Noaptea

Noaptea-i dulce-n primvar, linitit, rcoroas,

Ca-ntr-un suflet cu durere o gndire mngioas,
Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,
Scuturnd din a lui poale lungi i repezi meteori.
Pe un deal n deprtare un foc tainic strlucete
Ca un ochi ro de balaur care-adoarme i clipete.
Sunt pstori n eztoare sau vro ceat de voinici?
E vro tabr de care sau un rond de tricolici?
Ctre muni prin ntuneric un lung bucium se aude.
El aminte suvenirul celor timpuri negre, crude,
Cnd din culme-n culme noaptea buciumele rsunau
i la lupte sngeroase pe romni i deteptau.
Acum ns viaa-i lin; ara doarme-n nepsare!
Cnd i cnd, un cine latr la o umbr ce-i apare,
i-ntr-o balt mii de broate n lung hor orciesc,
Holbnd ochii cu intire la luceafrul ceresc!