4.1.

Conceptul de flexibilitate
Creterea diversitii produciei are influent asupra procesului de fabricaie sub aspect
organizatoric si tehnologic innd seama c se cere o trecere mai frecvent de la realizarea
unui tip de produs la altul.
Aceasta conduce la necesitatea realizrii unei mari flexibiliti a produciei sub aspect
proiectiv si tehnologic.
Aceste cerinte apar n mod deosebit la producia de unicate, serie mic si mijlocie,
producie care are dealtfel ponderea cea mai mare n cadrul industriei constructoare de maini,
atingnd pn la 80% din volumul produciei totale.
Pe de alt parte introducerea flexibilitii ca si studiul conceptului n general de un
productor sau beneficiar de sisteme flexibile trebuie s tin seama de nite criterii obligatoriu
a fi cercetate si anume:
- gradul de pregtire general a produciei;
- gradul detaliat de experien si pregtire n domeniul proiectrii, produciei si
ntreinerii unei celule sau sistem flexibil;
- gradul de automatizare al subsistemelor de producie si transport din componenta
sistemelor flexibile;
- gradul de automatizare al metodei de proiectare si construcie;
- gradul de flexibilitate al productorului si respectiv al beneficiarului n vederea
adaptrii la un nou si rapid tip de producie.
Conceptul flexibilitii implic studiul complet al procesului de fabricaie, ceea ce se
poate face numai pornind de la considerentele unui sistem complet format din:
- indicatori care definesc activitatea economic a productorului (sortimente si tipodimensiuni, caracteristici tehnice, fluxuri de producie etc.);
- nivelul tehnic de dezvoltare al utilajelor d.p.d.v al gradului de automatizare,
posibiliti de reglare etc.;
- nivelul tehnic al sistemelor de transport;
- nivelul experienei de proiectare a sistemelor;
- nivelul de organizare si experien n exploatarea sistemelor;
- eficienta economic a investiiei.
Prin urmare, la nivelul sistemului de producie industrial, flexibilitatea este acea
calitate a sistemului de a se adapta cu cheltuieli minime la sarcini de producie variabile
astfel nct ntr-o perioad mai lung sistemul s funcioneze economic cu schimbri minime
n structura sa.
Flexibilitatea unui sistem de producie poate fi definita ca fiind abilitatea de a
rspunde in mod eficent la schimbri.
Flexibilitatea sistemului este determinata de flexibilitatea fiecrui element din sistem cit si de
modul de integrare , al tuturor elementelor din cadrul sistemului, de relaiile dintre acestea.
Termenul de flexibilitate provine din latinescul flexibilis, iniial cu semnificaia de
maleabil, nestabil si ulterior cu cea de suplu, capabil de modificri.
In mod particular, in problematica produciei industriale termenul apare relativ recent
in legtura cu automatizarea fabricaiei, ca trstura ce definete un sistem automat de
fabricaie, bazat pe maini cu comanda numerica utilizate in procesul de prelucrare, roboti,
robocare si manipulatoare, utilizai in transportul si manipularea materialelor. Ulterior
termenul de flexibilitate este utilizat cu referire la capacitatea unui sistem de a trece la
fabricaia produselor de un alt tip, avnd semnificaia de elasticitate tehnologica. Extinderi
sunt practicate cu referire la conceptul de producie: elasticitatea produciei este
caracterizata de elasticitatea structurilor tehnice ( inclusiv elasticitatea produselor SOFT) si
elasticitatea comerciala (elasticitatea fata de piaa)
1

In raport cu aceste extinderi, termenul de flexibilitate in domeniul sistemelor de producie este

folosit pentru a exprima elasticitatea propriu-zisa a structurilor SOFT si tehnice, respectiv
capacitatea de funcionare a acestora, in vederea derulrii procesului de prelucrare prin adaptarea
la noile sarcini in mod automat.
In concepia sistemelor cibernetico-industriale, flexibilitatea este capacitatea unui
sistem de producie de a rspunde optimal (cu eforturi minime) la variaia sarcinilor de
producie si de a funciona, pe perioade mari de timp in condiii de eficenta.
Flexibilitatea in cadrul unei ntreprinderi poate lua forme variate.
1. Flexibilitatea muncii;
2. Flexibilitatea tehnica;
3. Flexibilitatea produciei;
4. Flexibilitatea structurala.
Termenul de flexibilitate in condiiile sistemelor de producie actuale este relativ
recent si in legtura cu automatizarea fabricaiei , "ca trstura ce definete un sistem automat
de fabricaie bazat pe maini transformabile", att pentru procesele de prelucrare cat si pentru
cele logistice.
Din punct de vedere al sistemului de producie automatizat, prin flexibilitate se
intelege capacitatea de modificare a sistemelor tehnice si a condiiilor organizatorice ale unui
proces de fabricaie, in vederea adaptrii sale la noi sarcini de fabricaie, in mod automat.
Sistemele de fabricaie automatizate flexibile sunt diferite de cele rigide, concepute, de la
nceput, pentru realizarea unei singure sarcini de fabricaie. Sistemele flexibile automatizate
sunt concepute pentru a se putea transforma in vederea realizrii mai multor sarcini diferite de
fabrictie. Un numr mare de sisteme de fabricaie reale pot fi satisfcute de sisteme cu
flexibilitate structural tehnica si organizatorica mrita", fara a ajunge la nivelul de
autostructurare mrita. La un anumit nivel de dezvoltare a forelor de producie, caracterizat
prin raportul cost/perfomanta a mijloacelor disponibile, pentru diferitele cazuri ale fabricatei
de serie, intre soluiile bazate pe sisteme automate rigide si cele automate flexibile va exista
un numr nsemnat de soluii viabile economic, reprezentate de sisteme de fabricaie
intermediare, cu flexibilitate generala mrita. Aceste sisteme de producie "flexibile" se vor
baza pe combinaii, justificate economic, ale unor dispozitive automatizate, cu dispozitive
mecanizate si operatori. Conceptul de flexibilitate este utilizat pentru caracterizarea unor
soluii tehnice diferite, ncepnd de la linia de transfer, adaptata la cteva variaii ale sarcinii
de producie, si de la centrul de fabricaie cu control numeric, si terminnd cu linia de
fabricaie cu control numeric si cu sistemele integrate de maini-unelte, precum si cu instalaii
logistice comandate de ctre structuri ierarhizate de calculatoare (tabelul 3 ).
Tabelul 3 Accepiuni ale conceptului de flexibilitate cu referire la mainile de lucru
IPOTEZA ASUPRA
SARCINII DE
PRODUCTIE
O singura sarcina de
producie

CARACTERIZAREA
MASINII DE LUCRU

Un numr limitat de
sarcini de producie
asemntoare

Sarcini de producie
diferite cu alternare
frecventa

Specializarea pentru sarcina de

producie data
Structurata modular din
raionamente de raionalizare a
fabricaiei
Specializata pentru o gama de
operaii asemenetoare
Grad crescut de echipare cu
dispozitive reglabile
Conceputa pentru sarcini de
producie diferite care prezint
numai o similitudine generala si

ACCEPTIUNEA
CONCEPTULUI DE
FLEXIBILITATE

Adaptarea la o noua sarcina

specializata dup intervenii lungi
Adaptarea se face prin reconstrucia
mainii, care este uurata de structura
modulara a acesteia.
Adaptare alternativa la diferitele
sarcini in general prin reglaje si
reechipari

Adaptare la sarcinile diferite se face

relativ frecvent, de obicei de la 2
schimbri pe saptamana la 2 schimbri

Sarcini de producie
foarte diferite, ce se
succed cu frecventa
mare.

care se repeta identic sub raport

operaional numai parial
Atenie particulara se acorda
sistemului de inlantuire si modului
de difereniere si concentrare a
operaiilor
Se au in vedere domenii extinse
de reglaj.
Conceputa astfel ca sa se poat
adapta rapid si economic unor
sarcini diferite de fabricaie
Subsistemul de lucru in structuri
redundante
Domenii largi de reglaj a
parametrilor tehnologici
Posibilitatea de circulaie
"libera" a pieselor intre posturi
Capacitatea de control
informaional extins a proceselor
pariale si a funcionarii
ansamblului.

pe an
Numrul sarcinilor diferite de
fabricaie si timpii necesari adaptrii
mainii caracterizeaz flexibilitatea
Adaptarea se poate face prin
reglaje, reechipari cu dispozitive sau
schimbri de subansamble.

Adaptarea rapida prin schimbarea

automata a strii sistemului
Realizarea succesiva a unor sarcini
diferite de fabricaie care se pot repeta
aleatoriu
Se mbina avantajele fabricaiei
automatizate in flux, specifica
produciei de masa cu specificul
fabricaiei de serie mica si mijlocie
Eficienta sistemului se bazeaz pe
echilibrul dintre costurile crescute de
investiie si efectele creterii
capacitatii de producie ca urmare a
reducerii timpilor de staionare pentru
adaptare.

In tabelul 4 este prezentata o clasificare generala a sistemelor de fabricaie precum si punerea

in evidenta a raporturilor acestora cu conceptul de flexibilitate.
Tabelul 4 Clasificarea generala a sistemelor de fabricaie in raport cu
conceptul de flexibilitate.
SISTEM DE FABRICATIE
SISTEM DE FABRICATIE
SISTEM DE FABRICATIE ADAPTABIL
RIGID
1. Cu desfasurare
tehnologica
ritmica,
automatizata

- Difereniere si
concentrare a
operaiilor
conform cu teoria
agregrii
mainilor

Sistem
neflexibil
- Modificarea
sarcinii necesita
un nou sistem
- Productivitate
foarte mare

2. Cu desfasurare
tehnologica si
organizatorica
strict reglementata

3. Cu
4. Cu adaptabilitate
adaptabilitate
artificiala si
artificiala
adaptabilitate
comandata
naturala
automat
Caracteristici privind mainile si factorul uman
- Diviziunea
- Nu exista
- Factorul uman
accentuata a
factor uman
este purttorul parial
muncii
- Sistemul are
al adaptabilitatii
- Factorul uman structura variabila - Mainile sunt
specializat strict
compusa din
echipate pentru
- Echipamente
subansamble
sarcini variabile
specializate
modulare
- Se au in vedere la
- Organizarea in - Comanda este conceperea
flux cu ritm impus dezvoltata si asupra cheltuielilor de
sintezei propriei
reechipare
structuri
Caracteristici privind flexibilitatea
- Sistem
-Flexibilitatea se
-Flexibilitatea se
neflexibil
obine datorita:
obine att datorita
- Modificarea
-productivitatii
factorului uman cat si
sarcinii necesita muncii
datorita sistemelor
nlocuirea
-modulelor cu
tehnice artificiale
echipamentului si calitate de
-Formele de
recalificarea
integrabilitate
organizare in flux
personalului
pentru producia de
serie devin posibile

5. Cu
adaptabilitate
naturala

- Conine
factor uman
- Scule si
maini cu
utilizare
universala

-Flexibilitatea
este conferita de
factorul uman
-Policalificarea
si experiena
sunt
caracteristici
determinante

 Caracteristici privind organizarea produciei

- Maini agregat si - Linii de fabricaie -Sistem flexibil de -Linii polivalente
linii automate de
pentru producia fabricaie
in flux cu echip. cu
fabricaie
de serie mare, de -Fabricatie ca
reglare de grup
destinate
obicei de montaj, sistem de
-Celule de
automatizrii
cu ritm impus
prelucrare si
fabricaie pentru
fabricaiei in flux
manipulare
familii de piese
pentru producia
automata, destinat -Masini agregat si
de serie mare sau
automatizrii
linii de transfer
de masa
fabricaiei de serie scurte concepute
pentru familii
limitate de forme
-Sisteme de maini
inclusiv centre de
prelucrare asistate
de operator

-Sistemul de
fabricaie
mestesugaresc, cu
operaii concentrate
si echipare redusa
-Forme de
organizare tip
atelier, maini
universale grupate
dup nevoia
procesului

In accepiunea formulrii principiilor flexibilitatii sistemelor de producie mai sus

enunate, se poate "defini flexibilitatea ca acea proprietate care permite automatizarea
fabricaiei de serie datorita faptului ca mijloacele de producie dispun de calitatea de
integrabilitate, poseda adaptabilitate fata de un domeniu de operaii, sunt adecvate tehnic si
economic fiecrei operaii in parte .si sunt construite in baza concepiei dinamice.
Sistemele de producie flexibile sunt abordate de ctre specialiti intr-o multitudine de
modalitati. O definiie care credem ca reunete mai multe puncte de vedere este urmtoarea.
"Un sistem de producie este flexibil daca este capabil sa proceseze un numr de piese
diferite simultan si in mod automatizat, mainile unelte din sistem fiind capabile sa accepte
operaiile executate in orice succesiune. Pentru aceasta, la terminarea operaiunii, mainile
din sistem si sculele trebuie sa se disponibilizeze pentru urmtoarea piesa, iar schimbarea
sculelor si schimbarea pieselor prelucrate sa aibe loc pe baza instruciunilor, totul
desfasurindu-se fara intervenie manuala ".
4.2. Postulatele flexibilitatii
Se spune despre un sistem de fabricaie ca este flexibil daca el rspunde urmtoarelor
postulate
- calitii de integrabilitate;
- adaptabilitatii;
- adecvrii;
- conceperii dinamice;
Astfel, ca proprietate a sistemului de fabricaie, se va intelege prin flexibilitate, acea
proprietate care permite automatizarea fabricaiei datorita faptului ca, structura sistemului
dispune de calitatea de integrabilitate, poseda adaptabilitate fata de un domeniu de sarcini,
este adecvabil tehnic si economic fiecrei sarcini in parte si este construit pe baza unei
concepii dinamice (fig.1.1.) Calitatea de integrabilitate deriva din faptul ca intr-un sistem de
fabricaie automatizat, destinat mai multor tipuri de sarcini exista un numr important de
subsisteme principale ce trebuiesc integrate fizic.

POSTULATELE
FLEXIBILITATII
Integrabilitatea

Adaptabilitatea

Adecvarea

Concepia
Dinamica

Posibilitatea de a se
integra intr-un
sistem de fabricaie

Mrimea si viteza de
adaptare
corespunztoare
caracteristicilor
cantitative si ale
sarcinilor

Adecvare
maxima a
mijlocului de
fabricaie la
operaie

Variabilitatea
mijloacelor de
fabricaie in
funcie de timp

Posibilitatea de
legare funcional

Succesiune diferita
a operaiilor

Timp minim
de parcurgere

Modificarea
structurii de
inlantuire

Adaptare la
caracteristicile
spaiale, temporale si
fizice ale sistemului

Stri diferite de
funcionare
obinute prin
reechipare

Exploatare
maxima in
timp

Modificarea
numrului
posibilitilor
de lucru

Exploatare
optima a
capacitilor
tehnice
Cheltuieli
minime de
exploatare
Figura 1.1. Postulatele flexibilitatii
Caracteristica de integrabilitate implica o corelare crescut intre diferitele subsisteme
pariale, corelare ce trebuie avuta in vedere nc de la conceperea acestora ca o caracteristica
calitativa specifica.
Cerina de adaptabilitate deriva din caracteristicile specifice ale fabricaiei de serie,
respectiv din faptul ca aceleai mijloace de fabricaie urmeaz a fi utilizate pentru realizarea
unor sarcini diferite, necesitnd operaii diferite. Gradul de adaptabilitate va fi proporional cu
gradul de diversificare tehnologica, precum si cu viteza cu care adaptarea va trebui sa se
produc. Adaptabilitatea este deci caracteristica prin care sistemele de fabricare automatizata
pot genera (materializa) succesiv diferite variante tehnologice dintr-un spectru de posibiliti
poteniale, prin modificarea structurii cu sau fara ajutorul unor dispozitive auxiliare.
Adecvarea deriva din necesitatea ca mijlocul de fabricare sa fie maximal adecvat
operaiei pe care o realizeaz la un anumit moment dat. Aceasta nseamn ca, dup ce pe baza
adaptabilitatii a fost se1ectionata o posibilitate de 1ucru, pentru realizarea unei operaii,
mijlocul de fabricare trebuie sa fie adecvat maximal, tehnic si economic pentru realizarea
acestuia.
5

Concepia dinamica se refera la faptul ca structura unui sistem flexibil automatizat va

trebui astfel conceput incit acesta sa se poat modifica in timp, ca urmare a interveniei unor
noi sarcini de producie. Un anume sistem de fabricare flexibil va fi compus din elemente
modulare care, la rndul lor vor face parte din familii de module. Concepia dinamica va
permite restructurarea unui astfel de sistem prin nlocuirea unor module in vederea obinerii
adecvrii si adaptrii, nlocuirea fiind posibila pe baza postulatului calitii de integrabilitate.
4.3. Criterii de flexibilitate ale sistemelor flexibile de producie
Flexibilitatea n cadrul unui sistem de producie poate lua forme variate, identificindu-se mai
multe tipuri pe diferite nivele ierarhice, avind influente diferite asupra performantelor
sistemelor de productie si fiind in strinsa legatura unele cu celelalte. Aceasta clasificare a
flexibilitatii sistemelor de productie sa realizat, pe tipuri si nivele ierarhice pentru a putea
intelege mai bine conceptul de flexibilitate si pentru a permite ulterior detrminarea unor
modalitati de masurare a acestora si identificare a nivelului economic si a modului de
realizare a acestuia. In tabelul urmator este prezentata o asemenea clasificare a flexibilitatii pe
nivele ierarhice, fara insa de a avea pretentia ca este completa si incercindu-se doar o
prezentare cit mai detaliata a acesteia.
Nr.crt.
nivel
I
La nivel strategic
II
La nivel functional

III

La nivelul
sistemului de
fabricatie

IV

La nivelul
operational al
sistemului de
fabricatie
La nivelul resursei
individuale

Tip
Flexibilitatea strategica
Flexibilitate comerciala
Flexibilitatea cercetarii dezvoltarii
Flexibilitatea financiara
Flexibilitatea informationala
Flexibilitatea organizatorica
Flexibiltatea fabricatiei
Flexibilitatea de volum
Flexibilitatae de dezvoltare
Flexibilitatea de produs
Flexibilitatea modificarilor
Flexibilitatea fabriiatiei nesupravegheate
Flexibilitatea operatiei (tehnologica)
Flexibilitatea procesului
Felxibilitatea traseelor de executie
Flexibilitatea operationala
Flexibilitatea resursei individuale
Flexibilitatea de manevrare a mterialelor
Flexibilitatea masinilor
Flexibilitatea fortei de munca

- Flexibilitatea strategica
Flexibilitatea strategica este o caracteristica a sistemului de productie reprezentata prin numarul
de strategii pe care le poate adopta daca ar dori sa le inlocuiasca sau sa le extinda pe cele vechi.
Pentru a atinge flexibilitatea strategica sistemul de productie trebuie sa mentina si sa mareasca
inmod continuu setul sau decompetente.
6

- Flexibilitatea comerciala
Flexibilitatea comerciala se refera la capacitatea unei organizatii de a se adapta din punct de
vedere comercial unui mediu turbulent. Reprezinta capacitatea sistemului de productie de a intra
si a parasi piata si de a se pozitona in cadrul unor piete existente sau noi. Scopul este de a atinge
aceste nivele astfel incit organizatia sa fi competitiva. Organizatiile care au dezvoltat acest tip de
flexibilitate cistiga avantaje competitive ca rezultat al capacitatii sale de a se reporzitiona rapid pe
piata.
- Flexibiliatea financiara
Flexibilitatea financiara este capacitatea unei organizatii de a avea un nivel acceptabil al
lichiditatilor si de a realiza schimbarea cu usurinta a acestui nivel.
- Flexibilitatea cercetarii dezvoltarii
Flexibilitatea cercetarii dezvoltarii reprezinta capacitatea unei organizatii de a realiza proiectarea
constructiva si tehnologica, simularea modului de functionaere a produselor, in timp real.
- Flexibilitatea fabricatiei
Aceasta definete numrul de produse diferite ce pot fi fabricate de ctre SFF fr s fie
necesar achiziionarea de noi maini-unelte, sau altfel spus, flexibilitatea produciei descrie
sortimentul de produse ce pot fi fabricate de ctre SFF fr a fi necesar executarea de
investiii suplimentare. Ea crete odat cu creterea nivelului tehnologiei i a gradului de
universalitate a mainilor unelte.
- Flexibilitatea de produs
Flexibilitatea de produs reprezint capacitatea sistemului de a limita costul introducerii n
fabricaie a unui produs utiliznd resursele avute deja la dispoziie, altfel spus ofer posibilitatea
sistemului de fabricaie s realizeze o varietate de piese cu aceleai echipamente. Pe termen scurt
aceasta nseamn c sistemul are posibilitatea utilizrii de loturi de mrimi mici pentru a se
adapta cererilor de produse diferite. Pe termen lung aceasta nseamn c sistemul poate fi folosit
pentru mai multe cicluri de via a produsului crescnd astfel eficiena investiiei.
-

Flexibilitatea de volum
Flexibilitatea de volum msoar capacitatea sistemului de a limita efectele economice ale
modificrii cererii pieei, altfel spus, abilitatea de a opera profitabil un sistem flexibil de
producie la diferite volume ale produciei. Un nivel nalt de automatizare crete flexibilitatea, n
parte, ca un rezultat al unor costuri fixe planificate mai mici i a unor costuri variabile mai mici,
cum ar fi costurile cu munc direct.
- Flexibilitatea procesului
Flexibilitatea procesului reprezint totalitatea operaiilor slujbelor pe care le poate executa un
sistem, altfel spus se refer la posibilitatea de a produce un ansamblu de operaii combinate. O
flexibilitate ridicat a procesului d posibilitatea sistemului s produc o ct mai mare gam de
piese. Flexibilitatea procesului poate fi atins prin flexibilitatea mainilor unelte.
-

Flexibilitatea de dezvoltare
Ea reprezint capacitatea utilizatorului de a extinde sistemul de fabricaie flexibil cu
costuri limitate, ct mai uor i modular, pentru a face fa situaiei n care cererea depete
capacitatea sistemului. Flexibilitatea de dezvoltare este msurat cu ajutorul unui vector ale crui
componente reprezint costul investiiei adiionale necesare introducerii unui nou tip de maini
unelte, timpul de punere n funciune a noilor capaciti de producie, altfel spus poate fi
7

msurat innd cont de ct de mare poate deveni un sistem. Flexibilitatea de dezvoltare

limiteaz necesarul de investiii suplimentare cerute de dezvoltarea sistemului.
- Flexibilitatea operaiei (tehnologica)
Aceasta se definete ca fiind capacitatea sistemului de a executa noi operaii cu un cost redus.
Se refer la posibilitatea de a realiza un set de produse utiliznd diferite maini, materiale,
operaii i secvene de operaii cu costuri ct mai mici. Rezult din flexibilitatea proceselor
individuale i a mainilor, flexibilitatea proiectrii produsului i flexibilitatea structurii a
nsui sistemului de fabricaie. Reprezint abilitatea sistemului de a menine un nivel
satisfctor al produciei chiar atunci cnd mainile se defecteaz sau lipsete factorul uman.
- Flexibilitatea dat de extensia fabricaiei nesupravegheate
Flexibilitatea dat de extensia fabricaiei nesupravegheate poate fi definit ca fiind capacitatea
utilizatorului de a extinde durata timpului de lucru a sistemului flexibil, fr extinderea duratei de
munc pentru operatori.
- Flexibilitatea traseelor de execuie
Flexibilitatea traseelor de execuie (FTE) se refer la posibilitatea de schimbare a
traseelor, n cazul n care este necesar. Ea reprezint capacitatea sistemului de a admite diferite
trasee tehnologice, pentru prelucrarea diferitelor sarcini de producie de ctre mijloacele de
producie existente. Aceasta are i rolul de a asigura funcionarea sistemului n cazul unor avarii
accidentale ale anumitor utilaje din sistem, prin modificri n dirijarea pieselor.
- Flexibilitatea resursei individuale
Flexibilitatea resursei individuale se refera la flexibilitatea fortei demunca si a masinilor
unelte. De asemenea tot in aceasta categorie putem intrduce si flexibilitatea de manevrare a
materialelor.
- Flexibilitatea mainii unelte (echipamentului)
Flexibilitatea mainii reprezint uurina cu care se fac schimbrile necesare pentru a produce
alte operatii respectiv piese. Aceasta flexibilitate este necesara altor tipuri de flexibilitati,
deoarece masinile unelte care o poseda pot realiza piese din punct de vedere economic, in loturi
mici (timpii de pregatire incheire si costul unei ore de pregatire incheiere fiind mic), au un grad
de utilizare marit scurtind durata de fabricare a produsului si confera o calitate ridicata piesei.
- Flexibilitatea de manevrare a materialelor
Flexibilitatea de manevrare a materialelor reprezinta posibilitatea de a muta diverse piese in
pozitia ceruta pentru a putea fi prelucrate in timpul procesului de productie. Acest tip de
flexibilitate sporeste accesarea si utilizarea masinilor reducind timpii morti. Este o flexibilitate pe
care o putem incadra atit la nivelul resurselor individuale cit si la nivelul procesului de productie.
- Flexibilitatea fortei de munca
Flexibilitatea forei de munc poate fi definit prin capacitatea utilizatorului de a coordona din
punct de vedere tehnic un numr de angajai, n scopul desfurrii procesului de fabricaie cu
ajutorul sistemului de producie flexibil. Aceast flexibilitate se poate msura prin:
numrul de operatori din sistemul flexibil de fabricaie;
pregtirea tehnic a personalului;
venitul mediu care poate fi obinut pe fiecare angajat;

Aceste flexibiliti elementare de la nivelul sistemului de fabricatie au fost astfel puse

n corelaie cu anumite tipuri specifice de schimbri ale ambiantului. Punnd n legtur cele
dou tipuri ale perturbaiei cu mrimea acestora vor rezulta patru tipuri de perturbaie posibile
ce corespund celor ase flexibiliti elementare aa cum se arat n figura 1.3..

T
U
R
B
U
L
E
N

Perturbaii mici (nivelul 1)

Perturbaii mari (nivelul 5)

Flexibilitatea de produs

Flexibilitatea de volum

Flexibilitatea de producie

Flexibilitatea sortimentului

Flexibilitatea tehnologic

Flexibilitatea de dezvoltare

perturbaii calitative
perturbaii cantitative
Fig.1.3. Tipologia flexibilitii n funcie de gradul de turbulen sub aspect calitativ i
cantitativ
Aceste patru tipuri de flexibilitate se regsesc in [3]:
flexibilitatea ca scop in sine se refera la gama de produse incluznd si gradul de
satisfacere a cererii clienilor;
- flexibilitatea ca viteza de rspuns la solicitarea pieei se refera la rapiditatea cu care un
sistem de producie poate livra produse solicitate, la rapiditatea de adaptare a procesului
de fabricaie la schimbarea tipului si a volumului de produse.
Cercetrile recente in domeniul flexibilitatii sistemelor de producie sugereaz faptul
ca flexibilitatea ca scop si flexibilitatea ca viteza de rspuns la nevoile pieei, sporesc
abilitatea producie de auto-organizare, care permite coordonarea activitilor de producie
prin sisteme fara niveluri ierarhice si prin localizarea iniiativei la nivel de echipa [12].
Eliminarea mecanismului organizaional ierarhizat de luare a deciziilor permite
rspunsul rapid la cerinele pieei si la schimbrile tehnologice, sistemul de producie auto organizat fiind deci mai flexibil, ntruct rspunde provocrilor privind viteza de rspuns si
varietatea gamei de produse, la costuri sczute.
In accepiunea generala a specialitilor, sistemele de producie, pentru a fi flexibile,
trebuie sa fie automatizate. Este adevrat ca flexibilitatea forei de munca coexista, in celulele
flexibile, cu flexibilitatea mainilor, dar nu poate fi vorba de sisteme de producie care
rspund promt nevoilor pieei, fara ca acestea sa posede si caracteristica de flexibilitate a
volumului de produse, caracteristica ndeplinita cu succes doar de flexibilitatea mainilor.
Pe durata exploatrii, flexibilitatea sistemului de fabricaie flexibil va fi caracterizata prin :
1. flexibilitatea mainii, data de numrul de stri de lucru diferite pe care mijlocul de
productiv l poate lua in mod automat (reprezint probabilitatea ca o sarcina de
producie sa poat fi realizata de sistemul respectiv de fabricaie);
2. flexibilitatea de adaptare( flexibilitatea procesului), data de abilitatea de a produce
un set de produse in mai multe moduri. Flexibilitatea de adaptare este msurata prin
consumul de timp si de resurse exprimate direct sau sub forma bneasca, necesare
trecerii sistemului dintr-o stare de lucru definita, in alta stare de lucru definit
(modificarea strii sistemului se realizeaz prin transformare, modificare, reglare).
-

Buzacott 1982 numete asta flexibilitatea postului, ceea ce arata totalitatea slujbelor
pe care un sistem le poate procesa .
Caracterizarea sistemelor de producie din punctul de vedere al flexibilitatii este
prezentata in figura.. Sistemele de producie cu flexibilitatea cea mai mare sunt, la ora
actuala, sistemele de producie integrate pe calculator (CIM Computer Integrated
Manufacturing), in care flexibilitatea fabricaiei este data de sistemele flexibile de fabricaie
(FMS. Flexible Manufacturing Systems).

FU
SPF

SP-MUST
SP-MUCP

SP-MUCN+CP

SP-MUCN+OU
SPS-FP
SPS-PR
FA
Fig.. Caracterizare sistemelor de producie din punct de vedere al flexibilitatii
FA flexibilitatea de adaptare; FU flexibilitatea de utilizare; SPS PR = sisteme de producie specializate produse sau repere (linii de
transfer rigide, maini unelte agregat); SPS-FP = sisteme de producie specializate pe familii de produse (linii de transfer flexibile, celule de
fabricaie); SP MUCP = sisteme de producie cu maini unelte cu comanda program; SP MUCN + OU = sisteme de producie cu maini
unelte cu control numeric cu operator uman: SP MUST = sisteme de producie cu maini universale organizate pe principiul specializrii
tehnologice; SP MUCN + CP = sisteme de producie cu maini-unelte cu control numeric, si comanda program; SPF = sisteme de
producie flexibile, integrate cu ajutorul calculatorului (FMS, CIM).

Sistemele de producie flexibile sunt cunoscute in literatura de specialitate si sub denumirea

de "sisteme avansate de producie" "(AMT "Advanced Manufacturing Systems"). Acestea
variaz, ca si complexitate, de la mainile cu control numeric (NC) si mainile cu control
numeric cu calculator (CNC), pana la celulele de fabricaie automatizate, sistemele de
fabricaie flexibile (FMS) si sistemele de producie integrate prin intermediul calculatorului
(CIM).

10

ROI ( return on investment)

ROI = eficacitate operationala x sensibilitatea strategica
Primul factor este functie de:

Ec = f ( eficienta functiei de marketing x eficienta functiei de fabricatie)

Al doilea factor este o functie de:

Ss = f ( atractivitatea pietelor pe care organizatia este activa x

sensibilitatea produselor la cerintele consumatorilor)

11

Studiu de caz
Ionescu T. se plimba gnditor prin biroul su, fredonnd un cntec pentru a se destinde.
Se simea ca un strin de cnd, cu patru sptmni n urm fusese angajat ca manager al
Departamentului Asigurarea calitii.
n ultima sptmn plecase ntr-o deplasare pentru a participa la un seminar foarte
interesant intitulat "Calitate 99", organizat de manageri din firme productive.
Nu se gndise pn acum ce presupune o astfel de funcie, ntr-o unitate care i fabric
produsele cu ajutorul a 1.200 salariai.
La ntoarcerea de la seminar "se lovise nas n nas" cu Popescu I. subordonatul su
imediat, ntrebndu-l cum au mers treburile, ct a lipsit din unitate. Rspunsul a fost: "Oh,
bine" - urmat de un zmbet larg.
Ionescu nu-l cunotea foarte bine pe interlocutorul su, de aceea nu a tiut dac acest
rspuns ar trebui s-l liniteasc sau dac trebuia s continue discuia. Nu tia prea bine cum
ar trebui s-i abordeze colegul pentru a crea o relaie de bun colaborare, n condiiile n care
venirea lui pe actualul post, i oprise celuilalt posibilitatea de a promova.
Este adevrat ns c nu el dorise nlturarea celuilalt a crui evaluare a fost de genul:
"cunotine tehnice i practice excelente n domeniul calitii, caliti manageriale mediocre".
Ionescu T. a decis s insiste i l-a rugat pe Popescu s-i povesteasc ce s-a ntmplat n
mod exact. Rspunsul lui Popescu a fost urmtorul:
"Oh, o problem curent legat de funcionarea liniei de asamblare. A fost depistat o
zon, unde presiunea nregistrat de-a lungul liniei a fost mai mare sau chiar foarte mare,
comparativ cu ce ar fi trebuit s fie. Dar, problema a fost rezolvat imediat. Am avut i pn
acum probleme cu noul echipament, n sensul c am gsit din cnd n cnd, zone cu presiuni
mai ridicate dect cer standardele. Vasilescu A., inspectorul liniei a susinut c ar trebui
oprit linia, pentru a face o verificare a acesteia i a depista problemele. ns, Gheorghiu O.
maistrul din zona cu pricina, i-a explicat c sarcinile de producie sunt mult prea mari, pentru
a risca oprirea produciei, chiar i n cazul unei rate mai mari a rebuturilor.
Dup ce ne-am sftuit, am hotrt c este preferabil s trimitem un specialist, care s
regleze linia n timpul funcionrii ei, dect s sistm fabricaia".
Ionescu nu a reacionat n nici un fel, deoarece nu tia dac este o problem grav sau
nu, nefiind nc familiarizat cu tehnologia de fabricaie, dar, n acelai timp, s-a gndit la ce
discutase cu directorul general la angajare. Acesta i atrsese atenia, n mod direct asupra
problemei calitii, i asupra atitudinii existente n cadrul firmei.
Cuvintele directorului au fost: "Trebuie s mbuntim calitatea, deoarece costul
noncalitii este foarte mare i ai ntregul meu sprijin pentru a gsi o soluie!
Vreau s te ocupi personal de aceste probleme deoarece vreau s stopez cercul vicios,
calitate - productivitate - fluctuaie de personal".
i ddea seama foarte bine c departamentul de asigurare a calitii era tratat cu prea
puin consideraie, n special de ctre personalul productiv.
Simea c era timpul s ia msuri, dar nici n-ar fi vrut s rite "un rzboi" cu cei din
departamentul producie.
Fiind ngrijorat de toate aceste probleme, Ionescu i-a amnat alte ntlniri, pentru a
discuta cu cteva persoane i a lua o hotrre.
n urma discuiilor avute a tras urmtoarele concluzii:
1) De la Compartimentul Resurse Umane a aflat c operatorul care se ocupa de
funcionarea liniei, tocmai fusese transferat de la Compartimentul Transport Intern, neavnd o
calificare propriu-zis, fiind nvat de maistru s pun linia n funciune i s o
supravegheze. Cnd mecanicul ef a testat presiunea liniei, operatorul nu a fost de gsit,

12

problema respectiv fiindu-i prezentat de ctre maistru, care i-a artat i materialele
rebutate.
2)De la compartimentul de ntreinere i reparaii, a aflat c actualul echipament, care
crea probleme privind presiunea, fusese achiziionat cu doi ani n urm, pentru a fi folosit la
fabricarea altui produs. Linia de fabricaie a fost adaptat pentru acest produs prin reglri
succesive, timp de ase luni.
Echipamentul fusese adaptat de personalul de la ntreinere i reparaii, dei iniial nu
fusese conceput pentru produsele curente.
Pentru aceasta, cei de la ntreinere i reparaii au fost nevoii s proiecteze o pies
special.
Nu exista nici un fel de programare a interveniilor tehnice pentru aceast pies, iar
componentele acesteia fuseser nlocuite n ultimele ase luni, de trei ori.
Timpul de nefuncionare al acestei piese a ajuns la 15 % din timpul disponibil al liniei.
3)De la compartimentul aprovizionare desfacere, a aflat c dispozitivul care permitea
fixarea etan a piesei, a fost obinut ntr-un interval record, din cauza comenzii date n
ultimul moment.
Specialitii firmei gsiser o soluie pentru a evita fisurarea prea rapid a dispozitivului,
dar nu reuiser soluionarea problemei n totalitate. Angajaii de la aprovizionare i spuseser
lui Ionescu c aveau de gnd s discute aceast problem cu furnizorul care le proiectase
produsul, la urmtoarea ntlnire.
4)De la serviciul de proiectare a produselor, a aflat c linia, cu toate deficienele
semnalate, era considerat un pas important n creterea volumului produciei i deci un
avantaj n faa concurenilor.
5)De la managerul compartimentului producie a aflat c problemele liniei erau
cunoscute, inclusiv maistrului care coordona linia. Funcionarea liniei cu "aa-zisele"
probleme a permis obinerea unui volum de producie record, care a sporit prestigiul
compartimentului, maistrul liniei depind i sarcinile asumate.
n momentul n care Ionescu discuta cu managerul produciei, acesta i-a artat decizia
de promovare a maistrului liniei de asamblare.
Dei aflat sub presiune, datorit cerinelor managerului general, care dorea o
permanent mbuntire a costurilor i a termenelor de livrare (pentru a crea un avantaj
competitiv) directorul produciei i-a mrturisit lui Ionescu c-i mprtete temerile n ceea
ce privete utilizarea acestui gen de improvizaie la linie.
Managerul compartimentului de marketing, i-a spus c punerea n funciune a liniei, a
ajutat la lsarea n urm a competitorilor principali.
n prezent a fost lansat o puternic campanie promoional pentru a mri ncrederea
clienilor poteniali i actuali n produsele firmei.
Ca rezultat al acestei campanii, competitorul avea de fcut fa unei avalane de cereri.
Linia trebuia s funcioneze n aceste condiii, mai mult ca oricnd, chiar dac nivelul de
calitate al produselor obinute pe aceast linie, nu se ridica la nivelul calitativ al altor linii.
"Avem nevoie de o ptrundere mult mai masiv pe piaa produselor de nalt
tehnologie".
n urma acestor discuii, Ionescu a nceput s-i pun o serie de ntrebri. Ceea ce l
ngrijora cel mai mult era sigurana liniei. Nu-i putea da seama ct fusese hazard pn acum
n funcionarea liniei fr probleme i ct reuise maistrul s elimine "cderile".
tia de la Compartimentul Producie c testele fcute artau c presiunea nregistrat dea lungul liniei nu era periculoas, dar specialitii recunoscuser c nu utilizaser metode de
testare complexe, ci doar simple verificri.
"Am putea lsa totul ca pn acum, spernd c nu erau dect probleme inerente
procesului de producie". n timp ce-i lua micul dejun se gndea la evenimentele dimineii.

13

Sptmna trecut la seminar se vorbise despre "rolul calitii, productivitate i

calitate, realizarea unei noi atitudini", dar nu-i spusese nimeni ce are de fcut n astfel de
situaii.
Renunase la o slujb foarte bun, pentru a lucra n aceast unitate, gndindu-se c
firma acord o importan deosebit calitii i acceptase aceast provocare.
Ceruse i un salariu egal cu cel al managerului Compartimentului de Producie,
Marketing, Proiectare Produse i era direct subordonat managerului general.
Deocamdat nu tia cum e mai bine s reacioneze, ce era mai bine s fac.
ntrebri:
1) Ce probleme apar n domeniul calitii n cadrul unitii ?
2) Ce ar trebui fcut pentru mbuntirea managementului calitii ?
3) Ce ar trebui s fac Ionescu ?

14