te
purta n fapt ca unic proprietar)
Aici, echivocul e un viciu relativ va putea fi invocate doar de ctre
celelalte persoane care exercit simultan acte de posesie asupra
aceluiai bun
2. Situaiile de coabitare bunuri moblile n principal
Art. 935 prezumia de titlu de proprietate
Ex. A si B sunt coposesori asupra unui bun imobil, B decedeaz, vin
motenitorii pentru bunurile mobile, A invoc art. 935
n aceast situaie ne aflm n ipoteza echivocului, i nu se poate aplica
art. 935, care presupune o posesie util
n situaiile de coabitare, posesia este echivoc, deoarece posesorii pun
bunurile lor mobile n comun
Echivocul viciu relativ -> va putea fi invocate doar de ctre
proprietarii bunului imobil/n caz de deces de succesorii n drep
Obs. RC nu reprezint niciodat un viciu al posesiei
Art. 924 se sancioneaz ca viciu al posesiei doar violena activ (nu
exista violenta pasiv!)
Efectele posesiei

Prezumia de proprietate (I)

Aciunile posesiei (II)
Dobndirea proprietii (III)
I. Prezumia de proprietate
Art. 919 al 3 Pn la proba contrar este considerat proprietar, cu
excepia imobilelor nscrise n CF
ART. 900 n sistemul NCC, posesia neleas ca exercitrea n fapt a
unor drepturi creeaz prezumia de prorietate n materia bunurilor
mobile
Posesia tabular neleas ca stare de fapt rezultat din nscrierea unui
drept n CF ntemeiaz prezumia de proprietate n materie imobiliar
=>prezumia exist att pentru immobile, ct i pentru mobile, dar
este dat de 2 stri de fapt distincte
II. Aciunile posesorii - art. 949-952 NCC, 674-6 C. PROC. CIVIL
Def. aciunii reale prin care reclamantul urmrete protejarea posesiei
asupra unui bun, neleas ca stare de fapt, fr a pune n discuie
existena, n favoarea sa, a unui drept real asupra bunului/a unui drept
de crean n legtur cu bunul
n mod tradiional, n doctrina roman se apreciaz c aciunile
posesorii sunt exclusive aciuni imobiliare (argument ubrede ns)
aciunea posesorie aciune real
aciune real aciune care se exercitn legtur cu bunul
aciune petitorie pune n discuie existena unui drept real asupra
bunului
! aciune posesorii sunt aciuni petitorii
Regula non cumulului posesoriului cu petitoriului
ntr-o aciune posesorie, prile nu i vor putea susine preteniile prin
invocarea unor stri de drept => numai stri de fapt
Reclamantul nu va putea pretinde ca aciunea s fie admis invocnd
calitatea sa de titular al dreptului asupra bunului
Prtul nu are un drept asupra bunului litigios => instana nu i poate
nteia soluia ntr-o aciune posesorie pe stri de drept
Hotrrea judectoreasc ntr-o aciune posesorie nu are autoritate de
lucru judecat n petitoriu
Clasificare aciunea posesorie general (aciunea de complngere)
- aciunea posesorie special
detentorii precari cf.NCC art 949 al 2 //art. 67 C CPC, pot exercita,
alturi de posesorul sub nume de proprietar, aciunile posesorii
n accepiunea CPC detentorul precar nu poate introduce o aciune
posesorie mpotriva celui pentru care deine bunul (va putea introduce
o aciune pe temei contractual)
Art. 95Oal 2 NCC detentorul precar stpnete bunul n baza unui
drept temporar - dreptul se va stinge i detentorul va avea obligaia s
restituie bunul celui care i l-a dat n detenie
Detentorul precar va putea s uzeze de aciunile posesorii mpotriva
oricrei persoane care i tulbur posesia ns nu va putea introduce

aciune posesorie mpotriva posesorului sub nume de proprietar pentru

care stpnete
Detentarul precar va avea mpotriva celui pentru care stpnete o
aciune pe temei contractual
Condiii pentru aciunea posesorie general
A. s existe o deposedare/o tulburare n posesie
B. posesia reclamantului s fi fost util
C. posesia reclamantului s se fi ntins pe o perioad de cel puin 1 an
anterior deposedrii
D.s fi trecut mai puinde 1 an de la deposedare
deposedare/tulburare = act contrar posesiei
Trebuie ca cel care are calitatea de prt s se poarte ca i cum ar
avea un drept (trebuie s nceap s exercite o posesie contrar celei
exercitate de reclamant) plus trebuie s fie cu intenie
Art. 949 al 1 NCC fraza final
Aciunea posesorie nu e condiionat de existena unui prejudiciu
(acesta se obine pe temeiul rspunderii delictuale civile)
ntr-o aciune posesorie nu poi cere reperarea prejudiciului dect
dacexist o cerere distinct pe temeiul rspunderii delictuale
Art.952 noutate
D posibilitatea posesorului de a introduce aciunea posesorie general
i dac tulburarea nu s-a produs, dar exist indicii c ea va avea loc =>
dac tulburarea se produce, o nlturi, dar dac nu se produce, o previi
Instana poate s suspende actele prin care ai putea fi tulburat
- s decid definitiv ncetarea lor plus cauiune
(reclamant/prt)
Obs. nu conteaz calitatea de drept a prilor, conteaz calitatea n
fapt art. 952 d posibilitatea de a introduce aciunea posesorie chiar
dac tulburarea nu s-a produs nc 2 opiuni pentru instan
Msur cu caracter temporar (ex.stoparea lucrrilor) - pentru evitarea,
prevenirea pericolului
nceteaz lucrrile
Aciunea posesorie special
Presupune condiii de exercitare mai puin restrictive dac
deposedarea s-a fcut prin violen cel deposedat/tulburat va putea s
introduc aciunea cu o singur condiie s se fac n decursul
urmtorului an => nu exista condiii referitoare la posesia anterioar
(s existe, s fie util)
Dezavantaj - reclamantul nu aprat n faa unei viitoare aciuni a unui
ter, pe cnd la aciunea posesorie general el va fi aprat mpotriva
oricrui ter
Evident, nu exist autoritate de lucru judecat n petitoriu (la aciunile
posesorii)=> cel care pierde poate introduce o aciune n revendicare
La aciunea posesorie special se protejeaz i posesia viciat - de ce?
Aciunea urmrete cu precdere sancionarea violenei, la aciunea

posesorie general se urmrete aprarea posesiei! Diferene la nivel

de finalitate
Cum poate un tolerat s uzucapeze
n msura n care acesta ar dobndi un titlu aparent
Dac ar face un act prin care s-ar opune, ar putea s nceap s curg
termenul
act de rezisten neechivoc (intervertete n posesor)
Proprietatea
ART. 555 NCC stabilete coninutul dreptului de proprietate
- stabilete caracterele juridice
Art. 555 - USUS (posibilitatea de a utilize bunul)
Posesie stare de fapt nu este proprietate stare de fapt
Posesia sub nume de proprietar - exercitarea n fapt a lui usus, fructus
i abusus
Dreptul de proprietate putere juridic asupra bunului
- exist titlu, o cauz legitim de dobndire
Proprietatea drept real (asupra unui bun)
Drept real => CONSECIN - regula general titularul dreptului de
proprietate suport riscul deteriorrii sau pieirii fortuite a bunului (558
NCC) - nu e o nevoie imperativ! -> prile unui contract translativ de
proprietate pot deroga - art. 1274 legea derog n mode expres! riscurile sunt suportate de toi titularii de drepturi reale asupra unui
bun (inclusive uzufructuarul, creditorul ipotecar etc.) de ce? dac
bunul dispare i dreptul dispare
Spre deosebire de creane, dreptul de proprietate nu presupune un
raport D-C =>consecine juridice - se exercit nemilocit, fr
intervenia debitorului
- titularul dreptului de proprietate are
posibilitatea s sting acest drept printr-un act juridic unilateral (ex. Art
562 al (2), art. 553 al 2 plus art 13 NCC nu exist prezumie!)
dispoziia juridic care intr n coninutul proprietii presupune,
printre altele i aceast posibilitate de renunare
La dreptul de crean e nevoie de consimmntul debitorului aici e
renunare se face unilateral!
Definiia dreptul de proprietate = dreptul real principal care i confer
titularului su exclusivitatea juridic n legtur cu un bun determinat
Dreptul de proprietate confer titularului su posibilitatea de a utiliza
bunul (USUS), de a-i culege fructele (FRUCTUS), respectiv de a
dispune ,material sau juridic, de acesta (ABUSUS)
ART. 555 caracterul perpetuu ->n principiu, dreptul de proprietate
are vocaie de a exista pe o durat de timp nedeterminat
Dreptul de proprietate nu va putea fi afectat de un termen extinctiv
Dreptul de proprietate e singurul drept perpetuu
La aciunile posesorii -> obligaia de a restitui bunul proprietarului
deriv tocmai din caracterul perpetuu al dreptului la proprietate -> e
implicit vizat i art. 562 al (1), care specific faptul c dreptul de

proprietate nu se stinge prin neuz (dezmembrmintele proprietii se

pot stinge, proprietatea nu! De ce? Pentru c ele include inclusive
opiunea de a NU face nimic)
caracterul absolut -> nu exist mai multe proprieti simultane
caracterul exclusiv -> proprietatea nlturposiblitateaca simultan s
existe alte drepturi asupra aceluiai bun -> rspunderea civil a
persoanei care i ncalc dreptul de proprietate plus aciunea n
revendicare (specific dreptului de proprietate)
Atributele proprietii
USUS - presupune posibilitatea de a realize acte material iposibilitatea
de a ncheia acte juridice
FRUCTUS n esen,proprietarul poate s l exercite fie prin realizarea
de acte material, fie prin incheierea de acte juridice (art.547-555)
n cazul fructelor materiale i industrial acte materiale
n ceea ceprivetefructele civile (rezultatul ncheierii de acte juridice)acte juridice
Sunt ntotdeaunadrepturi de creanrezultdin ncheierea de acte
juridice cu privire la bunul respective
Cum se dobndesc? - Fructele materiale i industriale - perceperea lor
- fructele civile se dobndesc de proprietar
->zi cu zi art. 555
- fructele materiale i industriale - aciune n
revendicare imprescriptibil
- fructele civile (creane ) - aciune personal prescriptibil
Producte bunuri rezultate prin consumarea substanei bunului
Fructe nu consum substana bunului
Produse categoria larg, include productele i fructele
ABUSUS - proprietatea confer dispoziia material i juridic asupra
bunurilor
- dispoziie material - posibilitatea proprietarului de a
modifica/continua substana bunului
- dispoziie judiciar posibilitatea proprietarului de a
ncheia acte juridice prin care s nstrineze, s dezmembreze, s
greveze cu sarcini reale dreptul de proprieatate - drepturi reale
accesorii
S dezmembreze - constiturea dezmembrmintelor
Clauzele de inalienabilitate (ART.627-629)
Caracter real (vizeaz dreptul de proprietate n sine)
dispoziie contractual prin care i se interzice proprietarului
nstrinarea sau grevarea cu sarcini reale a bunului su pe o anumit
perioad de timp determinat
Pentru a fi valabile, ele trebuie s fie justificate de un interes serios i
legitim (1) i trebuie s fie temporare (2)->nulitate absolut => e
exclus inalienabilitatea perpetu

Sanciunea pentru perpetuitatea clauzei sa inexistena unui astfel de

interes - nulitate absolut - de ce? Pentru c se ncalc ordinea public
Clauza de inalienabilitate nu trebuie confundat cu obligaia personal
a proprietarului de a nu nstrina un anumit bun (n acest din urm caz
se angajeaz rspunderea civil delictual)
De asemenea, ea nu se confund cu ipotezele n care nstrinarea
bunului este condiionat de agrementul din partea unei tere persoane
Ex. L. 90/1999, art. 5 -> e numai de acordul prealabil
Sanciunea nclcrii unei obligaii personale e rspunderea civil!
Inalienabilitatea blocheaz atributul de dispoziie => proprietarul unui
bun grevat de o clauz de inalienabilitate ncheie acte de dispoziie =
persoana nstrineaz un bun pe care nu l are art. 629 al 1 i 2
Inalienabilitatea poate s fie i legal (prevzut de lege), nu doar
convenional
Nu se discut despre clauze de agrement i de obligaii personale
Clauza de inalienabilitate exclude orice fel de dispoziie juridic
realizat prin acte juridice ntre vii - pe cale de succesiune,
transmisiunea nu poate fi oprit de o clauz de inalienabilitate
Condiii
caracter temporar
interes serios i legitim => nulitate absolut parial (parte din
contract)
- total (ntreg
contractul)
Nulitatea absolut e total n msura n care clauza de inalienabilitate
a fost esenial la ncheierea contractului
Esenial - se prezum la actele echivoce
Art. 627 al (3) contribuie cu titlu oneros, caracterul determinant se
prezum - de ce? de cele mai multe ori, apar n actele cu titlu gratuit
apare cu intenia de a gratifica o persoan
Obs. Sunt asimilate clauzelor de inalienabilitate perpetue i clauzele
care indisponibilizeaz bunul pe ntreaga via a proprietarului
Succesorul unei persoane care era grevat de o clauz de
inalienabilitate va fi i el inut s o respecte? DA, pentru c aceast
clauz este cu caracter real! Se transmite odat cu bunul
Art. 2376 NCC n contractul de ipotec, clauza de inalienabilitate este
considerat nescris (nu produce niciun efect)-> de ce a inut
legiutorul s precizeze expres? Pentru c nu exist interes serios i
legitim al clauzei n materie ipotecar de ce? Pentru c exist
atributul de urmrire al creditorului
Obs. Interesul serios i legitim poate s fie al dispunatorului, al
dobnditorului, al avandului-cauz sau poate s fie un interes general
n practica francez, exist situaii n care clauzele de inalienabilitate
pot s fie perpetue, n dreptul roman nu este niciodata posibil
Ex.donarea bunurilor unei fundaii

Art. 627 al (2) NCC interesul trebuie s existe n momentul ncheierii

clauzei dac acesta dispare ulterior (sau nu mai e serios/legitim) se
poate cere ridicarea inalienabilitii ctre instan
Dac interesul continu s existe, ns apare un interes mai important
-> ridicarea inalienabilitatii poate fi cerut instanei (ex. E prea
costisitor)
Derogarea excepional de la 1270,1281 NCC - de ce?
Instana poate modifica unilateral contractual fr s existe acordul
prilor
1006 -1008 NCC tot o derogare de la obligaia de a respecta clauza
de inalienabilitate (la actele cu titlu gratuit)
n materie imobiliar reglementrile CF => clauzele de
inalienabilitate trebuie prevzute n CF pentru opozabilitate fa de
teri
n materie mobiliar nu exist un sistem de publicitate care s
permit opozabilitate fa de teri => ce se ntmpl cu ele? Art. 628 al
(3) terul devine proprietar (art. 937 NCC) i nu e inut s respecte
clauza de inalienabilitate dac e de BC
Sanciuni pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate
Acte juridice care conin o clauza de inalienabilitate (1)
Acte juridice prin care se ncalc clauza de inalienabilitate (2)
1. Acte cu titlu gratuit (ex. o donaie) ce poate face donatorul?
Poate cere revocarea donaiei pentru nendeplinirea sarcinii
Angajarea rspunderii contractuale
Contract cu titlu oneros rezoluiune
- rspundere contractuala
proprietaruluicare ncalc clauza
2. 629 al (2) nstrintorul / terii pot s cear anularea actelor juridice
subsecvente (dac e n interesul lor clauza)
Obs. Inalienabilitatea bunului atrage automat i insesizabilitatea sa (art
629 (3))
Art. 627 al (4) problematic, pentru c nu exist n NCC nicio ipotez
de obligaie de transfer de proprietate ctre o persoan
determinat/determinabil
Exist obligaii de a ncheia AJ care au ca efect transferul proprietii
=> exist pericolul s se considere ca textul se refer la actele care
ulterior pot s duc la transferul dreptului la proprietate -> or,
problematic,datorit sanciunii
Art. 1483 NCC reglementeaz obligaiile de predare i conservare a
bunului pn la predare, iar nu obligaia de a da, de a transfera
proprietatea
Art. 885 NCC nu exist ideea de consimmnt la ntabulare, spre
deosebire de VCC, unde transferul proprietii se fcea efectiv doar la
ntabulare - consimmntul proprietarului, dup ce acesta i dduse
iniial/anterior acordul prin actul de vnzare
Limitri ale dreptului de proprietate

ART. 561 NCC dreptul de ngrdire al proprietarului -> reminiscen

din vremea Revoluiei Franceze (nainte nu era permis, pentru c exist
dreptul de vntoare i dreptul de a pate vitele)
Obligaia de grniuire
Este o obligaie real
0bligaii reale o ipotez excepional, derogatorie de la dreptul
comun (propter rem) obligaie legal ataat de stpnirea unui bun
ce are ca efect restrngerea exerciiului dreptului de proprietate sau a
altui drept real principal
Consecine:
1. Se transmite odat cu bunul grevat de la un proprietar la altul,
indiferent dac transmisiunea e cu titlul universal, universal sau cu
titlu particular (obligaiile personale se transmit numai prin
transmisiuni universale sau cu titlu universal)
2. Persoana inut de o astfel de obligaie se poate elibera de
executarea ei n msura n care abandoneaz dreptul grevat (renun
la dreptul de proprietate)
Efect relativ al actului juridic - obligaiile nscute din contracte pot fi
doar n sarcin prilor
Noul proprietar (cumprtor sau succesor), va fi inut s respecte
obligaiile nscute din contractual ncheiat de predecessor/vnztor? DA, pentru c sunt obligaii reale!
Art. 617 NCC - dreptul de trecere -> enclav -> vecinul are obligaia
s-i permit s treac pentru a avea acces la un drum public
Exemplul tipic de obligaie real
Obs. Servituile de trecere pot fi i convenionale! Nu este dreptul de
trecere, care e expres reglementat de NCC (17-620)
n caz de partaj a enclavei nu pot s cear fiecare n parte drept de
trecere, doar unul din ei, ntocmai pentru c ei, intenionat, s-au adus
n aceast situaie
Enclav nu nseamn neaprat c nu exist deloc acces, poate fi
vorba i de inaccesibilitate cu un vehicul
Art. 630 NCC inconvenientele de vecintate (anormale)
Presupune o rspundere obiectiv (nu exist culp)
2 posibile sanciuni - repararea prin echivalent / cnd ncetarea
activitii ar cauza un prejudiciu mult mai mare
- repararea n natur a prejudiciului
Proprietatea comun
n NCC exist o reglementare de principiu a coproprietii obinuit

- forat
Diferena ntre cele dou tipuri
1. Coproprietatea obinuit ->caracter temporar
poate fi sistat prin partaj, e la latitudinea coproprietarilor
2. Coproprietatea forat
din aceasta, de principiu, nu se poate iei (prin partaj judiciar)

De principiu -> cu excepia cazului n care coproprietarii se neleg pe

cale convenional
Coproprietate = drept de proprietate fracionat (fiecare coproprietar
are o cot parte din bun => nu exist partaj al bunului)
Nu este devlmie ->cotele nu sunt cunoscute, spre deosebire de
coproprietate
NCC art. 634 al (2)-> n msura n care avem n coproprietari, fiecare
proprietar va fi prezumat ca avnd 1/n din dreptul de proprietate
dac bunul a fost dobndit prin AJ, proba contrarie se poate face doar
prin nscris
fiecare din coproprietari poate s ntreprind aciuni de folosin a
bunului ct vreme nu-i modific substana i nu aduce atingere
dreptului celuilalt
Art.636 al(2) coproprietarul care folosete exclusiv bunul poate fi
obligat la despgubiri
Fructe se cuvin proprietarului n raport cu cotele parte de care
dispune fiecare coproprietar ->proporional
Coproprietarii pot delega pe cale convenional de la dreptul comun
Acte juridice ce pot fi realizate de proprietar n legtur cu cota sa
parte din bun
S dispun de cota sa
S greveze cota cu sarcini reale (ex. ipotec)
NCC- dac ai un drept de ipotec asupra 1/3 dintr-un bun, ce poi face
tu ca i creditor? n VCC -1825 partea nediviz nu putea fi pus n
vnzare naintea partajului, n NCC creditorii pot s cear partajul i
s execute silit cota din ntreg care i revine debitorului lor (ex.pot s
vnd casa)
Obs. Coproprietarii vor ajunge s aib pri din bun doar n urma
partajului
Coproprietarii au cote de drept, nu pri din bun, pe perioada
coproprietii
Exist 2 prezumii - 633 prezumia de coproprietate
- 919 al (3) posesorul e considerat a fi
proprietar
2. Cotele sunt prezumate a fi egale pn la proba contrar ->
prezumia de egalitate (art. 634, al (2) NCC)
Cota din dreptul de proprietate care revine fiecruia
E vorba doar de acte juridice
n legtur cu cota, coproprietarul poate face orice acte de dispoziie
judiciar care pot presupune nstrinarea, grevarea de drepturi
accesorii i abandonarea
Art.1353 NCC ART 2379 - proprietarul poate greva de ipotec cota sa
parte din drept - noutatea apare n legtur cu executarea ipotecii
Art.2353 - o subrogaie real - ipoteca se strmut, n caz de partaj, pe
cota sa parte care i revine pe suma de bani pe care o primete n
echivalentul prii sale

Art.1825 VCC - executarea se va face doar dup ce creditorul cere

partajul - el nu poate cere silit vnzarea cotei pri
- Art 678 al (1)NCC creditorul poate executa silit cota parte sau poate
cere partajul
- Fructe (637 NCC) - se dobndesc n funcie de cot
- Text supletiv! => posibilitatea de a deroga
- Art. 635 NCC (text supletiv) - coproprietarilor le revin beneficiile
(fructele si productele) proporional cu cota
- Cota va influena i executatrea sarcinilor de ctre coproprietari->
fiecare va plti impozitele, va face cheltuieli de ntreinere proporional
cu cota sa parte
- Partaj (bun + fructe)-> n funcie de cotele din drept (676 NCC)->bun
->fructele civile sunt creane care revin n
mod divizat coproprietarilor, fructele civile i industriale sunt singurele
susceptibile de partaj
- Fructele civile -> de la nceput sunt fracionate-> nesusceptibile de partaj
- Bunul n materialitatea lui
- oricare dintre proprietari poate s foloseasc bunul cu 2 condiii
-> s pstreze destinaia acestuia
-> s nu afecteze drepturile similar ale celorlali coproprietari
- Art. 636 al (2)- despgubiri (o variant de aciune)
- Nu stabilete o sanciune n mod limitative!
- 639 NCC utilizarea efectiv a bunului comun- convenie ntre
coproprietari
- Hotrre judectoreasc (dac
exist un litigiu)
- Actele materiale de conservare pot fi folosite realizate de oricare dintre
coproprietari, nefiind necesare acordul celorlal coproprietari
- Actele de dispoziie material pot fi realizate DOAR cu acordul tuturor
coproptietarilor =>singura situaie n care exist regula unanimitii
- Obs. Nu exist situaii cnd unele acte de dispoziie sunt assimilate
actelor de conservare -> pstrarea ar duce la distrugere (ex. Bunuri
frugifere) => n aceste cazuri, coproprietarul nu are nevoie de acordul
celorlali
- Actele juridice asupra ntregului bun
- actele de conservare nu e numai de acordul celorlalI
- nu sunt acte material de conservare
- (coproprietarul e cel care face actul, la actul juridic, e un ter care
realizeaz actul, n baza unui act juridic ncheiat ntre cei doi)
- actele de administrare (art. 641 NCC)- numai cu acordul
proprietarilor care dein majoritatea cotelor pri
- Art 611 NCC instituie excepie, abrog de la1280 NCC -> efectul relativ
al contractului
- Un ter, care nu a consimit nu poate fi inut s execute - n 641 NCC el
poate ! noutate
- Art. 650 al(2 ) - un alt tip de majoritate cerut - 2/3

Al. (2) art. 641 vine ca o atenuare a al (1) sarcinile excesive impuse
terului printr-un act juridic, coproprietar (1) plus limiteaz n mod
substanial dreptul de a folosi bunul n comun, n raport de cota sa (2) e nevoie de acord! al acelui proprietar
- Ex. nchirierea, prin contract, a unui perete de bloc, extern, pentru
reclame - nu afecteaz coproprietarii cu cote de 2/9, 1/9 etc.
- Al(3)al art 641 vine ca o atenuare a al(2) instana, la cerere, poate
suplini acordul coproprietarului cnd acesta refuz abuziv
- cnd acesta e n imposibilitate
- actele de dispozitie juridic asupra ntregului bun presupun acordul
tuturor coproprietarilor ->regula unanimitii
- NCC asimileaz anumite acte de administrare actelor de dispoziie
- ex.cesiuni de venituri mobiliare, locaiuni
- Ex. actele de administrare fcute cu titlu gratuit
- actele cu titlu gratuit sunt considerate ntotdeauna acte de dispoziie
- Art. 642 sanciunile pentru ipoteza n care un coproprietar a ncheiat
actul juridic fr acordul celorlali/fr s respecte drepturile celorlali
- Actele de administrare -> n anumite situaii, se poate fr acord
- Sanciuni. Inopozibilitatea lor=> acele acte de administrare nu vor
putea impune obligaii n sarcina celor ce nu i-au dat acordul
(nerespectarea majoritii)
- acte de dispoziie i acte asimilate acestora
- Sanciune. inopozililitatea lor => actele de dispoziie nu vor fi impuse
celor care nu au consimit
- Obs. La dreptul familiei art 346 ->sanciunea e nulitate relativ ->de
unde diferena? regim matrimonial cu norme imperative! =>sanciuni
mai drastice
primar, de baz
- Aciunile n justiie pe care le poate exercita oricare dintre coproprietari
- 1.aciuni posesorii n contra unui ter care l-au tulburat n exerciiul
dreptului sau
- mpotriva unui alt coproprietar care ar exercita
acte de stpnire n mod exclusiv
- Aciunea posesorie nu poate fi exercitat cnd, anterior, ntre
coproprietari a intervenit un partaj de folosin
- Partaj =>contract prin care coproprietarii stabilesc modul n care vor
exercita folosina bunului
- Coproprietarii nu sunt proprietari exclusivi, ci detentori precari! - fa
de proprietari, posesori fa de teri
- =>aciuni n rspundere contractual
- 2. Aciuni petitorii oricare dintre coproprietari poate s exercite
aciunea n revendicare si actiunea negatorie fr a avea
consimmntul celorlali
- Aciuni petitorii ->se ntemeiaz pe dreptul de proprietate
- Urmresc recunoaterea dreptului de ctre instan
- Art 643 al(1) NCC -> aciunea n revendicare nu e act de dispoziie ->
se urmrete evitarea unei pierderi

Obs. Dac unul din coproprietari introduce aciunea n revendicare i

pierde,ceilali coproprietari pot introduce oricnd o alta (643 al (2)) nu exist autoritate de lucru judecat => nu sunt opozabile hotrrile
acordul tuturor plus denunare unilateral
Contractele de administrare a proprietii (art.644 NCC)
Coproprietarii pot s stabileasc - modul de exercitare a folosinei
- modul n care le vor reveni
fructele,beneficiile i sarcinile (derognd de la normele supleative)
- Prin excepie de la 641 i 642,
dreptul pentru unul sau mai muli proprietari de a ncheia acte juridice
cu privire la ntregul bun
Se pot face numai cu acordul tuturor coproprietarilor
Pentru opozabilitate fa de teri, dac e vorba de bunuri imobile -> CF
Prin derogare de la fora obligatorie a actului juridic, legea confer
fiecrui coproprietar posibilitatea de a denuna unilateral n orice
moment contractul (644 al (2)) => fa de el redevin aplicabile
normele supletive! - Fa de ceilali contractul i nceteaz existena
ncetarea coproprietii obinuite
Partajul , definiie - act juridic prin care se sisteaz starea de
coproprietar/indiviziune, n urma cruia fotii coproprietari vor dobndi,
n locul cotelor parte din drept, drepturi exclusive asupra unor pri
materiale determinate de bunul aflat anterior n coproprietate
Felurile partajului
convenional contract al coproprietarilor
Judiciar hotrre a instanei
Judiciar - cnd intervine? Cnd coproprietarii nu se neleg asupra
modului de mprire efectiv- alte situaii
Art.674 NCC -> e nevoie de capacitate de exerciiu deplin ->dac e
vorba de un numr ncuviinarea ocrotitorului legal plus autoritii
tutelare =>refuzul acordrii lor =>partaj judiciar
Dac unii coproprietari sunt abseni/nu i pot exercita voina =>partaj
judiciar
Aciune n partaj imprescriptibil extinctiv
Aciune nu n realizare, ci n transformarea unei situaii juridice!
Aciunile n realizarea dreptului sunt prescriptibile extinctiv
Convenii cu privire la suspendarea partajului forma autentica
Coproprietarii pot s stabileasc meninerea strii de coproprietate pe
o perioad de maxim 5 ani -> 673 NCC noutate - trebuie menionat
expres
Valabilitatea partajului - forma ad validitatem
Nu exist niciun text general care s impun o condiie de form =>
teoretic, principiul consensualismului
Dar 680 al (2) imobile partaj n form autentic
Conveniile de suspendare a partajului form autentic art 678 al
(4) => debitorul nu va putea ncheia convenii de suspendare ca s
fraudeze, ca s evite plata n credite

mobile dat cert opozabilitate fa de teri (probatorie vs

substanial)
Dat cert mijloc probatoriu, nu e un mijloc de opozabilitate a actului
juridic, ci a inscrisului probator
Imobile CF opozabilitate substanial
Partaj n natur (dac bunul e divizibil, poate fi fracionat) (1)
Prin atribuire ctre unul din coproprietari ceilali primesc sult (2)
Prin vnzare a bunului i mprirea sumei obinute ntre fotii
coproprietari (3) - act translativ de drepturi
(1) si (2) - nu sunt acte translative de drepturi
(3) - partajul devine un act translativ de drepturi
Art. 681 NCC acte ncheiate n condiiile legii -> cu consimmntul
celorlali
- partajul nu e un act translativ de drept, n principiu=>
coproprietarul care primete bunul integral e inut s respecte actele
juridice ncheiate anterior cu privire la bun
Art. 678al(2) NCC ceilali coproprietari au un drept de prezumie
naintea creditorului care vrea s execute silit cota parte a debitorului
Dreptul de preemptiune n NCC natur legal ->prevaleaz
ntotdeauna n faa celui contractual
- natur convenional
n VCC -> dreptul de preemiune natur legal
-> dreptul de prefolosin natur convenional
Art. 678 al (3) NCC Drept de urmrire al creditorului care are o
garanie real (drept real accesoriu) plus drept de urmrire al altor
creditori ->BUNUL COMUN
EX. antreprenor care administreaz sau conserv bunul comun
protejat
Totui, creditorul care NU are o garanie real, dar primete atributul
de urmrire prin acest articol ,nu are i atribut de preferin!!!
Art.679 NCC - De ce ar avea creditorii interes s intervin n partaj?
Dac debitorul vrea s fraudeze sau ca s aib grij ca ntre bunurile
care i rmn debitorului s existe bunuri care pot fi executate ulterior
- creditorii pot s atace partajul printr-o aciune paulian
(1562 NCC ) cnd partajul s-a fcut n lipsa lor
- s-a fcut fr a ine cont de opoziia
lor
Creditorii pot cere constatarea inopozabilitii fa de ei a actelor prin
care debitorul a ncercat s-i fraudeze
Efectele juridice ale partajului -> DOAR EX NUNC
NCC partajul produce efecte numai pentru viitor - nu are caracter
retroactiv
VCC partajul avea caracter declarativ => retroactiv => partajul
tergea toat perioada de coproprietate
De ce? Dreptul francez ->chestiune de fiscalitate
Din ce moment partajul produce efecte?
partaj judiciar -> de la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti

partaj convenional -> din momentul n care se ncheie convenia

fa de teri (imobile) - CF plus form autentic
Art. 680 NCC coproprietarii pot amna data de la care se produc
efectele (obligatoriu DUP introducerea actului)
Fa de teri nscriere n CF (imobile) al. 2
Art.683 NCC garania pentru eviciune/vicii ascunse se aplic regulile
contractul de VC
Garania n limita cotelor parti
vicii ascunse deficiene ale bunului care l fac inutilizabil
Ex. ai primit dreptul de proprietate de la un fals proprietar (ai fost
evins)
Art. 2386 p. 5 o ipotec legal care garanteazpe coproprietari pentru
a plata sultelor i a garaniilor creanei rezultnd din emiciune
ipotec legal imobiliar!
Aprarea dreptului de proprietate
VCC- nu erareglementat aciunea n revendicare
Aciunea are legtur cu dreptul procesual, numaterial???/
1. Aciunea de revendicare
2. Aciunea negatorie plua aciunea confesorie dezmembrminte
3. Aciunea n grnituire
4. Aciunea n strmutare de hotare aciune posesorie

1. Actiunea in revendicare
= actiunea reala petitorie prin care proprietarul cere instantei constatarea dreptului sau de
proprietate si in consecinta obligarea paratului la restituirea posesiei bunului litigios
Obs.:
Hotararea pronuntata de insnta nu este datatoare de titlu de proprietate, doar il constata
ca existent in patrimoniul reclamantului.
Nu este o actiune in constatare, ci este o actiune in realizarea dreptului pentru ca
instanta nu s margineste sa constate existenta dreptului de proprietate, e se il obliga pe
parat sa restituie posesia [ca stare de fapt].
Finalitatea actiunii in revendicare este exact aceeasi ca la actiunea posesorie =>
restituirea posesiei ! Actiunile se deosebiesc prin cauza lor:
Actiunea in revendicare reclamantul invoca calitatea sa preexistenta de
proprietar (isi intemeiasa pretentiile pe o stare de drept)
Actiunea posesorie dreclamantul isi intemeiasa pretentiile pe o stare de fapt
2. Actiunea negatorie
= actiunea prin care reclamantul cere instantei sa constate calitatea sa de proprietar asupra
bunului litigios si in consecinta sa il oblige pe parat sa inceteze eercitare in fapt a unui
dezmembramant al proprietatii asupra bunului litigios deoarece paratul nu este titular al
dreptului pe care vrea sa il exercite.
Comparatie:
Actiunea in revendicare reclamantul a fost deposedat, paratul eercit o posesie sub
nume de proprietar

 Actiunea negatorie reclamantul a fost tulburat, paratul nu exercita o posesie sub

nume de proprietar, ci sub nume de titular al unui dezmembramant al proprietatii
-sfera de aplicabilitate diferita
-are caracter mobiliar, de cele mai multe ori despre servituti
Probatiunea in actiunea negatorie:
-ce trebuie sa probeze reclamantul? la fel ca la actiunea in revendicare, reclamantul va fi
tinut sa probeze doar calitatea sa de proprietar. De ce? odata predat dreptul de proprietate, se
prezuma ca fiind liber de sarcini => sarcina probei este rasturnata.
Obs.: actiunile in revendicare si negatorii ar putea fi introduse alternativ cu actiunile
posesorii.
Actiunea confesorie (10 ani)
=actiuni reale petitorii orin care se protejeaza drepturi reale principale, dezmembraminte ale
dreptului de proprietate (echivalentul revendicarii in materia dezmembramintelor)
Actiunea in revendicare
Probatiunea:
Imobile: art 565 NCC proba se face cu extractul de CF; art 900 NCC prezumtia de
proprietate care functioneaza in favoarea proprietarului tabular
Mobile: art 919(3) NCC posesia prezuma calitatea de proprietar al posesorului
prezumtie realtiva, rasturnabila prin proba contrara
Obs.: in materia dreptului de proprietate, proba este libera orice mijloc probant.
Efectele admiterii actiunii in revendicare art 566(1) NCC
Restituire
Despagubiri
o Daca a facut sa piara bunul
o Daca a instrainat bunul art 563(4): de ce? ex.: daca intraineaza bunul in
timpul procesului
- Poti opta sa primesti despagubiri in locul bunului
- Sunt reglementari de CF care permit subdobanditorului, in anumite conditii (BC), sa
pastreze bunul (si la mobile exista un mecanism similar posesorul de BC)
- De ce e relevant? actiunea in revendicare se poate introduce oricand, se pot implini
termenele care opereaza in reglementarile de CF
- Art 566(6) drept de retentie (drept de retentie mobiliar, nu imobiliar) al paratului
asupra produselor, nu asupra bunului revendicat (art 567 fructe si producte)
- Art 2339(1) lit b) daca dreptil de retentie e imobiliar, nu confera privilegiu (drept de
urmarire si preferinta)
3. Actiunea in granituire
= actiunea prin intermediul careia oricare dintre proprietarii unor terenuri invecinate are
posibilitatea de a-si realiza pe cale judiciara dreptul de granituire
-act de administrare si ea poate fi exercitata doar cand exista doua terenuri alaturate, in
proprietate privata,cu proprietari diferiti si linia de demarcare dintre terenuri nu a fost
stabilita anterior pe care judiciara / conventionala
-poate di exercitate si de titularii altor drepturi reale - ex: uzufructuarul

-actiunea in granituire nu pune in discutie calitatea de proprietar a persoanelor care au

calitatea de parat / reclamant
Obs.: Ambele parti au atat calitatea de reclamant, cat si cea de parat.
-pornind de la faptul ca hitararea prinuntata se limiteaza la stabilirea limitei (fara a se pune in
discutie calitatea de proprietar), hotararea nu are autoritate de lucru judecat intr-o viitoare
actiune in revendicare intervenita intre aceleasi parti
Ex: A muta gardul in terenul lui B. B da in judecata spunanad ca nu acolo e granita
exemplu de actiune in revendicare ! actiunea poarta asupra unei fasii de teren, limita era deja
stabila! B poate introduce o actiune posesorie => actiune in stramutare de hotar.
4. Actiunea in stramutare de hotar
-odata stabilita linia de demarcatie dintre terenuri, unul din proprietari muta semnele de
demarcatie in interiorul terenului alaturat

Fiducia
VCC
Nu exista o reglementare a fiduciei
Drept civil tot ce nu e interzie e permis, totusi, tot nu era voie fiducia
A aparut in dreptul roman, in epoca medievala = substitutii fideicomisare (bunuri
imobile transmise din tata in fiu, cu obligatia de pastrare in patrimoniu si de
transmitere mortis causa
CCv francez au interzis aceste substitutii => datorita asimilarii, CCv francez
interzicea fiducia (interzicea doctrinar doar, nu eista nici o reglementare expresa)
CCv roman, fiind o copia celui francez, a preluat ideea fara a exista vreo reglementare
expresa
In Romania au existat niste mecanisme care incercau sa substituie fiducia
NCC
- art 773(9) : preluare din CCv francez, care s-a schimbat si el de-a lungul timpului
- obs.: administrarea bunurilor altuia (art 1792) e preluata din CC din Quebec (de
inflenta Commonlaw) => constradictii intre cele doua parti!
- In sistemele Commonlaw dreft mecanisme doarte accesibile => teama de
concurenta => inca un motiv pentru care s-a introdus fiducia in Franta
FIDUCIA = operatiune juridica prin intermediul careia o persoana, numita constituitor,
transmite unei alte persoana, numita fiduciar, unul sau mai multe drepturi patrimoniale
determinare, prezente sau viitoare, insotite de un ansamblu de obligatii care restrang exercitiul
drepturilor respective
-de regula, intre aceste obligatii se regaseste si aceea ca fiduciarul sa transmita drepturile
respective catre beneficiarul fiduciar dupa exeutarea contractului
-presupune intotdeauna un scop determinat, in vederea caruia se realizeaza transmisiunea
drepturilor catre fiduciar
Ex: BT fiducia poate fi folosita ca o garantie pentru luarea unui credit BT intra in posesia
bunurilor respective pe toata durata creditului. Daca la final isi achita creditul va inapoia
bunurile primite ca fiducie. Ce avantaje sunt pentru BT? adminsitrare proprie =>risc ca
debitorul sa scada valoarea bunurilor sale si risc sa intre in concurs cu alti creditori.

-doua variante ale fiduciei (art 774)

1) Contract ad validitatem in forma autentica
2) Prevedere legala (eventuale legi speciale care saintervina)
-presupune 3 calitati:
i.
Constituitar cel care transmite drepturile
ii.
Fiduciar cel care dobandeste drepturile
iii.
Beneficiar cel care, dupa executarea fiduciei, va primi drepturile respective
i.
Orice persoana cu capacitate de exercitiu [PJ art 776(1)]
ii.
Fiduciar stabiliti limitativ la art 776(2) si (3). Fiduciarul are drepturi doarte largi
=> e nevoie de o entitate cu ample aptitudini de gestionare
iii.
Beneficiarul fiduciei art 777 o terta persoana, constituitorul, fiduciarul
-opozabilitatea fiduciei - ?????
Obs.:
Pentru drepturile reale imobiliare CF
Prinintermediul fiduciei se face o transmisiune cu titlu particular, deci se transmit
bunuri / drepturi determinate
Prin efectul fiduciei, patrimoniul fiduciarului se ca gasi divizat deoarece toate
drepturile patriminiale transmise de constituitor vor face parte dintr-o masa
patrimoniala distincta => masa bunuri proprii + masa autonoma fiduciara =
patrimoniul fiduciarului.
Relevanta: bunurile proprii nu vor putea fi urmarite de creditorii constituitorului (ale
fiduciarului) sau de creditorii personali ai fiduciarului ( ale constituitorului) art 786.
Obs.:
Fiducia nu va putea sa lipseasca de eficacitate eventualele garantii reale supra
bunurilor transmise, constituite inaintea inchiderii contractului de fiducie => creditorul
ipotecar va putea sa-si realizeze creanta doar din bunurile din fiducie.
NCC precipeaza ca creditorii constituitorului pot sa exercite dreptul de urmarire daca
se anuleaza contractul de fiducie prin notare judecatoreasca. Este un text redactat
defectuos, nu exista drept de urmarire la creditorii chirografari, dar nici nu e nevoie,
pentru ca bunurile sunt in patrimoniul constituitorului.
Ipoteza in care constituitorul incearca sa fraudeze un creditor, incercand sa evina
insolvabil prin constituirea unei fiducii daca creditorul demonstraza ca fiducia s=a
realizat in frauda lui, poate cere insintei pronuntarea inopozabilitatii contractului de
fiducie fara de el (actiunea pauliana)
Este fiducia similara unei transmisiuni a dreptului de proprietate?
- fiduciarul ar putea acea aceleasi prerogatica ca si tutularul drepturilor respectuve
- totusi, desi fiducia e o transmisiune, e diferit! Proprietatea fiduciara nu e o proprietate in
sensul clasic al cuvantului
Drepturile fiduciare se transmit pentru un scop determinat => fiduciarulnu poate folosi
bunul decat in limitele acelui scop
Fiduciarul are obligatia ca la finalul contractului sa transmita drepturile beneficiarului
=> proprietate NU e perpetua, ea are caracter temporar

 Dreptul de proprietate este un drept exclusiv si are o valoare patrimoniala care se

regaseste in grupul general al creditorului (valoare economica)
- La fiducie corect ar fi sa spunem ca se transmit doar prerogativele dreptului de
proprietate, nu se transmite proprietatea ca valoare economica, ca la transmisiunea
proprietatii
- => fiduciarul nu va putea fi urmarit niciodata de creditorii lui din bunurile care fac
obectul fiduciei
Obs.: fiduciarul e mai degrba un primar decat un proprietar (are o serie de prerogative
necesare atingeri scopului).
Art 784
- De principiu, fiduciarl primeste toate prerotgativele, constituitorul sau beneficiarul
neavand nici o putere (au putere de control)
- Se potr restrange drepturile fiduciarului prin contract , ex: acte de dispozitie pe durata
fiduciei
- Chiar daca puterile sunt restranse, aparenta putereilor e deplina
Art 779
- Durata transferului nu poae depasi 33 ani b)
- e) beneficiar determinar / determinabil regulile care permit determinarea acestuia
Obs.: nu e nevoie de consimtamantul beneficiarului la inchiderea contractului
- f) scopul fiduciei si intinderea puterilor de administrare
Art 789
- singura consecinta a consimtamantului beneficiarul dupa acceptarea de catre
beneficiar fiducia NU mai poate fi revocata/denuntata de constituitor => e necesar
acordul beneficiarul (substituit de instanta)

Modurile de dobandire a proprietatii

VCC

uzucapiune doar la imobile

dreptul de proprietate + dezmembramintele lui => ce se putea uzucapa?
Uzucapiunea era un efect al posesiei
Uzucapiunea avea un efect retroactiv (ex tunc)
Efectul uzucapiunii nu se producea de drept, ea trebuia invocata
U30 posesie utila + durata de 30 de ani, neintrerupta
U10-20 posesie utila + durata de 10-20 de ani +just titlu (translativ de proprietate cu
titlu particular provenit de la un neproprietar) + BC (trebuia sa existe cand incepea
uzucapiunea)
Cursul uzucapiunii incepea cand posesorul avea corpus + animus

NCC
Uzucapiunea etratabulara = mijloc de furnizare a titlului necesar pentru intabularea in
CF a drepturilor reale imobiliare principale
Va face posibila dobandirea proprietatii si a dezmembramintelor ei
Efect al posesiei => posesie utila si exercitata neintrerupt timp de 10 ani
Imobile neinscrise in CF termenul curge din momentul dobandireii posesiei efective
asupra bunului

Imobile inscrise in CF termenul de 10 ani poate incepe sa curga doar din momentul
in care proprietarul tabular decedeaza (isi inceteaza existenta / din momentul in care
proprietarul tabular renunta la dreptul de proprietate, iar actul de renuntare e inscris in
CF)
Cand posesia intra in coliziune cu posesia tabulara, va avea preferinta posesia tabulara
Efectul sau : nu duce la dobandirea dreptului de proprietate furnizeaza doar un titlu
in temei juridic in baza caruia posesorul va putea cere intabularea sa ca prprietar =>
instabulare = dobandirea proprietatii ex nunc
Ex: daca succesorii nu se inscriu in CF => incepe termenul de uzucapiune, daca ei is
insciu dupa 2 ani in CF dreptul, uzucapiunea nu mai poate functiona
(adevaratul proprietar) uzucapiunea tabulara = mecanism juridic prin intermediul
caruia dreptul real imobiliar inscris, intabular in CF in lipsa unei juste cauze se va
sonsolida, in sensul ca intabularea nu va mai putea fi contestata dupa trecerea
intervalului de timp reglementat legal (5 ani + BC la inscriere + posesie utila)
Existenta uni intabulari a proprietatii / a unui dezmembramant, realizata in lipsa unui
temei jurudic care sa o justificee titlu ulterior dispare
Posesie tabulara pe o durata de minim 5 ani din momentul inscrierii + BC la
momentul inscrierii dreptului sau + posesie neviciata
Atentie! chiar a dobandit ca un proprietar, dar titlul lui nu produce efecte juridice (nu
e valabil si eficace) dobandirea se face de la adevartul proprietar. Daca ar fi dobandit
de la un neproprietar, ar fi cazut sub incidenta prescriptiei actiunii in rectificare.
prin uzucapiunea tabulara nu se dobandeste proprietatea => efectul e similar cu cel al
unei prescriptii etinctive => se stinge dreptul la actiunea in reducerea inscrierii facute
fara just titlu
Obs.:
la uzucapiunea extratabulara fostul posesor dobandeste proprietatea in mod originar
de ce e relevant? pentru ca e posibil ca fostul proprietar sa fi grevat bunul cu
sarcini, or, noul proprietar dobandeste proprietatea libera de orice sarcini
la uzucapiunea tabulara dupa 5 ani, va ramane avand-cauza? NU! e tot un mod de
dobandire originar, nu de o transmisiune termenul de 5 ani e un termen in care sa se
prescrie actiunea in anularea titlului, oricand se va putea constata nulitatea titlului!
Titll insa subzista, nu pentru ca s-a vindecat, ci pentru ca perioada de 5 ani a furnizat
un nou titlu dobandirea, originara, se face ca prin efectul intabularii
termenele de 5 si 10 ani termene de prescriptie => ambele sunt susceptibile de
suspendare si intrerupere.

Modurile de dobandire a proprietatii mobiliare

Ocupatiunea = mod de dobadirea a proprietatii mobiliare
-prin ocupatiune poti dobandi exclusiv proprietatea
-mod de dobandire originar (proprietate se dobandeste libera de orice sarcini)
-conditii:
1) bun mobil corporal
2) bun fara proprietar nu a avut niciodata / a fost abandonat (sau proprietarul renunta la
dreptul sau)

3) bunul trebuie luat in posesie, cu intentia posesorului de a se considera titular =>

animus + corpus
obs.:
bunurile din circuitul civil sunt susceptibile de a fi proprietate privata, nu sunt
proprietate privata
nu se pune in discutie BC a posesorului, fiind inrelevant daca el considera ca bunul a
fost abandonat, desi el a fost de fapt pierdut
Art 941 (3) fictiune judiciara bunuri de valoare foarte mica => bunuri asimilate bunurilor
fara proprietar
Art 942 termen de 6 luni termen de decadere
Art 946 drepturile asupra tezaurului gasit eista proprietar! (nu e vorba de ocupatiune) , dar
fie nu poate dovedi, fie nu doreste. Nimeni nu vine sa revendice in calitate de proprietar
bunul.
Posesia de BC abunurilor mobile [ art 935, 936, 937]
Art 935
- posesia mobiliara realizeaza publicitatea proprietatii mobiliare asigura opozabilitatea
drepturilor reale principale => primul dobanditor care va fi pus in posesie va face
opozabilitatea fara de terti dreptului sau de proprietar
- buuri corporale ! (doar acestea sunt susceptibile de posesie)
At 1782 simiar 2 drepturi de creanta care nu pot coexista => lit c). Legiutoroul foloseste
posesia si pentru o creanta in legatura cu un bun pentru opozabilitate
Art. 2482 (1),(2) publicitatea gajului, drept real mobiliar accesoriu posesia- mijloc de
publicitate
Art 2423
- ipoteci mobiliare, inscrise in arhiva electronica
- limitele opozabilitatii asigurate prin pozesie daca exista un mijloc de publicitate
legal, acesta va fi superior efectului posesiei
Obs.: La origine, a fost o regula de probatiule Posesia mobiliara valoreaza proprietate =>
valoreaza = prezuma si confera
Art 935
posesorul actual vs. Autorul sau => litigiu, autorul revendica de la posesor bunul
litigios (sustinand ca l-a facut doar detentor precar). Daca nu exista titlu care sa
probeze transferul dintre cei doi / raportul juridica eistent, se aplica art 935, care
functioneaza in favoarea posesorului.
Intervine cand prezumtia de la art 919 e deja rasturnata
Art 937
Intervine cand art 935 nu mai este suficient (autorul era neproprietar => nu a putut
dobandi proprietatea)
Conditii de aplicabilitate:
i.
Bun mobil corporal determinat (nu se aplica universalitatea) sa nu fie
accesoriu al unui bun mobil (ar prelua regimul juridic al bunului principal)

ii.

iii.
iv.

v.

Persoana care invoca art 937 sa aiba posesie utila asupra bunului + efectiva =>
efectul lui 937 se produce doar de la momentul la care posesorul are corpus si
animus => de aceea nu se aplica detentorilor precari
Bunul mobil a fost dobandit in urma unui AS incheiat cu un neproprietar
singura ipoteza de aplicabilitate a lui 937
BC a posesorului - convingerea eronata a posesorului ca a inchieat AS cu
adevarul proprietar al momentului (eroare neculpabila, legitima, scuzabila)
tertul e in eroare datorita stapanirii de fapt pe care o exercita posesorul => daca
exista alte mijloace de publicitate, BC nu mai functioneaza (ex: talonul la
autovehicul)
Existenta unui just titlu nu se aplica 935! Conditie distincta de BC in cazul
art 937 => just titlu putativ nu este suficient ca art 937 sa se aplice. AS
translativ de proprietate cu titlu particular ( bunuri determinate, provenite de la
un neproprietar).

Obs.:
Data certa intereseaza cand exista drepturi concurente
Mod originar de dobandire a proprietatii la art 937 (posesia de BC mobile)
Art 628 tertul dobandeste proprietatea, desi exista clauza de inalienabilitate
asupra mobilului (al 2) al (3) daca nu sunt indeplinite poate functiona 937.
vi.

Alin. 1 adevaratul proprietar sa fie desesizat in mod voluntar de bunul sau

(nu e abandon) =>
o Bunul e dat in detentie precare unei alte persoane si aceasta il
instraineaza
o Act de toleranta toleratul instraineaza cu titlu oneros bunul,
adevaratul proprietar instraineaza bunul, dobanditorul reinstraineaza,
contractul I e desfiintat retroactiv => dobandire de la un neproprietar
Alin. 2 si 3 bun mobil pierdut sau furat => termenul de 3 ani curge de la
momentul in care bunul e pierdut sau furat nu e termen de prescriptie!, termenul
poate curge integral inainte ca posesorul sa il dobandeasca efectiv (pierdut in 2011,
vandut in 2015, candva a fost gasit)
Art 2548 -2550 : termenul de decadere nu esre supus suspendarii si intreruperii.
Art 937 (3) drept de retentie al posesorului (2495 si 2339 (1) lit. b) privilegiu mobiliar
special

Dobandirea fructelor prin posesia de buna credinta

Conditii:
1) Cel care dobandeste fructele sa aiba posesia asupra bunului frugifer
2) Sa fie de BC la momentul perceperii fructelor (prin plata)
Art 948 (2) plata anticipata => posesorul trebuie sa remana de BC pana la data scadentei
Art 948 (3) conditiile se regasesc la art 901. La bunuri frungifere inscrise in CF, BC trebuie
sa fie intemeiata pe un just titlu (nu putativ) cu existenta reala (altfel nu s-ar fi putut face
intabularea)

Art 948 (1) BC va putea a fie intemeiata si pe un just titlu putativ

Art 939 uzucapiunea in materie mobiliara. Termenul este de 10 ani. Posesia sa fie utila,
bunul sa nu poata fi dobandit prin ocupatiune sau prin aplicarea lui 937.
Accesiunea = mod de dobandirea a proprietatii , care intervine atat in materie imobiliara, cat
si in materie imobiliara mod de dobandire originar.
-mod de dobndire cu titlu oneros => beniciarul accesiunii va trebui sa il despagubeasca pe cel
care a pierdut proprietatea
- exclusiv dreptul de proprietate (ca la ocupatiune)
- accesiune imobiliara naturala si accesiune imobiliara artificiala
- accesiunea artificiala presupune unirea a doua bunuri, unul principal si unul accesoriu care
este incorporat sau alipit bunului principal, fara a-si pierde individualitatea
- bunul principal e intotdeauna un teren
- bunul accesoriu e o lucrare, plantatie, constructie
Ip.1 : proprietarul unui teren realizeaza pe terenul sau o lucrare cu materiale apartinand unui
tert => NCC: doar aici functioneaza accesiune!!!
Ip. 2: un tert construieste cu materialele proprii pe terenul altuia => proprietarul terenului va
dobandi proprietatea constructiei doar de la momentul intabularii in CF.
Dezmembramintele dreptului de proprietate privata
-dezmembrarea proprietatii nu vine din dreptul roman (drepturile reale erau vazute ca
raporturi reale intre persoana si bun)
-sec. XVI proprietatea suma acestor drepturi distincte
Consecinte:
1) Dezmembrare a proprietatii cand e vorba de bunul altei persoane
2) Bunul nu devine strain de proprietar ca in dreptul roman
-ce caracter au dezmembramintele? Real? Personal?
NCC
Aduce denumirea de dezmembraminte pentru prima data
VCC reglementa numai uzufructul, uzul, abitatia si servitutea, nu si superficia (desi
exista in doctrina si anterior) cum a aparut?
SUPERFICIA
VCC toate lucrarile, constructiile, etc sunt proprietatea proprietarului terenului =>
prezumtie relativa => astfel s-a admis existenta superficiei (dreptul de proprietate asupra
constructiei + un drept de folosinta asupra terenului)
Dreptul de superficiei depindea de exsitenta plantatiei, constructiei (nu puta exista nici
inainte, nici dupa neexistenta acestora)
Obs.: Legea veche se aplica superficiilor constituite inainte de 1 octombrie 2011.
NCC a admisposibilitatea invocarii superficiei chiar inainte existentei lucrrilor => 2
posiilitati de constituire a superficiei
1) Lucrarea deja existenta (renuntare la a invoca accesiunea)
2) Lucrarea inca nu a fost edificata, dar umreaza sa fie edificata

Art 693(4) se aplica doar primei situatii => in consecinta legislatia ar trebui ca in ambele
cazuri sa nu se poata invoca accesiunea
Caracterele dreptului de superficie
- drept real => susceptibil de renuntare
- actiuni posesorii, in revendicare, etc
- are vocatie spre perpetuitate? NCC a ales sa se faca drept temporar
- art 694 <99 ani, cu posibilitatea prelungirii
- cine ar cumpara un bun de care nu se poate decat dispune? Ce creditor ar accepta ca
garantie? (proprietarul terenului nu are decat dispozitia)
Moduri de dobandire
- AS
- Uzucapiune
- + alte moduri prevazute de lege
Obs.: drept mobiliar => supus regulilor de inscriere in CF (uzucapiune tabulara si
extratabulara)
Dispozitia materiala
- Daca dreptul de superficie s-a infiintat in prezenta constructiei, superficiarul nu poate
modifica structura sa; daca a fost demolata, poate sa reconstruiasca, dar pe structura
initiala sanctiunea proprietarul poate cere in termen de 3 ani incetarea dreptului de
superdicie sau repunerea in situatia initiala (art 695)
- Daca superficia s-a constituit anterior ridicarii constructiei trebuie sa se tina cont de
ceea ce prevad partile, faca partile nu stipuleaza, trebuie sa se aiba in vedere suprafata
terenului afectat superficiei
- Dreptul de superficie nu se sterge prin pieirea constructiei, decat daca partile prevad
altfel => nu eista nici un raport de accesorialiltate intre dreptul de proprietate asupra
constructii si dreptul de superficie !
Obs.: monopol de exploatare a fondului? interior da, s-a admis.
Moduri de stingere a dreptului de superficie (art 698)
- Consolidare (reunirea calitatii de superficiar cu cea de proprietar al terenului)
- Pieirea constructiei DOAR in cazul in car partile prvat prin conventie (art 701)
- Expropriere
- Renuntare
- Superficia nu inceteaza prin verificare (??)
- La expirarea termenului (art 699)
Obs.:
Actiunea confesorie inmprescriptibila! (diferenta fata de celelalte
dezmembraminte) art 696. Se apara dreptul de a reconstrui, reedifica, faca
constructia a fost demolata.
Art 699(1) proprietarul terenului devine si proprietarul constructiei la expirarea
termenului prin accesiune, in absenta unei stiplatii contrare => se exclude
posibilitatea demolarii constructiei pe cheltuiala sa => derogare de la regulile
accesiunii
Daca valoarea constructiei >/= valoarea terenului, cand superficia a fost constituita
inainte de edificarea constructiei, proprietarul imobilului poate fi obligat de
proprietarul terenului sa cumpere terenul la valoare de circulatie pe care ar fi avut-

o terenul daca nu exista constructia. Daca proprietarul imobilului refuza, ridica pe

cheltuiala sa.
In principiu, nu eista modificari esentiale la celelalte dezmembraminte modificari la
uzufruct (art 703). Definitia uzufructului din NCC e problematica pentru ca nu se
mentioneaza caracterul real si caracterul esentialmente temporar (art 708).
-se pote constitui uzufruct in favoara mai multor persoane concomitent sau succesiv (va inceta
la moartea ultimului uzufructuar)
-drept cesibil sau incesibil? VCC:
- doctrina considera ca era incesibil
-adarea beneficiului se ceda un drept personal, nu un drept de uzufruct
-Cand inceteaza uzufructul? Pe durata de viata a noului sau a vechiului uzufructuar?
discutabil.
- NCC Art 714 se poate ceda, cu precizarile care se fac la alineatele urmatoare. Art 714 se
aplica la toate modurile de dobandire, indiferent de momentul instituirii, cu eceptia conventiei
- art 70 din Legea de aplicare la uzufructul constiuit prin conventie ulterriaore NCC se
aplica art 714; pentru uzufructurile constituite inainte de 1 oct, uzufructul e incesibil (cele
constituite prin conventie)
Domenii de aplicare
Poate fi stabilit asupra:
o Bunurilor corporale / incorporale
o Universalitatii de fapt / de drept
o Drepturi de creants
Obs.:
La bunurile necorporale, e greu de determinat natura juridica a dezmembramantului.
Uzufructul este folosit ca tehnica de evitare a unor probleme fiscale (l persoane
juridice)
Regimul juridic al uzufructuarului
Prerogative referitoare la utilitatea bunului
Prerogativa de a-i conserva substanta ( in dreptul roman = prezentarea existentei
bunului; ulterior = prezervarea imaterialitatii bunului, ca forma; destinatia conferita de
titular)
Respectarea folosintei, destinatiei bunului
Jus utendi este extins si la accesoriile bunului este tinut sa respecte si servitutile
aservite fondului
Art 724 eceptie de la obligatia uzufructuarului de a pastra destinatia bunului =
crestere a valorii / nu se aduce nici un prejudiciu propr
Obs.: prezumtie ca isi va creste valoarea (ce alt interes ar avea daca nu profitul?) =>
problema pentru ca ar putea fi vorba de orice caz! => solutia interpretarea in sens
restrictiv (daca exista indoiala nu se poate aplicaa ceasta exceptie)
jus utendi direct / prin altul (poate incheia?)
opozabilitate NCC (inovatie) art 715 formalitati de publicitate imobiliara
opozabile nudului proprietar la finalul uzufructului (deces PF, incetare PJ) termen de
3 ani de la expirareauzufructului pe aceasta cale. Termenul de 3 ani nu poate fi depasit.
Prelungire a contractelor de locatiune (arenda, inainte de expirarea lor). (la locatiune
opozabilitatea e timp de 6 luni, iar la arenda de 1 an?)

 Locatiunile nu pot dura mai mult de 3 ani de la stingerea uzufructului pe aceasta cale
Obligatiile uzufructuarului
a) obligatii inainte de intrarea in folosinta
obligatia de a intocmi uninventar al bunurilor mobile
obligatia de a intocmi un inventar care constata situatia bunurilor imobile
probe cu privire la continutul obligatiei (nu sunt obligatii propter rem, sunt obligatii
stabilite de lege, cu caracter de contradictorialitate, incheiata in prezenta amandurora;
daca nu se prezinta, dupa modificare, si nudul proprietar poate intocmi aceste
documente)
oferirea de garantii :
o sanctiune: nu va putea intra in folosinta bunului si nu se va putea bucura de
fructe => el va putea obtine dobanzi
o daca le ifera cu intarziere: va avea dreptul de a primi fructele civile, nu si cele
industriale si naturale
o nudul proprietar poate numi un administrator
b) obligatii in timpul uzufructului
obligatia de a conserva substanta bunului => instiintarea nudului proprietar cu
privire la orice uzurpare externa si cu privite la orice reparatii mari ce se cuvin
a fi facute
obligatia de a suporta cheltuielile privind litigiile referitoare la folosinta,
cheltuielile obisnuite si cele legate de perceperea si culegerea fructelor
c) obligatii dupa terminarea uzufructului
obligatia de a restitui bunul in starea in care l-a primit (cu tot cu imbunatatiri)
despagubirea proprietarului daca bunul a pierit sau a fost deteriorat din culpa
sa
Situatia juridica a nudului proprietar
prerogativa dispozitiei asupra bunului (jus abutendi) prorietarul are dreptul la
productele bunului (practic, doar productele care nu aduc atingere dreptului la
uzufruct, care nu se obtin cu o activitate umana) dpdv material
posibilitatea de a instraina proprietate si de a o greva dpdv juridic
obligatii la constituirea uzufructului obligatia de predare de a lasa nu este
obligatie reala insarcina proprietarului
pe parcursul uzufructului, nudul proprietar trebuie sa suporte cheltuielile legate de
proprietate si de litigiile privind proprietatea
lex impertecta nu se sanctioneaza in nici un fel neindeplinirea obligatiei de a efectua
reparatiile mari , cu o singura exceptie art 730
NCC daca uzufructuarul acopera cheltuielile din fonduri proprii, nudul proprietar e
obligat in termen de 1 an sa restituie contravaloarea lor
La incetarea uzufructului restituirea contravalorii reparatiilor mari, a dobanzilor (dca
uzufructul e cu titlu oneros)
Art 716 - nudul proprietar nu datoreaza uzufructuarului contravaloarea imbunatatirilor
si a lucrarilor care au sporit valoarea bunului

Totusi, exceptie daca acestea au fost necesare sau daca au fost efectuate cu acordul
nudului proprietat si au sporit valoarea bunului
Obs.: pentru lucrarile autonome se aplica regulile de la accesiune (uzufructuarul
constructor de RC)
Stingerea uzufructului
Cauze generale:
o Desfiintarea actului constitutiv
o Renuntare la dreptul sau (cu respectarea formalitatilor)
o Consolidare (reunirea celor 2 calitati in aceeasi persoana)
o Decesul uzufructuarului PF, incetarea PJ
o La expirarea duratei pe care a fost constituit uzufructul
o Prin verif, spre deosebire de superficie (verif de 10 ani in NCC pentru uzufructul
initiat dupa 1.10.2011)
Obs.: pieirea bunului => uzufructul se stinge => subrogatie reala cu titlu particular,
uzufructul se stramuta asupra despagubirilor sau creantei.
o Ca urmare a abuzului mod de stingere care opereaza la cererea nudului
proprietar; creditorii uzufructuarului por sa impiedice acest lucru daca ofera
garantii pe viitor / daca se angajeaza sa repare prejudiciul. Sanctiunea abuzului de
folosinta este stingerea uzufructului sau preluarea uzufructului de nudul proprietar
cu obligatia nudului proprietar de a-i plati o renta uzufructuarului.

Uzul si abitatia
Diminutive ale uzufructului
Abitatia = dreptul de uz cu privire la o locuinta
Drepturile de uz si abitatie sunt incesibile caracterul personal este mult mai pronntat
ca la uzufruct folosirea strict in interes personal
Dreptul succesoral dreptul de abitatie al sotului supravietuitor, pana la partaj, dar nu
mai mult de 1 an
Servituti (art 755) se transmit odata cu proprietatea
sarcine acare greveaza un imobil pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt
proprietar
a. Consecinte:
o Servitutea este un raport funciar, intre imobile => numai imobilele prin natura lor
(nu si cele prin destinatie, cele incorporale, cele mobile, arbori?) sunt susceptibile
de servituti
o Servitutea nu se poate asocia unui fond de comert (instantele au aproeciat ca, in
aceste cazuri, servitutea greva imobilul care gazduia activitatea de comert =>
trebuie verificat daca fondul de comert si propri?
o Bunurile din domeniul public nu sunt susceptibile de servituti (in teorie, dar
discutia ramane deschisa)
b. Prezenta a cel putin 2 imobile => servituti de salubritate, mediu,etc nu sunt
veritabile servitutii pentru ca nu exista fond dominant
Pot exista mai multe fonduri aservite si dominante in acelasi timp

c. Trebuie sa existe doi proprietari distincti separarea in plan juridic a celor doua
fonduri
Regula nu este absoluta proprietarii nu trebuie sa fie exclusivi
d. Este o sarcina care greveaza bunul imobil, nu este impusa persoanei titulare a
fondului aservit
Este un dezmembramant al proprietatii si se transmite odata cu proprietatea
e. Este stabilita pentru uzul si utilitatea fondului dominant nu e o servitute cand e
vorba de folosul personal, de placerea personala, de agrement (ex: plimbare, barca
pe lac)
Totodata, se exclude ideea de servitute cand folosul e personal, nu si utilitatea
fondului ( ex: trecerea pt a ajunge la un cuptor)
Natura juridica a servitutilor
- Incoerenta a legiuitorului
- Art 759 obligatii ale fondului aservit contradictie cu insasi definita din art 755(1)
- Exista mai multe teorii cu privire la natura servitutilor:
Sunt dezmembraminte => nu pot consta decat in obligatia de a suporta
Nu sunt dezmembraminte (in dreptul francez) => servitutea poate sa contina
orice fel de obligatie, pentru ca este o obligatie reala
- Prin actul de stabilire a servitutii, proprietarul fondului aservit isi poate lua obligatii, in
plus, fara ca acestea sa faca obiectul servitutii (ex: obligatii de intretinere, conservare)
- Obs.: susceptibil de inscrere in CF, de renuntare sau abandon, fiind un drept real
- Este un drept perpetuu (cu vocatie spre perpetuitate, dar poate fi constituit si pe o
perioada determinata)
- Poate sa incetese prin neuz (spre deosebire de prorietate)
- Este un drept indivizibil ( in caz de coproprietate si partaj)
Moduri de constituire a servitutilor
VCC prin titlu, uzucapiune si destinatia proprietarului
NCC dispare modalitatea de constituire prin destinatia proprietarului
- Uzucapiune extratabulara si numai in cazul servitutilor pozitive (impun dreptul de a
suporta_
- Servitutile negative nu sunt susceptibile de dobandire decat prin titlu
Obs.: a se tine cont de CF atunci se constituie in fapt servitutile, in baza celor de mai sus
- Art 625-627 VCC servituti continue si aparenta; servituti aparente, dar necontinue.
In baza art 627, pentru a dobandi servitutea, titlul care constituie servitutea trebuie sa
nu contina o clauza contrara.
Moduri de stingere a servitutilor
- Neuzul de 10 ani e suficient pentru a stinge servitutea (30 ani in VCC)
- Disparitia oricarei utilitati a acesteia noutata in NCC
- Rascumpararea servitutii (art 722) [dispozitie vadita]
Obs.: nu exista o modalitate de stingere a dreptului de servitute, daca beneficiarul
servitutii abuzeaza de dreptul sau => daune in natura, repararea prejudiciilor cauzate.

SISTEMUL DE CARTE FUNCIARA

Romania:

- Decretul-lege 115/1958 aplicabilitate locala (norma legala care nu viza decat regulile de
CF, care facusera parte din festul Imp. Austro Ungar)
- Legea 7/1996 modificata pana in 2011, cand NCC revine la Decret, ca reglementare =>
preia in mare masura texxtele de lege eistenta in Decretul 115
- deci, NCC nu inoveaza, ci revine la reglementarea din decret
- in prezent, odata cu NCC, avem 2 legi aplicabile:
NCC (art 876-915, art 930-934) stabileste regulil, principiile, efectele inscrierii in
CF, consecintele juridice ale CF
Legea 7/1996 urmeaza ca pe viitor sa reglementezze exclusiv PROCEDURA de CF
(articolele de drept natural au fost abrogate prin NCC)
Obs.: Legea de punere in aplicare a NCC contine mai multe texte relevante cu privire la
sistemul de CF (art 56, 76-80, 82).
CF = un sistem de publicitate legala care asigura cunoasterea situatiei juridice a bunurilor
imobile de catre persoane interesate =>
1) Publicitate legala (la bunurii mobile, exista un sistem de publicitate, dar nu legala, ci
faptica posesia)
2) Se refera exclusiv la bunuri imobile terenuri si constructii. Vor fi inscrise doar
drepturile reale imobiliare si alaturi de ele fapte, acte sau raporturi jurice care au
legatura cu drepturile in CF (ex: proprietar de imobil pus sub interdictie) se inscriu
numai daca legea prevede expres cerinta trecerii lor.
3) CF este un sistem de publicitate complet se nscriu toate drepturile reale, respectiv
AS incheiate in legatura cu imobilele
4) CF este un sistem de publicitate real centrat, construit in jurul bunului imobile si nu
in legatura cu persoana proprietarului => CF nu va fi deschisa pe numele
proprietarului => pentru fiecare imobil va exista o CF
-art 878(2) CF= 1 imobil (teren + constructie atat!)
-! Obiectul inscrierilor de CF este definit de lege ca fiind imobilui
- art 876(3) definitia imobilului, dpdv legal
Obs.: un proprietar de teren vrea sa vanda jumatate va trebui sa deschida o noua CF in care
sa inregistreze suprafata dezlipita (pas1) si alipita (pas2):
Deslipire si alipire cand vrea sa vanta bucata de teren si mai e o alta bucata pe care
vrea sa o vanda, alaturata le trece pe amandoua in acelasi CF
Transcriere intr-o alta CF bucata de teren va deveni un imobil de sine statator, inscris
intr-o CF diferita
Obs.: Drepturile reale care implica dispozitia juridica (proprietatea, nuda proprietate,
superficia, ipoteca) pot fi inscrise in CF doar asupra unui imobi, fiind exclusa inscrierea lor
asupra unei parti materiale dina cesta. Daca doresti sa ipotechezi numai o bucata, trebuie
aplicate procedeele anterioare (dezlipire si deschiderea unei noi CF). In cazul blocurilor/
cladirilor cu spatiu pentru locuinte persoanale, vor exista: o CF comuna (colectiva, in care e
inscris intregul imobil) si o CF individuala (in care apare fiecare apartament in parte).
- art 879(3) o ipoteca pe un teren => daca vreau sa dezmembrez terenul, ce se v intampla cu
ipoteca? Dar daca si terenul care vreau sa alipesc bucata dezlipita are si el o ipoteca?
1) Se cere acordul creditorului

2) Ipoteca de pe terenul la care s-a alipit se va extinde pe noul teren, in intregime lui
ipoteca I, rang I ipoteca BT
3) Ipoteca de pe terenul dezmembrat se va strauta pe noul teren (va continua sa existe
ipoteca pe bucata de teren dela care s-a dezlipit) => 2 ipoteci simultan este posibil?
DA, doar ca va exista und rept de preferinta!! Pe ranguri. Consecinta: preferinta 1.
BT (rang I), 2. BCR (rang II), 3. Creditorii chirografari (gaj general).
Obs.:
Clauze de agrement nu ai voie sa intrainezi decat cu acordul meu
Interdictie de instrainare obligatie personala, nu reala
Bancile nu vor introduce clauze de inalienabilitate, ci vor prefera aceste 2 optiuni
Inscrierile in CF
- intabularea
- inscriere provizorie
- notare
- + radierea si rectificarea
Intabularea = inscrierea cu caracter definitiv a drepturilor reale imobiliare (principale sau
accesorii) proprietatea, dezmembramintele ei si garantiile reale imobiliare (ipotecile si
privilegiile imobiliare)
- Efectul inabularii in reglementarea NCC este dobandirea drepturilor reale intre parti si
fata de terti => EFECT ATRIBUTIV de drepturi
Inscrierea privizorie = inscrierea drepturilor reale imobiliare care au caracter nedefinitiv,
urmand ca, in masura confirmarii ei ulterioare, acesta sa dobandeasca caracter definitiv,
transformandu-se in intabulare (=> EX TUNC momentul inscrierii provizorii).
Ex: Actiunea in revendicare in apel (hotarare definitva, nu si irevocabila) => inscriere
provizorie
- Se face cand nu sunt intrunite conditiile de la intabulare de ce graba? pentru a nu
se permite unui tert sa-si inscrie el primul dreptul, pentru ca atunci el va fi preferat la
orice raport
- Transformarea se face retroactiv (de la momentul inscrierii provizorii se considera ca
ai fost intabulat)
Obs.: Intabularea si inscrierea provizorie se fac numai in cazurile limitativ prevazute de lege.
- Art 898 reglementeaza ipoteze in care se poate cere inscrierea provizorie exemplu
- Art 2386 ipoteca pe o casa viitoare => inscrierea provizorie de CF
- Art 882 drepturile sub conditie se inscriu provizoriu
- Art 912 daca in 5 ani nu se indeplineste conditia suspensiva, se va radia dreptul;
daca in 10 ani nu se indeplineste conditia rezolutorie, se va radia conditia rezolutorie
=> consolidarea dreptului
- Art 898(3) ipoteca constituita in 1 an, scadenta in august,; se poate pune suma
datorata intr-un cont, la sfarsitul scadentei persoana sa paota plati automat aceasta va
putea face dovada la CF a restituirii creditului, putand sa ceara radierea provizorie a
ipotecii din ianuarie care ar fi interesul? Daca dovedeste sa ia un nou credit, cu o
noua ipoteca si are nevoie ca ipoteca nou constituita sa poata fi de rang I (bancile nu

sau daca e de rang II) in situatia in care constituie o noua ipoteca inaintea scadentei
(ex: februarie)
- Art 898(5) ipoteza de transfer conditionat, nu se transfera dreptul de proprietate
direct, ca la intabulare, doar la implinirea conditiei
- Art 899 numai cu consimtamantul creditorilor primei ipoteci, a carei radiere se cere
Notarea = se vor nota in CF drepturi subiective, altele decat drepturile reale, de asemenea
fapte si raporturi juridica care au legatura cu imobilele inscrise in CF
- Efectul notarii: de opozabilitate atunci cand legea o prevede, iar in celelalte situatii,
notarea va avea exclusiv efect de informare
- Ex: hitararea judecatoreasca de punere sub interdictie
- Art 902 opozabilitatea se poate referi numai la stari de drept. Hotararile judecatoresti
sunt intotdeauna la informare (ex: punerea sub interdictie informare; calitatea de bun
comun al unui imobil informare)
- Obs.: drepturile dobandite prin lege, prin hotarare judecatoreasca nu sunt conditionate
pentru opozabilitate de inscrierea in CF.
Ex: locatiune, interdictie de grevare si instrainare, clauza de inalienabilitate, cesiunea
de venituri => opozabilitate
- Obs.: dreptul de preemtiune din lege (nu se inscrie in CF); din contract (CF)
Cuprinsul, alcatuirea Cartii Funciare
- CF e alcatuita din 4 sectiuni:
I.
Titlul CF (nr. CF, localitatea unde e deschisa CF)
II.
Foaie de avere (in CF vechi) Partea I (in CF nou) descriere a imobilului constatarii
pur faptice => nu au nici o conssecinta juridica; singura parte care produce consecinte
juridice e numarul cadastral (in baza caruia se deschide CF)
III.
Foaia de proprietate Partea a II-a cuprinde toate inscrierile referitoare la dreptul de
proprietate:
o Numele si fatele de identificare a proprietarului
o Titlul de dobandire
o Toate inscrierile servitutilor constituite in folosul imobilului, de asemenea toate
faptele juridice, toate creantele, raporturile juridice referitoare la proprietate
o Stramutarile dreptului de proprietate (o succesiune de proprietari)
IV.

Foaia de sarcini Partea a III-a se vor inscrie toate sarcinile care greveaza imobilul:
Dezmembramintele dreptului de proprietate (la servituti, se trece servitutrea
aferenta fondului aservit)
Garantiile reale imobiliare (privilegii si ipoteca)
Obs.: NCC si Legea 7 cuprinsul CF se completeaza cu alte elemente care se regasesc in
evidenta Birourilor de CF (ex: copii dupa titlurile de dobandire)
- Registrul de intrare se mentioneaza toate cererile de inscriere in CF care e importanta
lui? Cand exista mai multe ipoteci pe acelasi imobil ordinea de preferinta se stabileste in
functie de inscrierea in CF a dreptului de ipoteca.
Principiile de CF
A. Principul publicitatii formale (art 883)

Orice persoana interesata, fara a trebui sa se justifice in vreun fel, poate consulta Cfsi
anexele acestuia
Numeni nu poate invoca necunoasterea inscrierilor din CF => obligatia de informare

B. Principiul efectului atributiv real al CF

- Intabularea si inscrierea provizorie (in masura justificarii ei) reprezinta moduri de
dobandire a drepturilor reale imobiliare principale si accesorii
- Ex: vanzare in 2010, intabulare in 2012 cine suporta riscul pieirii? cumparatorul
proprietatea deja s-a transmis pe cadul vechi => legea veche inscrierea in CF=
opozabilitate; se aplica legea de la momentul transferului proprietatii.
- Art 887 ipotze de dobandire a dreptului fara inscrierea in CF exemplu: la art
669(3) ultima parte
- ATENTIE! Efectul atributiv se refera la drepturi reale dobandite prin acte juridice. In
cazul drepturilor reale dobandite prin lege (mostenire, accesiune), dreptul de
proprietate se dobandeste independent de inscrierea in CF (art 887).
C. Principiul efectului relativ al inscrierilor in CF
- inscrierea in CF a unui drept real dobandit in termenul unui AS se va putea face doar
impotriva titularului tabular al dreptului respectiv (titlul lui X trebuie sa provina de la
ultimul inscris in CF)
- Art 893(3)- drepturile dobandite prin CF nu se vor putea transmite pana la inscriere
D. Principiul prioritatii
- Drepturile inscrise in CF vor dobandi un rang in ordinea cererilor de inscriere in CF
- Drepturi reale principale un singur proprietar ce se va intampla daca sunt 3
cumparatori? Va fi proprietar primul dintre cumparatori care a facut cerere de inscriere
in CF (art 890-891)
Actiunile de Carte Funciara
1) Actiunea in prestatie tabulara (art 896-897)
a) Introdusa impotriva autorului reclamantului (cel care transmite dreptul)
- X il sa in judecata pe cel de la care adobandit si ii cere sa ii puna la dispozitie titlul lui
de dobandire, prin care a dobandit el, autorul!
- Nu se pune problema de aceasta actiune cand reclamantul si-a pierdut titlul. De ce?
art 1244, 888 => absolut toate drepturile pentru care e nevoie de inscriere in CF se
constituie prin forma autentica ad validitatem => X se va duce la notar si a cere
eliberarea unui inscris nou.
- Obs.: Partaj imobiliar tot numai prin inscris autentic, desi nu se cere in lege forma ad
validitatem si nici nu e un act declarativ.
b) Introdusa impotriva unui dobanditor de la acelasi autorul cu autorul reclamantului
- A vinde:
o I la B => are un drept de creanta impotriva lui C, va spune ca actul II a fost
incheiat in frauda sa
o II la C => se inscrie primul in CF => devine proprietar cu o exceptie. (daca
C a fost la RC la data incheierii propriului act art 897)

Actiunea in prestatie tavulara e o actiune personala (el inca nu e proprietar, vrea sa

devina prin intabulare), prescriptibila in 3 ani de la fata la care C s-a inscris in CF =>
va cere instantei sa dispuna intabularea lui B in contra lui C)
A CB = ultimul proprietar => proprietar prin efectul inscrierii in CF
Admiterea acestei actiuni (la b) B se va inscrie in contra lui C

2) Actiunea in rang
- Inovatia a NCC
- Varianta a actiunii in prestatie tabulara (violenta)
3) Actiunea in rectificare
- Rectificare = corectarea CF in situatia in care cuprinsul acestuia nu corespunde sau
este in contradictie cu sitatia juridica reala a imobilului respectiv
- Poate fi conventionala (conventie, intelegere a persoanelor interesate) sau judiciara
(hotarare judecatoreasca)
a) Introdusa impotriva dobanditorului menijlocit (=persoana care a dobandit un drept real
direct de la reclamant)
A vanz-cumpB; AactiuneB
- A constata ca vanz-cump e nula, B nu plateste pretul, etc => va cere, pe langa anulare,
si rectificarea CF, sa nu mai figureze B ca proprietar. Ce e inscris in CF e sfant chiar
daca titlul lui B e nul, el tot e proprietar daca B a stat 5 ani in CF => uzucapiune
- Actiunea e imprescriptibila extinctiv singura limitare e prescriptia actiunii in fond
(actiunea pentru nulitate, prescr. in 3 ani)
- Art 908 :
1. Contractul e nul / intabularea e nula (nu s-au respectat conditiile procedurale, etc)
2. Calificare eronata
3. Nu mai sunt intrunite conditiile conditie / actul a devenit caduc sau a fost
rezoluttionat
4. Orice alte ipoteze
b) Introdusa impotriva unui subdobanditor
Avc IBvc IIC; AactiuneC
- A obtine desfiintarea lui I, dar C e proprietar dobanditor universal sau cu titlu
universal => actiune imprescriptibila (continua persoana lui B)
RC=> actiunea imprescriptibila
BC => 1) cu titlu particular prin donatie sau legat (art909) termen de 5 ani de la data
inscrierii lui C in CF (introducerii cererii)
[BC C a fost indus in eroare de CF, unde B figura ca proprietar; daca el stia pe alta
cale de nulitatea contr. I, va fi de RC si nu se v art 901 conditiile BC)
Ex: A introduce o actiune in anulare si rectificare imptriva lui B dar imite sa
inregistreze cererea de CF, pentru informare C ar fi putut cunoaste pe alta cale.
2) cu titlu particular printr-un act oneros (sau contract de ipoteca) termenul va
fid e 3 ani si a curge de la inscrierea lui B (momentul inscrierii bazate pe actul
desfiintat)
Obs.:
Termenele de 3 si 5 ani nu sunt susceptibile nici de suspendare, nici de
intrerupere.

Uzucapiunea tabulara va prezenta interes numai pentru cei fata de care

actiunea a fost imprescriptibila.
Daca actiunea de fond e intemeiata pe motive ulterioare de ineficacitate sau
alte motive pentru care situatia juridica nu corespunde cu cea reala (pct 2,3
art 908) => actiune in rectificare. NU poate fi introdusa impotriv
subdobanditorilor de BC + titlu oneros.
Daca actiunea de fond e intemeiata pe motive anterioare sau concomitente de
ineficacitate sau pe faptul ca dreptul inscris a fost gresit calificat => actiune in
rectificare. POATE fi introdusa impotriva subdobanditorilor cu titlu oneros
+BC.