Rscoala rneasc din 1907 a nceput n 21 februarie (8

februarie s.v.) 1907 n Flmnzi, Botoani i s-a rspndit, n perioada urmtoare, n toat ara.
Rscoala a fost nfrnt de guvern, reprimarea ei de ctre armat soldndu-se cu uciderea unei
pri din populaia rural a rii.[1][2] Principala cauz a fost nemulumirea ranilor legat de
inechitatea deinerii pmnturilor, aflat n minile a doar ctorva mari proprietari.
Evenimentele au continuat s rsune n contiina romn, fiind subiectul unuia dintre cele mai bune
romane interbelice, Rscoala, de Liviu Rebreanu, publicat n 1932.
n ceea ce privete artele plastice romneti, imaginea ranului ncepe s apar n arta
romneasc n secolele XIX i XX i aceasta sub influena romantismului francez.[33] Dac Nicolae
Grigorescu (care a murit chiar n 1907) a reprezentat idilic viaa rural, tefan Luchian este primul
artist plastic romn care zugrvete dramele cu care se confruntau ranii din perioada Belle
poque. Astfel, tabloul La mpritul porumbului, expus n 1906, devine un simbol al modificrii
modului n care este vzut ranul n pictura romn.

Abgar Baltazar, rani

Surprinznd momente semnificative i dramatice ale rscoalei, operele pictorului Octav Bncil au
fost cenzurate n acea epoc, fiind acuzate n pres de tendin spre socialism morbid. Cea mai
celebr astfel de lucrare este cea intitulat chiar 1907 reprezint un ran fugind disperat, printre
rnii, de ploaia de gloane cu care fusese nbuit rscoala. Alte asemenea lucrri ale lui Bncil
au fost: nainte de 1907, Execuia, Recunoaterea, Pinea noastr cea de toate zilele, Povestea
rscoalelor, La sfat, Cap de ran btrn, Sub escort, nmormntarea, Dup rscoale,Historia.
Ali pictori care i-au ndreptat atenia ctre aceast tem social au fost: tefan Dimitrescu, Camil
Ressu, Ion Theodorescu Sion, Francisc irato, Abgar Baltazar.
Rscoala din 1907 fost de asemenea sursa de inspiraie i a unei statui monumentale care nc mai
poate fi vzut laBucureti.