Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai

vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai
favorabile. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola
ocupa locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de
vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas dor,
Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din
sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe
si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam:
Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligot, Pinot gris,Muscat Ottonel,
Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru
vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir,
Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri.
Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. In
anul 2002, Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si
Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.
In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul
de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5 de la plantare, punandu-se accent pe
recoltarea strugurilor, modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de
productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Este infaptuit
in mod cronologic, pe toata perioada anului, luna de luna.
Ianuarie
1. n aceast lun temperaturile sunt relativ sczute de aceea n vii, practic, lucrri nu se
execut. Timpul trebuie folosit util la:
prepararea lzilor pentru soiurile de struguri pentru mas;
prepararea cosurilor din mlaj pentru recoltarea strugurilor pentru vin;
pregtirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si
autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.
2. n ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, n afar de aratul de toamn, fisurarea
adnc a solului, amenajarea de constructii
antierozionale, n scopul acumulrii umidittii n sol se petrec si lucrri de mentinere a
zpezii n plantatia viticol prin tasarea ei, ce duce la topirea mai lent a ei si infiltrarea apei
n sol.
3.Viticultorii permanent trebuie s-si perfectioneze nivelul cunostintelor n domeniul cultivrii
vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitti climatice (inclusiv
ngheturi trzii de primvar, grindin, secet, temperaturi prea sczute n timpul iernii etc.),
se propun soiuri si elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru protectie si
ngrsminte noi etc.

Februarie
1. Continu lucrrile ncepute n luna ianuarie.
2. n decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai nclzeste, dispare riscul
nregistrrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se ncep lucrrile de pregtire ctre
tiatul (curtitul) vitei de vie:
* se ntocmeste un plan grafic al efecturii tiatului (care trebuie s includa succesivitatea
tierii pe soiuri, numrul de butuci, necesitatea n angajati sezonieri etc.) nct aceast
lucrare s fie finalizat n termenii care ar permite s efectuam restul lucrrilor, inclusiv
legatul n uscat, pn la dezmuguritul vitei de vie;
* se determin cum au iernat butucii. Dac temperatura aerului n timpul iernii a cobort mai
jos de 24 25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual; dar dac temperatura
aerului a fost cuprins ntre 17 25C pot fi afectati numai ochii de iarn (la vita de vie
mugurii se numesc ochi de iarn si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari).
Afectarea ochilor de iarn depinde de mai multi factori, printre care soiul, ncrctura
butucilor n anul
precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.
Pentru a determina gradul afectrii ochilor de iarn din vie se ia o prob medie de 25-30
coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de la baz, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc
ntr-o ncpere unde se analizeaz fiecare ochi de iarn, sectionndu-se longitudinal cu o
lam.
Rezultatele observatiilor se nscriu ntr-un tabel, n care se fixeaz (tabelul 1) la toate
coardele si pe toat lungimea ochii sntosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii),
vtmati (mugurele central este pierit, iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt
pieriti). n baza acestor date se determin procentul celor trei categorii de ochi de iarn dup
viabilitatea lor.
Atentie! Dac procentul ochilor vtmati este pn la 30% la soiurile pentru vinuri pn la
40% la soiurile de struguri pentru mas, atunci ncrctura butucului se las la nivelul anului
precedent. Iar dac procentul ochilor vtmati este mai mare, dar nu au depdit 80% atunci
ncrctura butucului se majoreaz cu 40-50%. Dac procentul ochilor vtmati depseste
80% se utilizeaz tieri speciale n functie de gradul afectrii butucilor.
Not: 2 ochi de iarn vtmati echivaleaz cu 1 ochi de iarn sntos si cu 1 ochi de iarn
pierit.
nainte de tierea vitei de vie este foarte important de a determina ncrctura butucului. Cea
mai bun ncrctur a butucului se consider aceea care asigur obtinerea unei recolte
nalte si de calitate superioar a strugurilor, fr a diminua puterea de crestere si fructificare
a butucilor n anul viitor. Dac pe butuc majoritatea lstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea
0,75-2,0 m, iar diametrul mediu la baz 6-12 mm), atunci nseamn c ncrctura
butucului n anul trecut a fost normal; dac majoritatea lstarilor sunt slab dezvoltati
ncrctura butucului a fost mare, iar dac majoritatea

lstarilor sunt puternic dezvoltati ncrctura butucului a fost mic.

Sunt mai multe metode de determinare a ncrcturii butucilor. Se propune o metod
practic si simpl. Metoda const n faptul c ncrctura butucului se consider normal
dac la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay, Ponot, Feteasc alb, Traminer roz, Cabernet
Sauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel, Silvaner, Aligot etc.)
pe o coard de rod de anul trecut sau dezvoltat n medie 2 lstari normal dezvoltati, la
soiurile cu strugurii mijlocii
(Muscat iantarni, Chasselas dor, Merlot, Riesling, Rkaiteli etc.)
- 2,5 lstari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor, Coarn neagr, Cardinal,
Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni,
Startovi, Frumoasa alb, Ialovenschii ustoicivi etc.)
- 3 lstari. n general mrimea strugurilor se determin dup lungimea medie a cca 50
struguri: pn la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai mult de 18 cm . mari.
n baza metodei propuse st determinarea ncrcturii n coarde de rod pe fiecare punte de
rod (tab.2) n functie de numrul de lstari normal dezvoltai pe aceasta.
Determinarea ncrcturii butucului pe fiecare punte de rod
ine-i minte! n timpul tiatului, de obicei, se formeaz verig de rod
clasic sau fortificat.
Printre altele, ncrctura butucului se determin pe parcursul primei jumtti a anului ,
utilizndu-se urmtoarele procedee:
a. plnsul . ncrctura se determin orientativ si se regleaz prin tierea n uscat.
b. cresterea lstarilor si inflorescentelor. Incrctura butucului se determin mai ral n functie
de gradul de emitere a lstarilor si inflorescentelor si se regleaz prin 2-3 pliviri a lstarilor
verzi (la nceput se nltur toti lstarii care sunt amplasati nu n corespundere cu forma
butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate,
precum si o parte din cei sterili),
c. cresterea boabelor. Incrctura butucului se determin definitiv n functie de conditiile
pedoclimatice ale anului, care se nregistreaz si n functie de rezultatele fecundrii florilor si
se regleaz prin nlturarea unor prti ale strugurilor sau a strugurilor ntregi.
3. Spre finele lunii februarie se ncepe tiatul vitei de vie.
Atentie! Vita de vie se taie cnd temperatura aerului nu este mai mica de -5C.
Mai nti se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea tierii pe soiuri este
urmtoarea: hibrizii productori directi, Lidia, Isabella, Noah, soiurile de selectie nou,

soiurile europene de struguri pentru vin si n sfrsit soiurile de struguri pentru mas. Tiatul
soiurilor europene ncepe cu Riesling de Rhin, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Traminer
roz, Feteasc alb, Aligot, Rkatiteli etc.
Vita de vie se taie dup principiul .veriga de rod. adic anual pe cepul de nlocuire de anul
trecut se formeaz o nou verig de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu toti lstarii
anuali dezvoltati pe ea se nltur.
La determinarea lungimii corzilor de rod, n afar de gradul de vtmare a ochilor de iarn,
mai influenteaz particularittile biologice ale soiului, grosimea coardelor, gradul de maturare
a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.
Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .
pentru 1mm grosime la baza lstarului maturat se las un ochi de iarn.
Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lstarului anual maturat destinat pentru
coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie s fie viu.
Pentru a determina lungimea corzilor de rod n functie de depunerea inflorescentelor
embrionare n ochii de iarn, acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9.
n general toate soiurile omologate n funcie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate n 3
grupe:
1. Muscat Ottonel, Muscat Perl de Csaba, Irsai Oliver, Muscat iantarni, Chasselas dor,
Ranii Magaracia, Muscat de Hamburg, Regina viilor, Moldova etc.- 4-7 ochi;
2. Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligot, Merlot, Riesling,
Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. 5-9 ochi;
3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkaiteli, Feteasc alb, Coarn
neagr, Rar neagr etc. 6-10 ochi.
Martie
1. Continu tiatul vitei de vie.
2. Butucii care au fost ngropati toamna se dezgroap, se determin starea iernrii si se taie
dup principiul descris mai sus.
3. Reparaia spalierului se schimb toti stlpii deteriorati; se adaug srma care s-a rupt n
anul precedent; toti stlpii nclinati se restabilesc n poziia strict vertical, apoi se ntind toate
firele de srm.

4. Copcitul este agroprocedeul de nlturare a lstarilor subterani si a

rdcinilor superficiale. Scopul copcitului: prentmpinarea trecerii
butucilor de soiuri europene pe rdcini proprii (pot fi atacati de filoxer) sau pe rdcinile
superficiale (pot fi afectati de secet sau temperaturile sczute din timpul iernii).
Tine-ti minte! Copcitul (cotortul) se face n mod obligatoriu anual la toate soiurile, indiferent,
dac au fost plantate cu vite altoite sau pe
rdcini proprii. Copcitul se face n felul urmtor: cu hrletul sau cu sapa se face o groap n
jurul tulpinii subterane a butucului la adncimea de 15-18cm, apoi cu secatorul sau cutitul se
nltur lstarii subterani si rdcinile superficiale. Dup aceasta groapa se acoper din nou
cu sol.
5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie s fie
completate n primii ani de viat, dar e posibil de completat golurile cu
vite (de o calitate foarte bun) si la anii 5-10 dup plantare. Pentru o
reusit bun este foarte important ca s se fac urmtoarele lucrri:
Solul s se lucreze ntre rnduri, ct si n rnduri foarte calitativ;
Butucii vecini cu golul trebuie s fie condusi astfel nct ei s ocupe
numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lips;
Vitele altoite sau pe rdcini proprii (materialul sditor) trebuie s
fie de soiul care se completeaz si de o calitate impecabil: cel
putin 3 rdcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform
pe clciul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire
trebuie s aib o concrestere circular si dur; partea maturat a
lstarului altoiului s fie cu lungimea de cel putin 15cm, iar grosimea
ntre nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele
trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posed licent;

 nainte de plantare vitele se pregtesc timp de 2-3 zile n felul urmtor: se fasoneaz,
rdcinile se scurteaz la10-12cm, iar lstarul
altoiului se las numai unul si se scurteaz la 2-3 ochi; se umecseaz
. se tin sub ap timp de 1-2 zile; se parafineaz . 1/3 a prtii
superioare a vitei, la temperatura de 10-15C cu un amestec din
94% parafin tehnic +3% sacz +3% smoal; se mocirlesc . n
ziua plantrii vitele se pun cu 1/3 a prtii inferioare n mocirl
(consistenta smntnii; bligar fermentat + sol de pdure .1:1).
Plantarea . n gropi fcute cu hrletul n ziua plantrii; groapa se face
la distanta de 5 cm de pichet, fr a fi clintit din loc, pentru a asigura
amplasarea strict a vitei n directia rndului; ltimea gropii nu se
reglementeaz ( cu ct mai lat cu att mai bine), iar adncimea gropii
trebuie s fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35
cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vit) pentru a
amplasa normal rdcinile si unde se pune sol negru (de deasupra),
bligar fermentat 5-7 kg si cte 10-20g de ngrsminte minerale de
NPK; totul se amestec, astfel nct adncimea gropii s rmn de
32-34 cm (des. 4); dup ce groapa este gata se amplaseaz vita (cu
punctul de altoire la nivelul solului) lng peretele cu pichet (a), se
umple o jumtate de groap cu sol negru, se taseaz cu picioarele
(b), se toarn 15-30 l ap si dup ce aceasta se infiltreaz n sol, se
umple groapa cu sol; se mai taseaz o dat usor si se face un musuroi
(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lstarului altoiului).

 n cazul n care, pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate
prin marcote:
- aeriene . n plantatiile cu soiuri europene;
- prin sol (prin arcuire sau cu clci) n plantatiile cu soiuri rezistente la filoxer (hibrizii
productori directi Seibel, Baco 1 etc, unii hibrizi de selectie nou . Moldova, Negru de
Ialoveni etc.).
Marcote aeriene. Pn la locul lips se conduce unlstar verde, pe care, pe parcursul a 2-3
ani se formeaz puntile de rod si verigile de rod; este important ca acestea s fie formate din
lstari normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm), amplasate bine n spatiu; majoritatea
operatiilor de formare se fac n timpul vegetatiei n scopul reducerii efecturii rnilor.
Marcot prin arcuire. Pe parcursul vegetatiei se
educ special un lstar verde, care va fi utilizat primvara
urmtoare pentru marcotaj. Acest lstar trebuie s fie de o
dezvoltare normal fr copili si ndreptat spre locul lips.
Primvara acest lstar se amplaseaz ntr-un sant (cu adncimea
de 38-40 cm, ltimea un hrlet, iar n locul lips ltimea . 40
cm) dup ce au fost orbiti toti ochii, cu exceptia ultimilor 2-3, care vor fi amplasai la nivelul
solului n locul lips si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mruntit. Pe parcursul a 2-3 ani se
formeaz toate organele aeriene ale butucului, iar lstarul utilizat ca marcot se detaseaz
de planta-mam.
Marcot cu clci.Se fac aceleasi lucrri ca n cazul precedent, numai c lstarul destinat
marcotajului se conduce pn la locul lips pe la suprafata solului, iar la locul golului se face
o groap (adncimea 38-40 cm, limea . 40 cm), prin care se trece acest lstar, apoi
partea superioar cu 2-3 ochi se scoate la suprafaa solului si se acoper cu un musuroi.
Vitele plantate n scopul completrii golurilor precum si
marcotele, trebuie ngrijite n mod special primii 1- 4 ani (irigatul,
cotortul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si duntorilor,
operatiile n verde etc.).
Pe parcursul primilor 4 ani, vitele plantate n locul golurilor precum si marcotele, trebuie
formate n conformitate cu forma butucului care este utilizat pe sectorul dat.

Pentru a grbi formarea butucilor, cu organele verzi ale acestora se lucreaz foarte intensiv.
n acest caz, butucii fr tulpin pot fi formati pe parcursul a 3 ani, iar butucii cu tulpin pe
parcursul a 4 ani.
Pe parcursul acestor ani se lucreaz exemplar solul, butucii se trateaz contra bolilor si
duntorilor si sunt supusi lucrrilor indicate mai jos:
-1 an de la plantare: lucrri de formare a butucului nu se aplic; se instaleaz spalierul;
-anul 2: primvara se repet tiatul scurt la 2-3 ochi; cnd lstarii verzi ating lungimea de 1015cm se plivesc ce-i de prisos, lsndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lstar de
rezerv; lstarii lsati se leag de tutor sau prima srm; dac apar lstari de prisos se
nltur nc de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei; cnd lstarii ating lungimea viitoarelor brate
sau tulpini se ciuntesc, cea ce favorizeaz dezvoltarea abundent a cpililor; cnd cpilii
ating lungimea de 3-5cm se nltur toti n afar de cei 2-3 de pe partea superioar a fiecrui
brat sau tulpini; la formele cu tulpin n scopul majorrii erectittii (triniciei verticale)
acestora se propune de a forma 2 tulpini care se mpletesc reciproc.
Atenie! Tulpinile si bratele se fac din lstari de o singur vrst.
-anul 3: la formele fr tulpin se formeaz verigile de rod pe partea superioar a fiecrui
brat; la formele cu tulpin se taie lstarii destinati pentru brate la lungimea acestora; dac pe
brate (mai jos de verigile de rod) si pe tulpini se dezvolt lstari de prisos se plivesc lsnduse cte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cnd lstarii viitoarele punti de rod au 6-7
noduri se ciupesc de asupra nodului 4; aceasta favorizeaz dezvoltarea cpililor, care se
copilesc lsndu-se numai cte doi mai bine dezvoltai;
-anul 4: la toate formele se taie dup principiul veriga de rod se aplic operatiuni n verde n
scopul mentinerii formei butucilor.
A se tine minte unele reguli care trebuie respectate n timpul tiatului si
formrii butucilor:
n calitate de cep de nlocuire si coard de rod se aleg numai
lstarii normal dezvoltati;
De pe elementele verigii de rod se nltur uscturile, crceii,
rmsitele de struguri, cpilii etc.;
Tieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate 1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin lemn multianual se las un

ciot de 5-6 mm;

Butucul suport mai usor operatiile n verde utilizate n scopul formrii butucilor dect tiatul
de primvar;
Utilizarea operatiilor n verde (plivitul lstarilo verzi, ciupitul, ciuntitul, copilitul, legatul
lstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formrii butucilor;
n scopul pstrrii posibilittii de a restabili butucii cu tulpin, afectati de ngheturile de
iarn, n fiecare an la baza tulpinii se conduce cte 1-2 lstari (amplasati pe cepul de
rezerv), care toamna dup cderea frunzelor se acoper cu sol.
6. Constructiile antierozionale se practic n plantatiile amplasate pe pant. n rndurile de vie
se fac constructii simple (baraje) se utilizeaz piloni din lemn, stlpi de spalier deteriorati,
nuiele etc. Pe drumurile centrale si magistrale, pe lng fsiile de protectie, barajele pot fi
fcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi, astfel nct s nu mpiedice la deplasarea
tehnicii prin plantaiile viticole.
Aprilie
1. Legatul n uscat . trebuie de terminat pn la dezmuguritul vitei de vie, deoarece legatul n
timpul dezmuguritului duce la pierderea a
20-50% din potentialii lstari si corespunztor a
strugurilor. Termenul optimal al legatului este cnd via plnge, atunci corzile sunt mai
mldioase si nu se rup la arcuire. n timpul legatului mai nti se leag tulpinile, bratele si, n
ultimul rnd, coardele de rod. Coardele de rod se leag cte 1-2 la un loc. Dac lungimea
corzilor de rod permite, e mai bine ca acestea s fie legate n form de arc, deoarece n
acest caz emiterea de lstari si corespunztor de struguri este cu mult mai mare.
2. Scoaterea coardelor detasate n timpul tiatului dintre rnduri se face
imediat dup legat si pn la dezmugurit (mai ales n cazul ndeplinirii
mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV.1,5B).
Coardele strnse pot fi utilizate n diferite scopuri (la nclzirea caselor, industria de mobil,
producerea stlpilor de spalier din ecoplast etc.)
Lucrarea se face cnd solul este maturat fizic.
3. La finele lunii, dup ce n vie au fost terminate toate lucrrile de primavera se face
cultivarea cu graparea (boronirea) solului ntre rnduri, iar fsia de sol ocupat de rndul de
vie este spat manual la adncimea de 12-15 cm cu mruntirea solului n scopul de a
prentmpina evaporarea excesiv a apei din sol. n cazul n care sunt sectoare mburuenite
cu pir se recomand de a le acoperi cu pelicul de polietilen neagr, astfel, pe parcursul
unui an, practic, se poate distruge aceast buruian. Dac aceasta ocup suprafete mai
mari, atunci se recomand tratri chimice (n ultimii ani se produc preparate chimice foarte

eficiente). Ele pot fi administrate ct mecanizat (T-70V+ UGPV + BDV-2,4) att si cu

stropitoarea de spate (manual). Se
administreaz nainte de dezmuguritul viei sau dup recoltare cu discuirea imediat a solului.
Erbicidele utilizate contra pirului, pirului gros (sad sau iarba cinelui) sunt administrate n
perioada de vegetatie.
Atentie! Pe sectorul care se administreaz erbicide nu trebuie s fie butuci mai tineri de 4
ani.
Se recomand urmtoarele erbicide:
mpotriva buruienilor anuale si multianuale, monocotilidonate si
bicotiledonate . basta 3-5 l/ha, glifosat 360 . 4 l/ha, cidocor .2-4 l/ha,
uragan .3-4 l/ha etc.
mpotriva la pir, pir gros etc.- raundop .2-4 l /ha, fosulen
. 2,8 . 7,2 kg /ha, milkagro .0,6-0,8 l/ha.
Mai
1. Plivitul lstarilor verzi:
Cnd au lungimea de 3-5 cm . se nltur toti acei care mpiedic
mentinerea formei butucului, care sunt amplasai pe tulpin si
brate ntre puntile de rod; acest plivit se mai repet de 1-2 ori;
Cnd lstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeaz la butucii care
se afl n perioada de formare, adic la butucii care au fost plantati
n locurile lips sau la butucii afectati de temperaturi joase n timpul
iernii si care se restabilesc se las numai lstarii care sunt necesari
pentru formarea organelor corespunztoare ale butucilor.
2. nainte de nflorit (ramificarea complet a inflorescentelor) butucii se

trateaz pentru prima dat contra bolilor (n deosebi, mana vitei de vie si oidiumul). Pentru
aceasta de obicei se utilizeaz zeama bordolez de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil
de 80%). Tratarea se face pe timp linistit si rcoros, de obicei dimineata sau seara. Tratarea
se face manual (cu stropitoarea portativ de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630).
Soiurile de vit de vie europene trebuie tratate contra
bolilor n mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei,
indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si a treia dat . cu
preparate de contact (zeam bordolez, sulf etc.) iar a doua oar . cu
preparate sistemice (mical, baileton etc.)
Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatr vnt
se toarn printr-o suvit subire n solutia de var si se amestec permanent. Vasele s nu fie
din metal. Reactia zemii bordoleze trebuie s fie neutr. Este obligatoriu ca solutia cu care
se trateaz s cad pe partea inferioar a frunzelor si pe inflorescente. Cu ct picturile
solutiei sunt mai mici cu att efectul protector este mai mare.
Printre duntori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. n
cazul prezentei acestora se trateaz corespunztor cu insecticide si acaricide.
n scopul sporirii radei si ameliorrii calittii strugurilor se propune, ca concomitent (cu prima
si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor s se administreze ngrsminte (extraradicular).
Pentru aceasta se recomand utilizarea solutiilor: 0,3-0,5% salpetru de amoniu, 3-5%
superfosfat simplu, 0,7-1,0% clorur de potasiu, 0,03-0,1% acid boric sau sulfat de zinc.
n ultimul timp industria chimic produce multe preparate, nainte de utilizare trebuie atent de
citit instructia de utilizare si e necesar
de a o respecta strict.
3. Legatul lstarilor verzi . Acestia se leag cnd ntrec cu 20-30 cm
nltimea etajului corespunztor de srme n cazul n care se utilizeaz spalier cu srme.
Iunie
1. Se face al 2-lea plivit al lstarilor verzi de prisos, nlturndu-se toti acei care sunt
amplasati nu n conformitate cu forma butucului si care pot majora ncrctura butucilor n
lstari. Lstarii care trebuie nlturati n timpul plivitului al 2-lea se observ usor. Ei sunt slab
dezvoltati.

2. La soiurile pentru struguri de mas (si n deosebi la soiurile cu floarea functional femenin
Coarn neagr, Ceaus etc.) In timpul nfloritului se recomand de fcut polenizarea
artificial.
Sunt mai multe variante:
dac pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rnduri), atunci
polenizarea artificial este executat de vnt; dac nu este vnt puternic n timpul nfloritului,
atunci manual, se scutur (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate;
dac pe sector este numai soiul Coarn neagr, atunci trebuie de colectat polen de la
soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi productori directi (care nfloresc mai nainte);
pentru aceasta se colecteaz inflorescentele, se usuc la umbr, ntr-un loc uscat, timp de 12 zile; inflorescentele uscate se cern printr-o sit cu ochiul mic; polenul pn la nflorirea
soiului Coarn neagr se pstreaz (2-7 zile) n pachete de hrtie ntr-un loc uscat si umbrit;
n timpul nfloritului n mas (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificial,
transfernd, cu un pmtuf din blnit, polenul pstrat pe inflorescentele butucului, destinat
polenizrii.
Polenizarea artificial la soiurile de mas (n deosebi la Coarn neagr, Ceaus) majoreaz
roada la butuc, strugurii au un aspect
mai frumos, n boabe se acumuleaz mai mult zahr.
3. Se face al 2-lea legat al lstarilor verzi n partea a 2-a a lunii.
4. Toti lstarii (dup legat), care ies deasupra stlpilor de spalier (si au
lungimea de cel putin 1,3-1,4 m), se crnesc (ciuntesc) manual sau
cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest agroprocedeu
asigur maturarea mai bun a strugurilor si coardelor, amelioreaz microclimatul n habitusul
butucului, amelioreaz aspectul strugurilor etc.
5. n scopul pregtirii bune ctre recoltare, dup terminarea nfloritului,
cnd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape
exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la 20-30 de
butuci se numr cantitatea total de struguri si se determin numrul
mediu de struguri la un butuc (N.s.). Apoi se determin numrul total
de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m)

n kg (se va lua din orice surs de informatie, n care se descriu soiurile de vit de vie) se va
determina recolta (R) pentru sectorul dat n kg:
R=Nb x Ns x m
Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarni
(chihlimbariu). Numrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. Greutatea medie a
unui strugure este de 0,195 kg.
R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg
6. n scopul cptrii anuale a unor roade nalte si calitative de struguri, dup nflorit (cnd
boabele au n diametru . 1,5-2,5 mm) se corecteaz, pentru ultima dat, ncrctura
butucului prin nlturarea strugurilor. Determinarea definitiv a ncrcturii butucilor prin
nlturarea strugurilor sau a prtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru
responsabil si poate fi fcut efectund observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani,
deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive,
depunerea inflorescentelor, starea iernrii, nivelul agrotehnicii etc. ns, odat determinat
ncrctur butucilor n struguri si repetnd n fiecare an aceleasi agroprocedee, va permite
anual de cptat roade nalte de struguri si calitativi.
Ca baz a calittii nalte a strugurilor serveste continutul zahrului n boabe de cel putin a
170 g/l, iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahr. Cu ct mai mult, cu att mai bine.
Pentru nceput se pot face urmtoarele recomandri (mai apoi va
trebui de fcut observatii pentru fiecare sector aparte si n functie de
calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltrii lstarilor anuali se va majora
numrul de struguri la butuc sau se va diminua; n toate cazurile lstarii verzi, care sunt
amplasati nu n conformitate cu forma butucului, se nltur):
se va lsa pn la un strugure n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13
mm, lungimea . 1,0-1,5 m)- n toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani);
se va lsa pn la 1,0-1,5 struguri n mediu la un lstar fertile normal dezvoltat n plantatiile
viticole productive cu soiuri de selectie nou de struguri pentru mas;
se va lsa pn la 1,5-2,0 struguri n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat n plantatiile
viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru mas si soiuri de selectie nou de
struguri pentru vin;
se va lsa pn la 2,0 struguri n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat . n plantaiile
viticole productive cu soiuri europene pentru vin;

7. Dup ce s-a terminat nfloritul si au trecut 12-14 zile dup prima tratare contra bolilor si
duntorilor se face tratarea a 2-a. De preferat pentru aceast tratare preparate cu actiune
sistemic, care n ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.
Atentie! Preparatele chimice se procur numai de la persoanele juridice ce posed licent n
domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat.
8. Spre finele lunii se lucreaz solul ntre rnduri (mecanizat) si n rnd (manual) n scopul
combaterii buruienilor si minimalizrii pierderii apei din sol.
Iulie
1. n aceast lun pot aprea (vlstari) lstari subterani ai portaltoiului
(pot aprea si n mai-iunie, dac nu s-a fcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie nlturati,
pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotort.
2. Se face legatul al 3-lea al lstarilor verzi.
3. n legtur cu faptul, c pe lstarii care au fost ciuntiti n luna precedent pornesc n
crestere cpilii, precum si c unii din lstari nu au fost ciuntiti luna precedent din motivul c
au fost mai slab dezvoltati acum se face al 2-lea ciuntit. Acesta se reduce la aceea c se
ciuntesc toti lstarii, care depsesc nltimea spalierului (adic au lungimea mai mare de 1,31,4 m) si cpilii care iese din habitusul butucului. Lucrul acesta se face mecanizat sau
manual. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeaz agregatul T-70V+CVL-1.
4. n decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (n special mana vitei de vie si
oidiumul) cu preparate de contact (zeam bordolez si sulf) si contra duntorilor (n special
molia strugurilor) cu insecticide.
5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului ntre rnduri si n rnd.
Lucrarea solului ntre rnduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adncimea de 10-12
cm. Rezultate foarte bune se capt la lucrarea solului cu boroana cu discuri . BDV-2,4.
6. Pregtirea ctre recoltare:
Se face un plan al recoltrii n care se prevede succesivitatea
recoltrii pe soiuri, cantitatea necesar de recipiente (vase pentru cules, eventual, pentru
prelucrare) numrul de culegtori, transport
etc.
Se pregtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea

strugurilor pentru prelucrare;

Se pregtesc unittile de transport necesare pentru transportarea culegtorilor si a
strugurilor;
Se verific lucrul frigiderelor destinate pentru pstrarea strugurilor;
Se niveleaz drumurile.
Atentie! Ultima tratare chimic n vie se face la sfrsitul lunii iulie . cu 21-24 zile nainte de
nceputul recoltrii strugurilor.
August
1. n prima decad a lunii se face al 3-lea (dac este necesar) ciuntit
mecanizat sau manual, nct fiecare rnd de vie s prezinte un gard
(perete) viu cu nltimea stlpilor de spalier, iar grosimea de cca 45-50
cm (pentru spalierul simplu).
2. n scopul ameliorrii microclimatului si conditiilor fitosanitare n zona
strugurilor, la soiurile pentru struguri de mas, se recomand de nlturat frunzele din
aceast zon (primele 1-4 noduri). Acest lucru se face cu 15-20 zile nainte de maturarea
strugurilor si duce la ameliorarea considerabil a calittii si aspectului strugurilor.
3. ncepnd cu decada a 2-3 a lunii o dat n 3-4 zile se determin
zaharitatea n boabe, cu scopul de a determina dinamica acumulrii
zahrului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 56 kg struguri, din care apoi n conditii de laborator se preseaz sucul si cu ajutorul
ariometrului se determin continutul de zahr. Determinarea dinamicii acumulrii zahrului
se face n scopul determinrii timpului recoltrii strugurilor si directiei utilizrii acestora.
4. n decada a 2-3 a lunii se recolteaz unele soiuri de struguri pentru
mas. De obicei, soiurile de mas se recolteaz n 2-3 reprize, adic
selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se comercializeaz. Strugurii se recolteaz atent,
se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruin), se aseaz ntr-un strat (cu
peduncul n jos) n lzile nr.5 (cu picioruse). Dac sunt struguri cu boabe afectate, acestea
se nltur cu un foarfece de croitorie. Strugurii culesi se tin n locuri umbrite si rcoroase si

trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile n functie de gradul de
transportare si pstrare a soiurilor)
Septembie
1. Continu recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru mas.
2. Se pregtesc depozitele pentru pstrarea temporar (1-3 sptmni) a strugurilor. Trebuie
s fie niste cldiri capitale, curate, fr curenti de
aer, n care temperatura s nu varieze si s se mentin relativ joas
(ntre +6 12C). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (n care se adaug 100g
piatr vnt la 10 litre solutie), se dezinfecteaz
prin fumegare (prin arderea sulfului . 50 g/m3). n acelasi mod se
pregtesc pentru pstrare si frigiderele. Fumegarea dureaz 30-36 ore, dup aceasta
ncperile se aerisesc bine (pn la dispariia mirosului).
3. Se ncepe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin.
Un vin bun se capt dac continutul de zahr n boabe este de cel putin 170g/l. La
fermentarea alcoolic a 10g/l de zahr se capt 0,6 grade alcool.
Octombrie
1. Se termin recoltarea soiurilor pentru vin.
2. Se termin recoltarea soiurilor tardive pentru mas. O parte din acestea se pun la
pstrare:
Pe termen scurt (1-3 sptmni) n depozite
Pe termen lung (3-6 luni) n frigidere.
Strugurii destinati pentru pstrare trebuie s fie bine maturati (continutul de zahr cel puin
170g/l), cu toate boabele sntoase. Se culeg atent, fr a deteriora stratul de pruin de pe
boabe, se amplaseaz n lzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Strugurii se culeg cnd nu mai
au rou pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile n urm. n ziua cnd camera s-a umplut se
face o dezinfectare prin ardere
a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repet peste fiecare 5-6 zile. n cazul n care pe parcursul
pstrrii se nregistreaz un nceput de putrezire a strugurilor, acestia se comercializeaz
urgent. n frigider regimul de pstrare: temperatura aerului 1+10C, umeditatea relativ a
aerului .92 .94%.

3. n scopul completrii golurilor (primvara), acum se face o inventariere a viilor si se caut

material sditor de soiul dat. Dac nu e posibil de procurat, atunci trebuie de dat comand
(n luna august) pentru a fi plantati peste un an.
4. Dup terminarea recoltrii se execut aratul (cu PRV-3) ntre rnduri la adncimea de 18-22
cm cu aruncarea solului spre butuci. O dat n 3-6 ani se face rennoirea desfundatului (cu
PRV-3 + MVU-2) cu administrarea ngrsmintelor (60kg substane active de azot, fosfor si
potasiu). Rennoirea desfundatului const n executarea a 3 fisure (una la mijlocul rndului,
iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adncimea de 50-55 cm.
5. Spre finele lunii, dup cderea frunzelor butucii care sunt condusi fr tulpin, precum si
lstarii de pe cepii de rezerv se ngroap n sol
pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe
araci sau srm, se lipesc de pmnt si cu hrletul sau sapa se acoper cu un strat de sol de
20-30 cm. La fel se procedeaz si cu lstarii care se dezvolt pe cepul de rezerv de la baza
formelor cu tulpin.
Noiembrie
1. Continu aratul solului ntre rnduri.
2. Continu ngropatul butucilor pentru iernare.
Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru mas trebuie ngropate pentru iernare n
mod obligatoriu (Cardinal, Regina viilor, Caraburnu, Muscat de Hamburg etc.).
3. Se termin comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru
pstrarea temporar.
4. Se verific cum decurge pstrarea strugurilor din frigidere. Se face
fumegarea conform recomandrilor. Lzile n care se ncep a strica (putrezi) boabele se
comercializeaz urgent, fr a sorta suplimentar strugurii nainte de comercializarea lor.
5. Se verific starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se repar; n locurile
riscante pentru eroziunea de ap se fac constructii antierozionale noi.
Decembie
1. Se verific cum decurge pstrarea strugurilor n frigidere o dat n 3-4 zile.
2. Se pregteste tehnica necesar pentru efectuarea lucrrilor de retinere a zpezii, n
special a buldozerelor si tractoarelor cu senile.

3. n legtur cu faptul, c se termin anul, viticultorii trebuie s-si adune toate mijloacele
financiare, s calculeze cte mijloace bnesti le trebuie pentru ngrijirea plantatiei viticole n
anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmtoarele
normative:
ngrsminte minerale:
Superfosfat simplu cca 600-650 kg /ha
Selitr amoniacal . cca 200 kg /ha
Clorur de potasiu cca 120-130 kg /ha
Preparate chimice contra bolilor si duntorilor:
Piatr vnt . cca 40 kg /ha
Var nestins . cca 30 kg /ha
Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha
Insecticide . cantitatea va varia n functie de dozele indicate n instructiuni.
n locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele crora sunt indicate n
instruciunile care se elibereaz o dat cu preparatele procurate. Se procur material de
legat n uscat si verde n functie de greutatea acestuia si randamentul util (rmsite ale
industriei de textile cca 20 kg /ha, rafie cca 25 kg /ha etc.)
Se procur si inventarul mic, reiesind din numrul angajatilor: foarfece de vie, ferestree,
sape, hrlete etc.
Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.
Zona foarte favorabila
- Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei
- Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei
- Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei

Zona favorabila
- Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei
- Regiunea viticola a Banatului

- Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii

- Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului
- Regiunea viticola a Teraselor Dunarii
DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI

Specificare

UM

Suprafata vii pe rod

mii ha

Propductie medie

Kg/ha

Productia de struguri totala

mii tone

a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile cu

suprafete mai mari de 50 ha

Denumirea exploatatiei
S.C.Jidvei srl
SCPVV Blaj
S.C.Papadia srl
S.C.Viticola srl
Asociatia Caritas
S.C.Vitis srl
SCVV MINIS
S.C. AFOR S.R.L.
S.C. VINALCOOL S.A.
S.C. COMAGRIM S.A.
S.C. DROPIA S.A.
S.C.Rovinsah S.A.Merei
S.C.Rovinsah S.A.Merei
S.C.P.V.V.Pietroasa
S.C.Romagribuz Vl.Rimnic.
S.C.Romagribuz Rm.Sarat
S.A.Cerchez Iz.Dulce
Burtea Delia
SA Vitisem

SC Fruct prod SA Ramna

SC FRUVIMED MEDGIDIA
SCPVV MURFATLAR
SC ERGOVENT SRL
SC FRUVISAT SA
SC AGROSTRAL SA
SA VIA
SC VITICOLA SA
SC RKATITELI SA
SC VITICOM SRL
SC STEPOLIS SRL
SC GRAMED SRL
SC FAMILIA AGRO SRL
SC SALPREST SP SRL
SC NAZARCEA SA
STATIUNEA DIDACTICA BANU MARACINE
SC Romnef

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca

Statiunea de Cercetari Viti-Vinicole Bujoru
S.C. Nicorvin Tecuci
SA Dealul Covurlui
S.C. Horincea S.A.
SC Pimland
SA 1 Martie
S.A. Viitorul
S.C. Agrimat
SC Pontenegro
SC Prodvinalco
SC Prowine
Tanase Ion

SA Zori Noi
Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola
S.C VITIPOMICOLA FETESTI
S.C. AGROINDUSTRIALA URZICENI
SC Cotnari SA
SC Agroindustrial Bucium SA
SC Vinia SA
SCPVV Iasi
SC Podgoria Copou
SC Agromixt Iasi
SC Vinifruct Copou SA
SA Ceres Boureni
Statiunea Agricola Pd.Iloaiei
SC VINARTE SRL
SC Agrozooviticola Seuca
SC Agrocomplex Cuci
STAT.DE CERC.SI PROD.POMICOLA
SC TOHANI SA
SC VIDELMAR SA
SC ROVIT SA
SC DIONYSOS SA
SC Ela Servcom SRL
SC Hoser SRL
S.C.Vintners Transilvanian
SC POSTA Aegyssus
SCA NICULITEL
SC SILEX IMPEX
SC INTER-REG
SC SOFAX
SC VITIS Babadag
SCPC TULCEA

SC NUFARU
SCV SARICA NICULITEL
EXP.AGR.PAROHIA STEFANESTI
S.C.VITICOLA DRAGASANI
S.C.PVV
S.A. MIXTAPODGORIA DRAGASANI
SC Vidisamp SA
SC Vinicola Averesti 2000
SC Fructera SA Barlad
Sc Vitipomicola SA Dumbrava
SC Viticola Sa Rasesti
SC Podgoria SA Husi
Asoc.fam.Vitis Suletea Ghenghea Eugen
SA Agroind Berezeni
Soc. Agricola Munteni
SC Vascovin SA
SC Veritas SA Panciu
SC Rovinco SA Cotesti
Statiunea de cerc.si prod. Viti-vinicola
SC Romvitis SA Odobesti
SC Vincon SA Vrancea
SC Agroindustriala SA Marasesti
SC Est Vitis Cirligele
SC Aispa Stars 95 SA
SC Dionysos SA Cotesti
SA Viticola Cotesti
Axente Dan
A.F.Tataru Constantin
SC MTR END PROD SRL