a

-u-vAN mAR ii
DE

FERDINAND I
REGELE ROIVIANIEI

1889 1922

DIN l'UBLICATIME
FUNDATIEI CULTURALE PRINCIPELE CAROL,"

13UCURESTI
1922

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

;;;v1,,(1%),

tei#4.4.

.00
),41.14,

f,.

114:14r

00,

Ifriotatt,

tust:t.

.r.t.

1A44A.4 1,

feeta*

00g.,

14-A,

414.416,11,44.4.4.440,

www.dacoromanica.ro

if).6

C U VAN

TA R. 1

DE

FERDINAND I
REGELE RON1ANIEI

1889 1922

DIN PIJBLICATIILE

FUNDATIEI CULTbRALE

- PRINCIPELE_ CAROL"-

BUCURESTI
1922

www.dacoromanica.ro

Cuvntare
la

jurAmn.ntul ca Rege.

www.dacoromanica.ro

Chemat prin gratia lui Dumnezeu i vointa nationalA de a fi urmasul

Marelui Intemeietor, care Mi-a lgsat ca santg mostenire simtimintele
cIe iubire i credinta' ale unui intreg popor, gAsesc in dragostea mea
pentru neam, puterea de a pAsi fArrt sovAire spre indeplinirea marei,
dar grelei mele sarcini:

Pi Ida Aceluia pe care Ii plangem toti ca pe un Orinte si

.convingerea c1 numai printr'o neincetat propasire se poate asigura
vieata trainicit a unui popor, Imi vor fi elitnz in sfurVirile Mele
,spre a-Mi jertfi intreaga munch' a vietii pentru desvoltarea puterilor
.acestui Stat.

in indeplinirea acestei inalte datorii, pe care o imbratisez cu

neclintith credintA si nestrgmutaLt dragoste, st cea mai dulce multu mire

-ce o pot dobandi. Printeinsa aduc eel mai mare prinos de recunostintit Aceluia a crtrui amintire e cea mai scumprt legrtturrt intre Tarn si
-Casa Mea.

In rodnica Domnie care face mndria istoriei noastre, primul

Rega al Romaniei a gAsit cel mai puternic sprijin in unirea tuturor
Romitinilor in jurul Tronului ori de ate on Imprejur1ri mari impuneau

datorie. Sunt sigur c, insufletiti de acelas inalt patriotism,

unirea in cugetare
Romnii vor sti si in viitor s dea Tronului i
eeast'a

-5www.dacoromanica.ro

vi in

actiune, care este singura chezasie a unei sanatoase propasiri

nationale.

Dumnezeu, care dupa atatea grele incercari a binecuvantat munca

acelora cari s'au devotat binelui acestui neam, nu va lasa sa scada.
ceeace cu atata truda s'a dada i va ocroti, cu dragoste pentru acest

popor, munca Mira preget ce sunt hotarit ca bun Roman si Rege s.

inchin iubitei mele Tari.

.5edinta Adunttrilor lvvinitoare intrunitt.

2S Soptetiibrie 191.4.

-6www.dacoromanica.ro

II
Cuvntri
la

Academie, UniversitAti
i

Institutul Geografic al Romniei.

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la Academia Romn.

Cu inima ptrunsa de recunostint a. am ascultat cuvantarea prea

iubitului Meu Unchiu si la randul Men, dar numai indemnat de Rege,
indraznesc a rosti cateva cuvinte inaintea acestei adunari de barbati
invtati, in mijlocul crtrora pentru intaia oara am onoare de a ma afla.
Este in acelas timp si o datorie din parte-Mi a lua cuvantul spre
a exprima adAncul men sentiment de recunostinta pentru marea distinc-tiune ce Academia Mi-a facut, proclamandu-ma Membru Onorific al
acestui asezam'ant de culturrt nationala, unde tineretea Mea neincercat
ea' se calauziasea de nepieritoarele lumini ale stiintei.

Am avut fericirea

ea s'au

ingrijit de timpuriu a M. invata

frumoasa limbrt romttneasca, si Mi-a fost drag s o invat, pentru ca.

ea Mi-a inlesnit cunoasterea de aproape a literaturii populare, a dadnelor, a obiceiurilor, dar mai ales a bogatei istorii a neamului romAnesc.

Am putut citi si intelege astfel numeroase publicatiuni ale Academiei, care Mi-au aritat &It de mult s'a facut pentru propasirea

-9www.dacoromanica.ro

stiintelor si literilor in Romania. De eke oH am avut aceste scrieri

inaintea ochilor, am zarit ca o vedenie minunata icoana Tarii insasi;
licarind alta data ca o scanteie luminoasa pe cerul rsaritean, crescu
de atunci din zi in zi, se mari plina de vlaga si de fal, ca o stea
cu raze limpezi pe malurile Dunatei si tarmul Marei Negre.
Iubitul Meu profesor, D-1 Faun, Mi-a insuflat neincetat dragoste
pentru istoria nationala,.incredintat fiinde spre a putea sti bine eine
e si, cat pretueste un popor, trebue negresit si mai presus de toate s
se cunoasca trecutul sau. De aceia M'am indeletnicit de a citi cu multa
luare aminte monumentele noastre istorice.
Datoresc si eu ca toti Romanii o vie recunostinta D-lui Kogalniceanu, astazi venerabilul Presedinte al Academiei, care M'a intampinat
en asa de bine simtite cuvinte, caei prin eulegerea ei tiparirea cronicelor
noastre Mi-au usurat apropierea de aceste comori de maH invgaminte,
isvoae nesecate de fapte strdlucite si de mandrie nationala.
Cum sa nu fim oare mandri, and citind acolo despre luptele vitejesti si glorioase cu toti cei mai cumpliti ai nostri vrajmasi, cand intalnim
numele i faptele atator Voivozi insufletiti de iubirea de mosie 'Ana'

la jertfa? In toate vremile au trait Romani, si pe tron si in randurile poporului, cari nu au uitat, precum zice Enachita Vacarescu:Cresterea limbei romanesti
k3i-a patriei cinstire.

Cate lucruri de cel mai mare interes nu am gsit, cu o fireasca.

iertata mirare pentru Mine, in toti cronicarii, dar mai cu seama in
cei doi mai de frunte, Miron Costin si Ioan Neculcea! Cu deosebire

Neculcea M-a fermecat cu limba-i curata, cu stilul impodobit cu icoane

pipaite i cu asa de sanatoase povete. Cele patruzeci si doua de cuvinte
cum le numeste el
dela inceputul cronicei sale, sunt ca o galerie

- 10

www.dacoromanica.ro

de cadre midi, dar cu maestrie zugravite, pe care ochiul nu se mac

satura privindu-le. Cate chipuri vii, fapte, legende, cugetari inteleptein fiecare din ele!
Atunci am inteles cum si de ce el a insuflat talentul unui Ale-.
xandri, unui Bolintineanu. Dintre toate insa. Mi-au dat de gandit viata
si intamplrile lui Milescu-05rnu1, invatiltorul lui Petru eel Mare,
purtiltorul numelui roman pana in Suedia, unde scria latineste; si pana
in China
Tara Chitailor
ca sol al Rusiei; si &Ind aceasta? Inteun
timp in care- putini s'ar fi gandit ca in Romania se pot desvolta asemenea oameni invtati si .cu inalte destoinicii sufletesti. Apoi daca
doua, trei sute -de ani focul sfant al stiintei ardea cu atata lumini

in tara noastra, din sanul careia se nastea un Petru Cercel, domn

intreg la minte si poet placut, apoi Cantemirii, unul iatoriograf mare,
altul poet nu mai putin mare; un Neagoe Basarab care Malta pe
malul Argesului cel mai maret locas Dumnezeesc, vestit in toata lumea;
cum sa nu punem cea mai nestrarautata credinta in viitorul Orli noastre,
bimicuvantat .de Dumnezeu, in care nici Impiltrile dusmanilor, nici

intunericul unor vremi amare, n'au putut nabusi isbucnirea geniului

national. Cand privesc inapoi la sirul atator fapte marete pilde si
dovezii vii, ale pUterilor neamului romanesc, cum sa nu fiu mandru
ea soarta M'a adus in aceasta frumoasa tara, inzestrata cu atatea daruri
si cu mare viitor. M. voiu sili dar a invata neincetat, a nfa lumina
si a asculta povete bune, spre a putea fi folositor nouei mele patrii,
care M'a intampinat cu atata caldurrt, aratandu-Mi atata iubire.
0 dovad not.* cu deosebire magulitoare pentru Mine am primit-o-

astazi prin inscrierea Mea ca Membru Onorific al Academiei. Inca

odata v exprim adanca Mea multumire pentru aceasta inalta distinc
tiune de care Ma voiu sili a Ma' arrtta pururea vrednic.
.5edinta dela 19 Martie 1890.

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la Academia Roman.

trecut ckva timp, decand n'am mai cAlcat pragul acestui asezgraant de inaltg culturg; am primit deci cu o adevdrata si net5galuita
plAcere invitatia Doruniei vnastre, de a lua parte la sedinta de azi si
de a prezida la distribuirea premiilor, prin cari se incoroneazd munca
A.

i. talentul.

Daca ieau acuma locul de onoare ocupat un lung sir de ani de

.Augustal Meu predecesor, v rtairturisesc cg sant cloua' sentimente
sopuse ce se lupta' in inima mea. Cu jale nfa gandesc la aceia, a eciror

trecere intr'o lume mai fericitA a llsat goluri dureroase in Andurile

acestei societti de inviltati si cari, cu inima. lor caldit si patrioticA,
inchinaserd o mare parte.a muncii lor Academiei Ron:lane, contribuind
astfel nu putin a-i face un nume de onoare intre societgtile stiintifice.
Cu cuvinte calde ati reamintit, Domnule Presedinte, pe marele
Rege, care fusese sufletul acestui institut cultural, si care ca Protector
inArinimos luase parte activd la lucrArile ei, cu graiul si cu p.ana. SA-mi

--

12

www.dacoromanica.ro

fie ingaduit Mie, succesorul Lui, de a-mi opri pentru o clipa &du!
meu in fata unui alt fiu al tarii, care ca .om de Stat fusese un sfetnie
intelept i un prieten eredincios al Marelui Rege.
In activitatea sa politica, el a avut drept deviza: Salus rei
publicae suprema lex". Principiul calauzitor in lunga lui sedere pe
panAnt Ii fusese convingerea, c adevarata valoare a vietii consta in
.munca incordata, cst numai acela merita cinstea oamenilor care pune
cunostintele i puterile sale in serviciul obstesc.

Pentru dansul cea mai mare satisfactie .era de a munci si a

produce cu .suflet inalt, cu inima curath, cu constiinta nepatata.

Mie, Regdui sau, sa-mi fie permis sa profit de intaia ocazie

pentru a inchina aceste cuvinte de recunostinta vechiului si credinciosului

prieten, D. Sturdza: care fusese atata timp Secretarul general al

Academiei.

Sunt convins

cit

talmacesc prin aceasta si sentimentele onoratilor

mei colegi.

Irish' nu este momentul de a plange pe aceia cari nu mai sunt;

munca lor, activitatea lor, firea ion, sa, ne fie nourt generatiei de aathzi
si celei de maine, un imbold pentru noua munch', noua activitate.
Ma gasesc dar i cu sentimentul de bucurie plina de nadejde tm
mijlocul D-voastre pentru inttia data ca Protector si Presedinte deonoare, i va aduc cu acest prilej multumirile Mele calduroase pentru
demnitatea ce Mi-ati oferit.
In aceste zile de grele griji si de uriasa raspundere, mi-a fost:
o adAnca mngitiere sufleteasca, and am aflat c sesiunea anuala de.
estimp a fost inaugurata prin proclamarea Mea ca Protector si Pre
sedinte de onoare, i nca prin o rezolutiune cu totul gingas, aceea
de a primi pe Regina, prea iubita Mea sotie, intre membrii de onoare..
Mandra de aceasta nora demnitate, Ea asist azi pentru prima oar&

- 13 --

www.dacoromanica.ro

de drept, la sedinta acestui invatat corp, i prin Mine Ea va aduce

vonA, noilor Ei colegi, aline simtita Sa recunostintA.
Una din cele mai inalte podoabe ale unei femei netagaduit este
cultnl frumosului ; el inalta sufletul si purifica mintea ; si blagoslovita

este fiinta care a primit dela natura darul de a talmaci altora c-Onceptia frumosului prin pensula sau prin pana.
Poeta pe Tronul rii, pe care cu fala Academia o numara intre
membrii ei de onoare, Redina Carmen Sylva, a calauzit pe nepoatri,
eu dragostea unei mame, pe potecile inflorite ale gAndului poetic si
ale frumosului j Ea a indemnat-O s dea la lumina ceeace de mult
luase forma in sufletul si in mintea Sotiei Mele.
Ultimul imbold trig, pentru a pieta i cu pana, I 1-a dat dragostea ce-i umpie inima pentru frumusetile scumpei noastre taxi.
Ea a inteles farmecul iernii,, cand giulgiul tainic al zApezii acopere

muntii si sesurile noastre. Ea s'a inveselit cu natura intreagA, cand

primavara imbraca campiile noastre cu haina Ion cea inflorita de
mireasA. Apusul soarelui al serilor de varA, ciind scalda holdele cu
razele lui aurii, face sa vibreze si in inima Ei acorduri calde. Pacea
toamnei, and Cel-de-sus revarsa purpura pe frunzele codrului, Ii
vorbeste de dor implinit si de liniste sufleteasca. Mai sunt si antecele
noastre populare, este sufletul sanatos i plin de vieata ce-I .gsim in
poezia si filozofia poporului nostru, ce au impins-O a inloati pensula
-cu pana, si de aceea am salutat cu atata placere numirea Reginei ca
membru onorar al Academiei.
In anul 1890, cilnd am fost primit in sAnul Academiei, batranul
Kogalniceanu; atunci presedintele ei, Mi-a adresat urmatoarele cuvinte:
Noi batranii ne ducem, dar salutAm pe junele Principe, ale

carui forte ne vor intineri in restul zilelor noastre si vor imbarbdta

Ia munca pe cei eari raman in urma noastrA..

- 1J -

www.dacoromanica.ro

Eu unul n'am uitat cuvintele acestui mare om de Stat si de

litere, si daca, interesul viu si necurmat ce-1 port si voiu purta mereu
acestui institut de inaltrt cultura, poate contribui a vii indemna la o
activitate necontenita si o munch' incordata, as saluta cu mare multumire, daca tinerele elemente, cari inching fortele lor studiului stiintific,

ar 'deveni demnii urmasi ai generatiunilor caH au pus temelia Acaclemiei .si. caH au cladit-o, pang a ajuns locasul frumos, sub al calrui
acoperis se intrunesc barbatii de stiinta din toate colturile unde rasuna
frumoasa si mult duioasa limba romana.
. sr], Imam deci necontenit cu gaud curat pentru desvoltarea tot
mai larga a culturii neamului; sa nu crutam nici timp, nici munca

pentru a cunoaste at mai aminuntit istoria luicalauza nepretuitrt

pentru a ne cunoaste pe noi Inne;sii cultivam, sit pastram cu
sfintenie si gelozie limba noastra, sit ne indeletnicim a-i da in scrierile
noastre si in vorbire chipul cel mai curat; sit ne ferim de strainisme,
in locul carora vom gasi in bogata comoari a limbii, vorbe romanesti.
Lucrttnd astfel, nu numai cii facem opera culturala, implinim si
un act de patriotism.
Academia are frumoasa menire de a da pilda cea buna in aeeasta
privinta.

Dar si stiinta adevarata, stiinta de care deja Confucius spunea

inteuna din maximele lui, ca nu cunoaste hotare, stiinta care nu
cunoaste etate i nici numarrt ani, caci trieste Para sfdrsit, gasi-va,
sunt sigur, ca totdeauna, asa si in viitor, limanul ei sfant sub aripele
materne ale Acaclemiei.
Ca institutia noastra sit propasiasca mereu inainte, si pe ampul
acesta atAt de vast, sa ajunga a fi tm adevarat focar stiintific, care
sit raspandiasca razele lui -binefacatoare si departe peste hotarele
noastre, aceasta este una din cele mai dulci urari ale Mele.

1-5

www.dacoromanica.ro

Ca fiecare om, ea fiecare popor, asa si fiecare institutie trebue

s aibtt inaintea ocbilor si inaintea minii un ideal. Stiu bine eh
idealul, cnd e vorba de stiint, ramane totdeanna o dorinta, dar prin
munch' incordata, tot vom putea ajunge pA,na, la un inalt grad de

i mi se pare ca, faptul ca, inventiunile, descoperirile noua,

ne deschid noutt orizonturi, ne arata ci noua de cercetare, fac stiinta
atlit de atragatoare, i ne imping meren inainte, nepermitandu-ne stt
ne oprim la jumatate drum.
Publicatiunile Academiei, pe cari le urmarese cu mult si via
interes si din cari un numar important are "O valoare reala, imi sunt
cea mai sigura cheze, c ne gasim pe o cale bun i ea buna
vointa flu lipseste; totus nu va zic astazi en Propertius: In magnig_
et voluisse sat est>>; eine urmeaza aceasta maxima a prietenului lui
Ovidiu, se opreste pe drum, si ni a nd opri nu voirn.
Deci, mereu inainte in opera noastra i atuncea rodul muncii nu
va intarzia sa se arate intr'o lumina stralucitoare. Sprijinul Men va.
Verfectie

este asigurat.

Inca odata va multumese,. scumpi Colegi, pentru primirea calduroasa ce Ne-ati facut, Reginei si 11Iie, si felicit din inima pe noii
premiati, sfatuindu-i sa nil se odihniasci pe laurii culesi, ci din contra:
sa considere succesul eastigat ea un puternic indemn pentru noua.
activitate tot mai rodnica.

5edinta dela 29 Mai 1915.-

16

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la Academia Romn.

1-1./venimentele rasboinice ne-au impiedicat s

praznuim, asa cum

am fi dorit, in anul 1916, jubileul Academiei Rornane. 0 putem face
azi, cut inima recunoscatoare &are Pronia Cereasca, cAnd visul atator
gene-ratii de vrednici RomAni s'a infaptuit. Am venit dar, cu deosebita
bucurie, in mijlocul Domniilor-voastre, impreuna cu Regina si Principele Mostenitor, ca duprt acesti ani de lupte grele i man s reluam
firul insemnatelor preocupari de cultura ale Academiei Romne, sarbatorind roadele unei activitati de jurnatate de secoL
In lupta sfanta pentru unirea tuturor Romanilor, Academia
Romana si-a avut partea ei importanta pe terenul cultural; de aceea
izbAnda Tarii este si izbAnda ei. Cand, din imboldul lui N. Cretulescu
si al lui C. A. Rosetti, s'au pus bazele societatii literare cu scopul
de a se ocupa mai ales de limba i literatura romna, alegerea intallor
.

membri ne arata gAndul de inalt patriotism ce a calauzit generatia

din 1866, care, bine incredintata ca nurnai pe baza unitatii de limb&

- 17---

www.dacoromanica.ro

si cultura se poate cladi trainic viitorul unei natiuni, a reunit in

cercul restrdns al viitoarei Academii pe barbatii luminati din toate
tinuturile romdnesti, si astfel Romania Mare de azi ti gasia
de o jumAtate de secol patria comuna sub acoperisul tAnarului
.asezamAnt.

Arunednd privirile asupra istoriei noastre, ramdnem uimiti cum

neamul romdiesc a putut iei biruitor din atAtea greutati, din at:Lea
primejdii, s.i cum n'a fost inghitit de prApastia ce adeseori se deschidea
in drumul lui. Citind si recitinci Insai .Pbezia populard gasim elieea
Acestei eNtraordinare puteri de impotrivire. In doinele si antecele lui
se oglindeste toad dilierea, aeestui. pbpo'r, ';chre cdatAta trudd s'a luptat
cu vremurile intunecate ce stdnjeniau zborul lui spre soare, dar in

clipele de cele mai negre restriste, tot din poezia populatd tragea
nadejdea intr'un viitor mai fericit; in ea gasia forte nourt cari ii
imbarbatau in lupta .uriasa pentru existentai In ea se putea citi, ca
inteo cart6 desChisa, tbata gAndirea, toad simtirea, intreaga. filozofie
.atilt, de simpla i totodata atdt de adanca, a unui popor care azi, ca
plugar, trage brazda cea alined Iii ogorul sau, punAnd intrInsa toad
nadejdea anului, maine ca ostas credineios Tarii i Tronului, facdnd
scut din pieptur sau, lupta si moare ea un" erou, cu un zdmbet
pe buze.
urmat la munca pasnica pe. acesti copii ai unui sol
roditor si am admirat rdbdarea lor; i-am vazut In lupta si am bine.

cuvAntat avAntul lor; dar, cAnd pe front am ascultat doinele lor, atupci
In inima Mea s'a, infipt incd mai tare convingerea nestramutata ca,
en" popor cate in toiul luptei isi talmaceste cugetul si simtirea in

versnri, dn atare popor nu poate pieri. i multe din aceste poezii,

culese sub bubditul tunului, sunt asa de frumoase ca cugetare si ca
iimba, cd ele merid sd".fie. cnnosaite mai pe larg. .
Academia RomAna, prin thenirea ei, chemata sd fie pazitoarea

1.8

www.dacoromanica.ro

credincioasa a limbii si a culturii nationale, in timpul cand interneietorul Dinastiei atat de strans legat de institutul nostru stiintific, Ii
inchina toata Munca pentru castigarea neatarnarii si cladirea Regatului,
sprijinit fiind in opera sa de o pleiada de' barbati luinati, dintre

cari un numar insemnat a fost podoaba acestei invatate adunari,

Dumnezeu a binecuvantat munca Domniilor-voastre atat de ralitoare
pe terenul istoric, stiintific i literar. Semintele aruncate cu credinta,
si cu dragoste in ogorul intelenit al culturii romanesti, in curgere de
jumatate de veac, si-au adus rodul insutit. Tar lupta pentru unitatea
limbii ne-a condus, prin vitejia ostasului roman, la sfiiramarea granitelor vitrege clintre frati si la intregirea Statului Roman in hotarele
sale firesti, pand la marginile graiului romanesc. Doina de jale'a marelui
poet Eminescu:

Dela Nistru pan'la Tisa,

Tot Romaniil plansu-mi-s'a,

a vrut Domnul sa se preschimbe in cantec de vitejie i biruinta. Au

cazut lanturile cari ne impiedicau mersul liber, s'au prdbusit hotarele
cari ne inabusiau. Respira-vom in voie si mai larg, dupa masura intregului nostru neam. Dar fata de acest mare eveniment istoric al
Tealizarii visului de unire nationala a tuturor Romanilor in acelas Stat,
datoriile noastre se sporesc intr'o masura neinchipuita. Cele mai
.grele probleme de organizare economica si culturala ne stau inainte
-si, pentru a pasi cu sorti de izbanda la sitinatoasa lor deslegare, se
-cere mai presus de toate unire in cugete si hotarire la munca fara
eagaz a tuturor fortelor ce ne-au mai ritimas in urma grelelor jertfe
.7ale

rdsboiului.

Nu ma indoesc ca Academia Romana, careia i-a fost dat s lupte

19 -

www.dacoromanica.ro

cu atAta spor in domeniul papic al culturii unitare romane, ne va da

0 in viitor pilda inaltatoare a unirii tutulor la munca pentru trainica,
wzare a Romaniei Noua pe care ne-a daruit-o Dumnezeu.

5edinta dela 14 Mai 1919%.

20

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

cAtre Delegatiunea Academiei Romdne.

Sunt adnc miscat de caldele si frumoasele euvinte si urri ce-mi

:aduceti din partea Academiei Romane, cea mai inalta institutie de
cultura romareasc5, aceea care de atAtea decenii, neintrerupt i MIA
preget, chernand la stnuI ei elementele culturii romanesti ce traiau
-sub Staptiniri straine, a intretinut in inirnile lor vesnic vie si nesovaitoare scumpa si sfAnta speranta, ca va sosi odata ziva implinirii
idealului de intregire a neaniului romAnesc.
Azi, cnd acest ideal s'a infaptuit, rolul Acaderniei RomAne nu
a incetat; tot ei ii ramne cea mai mare parte a sarcinei de a lucra
la desavarsirea, la consolidarea acestei intregiri a neamului, prin unificarea culturii romnesti, prin inlaturarea diversit4i1or de &dire, ce
.dominatiunile strine au impus elementelor romanesti de sub stapanirea
bor, spre a le stApani mai cu inlesnire.
Nu ma indoesc o clipa ca Academia Romcind Ii va indeplini
.aceastA misiune cu aceiasi pricepere si cu aceia;i rAvri, cu care a

- 21

www.dacoromanica.ro

muncit pentru pregatirea infaptuirii celor de azi. Cat despre mine,

stiti ce calda iubire port in. inima Mea Academiei Romne. Va Imredintez
i voi 'Astra si in viitor intreaga mea iubire i ca. voiu face
tot ce-mi va sta in putinta pentru a o mita la greaua, insemnata sipretioasa opera ce va avea de indeplinit.

eClinta dela lb Ianuarie 1920.

- 22 -

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la Academia Romna.

Simt totdeauna o vie plcere cand ma pot gsi in mijlocul

Domniilor-Voastre.
Intr'o serie de sedinte Academia a sarbatorit memoria lui Alexandri

a marelui nostru poet, care, talmacind in versurile sale inima si gandul

poporului nostru, a facut ca 0 sa fie cunoscut si peste granite. Academia va mai_inchina o sedintiti memoriei acelor membri, cari se odihnese

pentru vecie intr'o alt lume. Daca nu pot lua parte la aceste pioase
manifestari, -totusi, in gAnd depun si eu o cununa de lauri pe mormAntul acestor disparuti.
Am tinut s viu astazi, irnpreuniti cu fiul Meu, caruia I-ati fAcut

deosebita cinste a'l alege -ca membru onorific al acestei inalte institu-

tiuni culturale, ca sa asist la sedinta in care comernoram pe Tudor

Vladimirescu, acest mare erou national.

Esit din patura cea mai sanatoasa a taranimii romne, Tudor

Vladimirescu este intAiul care, in timpuri intunecoase a desteptat spi-

www.dacoromanica.ro

ritul national si a fost initiatorul acelei ,miscari, ale earei consecinte

neprevazute poate de ansul
au fost toate evenimentele mari,
cari s'au perindat in vieata nJIrii1 pAnrt ce am ajuns in zilele noastre
la infaptuirea unitatii noastre nationale.
Ma folosesc de acest prilej spre a va reinoi sentimentele Mele
tie dragoste pentru Academie si viul interes cu care urmaresc lucrarile
ei, sentimente ce am mostenit, ca o placuta datorie, dela neuitatul Men
Hiicluiu si pe care stint sigur c i fiul Meu le va 'Astra atunci cand,
odata, el va ocupa scaunul ce'l ocup aci.
Din tot sufletul fac cele mai calde urtiri pentru prosperitatea
Academiei Romne.

edinta dein 5 Iunie L'at.

4-

www.dacoromanica.ro

Cuvantare
la,

punerea pietrii de temelie a palatului

UniversitAii din Iai.

Sunt fericit c Majestatea Sa Regele, .prea iubitul Meu Unchiu,

M'a insarcinat ca in numele Lui, sa presed aceastA serbare nationala.
Este o adevarata sarbatoare oH de cate ori se tidied sau se sporeste
un asezdnittnt de culturd; sarbatoarea, InsA, este indoitd pentru Noi
cand ea se face in a doua Capita-IA a Tarii, in orasul in care naddjduim ca, de aci inainte ne vom putea gasi adesea; in orasul care, spre
indeplinirea ursitei neamului rorminesc, jertfit-a desigur si interesele sale.
Jertfa insA nu a ft-tent TauI mai putin priincios ca sa fie si el un
,centru .de viata sufleteascrt a Rornniei. Dinpotriva. Adevarat oras

universitar, in el se poate intemeia acea lume de gandire curata si

senina in care mintea orneneasca, vecinic insetata dupa 1umin, cla'deste
pentruca iar sa cl-Adiascd, ma'rete conceptii, earl sunt podoaba cea mai
scumpa a neamului ornenesc.

25

www.dacoromanica.ro

Universitatea, al carei falnic plat 11 inaltam astazi, este deja urr

vechiu asezam'ant in aceasta Tara. Fara a mai aminti inceputurile pe
cari ar trebui sa. le rascolim in toat istoria vremurilor trecute, sunt
60 ani de cand ea a fost desavarsit alcatuita cu caracterul de invatamiint superior e general pe care, de atuncea incoace, nu 1-a mai
perdut.
Desigur

u cladirea, ori at de mareata, face meritul unei scoale.

Munca incordata i dragostea adevarului, acea flacara nemistuita care
insufleteste pe scolar si pe invatator, au facut s iasa descoperiri minunate si frumuseti neperitoare din cele mai smerite lacasuri. Dar, in"
vremurile noastre si cu desvoltarea stiintelor experimentale, cladirea
inzestrata cu toate trebuincioasele stiintei, are si ea partea ei insemnata,
in raspandirea i propasirea culturii.
Gandul d'a inalta acestei Universitati tin palat vrednic de (lama
nu este nou. La intruparea lui au lucrat multe sarguinte, multe bunevointe. Astazi el se -faptueste, si ziva in care nadajduim sa sarbatorim
desavArsirea lui nu este departe.
Regele este sigur ca din acest palat, in care se vor despica tainele
stiintei si se vor propovadui cu intelepciune adeva'rurile neperitoare, cad
sunt temelia neclintita a Statului, toate iMpodobite cu acel cald,patriotism fiira de care viata nu are pret, von esi noile generatii otelite pentru
mama menire &mita' acestei Tani.
si rog pe Cel A-Tot-Puternic ca
Cu noile generatii, intep zi

voi avea si Eu sa aduc prinosul

Meu de munca pentru intarirea:, inaltarea si propasirea scumpei noastre

acea zi sa vina at mai tArziu

Rom Anil.

23 Mai 1893.

26

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la inaugurarea Universittii romane0i.

din Cluj.

Cu adncA multumire sufleteascd am rAspuns la invitatia de a asista

la sArbdtoarea de azi; am considerat ca o datorie pldcutA pentru Re-

gina si Mine de a prezida la inaugurarea Universitdtii romane din

Cluj in ziva solemnA and un nou duh isi face intrare in aceste ziduri.
Salut cu vie pldcere intre oaspetii nostri pe savantii reprezentanti
ai UniversitAtilor strAine si pe acei ai Universitdtilor si institutiunilor-

stiintifice din tard, cari prin prezenta lor au vrut s. arate dragostea
frAteascA ce o simt fatd de tanAra lor sord, aduandu-i urrtri calde si
simpatia lor imbdrbdtoare pentru viitor, and astfel acestei serbAri
culturale un caracter de solemnitate deosebitit
Un frumos obiceiu din- vechime cerea celui ce avea sA vorbiasa
intr'o ocazie solemnA, sdLsi inceapd cuvAntul cu o binecuvntare: sit
orator antequam dictor.

www.dacoromanica.ro

Socotesc c rare ori acest nobil sfat a fost mai potrivit ca in

imprejurarea de fatil.

Ca un curat prinos al inimilor noastre recunoscatoare, ridice-se

dar, duioasa $i swenit, inchinaciunea noastra catre vestitorii, inaintemergatorii $i fauritorii acestei zile de &lie; care sllixitii i din veac
adormitii mucenici ai neamului acestuia, $tiuti $i nestiuti, mari $i mt-

runti, Ca si care acest nemuritor sober de morti ai rasboiului din

urma. Caci daca bucuria de asthzi e numai a noastra, a celor ramasi,
meritul e al Ion, al celor du$i, al tuturor; dela Mihai, izbavitorul
dintru'nceput, dela marii ostasi ai gAndului $i faptei romne$ti de aici,
strajeri neadormiti ai limbii $i legii, pana la cel de pe urtna cioban
plugar sarac, cari au pastrat cu indaratnicie patrimoniul national,
toti, dar absolut toti, au partea lor in opera de astazi, in stralucita
minune a Romtiniei Mari, in hotarele Daciei Traiane, pe cari nu le-a
fost harazit s'o vada, dar care, fara truda i jertfa lor de fiecare
n'ar fi fost cu putirrta.
Cand viteaza Mea armata s'a aruncat peste munte, ea a putut
-gsi astfel in energia poporatiei $i in con$tiinta ei de nearn sprijinul
moral ,necesar biruintii; iar and pe urma ostilor biruitoare au desalecat dasealii $i carturarii regatului Meu, ei an aflat nestinsa vatra
de foe sacru pe care rom?inimea ardeleana
vestala, credincioasit
ii pastrase prin veacuri.
Cuvine-se dar, cu adevarat, srt-i unim pe toti in aceea$ ,binecuvntare astitzi, impreun'a eu vitejii cari eu Angele lor generos, au scris
$i pecetluit, dupa datina, hrisovul staptmirii noastre vemice fain aceste
mandre tinuturi. Binecuvantat $i slava In veac fie numele lor!
Rod al acelora$i straduinti e $i Universitatea romna, 'pe care o
inauguram astazi aicL

Aici, in acest ora$, care sub stapttnirea de ieri ajunsese centrul

.- 28

www.dacoromanica.ro

conceptiei maghiare in Ardeal, fosta Universitate ungureasca, intemeiatI

in buna parte si cu banul romanesc, si de forma cu cele mai dulci

fagaduinti de toleranta
cursurile erau s fie paritetice
a devenit
in curand focarul gandirii maghiare exclusiviste fata de orice alt sen-

timent national. Nicieni, poate, nu s'a simtit mai nemilos pumnul

stapanirii trecute pe sufletul romanimii, ca in Clujul unguresc cu
Universitatea lui.
Dumnezeu insa n'a ingaduit ca aceasta unealta cruda sa-si vada

scopul indeplinit. $i iata, prin vointa acelor puteri misterioase, cad,

pot fi intarziate dar nu zadarnicite, se desface astazi, ea un semn
luminos al idealului nostru infaptuit, templul senin al invataturii si
iubirii de patrie, Universitatea romaneasca a Clujului romanese.
Teri inch', datoria catre neamul romanesc era deslusita: infaptuirea
unirii nationale. Astazi, prin marirea teritoriului si prin inglobarea in.
Statul roman a untri insemnat numar de cetateni, cari, apartinand altor

neamuri, reclama dreptul de a tea pe pamantul care i-a nascut, problemele politice, sociale i economice au crescut mult si in aceiasi
masura s'au inmultit indatoririle tuturor acelora cad sunt chemati a
juca un rol in vieata Statului.
Nu numai dupa forta bruta sau dupa numarul baionetelor, nici
dupa, intinderea teritoriului, se masoard puterea unui Stat modern, ci
mai cti seama dupa gradul culturii sale intelectuale.
Prin stiinta si lumin putem numai intari prezentul si pregati
temeliile unui viitor rocinic.

Precum in ordinea vietii materiale spiritul pune in miscare materia, asemenea si in ordinea vietii sociale forta unei natiuni creste prin
impulsiunea desvoltarii sale morale. $i eine oare poate da aceasta impulsiune mai eficace decat creerul unei natiuni: Universitatea.
Cuvantul Universitate

Omnium scientiarium, universitas

_ 29

www.dacoromanica.ro

ne-

-spuno menirea ei. imbrtisand tot domeniul gandirii, la ea, ea la un

izvor nesecat, alearga tineretul studios ca sa-si potoliasca setea .]sa de

lumin si de stiint, si en .cat ea se va ridica mai sus pe aripile luminoase ale cugetarii, eu atat mai bogat, mai limpede si mai binefa-cator va curge acest izvor.

Astfel apare in vieata Statului tniversitatea in puterea rolului

ei atat de inalt, atat de nobil, nu de a scoate un numar cat mai mare
de titrati nu cantitatea, ci calhatea este factorul important ci de
a forma generatii de oameni de caracter, insufletiti de vederi largi,
patrunsi de iubire de Patrie si de dragoste de invatatura si de munca,
dornici de a pune energia si capitalul lor de stiinta in slujba acestei birL
Am ferma convingere ea tanara Universitate romana, ai carei nasi
suntem astazi, va sti sa raspunda in viitor tuturor asteptarilor Mele.
Asezata inter) tara in care diferitele nationalitati au trait fiecare vieata

*lor proprie culturala si intelectuala, in raport cu aspiratiunile etnice

si cu puterile lor civilizatoare, ea are frumoasa menire de a deschide
usile sale tuturor acelora cari au dorinta s. se incalziasca la razele
luminii ei arzatoare, dovedind lumii intregi ca in Romania intregita
stiinta nu face deosebire, carui neam apartine tanrul studios; cu aceeas
-clragoste ii va primi pe toti sub aripile ei materne.
singurele cari duc la
inchinat adevarului, pe cbti de dreptate
acest asezamant de inalta
coneordia intre diferitele semintii ale lumii
cultura va putea fi de folos neamului i umanitatii, cinstindu-se $i
einstindu-ne deopotriva prin munca sa stiintifica.
Tar ea un semn vitdit al pretuirii i iubirii Mele fata de el si fata de
tinutul care il adaposteste, am hotarit, in amintirea acestor serbari,

a darui un fond de 400.000 lei, a caror dobanda se va intrebuinta

pentru infiintarea pe langa aceast Universitate a unui Institut penOu
stucliul istoriei ro. mane, atat de vitre;.3,; tratata sub stapanirea trecuta.

30

www.dacoromanica.ro

Ufarile daduroase pentru un viitor strAlucit si pentru propzisirea

je calea adevAratei stiinte, ce fac asrazi pentru noul asezthnnt national
de inalth culturiti, le cuprind in cuvintele ce zic din tot sufletul: Vivat,
floreat, erescat alma mater Clusiensis ad seientiae honorem Patriaeque
_salittem !

1 Februarie 192U.

31 -

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la masa ceremoniala data cu prilejul inaugurarii

Universittii din Cluj.

upa, inaltatoarea serbare la care am asistat azi dimineata sub

acoperamantul noului templu roman al culturii i stiintii, simt o adevaratii phicere sufleteasch" de a WI exprima viile Mele multumiri pentru
cuvintele ealde cu cari ne intampinati aici pe Regina, pe Mine si pe
Familia Mea si de a aduce prinosul Meu de recunostinta tuturor acelora
cari au contribuit la frumoasa ei reusita.

Au alergat la serbarea de azi oameni de stiintil, dascali si earturari deopotriva, -cum Ii numiau stramosii nostri, pentru a aduce pri-

nosul lor de dragoste. Ara ascultat eu recunostinta urarile aduse de

solii natiunilor amice i pe cele ale reprezentantilor vechilor Universitati,
cari in cursul veacurilor s'au ridicat sus pe cerul stiintii, trimitand
razele luminii ion peste man i peste taxi.

Tuturora le zic, aci pe pamantul in veci romanese, bine ati venit,

32 -

www.dacoromanica.ro

si le exprim bucuria si recunostinta Noastra pentru manifestarile lor

de cordiala simpatie.

Cand o fiinta isi face intrarea in vieata, multe sunt urarile ce i

se aduc. In timpurile vechi se consultau augurii pentru a deduce din
semne sacre viitorul noului cetatean. Am auzit multe glasuri talmacind
sentimentele de bucurie i nadejde, am ascultat cu deosebita multumire
fagaduelile imbucurfttoare atat din partea diriguitorilor acestui asezamant de inalta cultura, cat i prin interpretul tineretului, care, cu focul
sacru al varstei lui, se arunea plin de nadejde in bratele larg deschise
ale invataturii. Putem spune cu toata increderea eh horoscopul este cat
se poate de prielnic noului membru al marei lumi a stiintii.
Praznuim astrtzi o zi de curata bucurie nationala romana, dar in

acelas timp o serbare a stiintii, a acestei fiice eterne a luminii, care

in sborul ei intinde aripile sale peste Univers, netinand seama nici de
neamuri, nici de hotare.
tiinta si geniul daca se adapa la isvoarele unei culttni nationale
pastrandu-si cu mandrie in cursul evolutiei lor baza nationala i caracterul lor, propriu trail unde s'a nascut, eundo creseunt, i fiind
productul luminii i purtatorii ce patrund ca razele soarelui 'Ana la
cele mai ascunse colturi, ca si ele devin patrimoniul Universului.
Fie ca i aici in Clujul romanesc, cultura latina s ajunga sa
uniasca in acelas sbor i iubirea infocata de patrie i razele luminii
tiinii cari sa se reverse departe, 'Ana peste hotarele noastre.

1 Februarie 1920-

33 -

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la Cereul studentese Petru Maidr"

din Cluj

Am tinut si viu astdzi in mijlocul vostru, pentrucd voi infdtisati

viitorul mandru al Tdrii, dupd un greu trecut plin de restriste pentru
ohinuitul nostril neam, dar si de invtturi de mare pret si de asprd
otelire in lupta vietii.
Salut in voi viitorul acestei Tdri, care ni se aratd sub o lumind
asa de frumoas si de plind de fagddninti.
Un .neam care stie sd pretuiascd pe brbatii cari au lucrat en
toatd inima pentru infdptuirea zilelor mdrete ce le trdim, un neam
.care a dat dovezi de cea mai desdvarsit Vitalitate, cum rare ori se
vede in istoria popoarelor; un astfel de neam are in sine cheasia
,sigurd a strAlucirii viitorului slu, viitor pe care voi sunteti cbemati
a-1 fduri.
Tara are incredere in inimile voastre pline de abnegatiune si vede

34

www.dacoromanica.ro

voi pe vrednicii conductitori de mdine, (qui, strdnsi uniti in jurul

Fiului Men, yeti mina piida bdrbatilor, cari dridind Itomilnia de i(ri,
ne-au dat BomAnia de azi.
Dacd idealul nostril sfAnt a fost infdptuit in mare parte, ne mai
rmithe a duce la indeplinire transformarea si consolidarea noastrd internd. Fdrd patriotismul curat, fdrii muncd incordatd, fdrd respectul de
ordine si autoritate si fret credinta in Dumnezen, nu se poate infdptui
nimic mare.
in

Inima caldd si entuziasmul cu can am fost intampinat aci sunt

or

dovadd yddita ca gandul

dorinta noastrd se Yon izbdndi.

2 Feln tiarie t92o.

- 33

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la inaugurarea Universitalii din CernAuti

upa inaltkoarea serbare a inaugurarii Universitatii surori din

Cluj, am asteptat cu deosebita bucurie prilejul de a-mi indeplini si
fata de Universitatea din Cernauti aceeas placuta datorie, prezidand
impreuna cu Regina si cu Principele mostenitor, inaugurarea cursurilor

acestui inalt institut cultural, care prin revenirea Bucovinei la sanul

patriei tname a imbracat o haing noua potrivit trebuintelor nationale
ale Statului Roman. Dar temelia care este cautarea luminii si cercetarea adevarului ramane neclintita i tiinta impodobita de aci inainte
cu haina romneasc Ii urmeaza necontenit cu aceeas ravna sborul
spre sfere tot mai inalte si noi o urmarim cu aceeas necurmata
dra goste.

De aceea, in aceste timpud de mad framantari economice si

sociale, sAlut cu deosebita placere acest prilej care ne permite s. ne
adunam noi carmuitorii Orli si ai culturii i s ne indreptam cugetul
nostru la menirea celor mai inalte asezaminte de invatatura cari in-

36

www.dacoromanica.ro

fAti$eaza,

pe deasupra sbuciumrilor vietii de toate zilele, n'azuinta

eternd a mintii omenesti catre progres $i adevA'r.

Precum trupul ramane o materie inerta $i nefolositoare fAra
puterea conducatoare a creerului, tot astfel viata economica $i socialA

a unui Stat este lipsita de forta diriguitoare daca n'ar avea la canna'
in toate domeniile mintile luminate ale natiunii; iar lumina ne vine
dela Universitate, caci aici se pregatesc conducatorii tuturor ramurilor
de productiune. i tot de aci, pe cai spinoase $i indelung rabdatoare,
.,pornesc cercetarile pentru descoperirea i utilizarea nouilor forte cucerite dela domeniile necunoscutului. Acei cari avand ochii atintiti_
numai la activitatea practica $i imediata se intreaba ce folos poate

ie$i din lucrarile de $tiinta pura, uita ea daca nu s'ar cerceta tainele
naturii cu indaratnicie $i din iubire de $tiinta, ne-am invarti mereu
in cercul restrans al rutinei, precum prea lesne uit lumea de rand
cui se datorese atatea clescoperiri $5. inventii ajunse acuma la indemana
$i spre forosul tuturor. Munca .intelectuala cheltuita la studiarea pang
in cele mai mici amanunte in orice directiune se rasplateste mai curtmd
sau mai tarziu cu foloase practice de interes ob$tesc. SA cinstim dar
dupa cuviinta aceasta munca isvorita din tot ce este mai inalt in
firea omeneasca.
In aceste clipe earl. pentru UniVersitatea din Cernauti sunt o
serbare de inalta bucurie in onoarea $tiintei i a studiului, sa nu
supunem unui cuget critic ceeace a fost aci inainte de azi, sd nu
ingaduim unei umbre sa intunece veselia momentului. Trecutul apartine
istoriei, s indreptarn deci privirile noastre cu incredere spre viitor,

Totu$ $i in .trecut era in fosta Universitate un colt de unde raze

luminoase s'au raspandit i asupra Romaniei de ieri. 1N-u sunt putini
preotii $i vladicii din vechiul Regat cari s'au intors dela Cernauti in
4ara Romaneasca cu un_ capital bogat de invdtAturd crestineascd predat

37

www.dacoromanica.ro

si in limba strAmosea.=cA, si asa facultatea teologicA greco-ortodoxA

este lantul care leagh trecutul cu prezentuF.
SA nu uitilm insA pentru viitor CA nimic nu se poate face viu
si trainic in viata unui Stat cleat pe temelii nationale, si de aceea,
pe 41E10 ]nunca stiintificA de ordin general, o preocupare deosebitA
a studiilor inalte universitare trebuie sa fie eunoasterea tArii si
poporului sAu. i intr'aceasta, usoarit si plAcutd vi este sarcina, pentrucA e
prea frumos acest cap de Ora si vrednic poporul care o locuieste
dela descAlicatul Moldovei, care de aid s'a thtit pAnA la Nistru, Dun Are
si Mare.

Sunt bine incredintat ea prin activitatea d-voastre yeti scoate la

ivealA si spori tot ce este frumos si nobil in sufletul tineretului studios
si ca yeti forma nu numai generatiuni cu caracter si folositoare tArii,
dar si cetAteni credinciosi si iubitori de patrie.
Ca un sema al dragostei mele pentru tinerimea universitarA bucovineanA, dAruiese suma de .200.000 lei, spre a servi ca prim fond
pentru ajutorarea culturalA a studentilor meritosi dela toate facultAtile
acestei UniversitAti, dupii cum senatul universitar va chibzui mai bine..
Saluttind cu dragoste pe toti profesorii si studentii adunati la
aceastA zi de sArbAtoare culturath, urez din toatA inima: Vivat, floreat,
cre.sTat alma mater Cernoviciensis.

21 Oetffinbrie 1920,

www.dacoromanica.ro

Cirvntare

la masa ceremonialll de la Palatul Metropolitan

din Cerniluti.

Jn numele Reginei ca si al Meu, aduc viile Me le multumiri pentru

calduroasa primire ce Ne-a fost facutil la serbarea de azi dimineata
din partea Uaiversitatii romithe din Cernauti. Este inca vie in mintea
si in inima Mea amintirea zilelor frumoase ce am petrecut in luna
Mai in mijloCul nouilor Mei supusi depe pqmAntul acesta presiirat de
urmele vechii stApAniri moldovenesti din timpurile Slavitilor Ynevozi
cari au fost fala istoriei nationale. Va puteti deci inchipui cu ce mare
bucurie am venit astazi pentru a prezida cu suflet romnesc serbarea
culturald menita a restatornici pentru vecie sthpithirea Romilnului
asupra acestui frumos colt de tara, care prin toata istoria lui este
pdmnt romAnesc.

Fatd de acest parnAnt locuit de neatnuri diferite, i-niversitatea

are frumoasa si inalta menire de a intruai ceeace era separat, de a

39

www.dacoromanica.ro

netezi asperitatile, raspandind cu aceeas caldura razele ei binefacatoare

asupra tuturor, caci ce legaturi pot fi mai puternice cleat adapostirea
tuturor fiilor aceleeas glii sub acelas acoperamant, fara deosebire de
neam si de lege, adapandu-se la acelas isvor de stiinta, muncind pentru
acelas scop inalt, bjnele obstesc. Fie ca tandra Universitate romana
sa-si intinda lumina ei, iubirea adevarului si dragostea de patrie, peste
tot tinutul acesta, in toate partile, dela palatele bogatilor pana la
.coliba taranului si s contribue si ea prin actiunea sa cultural, ca
sa se resimtil toti locuitorii din acest tinut al fagilor>>, ca frati Was(TO din aceeas mama, scumpa noastra patrie romana.
Din vorbirile de azi dimineatil am dobandit convingerea c atat
prOfesorii cat i studentimea, intelegand acest rol de infrgtire, isi vor

pune toata ravna patriotica, tot sufletul kr cald de. dasc51 Si tot enruziasmul tiReretii, in aceasta nobila misiune.
Viitorul se deschide deci inaintea noastra in colori vesele si sa
dea Domnul ca opera inceputa azi s fie binecuvantata, de generatiunile ce vor urma.
Cu aceasta ferma convingere ridic paharul Men pentru propsirea
Universitatii din Cernduti si a tuturor membrilor ei.

24 Octumbrie 1920

40

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la solemnitatea desvelirii portretului M. S. Regelui

In palatul Universiatii din Cernuti.

'Surd

mult micat atat de cuvin tele calde ce Mi-ati adresat, cat

de ideia ce ati avut de a dezvali chipul Meu cu aceasta ocaziune a
.solemnitatii inaugurarii universitatii din Cernauti.
As fi foarte fericit dub,' prin figura Mea pusa, pe panza, va va

putea vorbi spiritul ca care Eu privesc noua Universitate; spirit de

dragoste i de incurajare; spirit care cunoa0e istoria acestui colt de
paraant romanesc, care a sangerat mult, pe care s'au purtat lupte
grele in trecut i care tot prin lupte grele a fost realipit la PatriaMuma; realipit pentru vecie; realipit prin dulaul care a trait in contiinta nationala a acestui popor, care a tiut sa-1 pastreze viu timp
cle mai bine de 100 ani, cat a fo'st sub stapanire straina.
Fie ca toti fiii acestei tari sa invete i sa se insufle din acest

41 -

www.dacoromanica.ro

spirit, care este cel mai tare scut in viitor, contra oricarei incercAri
de distrugere a aceia ce prin sAnge i sacrificii a fost zanaislit.
Dacil acest chip al Meu ar putea vorbi in acest sens intotdeauna
as fi fericit.

24 Octombrio 1920.

-12

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la sedinta Comersului studentese

in Cern auti.

Cu o

vie plileere si adevAratiti bneurie mil gnese astnzi aki in

mijlocul studentimii, cnci imi amintese anii mei de tinerete and si

eu am fost student, particpnil en entuziasmul tineretii la vieata stu.
denteascii, la vieata aceasta frumoasn, care este bazatn pe sentimentul
de prietenie si in care se cultivn fruthosul si adevarul, iubirea aproapelui si inainte de toate dragostea de tarn.
Multe s'au spus asupra a-;ociatiunilor studentesti si multe s'au
criticat; ei bine, prin ele se impinge tineretul la studii serioase si
astfel ele sunt o scoala a diseiplinei si izvorul unei statornice camaraderii, care se leagn intre confrati in tinerete si dninueste 'Ann la
adaci britrnete.
tiu

c'd

asa a fost totdeauna in cercurile studenteF,Ai ale Uni-

43

www.dacoromanica.ro

versit4ii din Cern/4i si tot astfel s'a fie i in

viitor, aceasta este

urarea ce v aduc azi din adncul inimii. $i pentru a da o mai mare

tgrie acesta urri, s o confirmAm prin obiceiul studentesc.

24 Octombrie 1920.

- 44

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la Societatea Geografic6 Roma.n.

preziand pentru intaia (Ara, ca Prevdinte, Societatea geografica

iau astazi locul Aceluia, care timp de aproape 40 ani i-a purtat un
interes necurmat i a urmarit cu vie multumire sufleteasca desvoltarea
acestei Societati, al carei Intemeietor i sprijin puternic a fost.

Daea nu i-a fost ingtiduit sa se bucure cu noi de jubileul de 40

ani aI Societ6tii rom'ane de geografie, totqi in c uvintele Lui rostite
in multe ocazii, spiritul Sail a Minas printre noi drept calauza cea
mai sigura pentru prop4irea Societatii i in viitor.
Simt astzi o vie placere de a ma gAsi in mijlocul D-voastra,
impreuna cu Mogenitorul Tronului, caruia i-ati facut o deosebita einste,
i cu adAnca bucurie constat
primindu-I printre membrii onorifici

ea ne gasim pe o cale sanatoasa de prop4ire.

Lucrarile publicate in buletinul anual in anii ce au trecut, au
caracter din ce in ce mai serios i mai .tiintific, contribuind astfel a

45

www.dacoromanica.ro

tie cunoaste mai bine frumoasa noastra tara, bogatille si resursele ei

menite a milli din ce in ce mai mult desvoltarea ei econornica.
Rnultatele imbucuratoare dobilndite pttna acum prin activitatea
D-voastra sunt o chezilsie sigura ca Societatea geografica nu se va
opri pe calea apucata si va merge inainte tot cu aceias rftvna, aratand
prin luerarile ei mijloacele de a trap folos din ctimpul stiintific si
economic inca neogorit, ee mai zace inaintea noastra. Din partea mea
va pot asigura cit voiu urma eu acelas interes propasirea societatii
noastre, careia apartin deja de un mare fulmar de ani si ca o voiu
sprijini i proteja, asa cum a facut Augustul men predecesor.
Multumindu-va din suflet pentru cuvintele cattle cu care M'ati
intitmpinat si facAnd urtrile cele mai bune pentru o tot mai infloritoare proptsire, declar sesiunea deschisa.

2 Mai 191:1.

- 46 -

www.dacoromanica.ro

ILI

Cuvntri

la investituri bisericesti
i

Hrisovul

pentru Biserica Mntuirii"

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la investitura Episcopilor Antirn de Ramnic

si Teofil de Arges

Prea Sfinfite Episcop ul Ramnieutwi

pi

Hoului Severin,

Ales de Sfitntul Sinod si de reprezentantii natiunii, cu deosebitri

rnultumire te-am intArit, incredintndu-ti diipil vechile datine cArja
episcopal:a ca semn vgzut al puterii duhovnicesti.
Cunosc munca folositoare ce ai deSfAsurat ca Vicar al Mitropoliei
Moldovei, precum i ravna pentru tiphirea i raspandirea vechilor

noastre dirti bisericesti si sunt sigur cii. vei duce si in vechea si insemnata Eparhie a Olteniei o rodnia solie de munch' pentru infarirea
eredintei i pentru alinarea rnultelor suferinti din aceste grele timpuri

- 49

www.dacoromanica.ro

Prea Sfinfrite Pdrinte,

In tinuturile de peste Olt vei avea de pdstorit o populatie vreduica, insufletit de un puternic simtimnt religios. Aici au luat Muth'
.ce1e d'intai rnAnastiri, sub aripa carora s'a nascut si a inflorit cartea
si ar.ta ronAneasca. La Manastirea Tismana se pastreaza cu evlavie
pomenirea Sfintitului Nicodim, intemeietorul vietii manastiresti in

timpul Basarabilor descalicatori de tara. La mnastirea Cozia odihnesc

ram.asitele lui Mircea-cel-Batran, alaturea cu ale Teofanei, indurerata
maicd a lui Mihai Viteazul. Pentru manastirea Hurezi aceasta comoard
de arta a lui BrAncoveanu Voevod, Regina, impreund .cu Mine, avem
cea mai duioasa dragoste.

Ti se deschide, dar, un camp larg de naund, pentru ca darurile

unui trecut asa de bogat ei fie cu sfintenie. pastrate si eu dragoste
sporite in viitor.

Pica .SfinPe Episcop al Argemlwi,

In urma trecerii din viat a Prea Sfintitului Calist, ai fost ales

(le glasul Marei Adunari spre a-i fi vrednicul su urnia.
Prin munca inc1iinat6 sfintei noastre Biserici, cu cuvantul i cu
fapta, atat ca Archiereu cat si ca Vicar al, Mitropoliei Ungro-Vlahiei,
esti chemat s ocarmuesti frumoasa Eparhie a Argesului, unde ai
imbrdtisat monahismul si preotia.

50 --

www.dacoromanica.ro

Prea Sfinfite Parinie,

La Arges vei avea in grija Prea Sfintiei Tale acel maret momument al artei noastre nationale, unde alaturea de slavitii Voevozi
-din vremile batrAne se odihnesc ramasitele scumpului Meu Unchiu
ale 'Reginei Elisaveta. Mormantul lor va fi de-apururea pentru poporul romanesc un simboL de trainicie a Dinastiei, liber aleasai de
.dansul si cu adiinca dragoste faurit de El, intaiul Rege al Romaniei,
.care a fost chemat de glasul unei natiuni indelung sbuciumate si din
imboldul unui sentiment de conservare nationala, spre a curma odata
pentru totdeauna daunatoarele lupte pentru schimbarile de domnie.

Prea Sfinfiti Pdrinti,

Plecand in Eparhiile ce Ira sunt inoredintate spre pastorie, sunt

,sigur Ca va yeti inconjura de clerici inzestrati cu pricepere si tragere
de inima pentru propovaduirea mAntuitoarelor invataturi ale Evan:gheliei i pentru inaltarea. sufletelor intru indeplinirea datoriilor ce
isvorasc din dragostea aproapelui. Astazi, mai mult ca oricand, Biserica este. chemata sa fie partasa la munca pentru opera de concordie
si de intarire sufleteasca prin unirea i inaltarea tuturor inimilor romAnesti. Atatea avem de aparat, atatea sunt de recladit, athtea rani
de vindecat. i pentru ca aceasta patriotica opera s se faca pe temelii
-sanatoase, fr sdruncinari primejdioase si nefolositoare, este nevoe ca
Ipastorii sufletesti ai poporului s se afle mereu in mijlocul credin-

51

www.dacoromanica.ro

ciosilor, cu neadormitg priveghere, cercetiindu-le nevoile i suferintele .

si

aducAndu-le Ong in cel din urmg satisor sfatul cel bun, alinarea

si increderea.

In acest chip, vaza i insemngtatea Sfintei noastre Biserici nationale se va inalta cu o noug strglucire, ca in vremile de credintg
si mgrire.

Multumindu:vg pentru asigurgrile de devotament ce-Mi aduceti

Mie si Familiei Me le, va" dorese din inimg o lungg si fericitg pgstorieii vg rog sg duceti tuturor poporenilor din Eparhiile Prea Sfintiilor
Voastre salutul meu miscat si 4sigurarea adancei dragoste a intregei
Me le Familii.

6 Tu lie 1018.

52

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la investitura Mitropolitului Primat Dr. Miron

Cristea si infarirea Mitropolitului Vladimir de Repta

al Bucovinei si Ignatiu Php Episcop al Araclului.

Ina 4i, Prea Sfintiti Pdrinti,

'Zice

in Sfnta Scriptura :
cCei ce seamana cu lacrami, cu bucurie vor secera ; mari lucruri
a facut Domnul cu noiv.
$1. inteadevar mare e ziva aceasta in care fratii de-o credinta si
-si de-o 1imb, dupa veacuri de tristii i nedreapta despartire, isi pot
tintinde mini1e spre vecinica unire duhovniceasca.

Inalt Prea Sfintite Peirinte,

halt Prea Sfiritia Ta fiind ridicat la cea mai inalta treapta

- 53

www.dacoromanica.ro

a Sfintei Biserici autocefale romane, cu vie multumire Ti-am.. inmanat

dupa vechile datine toiagul arhiepiscopal ca sa oblacluesti cu .dragostesi ingrtduinta turma ce-Ti este incredintata.
Aceasta veche Mitropolie a Tarii Romnesti, sub ocrotirea careia

se aflau si bine creclinciosii fii de peste munti in timpurile marilor

Domni munteni, Ii cheama din mijh;cul fratilor impilati pAna, acum
sub mita, straina, pe purtatorul .ctirjei sale mitropolitane.

Te poti mndri, Ina lt Prea Sfintite Parinte, de a fi urmasul

atator mitropoliti evlaviosi cari an fost podoaba acestui scaun arhiepiscopal. Barbati ca Grigorie, sub a carui Vladicie s'au talniacit cele
12 mince si mai cu deosebire Antim, care 'Astoria in fericitele
vremuri ale lui Constantin Basarab Brancoveanu, incalzind pe fiii lor
sufletesti cu cuvntul si invatatura evangheliceasca, au dat Mitropoliei

din Bucuresti un renume care stralucia si peste hotarele Ora

Chemat la scaunul mitropolitan, Ina lt Prea Sfintia Ta, ai pirsit
o eparhie draga inimii Tale, al carei conducator sufletesc ai fost In
timpuri grele de lupte nationale, dar si in clipele cele mai inaltatoare
ale neamului. Urandu-Te pe scaunul arhiepiscopal al Ungro-Vlachiei,
ai frumoasa menire de-a infaptui politica religioasa a lui Mihai Viteazul, care prin infiintarea Mitropoliei ortodoxe dela Alba-Iulia tintia
sa apropie si s uniasca bisericeste toate tArile romnesti.
De atunci pn iii zilele marete ale unirii, ce Atotputernicul
.ne-a daruit sa le traim, clerul de peste munti in timpul luptelor grele
ei suferintelor de martin i. a stiut s pastreze, alaturea cu sMnta candela
a credintii stramosesti, flacra nesting a vietii si simtirii nationale.
Aceasta dI alegerii Intiului Mitropolit Primat al Romaniei intregite
o deosebita semnificare.

Sunt incredintat c chemarea halt Prea Sfintiei Tale va aduce

roade fericite pentru organizarea temeinica i unitara a Bisericii ro-

54

www.dacoromanica.ro

mane, precum si pentru intdrirea credintii, isvorul nesecat al faptelor

hune si al indltdrii sufletesti.
Din tot sufletul Iti urez o lunga si rodnicd activitate arhipastorald.

Inal Prea Sfintite Parinte,

In urma mdretului act al realipirii frumoasei Bucovine la patria

mamd si in puterea vechilor datine, cu mare dragoste si cu deosebi0
multumire am intdrit Inalt Prea Sfintiei Tale purtarea carjei mitropolitane a Bucovinei.
Vei privi aceasta ca un semn vddit de recunoastere a deosebitei
ravne ce ai desfAsurat in buna conducere -pastorald a turmei incredintatd Tie. Frumoasele monumente religioase ce e ridicd la Suceava,
RAdauti, Putna, ca o vie mdrturie a evlaviei vrednicilor Voevozi ai
Moldovei, ne amintesc asemenea c credinta la un popor este singura
temelie trainica,' pe care se poate rezema viitorul sdu, cdci destinele
popoarelor sunt in mana A Tot Putintelui.
Cu mare nerAbdare Wept sd pot veni i eu ,in Bucovina, spre
a md inchina la aceste Sfinte Ctitorii si a inveseli, sufletul meu la.
_

bogdtiile si comorile de arM religioasd din toate mandstirile Bucovinei.

Grija ce ai purtat de pdstrarea lor a gdsit un rdsunet de vie recunostintd in inimile credinciosilor.

Din tot sufletul urez Inalt Prea Sfintiei Tale inca multi ani de
fericitA arhi-pAstorie.

- 55

www.dacoromanica.ro

Prea Sfintife Peirinte,

In urma unirii tinuturilor de peste munti cu patria mumil si in

puterea vechilor datine, cu deosebita bucurie Ti-am dat intarirea cuvenita pentru pstorirea poporului ortodox din Eparhia Aradului.
Cunose grelele lupte ale acestei Episcopii dela marginea roma;
nismului, cea mai expusa la bataia valurilor striine i aduc in ziva
aceasta prinosul nostru de recunostinta pentru vrednicii luptatori ai
Bisericii rom'ane, precum si marturisirea sentimentelor noastre de dragoste pentru scumpii vostri poporeni de pe malurile Muresului i ale
Crisului, indemnittidu-i ea si pe viitor sa-si p'streze cu aceeas credintA

limba i legea strilmoseascl

Intru multi ani de rodnica pastorie.

Ima4i Prea Sfivtiti PdrinO,

Mergeti i intoarceti-vii acum la scaunele voastre episcopale pi

urmati a apropia cat mai mutt de biserica sufletele credinciosilor, propovAduind, in aceste vremuri de grele incercari morale, tuturor treytelor sociale iubirea aproapelui, buna intelegere si pacea obsteasca".

Intariti in inimi frica de Dumnezeu, ferirea de nedreptate si fapte

rele, respectul octtrmuitorilor care oarmuiti si al acestor din urma
ciitre autoritate. Numai prin pastrarea i intarirea unor asemenea sentimente putem avea o taxi bine inte'meiata cu o propAsire siguri in
timp de pace si o puternica pregatire pentru orice vreme grea.
Vii multumesc din adttncul sufletului pentru bunele urari ce Ne-ati
adus Reginei, Mie i Familiei Me le.
1

56

www.dacoromanica.ro

ramtarie 1teo.

Hrisovul

pentru Biserica Mntu irii"

Prea SfinJi Pdrinti,
InfAptuindu-se unirea politicA a tuturor RomAnilor prin strAdania
tA.tor minti alese si prin stIngele atatora dintr copiii cei mai buni ai
neamului, laudA indrepaititA lor si slava' nesMrsitA Atotputernicului

Dumnezeu care nu ne-a prtrasit in necazuri, ci ne-a intArit inima si

gtindul ducandu-ne la izbAndA. AstAzi mai mult ca oricknd suntem
datori. sA-1 preamArim din toat inima cu antarea <<cu noi este Dumnezeu, intelegeti nearnui i
aplecati, cAci cu noi este Dumnezeu.
AceastA cAntare insA trebue s. rsune in
\TA*

Biserica Nantuirii
pe care suntem datori srt o ritlicAm in capitala tuturor, Rom:Thilor, ca
semn de multumire pentru ajutorul eelui Prea Malt si ca simbol al
unitAtii suf1ate0i a intregului neam si vesniea pomenire celor rAposati
pentru infAptuirea Romaniei intnite.

01

www.dacoromanica.ro

Iar intru aeeasta slujiasca-ne de pilda bunii nostri stramosi.

Pi Ida sA ne fie Stefan eel Mare si Sfant, care dupd lriarea Chi lieir
multumi lui Dumnezeu, datatorul biruintii, prin. ridicarea Monastirii
Patna, de unde a purees atata duh intdritor in vremile noastre de
restriste.
Pi lda sa ne fie fAuritorul unitatii noastre politiee de acum 318--

ani, viteazul Mihai Voevod, a carui mand s'a desclestat de pe sabia-i

fulgerAtoare, ca sa punA o nouA i puternicA piatra de temelie Mitropoliei Romanesti din Alba-Iulia Ardealului, drept multumire Celui
Prea Ina it pentru biruinta indreptatitei sale lupte.
Pi Ida sA ne fie Matei Voevod Dasarab, care a semanat pamantul
Tarii cu locasuri Dumnezeesti, ca multumire Celui de sus pentru ajutorul dat intru apararea sfintelor sale nAzuinte. Iar aceste lacasuri
inchinatu-le-a el sfintilor mucenidi ostasi in constiinta dreptei jertfiri
a ostenilor
Pi lda sa ne fie tot sirul de stramosi, intemeetori de lacasuri
dumnezeesti, pentru binefacerile primite de sus.
In sfarsit pildd sA ne fie raposatul Rege Carol I care si-a unitgandul cu vechii ctitori, aducand la noua stralucire minunile dela
Arges si Trei-Erarhi. Caci sufletul si jertfa biruitorilor dela Plevna
s'au adAogat in temelia si la frumusetea acestor altare de 'rnultumiresi proslAvire a Stapanului tuturor.
Noi poporul roman am avut fericirea a conduce Tara la infap-

tuirea visului de aur al stramosilor: Unirea sa intr'un singur Stat.

national.
Deci i sfanta biserica, care dorim a se inAlta intru amintirea

acestui stralueit eveniment se cuvine sA fie un monument vrednic de-

telul maret ce l'am atins si opera tuturor Romanilor, ca un simbol

al unitatii de neam si de credinta.

58

www.dacoromanica.ro

Neamul intreg si-a incordat vAnjoasele-i brate pentru IndepIinirea

scumpului sAu ideal national: neamul intreg se cuvine sa-si araterecunostinta eAtre Dumnezeu dela care ne vine toate darurile, ridi-

candu-i altar de inchinare, pe care ni-1 inehipuim ea o podoaba a

gAndului artistic romAnesc,
Tar pentru fericita intrupare a acestui gAnd al nostru si pc .
temeiul orAnduirilor canonice cer Prea Sfintitului Sinod al Bisericii

strarnosesti, inalta sa binecuvAntare, spre a se putea incepe pregatirilepentru ridicarea acestei Sfinte Biserici.
Si Domnul va rdsplAti celor ce iubesc buna podoaba a casei sale..

Bucure5ti 10 Mai 1920.

59

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la investitura Mitropolitului Nicolae al Ardealului

Inalt Prea Sfinfite Parinte,

'Cu deosebit bucurie am intA'rit alegerea Inat Prea SEintiei Tale

in scaunul Mitropoliei ortodoxe a Ardealului si potrivit vechilor datine
sunt fericit a-ti incredinta astAzi carja mitropolitana.

Din timpurile slavitilor Voevozi can Id intindeau stapiinirea

asupra tinuturilor de peste Carpati, unde si-au revArsat atittea binefaceri crestinesti, pentru int(tia oara .Mitropolitul RomAnilor ortodoxi
-de peste munti primeste toiagul sau ar1iipast6resc din mainile Regelui
tuturor Tarilor RomAnesti, pe veci unite.
Sa multumim Atotputernicului ca ne-a invrednicit sa trAim in
aceste tim purl de marire, dar totdeodata sa-1 rugaru cu smerenie a ne
intrai sufletele dupa masura acestor vremi. Cci daca tinta nemuritoTului Andrei Saguna, pe scaunul cAruia te-ai inaltat, a fost ca Mitro-

www.dacoromanica.ro

polia neatArnata infiintata de dnsul s cuprinda pe toti ortodoxii dirr

Ardeal i Bucovina, noua ne-a fost dat sa-i vedem adunati inteun
singur manunchiu dela Nistru la Tisa si din munti pana la malul
Dunarii si al marii.
'Minunea visata de stramosi s'a indeplinit, dar datoria noastra este
sa ne aratam vrednici de insernnatatea acestor momente istorice. Si
precum biserica noastra riationala a fost cbeagul unitatli sufletesti in
trecutul atat de apastor, tot asa trebue sa fie, si cu mai multa putere
acum cand se aseaza temeliile Romaniei intregite.
In acest scop cuvantu1 de ordine care trebue sa ne insufletiascil
este acesta: SA ne apropiem de popor pe toate caile si in toate zilele
vietii noastre. Intre aceste cai, aceia a bisericii si a credintii sta
deasupra tuturora, pentruca sub aripile binefacatoare ale bisericii se
adapostesc sufletele noastre. Ea ne intAmpina, la intrarea noastra in
vieata, ea ne petrece cand am inchis ochii pe vecie, ea ne binecuvinteaza, in ziva cea mai sMnta a tineretii noastre si tot ea ne mAngae
si ne intarete in ceasurile cele mai grele ale traiului nostru pe pamitnt.
Insufletirea cu care ai fost intampinat din partea tuturora cu
prilejul sfintirii arhieresti in mareata Catedrala a Sibiului este semnul
cel mai vadit al increderii ca vei rdspunde pe deplin la inalta chernare
de pastor sufletesc a crestinilor ortocloxi de peste munti.
Din toata inima va multumese pentru marturisirile de dragoste
si devotament ce Ne-ati aratat Reginei, Mie i Familiei Me le, urandu-vg

multi ani de fericit si rodnica arhipastorie.

17 Iunio 1920.

61

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la investitura Arhiepiscopului Gurie al Basarabiei

si a Episcopilor Iosif al Caransebesului si Roman
al Oradiei Mari
Prea Sfintiti Pdrinti,
Cu 0 deosebitA bucurie sufleteascA salut ziva de astAzi and pot
incredinta cArja pastoralA conducAtorilor sufletesti ai eparhiilor ortodoxe
dela cele douA hotare ale poporului roman, pe Nistru si spre Tisa

eari panA acum au indurat o viatA asprA sub stApanirea strAind.

Fiti biae veniti in Casa noastr A. a poporului roman liber, care
en mari jertfe si grele suferinti a tinut sus steagul neamului romanesc
spre a putea la plinirea vremii sa intindA mana fratilor apAsati, vArsAndu-si pentru ei sangele fArA nici o crutare. 0 privim cu dragoste
nemgrginitA Casa aceasta si trebue sA ne fie cu atat mai scumpA,
pentrunA e numai a noastr i pentrudi suntem stApAni a ne-o face

62

www.dacoromanica.ro

mai frurnoasa si mai puternicd dupa intelepciunea si puterea .care

ne sunt hdrazite dela Dumnezeu.

osi

Ina lt Pica Sfinfite Arkiepiscope Gurie,

Mina de multumire este pentru Noi clipa aceasta in care jumatate
din binecredinciosii crestini ai vechii Moldove isi primesc intdrirea

apiilui bisericii lor dela urmasul vechilor Voevozi, intaiul Rege al

Romaniei unite.
Cu durere inabusita vedeam cum de un veac se- calm in picioare
cel mai sfant drept al oricarui credincios de a-si avea slujba religioasd

in limba sa printeascd. Cu inima sfasiatit priviam cum se smulg fiii

. pamantului moldovenesc si ai natiei noastre, spre a-i instraina pand
in Caucas si la marginile cele mai de rasarit ale Siberiei.
Noi, Romnii, cari dadusern si noi culturii rusesti capete lurninate,
noi earl i-am dat pe nemuritorul Mitropolit al Kievului, Petru Movill,
care a pus o piatra de temelie in organizarea bisericii rusesti, noi,
marea majoritate a ortodoxilor basarabeni, dupa moartea lui Gavriil
Banulescu, acel fiu al Ardealului ajuns mitropolit al Basarabiei, n'am
mai fost socotiti vrednici pentru treapta inaltului arhipastor,al bisericii
basarabene, caci dela Gavriil Banulescu, in curs de 100 de ani, pe
-scaunul arhipastoresc al Basarabiei an stat numai straini, adusi aici
In scopul bine hotdrit de a starpi vechea biserica si limba moldoveneasca.

Se intelege dar de ce M bucur din tot sufletul incredintand

astazi carja arhiepiscopal, .drept dupa 100 de ani dela raposarea celui

din urma arhiepiscop roman Gavriil Banulescu, Ina lt Prea Sfintiei

"Tale odrasla din puternicul arbor al taranimii rornane de peste Prut,

63 -

www.dacoromanica.ro

care desi lipsia de scoalA si de bisericA nationala, a stiut sa prtstreze,

ascunsa" in jurul vetrii sale, limba i datina romaneascg.
Din mila Domnului, acum nu mai este eine sit pung, bete in
roata romneascA precum spunea unul din ultimii arhiepiscopi strrtini
ai Basarabiei, cand Ina lt Prea Sfintia Ta te siliai sit tiprtresti si sit
rAspandesqi lumina sufleteascrt in limba nationala, pentru care ai suferit si surghiunul din Basarabia. Sunt bine Incredintat ca impreuna cu
intreg clerul ortodox iti vei da silinti si mai man l. pentru readucerea
la limba nationala a atator sate si oameni cu nume vechi romanesti,
cari prin sila imprejurarilor si-au pierdut grainl stramosesc, apropiind
cat mai mult sufletul lor de sufletul nostru si intarind pentru vecie

sMnta unire intre cele doua maluri ale Prutului, aclama0. cu atata
insufletire acum trei ani de Sfatul Tarii, pentru miirirea si tAria intregului neam romanesc, deapururea nedespa'rtit.

Prea Sfintite Episcope Iosif,

Ai cinstea sa fii nrmasul vrednicului nostru Mitropolit Primat

si Ti-am incredintat cu bucurie toiagul arhipastoresc fiind sigur cit
vei Ostra en ravna roadele muncii inaintasului Prea Sfintiei Tale,
pentru buna indrumare sufleteasa a binecreclinciosilor si iubitilor nostri
brtnriteni, ciirora Te rog sit le duci cAlduroasele si prtrintestile Mele
mangaieri, sperand cd in curand voi avea placerea sa-i cercetez impreunti en Regina si Familia Mea.

Prea Sfintite Episcope _Roman,

Cu deosebiai bucurie Ti-am incredintat carja episcopala ca o

64 --

www.dacoromanica.ro

irasplat binemeritata pentru munca ce ai desfasurat intru apararea\

drepturilor acestei strvechi episcopii romane, ramas vaduvitd de arhipastor timp de peste doua secole. Dupa o vieata intreaga de suferinti
si de apriga inpUt pentru drepturile nationale incaleate sub vitrega
putere straina, Ti-a fost sortita multumirea de a fi alesul care va
pune din nou temelia acestei episcopii, renascuta dupa veacuri de umilinta si ritbdare a blandului si harnictilui popor roman din spre dmpia

Atotputernicul Ti-a aparat viata impotriva loviturii dusmanului

:ascuns in mijlocul nostru. S rugam pe bunul Dumnezeu sa-Ti daruiased Inca multi ani spre a fi incepator fericit al acestei noui episeopii si a intari sufletele credinciosilor, cari Te-au avut si pana acum
;bun si iubit parinte sUfletesc.

Preci Sfintiti
Multumindit-va din toata inima pentru mrturisirile de dragoste
ce Ne aduceti Reginei, Mie i Familiei Mele, cu cuvinte asa de cal-duroase, Va urez la toti o binecuvantata si rodniea pastorie.
Acum mai mult ea oricand dotori suntem sa ne inchinam toate
puterile intru propovaduirea credintei mantuitoare, a faptelor intemeiate
pe iubirea aproapelui si a pacii obstesti, la adapostul careia sa
putem lecui ranile trecutului, pregatind .roadele binecuvantate ale ma-

rilor jertfe ce ni s'au cerut de vremile grele prin cari am strabatut.

SA punem laoparte nemultumirile mrunte i trecatoare, si ea niste
fii buni ai patriei, ad ne inaltam sufletele care binele permanent al.
,scumpei noastre Romanii.
29 Martie 1921,

65 -

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la investitura Episcopilor Vartolomeiu al Milani-

cului si Noului Severin si Visarion al Argesului

Prea

Sficspifi

Pdrinfi,

ultumesc din athincul sufletului Prea Sfintiilor Voastre pentru

bunele urri ce Ne aduceti Reginei, Mie i Familiei Mele i pentru
mdrturisirea sentimentelor de dragoste si devotarnent cu prilejul acestei
solemnitati de intdrire a glasului Marei Adundri, care V'a chemat la
'Astoria Episcopiei Rgnanicului-Noului-Severin si a Episcopiei Argesului.

.Prea Sfivtite Episcope Vartolomeiu,

Incredintndu-Ti carja episcopald a Ramnicului vei avea misiunea

de a lAstori una din cele mai frumoase Eparhii ale Bisericii noastre

- 66

www.dacoromanica.ro

nationale. Cercetand poalele muntilor i vgile raurilor vei gsi un

popor care si-a pgstrat vechile sale traditiuni, vei intalni atatea frumoase
mgngstiri si schituri, cari ne vorbese de evlavia vechilor Voevozi
si de credinta neamului, precum si numeroasele pajiste ale Oltului

adgpate de sangele eroilor, caH sunt atatea monurnente istorice ale

neclintitei dragoste a Oltenilor cgtre Targ.
Clerul si credinciosii asteaptg in Prea Sfintia Ta un pgrinte sufletesc, care, stand neclintit in mijlocul lor, sg-i indrumeze cu dragoste
si cu intelepciune in lupta impotriva atator rele cari ne bantuie.

Prea Sfintite Episcope Visavion,

Dela plaiurile Basarabiei si dela malul Nistrului Prea Sfintia
Ta ai fost chemat a pgstori frurnoasa Eparhie a. Argesului, atat de
scumpg sufletelor noastre pentru c acolo se odihnesc fericitii intru
amintire Unchii Nostri algturea de sivitii Voevozi Basarabi. In
minunatul giuvaier de artg al Mangstirii si in strgNeehea Bisericg
Donmeascg vei intalni la fiecare pas urme din istoria patriei, vei rega'si
urme ale spiritului bland si pios, ale tgriei in credintg a strgrnosilor
nostri.

Activitatea ce ai desfgsurat pentru preettirea preotimei la Galati

precum si munca depusg pentru trezirea romanismului in viata bisericeasca' a Basarabiei ortodoxe, iargsi intoarsg la sanul matern al
Bisericii autocefale romane, ne dau cea mai bung sperantd cg vei lucra
cu dragoste i ravng spre ingltarea sufleteascii a credinciosilor, intgrind in inima poporului respectul legilor i iubirea nestrArnutatg. de
Patrie i de Tron.

- 67

www.dacoromanica.ro

Prea Sfini Parivti,

In aceste timpuri marl i grele cand organizarea noastra' sociali
si nationala se aseaza' pe temelii noni, cand se lucreaza cu atata incordare pentru imbunitttirea situatiei materiale a satenilor i muncitorilor prin noile reforme, tara are neaparata nevoe de o sporire a
ingrijirilor culturale si morale fat5. de marea mill time a cetatenilor
,chernati la noui drepturi i datorii.
Alaturea de scoal, biserica are marele rol de a contribui in cea
mai larga masura la pregatirea sufleteasca si la intrirea morala pentru
noua era' de munca pe care Romftnia intregit o asteapt dela toti
flu

sai.

Mergeti dar la scaunele Voastre episcopale insufletiti de aceste

-sfinte nazuinte i yeti fi insotiti de urarile noastre pentru o lunga
rodnica arhipastorie.

April 1911.

- 68 -

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la investitura Episeopului Nieolae al Clujului

Prea Sfinfite Pdrinte Nieolae,

-LT n sentiment de legitimd bucurie umple azi inima Mea and Iti
incredintez dupg vechile datine carja episcopald a eparhiei Vadului,
Feleacului i Clujului, pe care esti chernat sd o conduci.

In 'clipa aceasta solemnd pentru Prea Sfintia Ta si nouii Ti

eparhioti, gAndul nostru sboard inapoi la veacuyi de mult trecute, dar
mereu vii in amintirea neamului rom4n, cand Marele Stefan si Petra
Rares isi randuiau episcopi pentru pgstorirea sufleteascd a binecredinciosilor Romni, atilrndtori duhovniceste de Mitropolia Moldovei
Sucevei, care imprstia lumina credintei ortodoxe in pArtile de miazgnoapte ale Ardealului, intocmai cum fdcea si Mitropolia sord a Ungro-

Vlahiei in 'Agile de miazgzi, pe timpul lui Neagoe Basarab, a lui

Mihai Viteazul i a altor Voevozi insufletiti de dragostea bisericii
nationale pentra Romnii de pretutindeni.

69

www.dacoromanica.ro

DupA epoca de glorie a acestor mad. Voevozi, au sosit impreju-

rani din ce in ce mai grele si Romanii din aceste parti au ramas si

ei in bataia tuturor valurilor si a feluritelor persecutii religionse ori
nationale, pAna la ivirea acelui providential arhipastor si departe vazritor patriot, Andrei Saguna, sub a cArui conducere Rornnii ortodoxi
de peJte munti au inceput.a-si erAndui episcopiile la cari aveau dreptul.
Anul acesta am avut bucuria a largi opera nemuritorului Saguna
intrind reinfiintarea vechei episcopii dela Oradia-Mare, iar astki cu
-aceeas multumire intarim episcopia ortodoxil cu resedinta in Cluj, ea
urmasit a vechei episcopii din Vad.
Cu vie satisfactie primesc asigurarea ce Ne.dai eh' prin infiintarea acestor nouA episcopii, vom pdsi cAt mai grabnic spre acea unire
organicA a tuturor ramurilor bisericii noastre ortodoxe, una si nedespartita, precum unul si nedespartit este Statul Romaniei intregite.

Sa nu uiram c. marele aguna a luptat mult pentru unirea bisericii

ortodoxe a tuturor Romnilor ortodoxi din intreaga fost monarhie
austro-ungara, din Ardeal si Bucovina. Impiedicarea acestui inalt gaud
a fost numai ambitia de mrire a episcopului bucovinean. Prin realizarea de acum a unificgrii bisericii ortodoxe in tot cuprinsul noului

nostru Regat, ne vom face o sranta datorie de iubire crestineascg

patrioticA, si in acelas timp vom aduce cuvenitul prinos de recunostintg marilor nostri Voevozi, cari au purtat Melia ortodoxiei si a
binefacerilor crestinesti, nu numai peste. munti, ci si in tot Orientul
drept credincios.

Prea Sfintite Pdrinte Nicolae,

Buna admintstrare pe care ai dovedit-o oriunde Ti-a fost dat

70

www.dacoromanica.ro

sii

lucrezi pAna acum pentru binele sfintei biserici,. munca neobosita pentru
raspandirea culturii sufletesti, pe care al desfasurat-o o vieata, intreaga

ne sunt o chezasie sigur cit noua episcopie va avea in Prea Sfintia

Ta un vreclnic organizator, care va sti sit cladiasca pe temelii sanatoase i trainice acest nou asezamAnt al credintei stramosesti si al
culturii nationale.

Intorcandu-Te acuma la scaunul Tau episcopal, Te asteapta o

bogatil, dar totddodata grea activitate in timpurile noastre de grele
incercari morale. Propovaduind cuvAntul -lui Dumnezeu, vei apropia
cAt mai mult pe eparhiotii Tai de biserica; fiind drept i iubitor, vei
intemeia in inimile oamenilor iubirea aproapelui i vei intari respectul
legilor si al autoritatii; diind do vada de crestineasca iubire Care cei
de alt neam i alta credinta, vei contribui i Prea Sfintia Ta la unirea
sufleteasca a tuturor locuitorilor RomAniei, la care toti, dar absolut
toti, fara deosebire, trebuie sit tindem spre binele patriei.
Multumindu-Ti calduros pentru sentimentele de credinta i iubire

pe care Ni le-ai marturisit, Iti urez din toata, inima o lunga si rodpica pastorire.

8 Decembrie 1921.

- 71 -

www.dacoromanica.ro

Iv
CuvntAri
i

Scrisori

comemorative i ocazionale

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la deschiderea expozitiei cooperatorilor

din Bucureti

Cu deosebit plAcere am primit protectoratul acestei expoztiuni

nlenit de a arata ce progrese a facut industria noastrA nationarg.

_Mare'Mi este, dar, b-ucuria s M'a,' pot convinge singur ea' meseriasul
roman a lucrat cu bArnicie i cu 5tatornicie, si ca" industria romang
mereu pAseste inainte; dovadg de aceasta este ca numg.rul expozantilor
s'a indoit de cand s'a fAcut intaia expozitiune in anul 1883. Din

toat inima Mea vg, urez, domnilor, bine ati venit, i v asigur c.
urmez cu cel mai viu interes desvoltarea si inflorirea industriei noastre
nationale.

Infiintarea industriei nationale si silintele ce se depun pentru

inflorirea ei este, in acelas timp, o sarcin'a grea dar si frumoas.
Comparand industria noastr cu a altor ri, negresit ca vom
ggsi cal ea este inch' in tinerete ; insd privind bogatia pamantului

- 75

www.dacoromanica.ro

nostru, vom vedea ca el ne di mijloace puternice pentru a o dezvolta...

Toate dificultatile pe cari neaparat le intampinam, i cari adesea

ori cer jertfa, nu ne vor infricosa. Insufletit de cele mai frumoasenadejdi, va zie: mereu inainte, fiind sigur c meseriasul si industriasul
Ii va pune toata staruinta i o harnicie necontenita ca in sfera actiunii
sale, ori cat de mica ar fi ea, sa se execute cat mai bine lucrarea
ce-i revine.

Astfel, fiecare in parte faureste un inel la lantul eel mare care

leaga targul nostru cu industria .noastra nationala ; aceasta va fi,
domnilor, multumirea noastra cea mai intima.
Toti sunteti insufletiti de aceasta scumpa dorinta ; dovada este
sarguinta

i ravna ce ati pus pentru reusita acestei expozitiuni ;

foloasele ei vor fi nemarginite pentru rueseria i industrias, caci Ii

dii mijlocul cel mai bun de a-si arata indemanarea, munca i dibacia
sa.

Inca o data, va urez bine ati venit,

lucrarea ce ati intre

prins sa v fie incoronata de. eel mai frumos succes.

29 August 1894.-

76

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

ctre M. S. Regele Carol la inaintarea In gradul de

Sublocotenent a A. S. R. Principelui Carol

1_4

'./ste o veche si frumoasg traditie in Casa NoastrA ca Fiii ei

apuce nobila meserie de osta i s. imbrace uniforma de ofiter la

sti

varstA inch' tangrd.

Numind asthi, eand implineste 16 ani, pe Fiul Meu Sublocotenent in batalionul 1 vAnatori, Maiestatea VoastrA ati voit ea si
in Dinastia Roman, a c6rei temelie ati pus-o, acest obiceiu s devinI
traditional,. inscriind. in cadrele armatei pe intaiul vldstar al Ei, care
s'a n5scut pe scumpul pAmnt al Pirii noastre.
Maiestatea Voastr6 ati confirmat prin aceasta din nou c, Casa
Domnitoare i Armata sunt unite intre ele prin legdturi indisolubile,
al ciror simbol este Coroana de otel ee incinge fruntea Intiului Rege
si care e fgurit cu sangele vitejilor si iubirea poporului.
Marei cinste ce i s'a facut astki, tAnarului Ofiter nu poate s.

77

www.dacoromanica.ro

ra'spunda in prezent deck aratAndu-se din suflet recunoscator; pe tiitor

el va trebui s o merite prin silinta incordata la invalaturg, prin
credinta catre Tara si Rege, prin ascultare oarba fata de Capul

Familiei. Ea ii va fi Inca un puternic imbold pentru viitor, ca s

pasiasca pe calea grea, dar piing de multumiri sufletesti, a datoriei si
abnegatiei, luand drept calauza pe iubitul sau Unchiu.

Cu dragoste Ii va aminti mai tkziu, c6'nd va fi in vksta,

momentul solemn Cand Intiul Domnitor din Casa Lui L-a condus
c-o mana iubitoare peste pragul copilariei. Adnc misc'at i mAndru,.
aduc Maiestalii Voastre ,sentimentele de iubire recunoscatoare ce umple
in aceasta zi inima Mea de PArinte i cer voie a inchina paharul Men

pentru intemeietorul Dinastiei Romane, ziand, din aancul sufletului

Sa traiasca Maiestatea Voastra.

3 Octombrie 1909.

78 -

www.dacoromanica.ro

Guy antare

la desvelirea statuii lui Barbu Stirbei-Voevod

n mintea noastra mai traeste vie amintirea serbarii din Iasi, cancl
in vechea Capita la a Moldovei tntiu1 Rege al Romaniei a desvalit
monumentul lui Cuza-Voda, Intiu1 Domn al tarilor unite.
Astazi ma, cuprinde o adnca si fireasca bucurie cnd, in numele
preaiubitului meu unchiu, pot presida, in orasul vechilor Bani, ridicarea statuii lui Barbu Dimitrie Stirbei, uhimul .Domn al Orli de
dincoace de Milcov.
Cu adevarata multumire sufleteasca salut deci patriotica dumneavoastra initiativa, de a aduce inaintea ochilor urmasilor chipul unui
barbat a carui Domnid a ldsat urme trainice in organizarea Statului..
Crescut la mosiile parintesti, in frumoasa Oltenie, in mijlocul
vietil de munch"- taraneasca, s'au desvoltat alesele lui insusiri sufletesti

si s'a format caracterul lui atAt de leal, atat de nobil.

Inzestrat cu o cultui sanatoas, el Se indeletniceste de aproape,

79

www.dacoromanica.ro

in lunga lui viatt administrativg, cu ocarmuirea Orli si caphtg cunostinte

adthici asupra nevoilor .Statului.

Chemat la Domnie in 1849, in niste timpuri asa de tulburate,

atat In lguntru, eta si peste hotare, care au adus si Omit la noi
numeroase armate de ocupatie strgine, el a fost pentru targ, apgrtorul
eel mai dibaci i organizatorul cel mai incercat.
Ca Domn, el lug in mang aducerea la indeplinire a multiplelor
reforme a cgror trebuintg o simtise in lunga sa carierg, care il dusese
prin aproape toate ramurile dreggtoriei.
Opera lui de reforme imbatiseazg toate directiile. Nu rag voi
intinde asupra lor : totusi sunt doug pe care nu le pot trece cu vederea
si care il caracteriseazg in deosebi ca Domnitor intelept.
Judedind, in mintea lui clarg, care patrundea i. viitorul, cg o
tgeinime slobodg, mu1tmit i tare este unul din stalpii cei mai
puternici si siguri ai unui Stat trainic, Vodg $tirbei a depus o neobositg
solicitudine pentru regularea chestiei rurale, prin mgsuri de ocrotire
pen tru munca tgranilor, si a pregAtit astfel terenul pentru reformele
ulterioare.

Algturea cu acestea, s'a gandit si a lucrat cu ravng la reorganizarea armatei. Prin intemeiarea scolii militare, a creat pepiniera de

-ofiteri din care au esit sefii cari au condus aproape treizeci de ani
in urmg vitejii nostri la izbAndg.
Prin infiintarea grgnicerilor, a dorobantilor si a altor corpuri de

trupe, a pus temelia puterii armate de azi. Armata noastr trebuie

-deci sg-I priviascg cu recunostintg. Ca amintirea lui sh" fie de-a pururea

pgstrat in ostirea romang, M. S. a ordonat ca I-iul regiment, Mehe,dinti n-.1- 17 s:g poarte de aci innainte numele de Regimentul

tirbei-

-Veda s.

UitAndu-ne la opera lui de organizare, asa de vastg, ne intrebgm;

80

www.dacoromanica.ro

cum in sapte ani de Domnie, supt apa'sarea grea a ocupatiei strAine

si bnuit din toate pArtile, Barbu *tirbei, a putut sg pun la cale

atAtea reforme prin care, pe thicute, se pregAtia renasterea economicA,
militarg si culturalA a Orli ?
Patriotismul nu stA in cuvitintari sonore si pompoase, ci in
lucrari sistematice si de lungA rndare.

Chipul lui, turnat in bronz, se inalVa acum pe primntul su

natal al Olteniei, pe care 1-a iubit atht, dar memoria acestui suflet
nobil va sta* pentru totdeauna zugrAvitg in inimile noastre.

Docembrie 1912.

- 81 -

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

ctre Principe le Alotenitor

ubite Carol, este azi intaia aniversare ce sarbatoresti Ca Mostenitor al Tronului, caci anul trecut prea era proaspata tarana ce

acoperia ramasitele pamantesti ale iubitului Nostru Unchiu pentru a

putea petrece cu veselie ziva and ai ajuns la majoritate. Prea regre-tatul Tau Unchiu astepta ziva aceasta cu nerabdare si in inima Lui
parinteasca El a vrut s Te intampine la inceputul vietii Tale de
barbat cu cuvinte pline de dragoste si, cu sfaturi ce erau sa-Ti fie
neineetat o calauza.
Pentru Tine sunt largi deschise portile unui viitor plin de nadejde
sa speram, si de isbanda. Totusi timpuri grele de furtuna au insotit

ajungerea Ta la varsta de azi si in inima Ta calda pentru Tara acest

an a lasat impresii adanci si multe invataminte ai putut trage din

uriasa drama ce se desfasoara imprejurul nostru. Dar cu cat mai

intunecat este orizontul cu atat mai vie trebue sa stea inaintea ochilor

Ti mareata figura a Regelui Carol I, care Te-a iubit ea pe un fiu,

- 82 -

www.dacoromanica.ro

pilda de abnegatiune ce ne-a 15sat ca o mostenire sfanta; i dacg.

urmezi maxima Lui: nimic pentru Mine, tot pentru Tarn, si deviza
Casei Noastre Nihil Sine Deo, nu vei putea pnsi gresit.

Cu cat cineva este mai sus pus, cu atat mai mult trebue sa
caute a merita mrirea la care soarta L-a chemat ; numai acela este
stimat care-si indeplineste credincios datoriile, si dela un Print care
stn., aproape de Tron se cere mai mult de cat dela altii. Nu pot deci
sn Te sfaluese indestul sa-Ti indeplinesti cu sfintenie datoriile Tale
entre Dumnezeu, entre Tara si entre Tine Insuti.
Sfera Ta de actiune este Inca" restransn. Ca toti vlastarii din

Casa Noastr ai intrat in nobila cariern a armelor; ea este o scoala

pentru Tine, in care Tu trebuie sn" fii intaiul ca exactitate, ca ravna
si ea bun exemplu pentru camarazii Tni. i Tu iubesti meseria Ta
precum iubesc si Eu pe ostasul Nostra i armata. In mijlocul ostirii
am crescut si am trait cele mai bune zile ale vietii Mele, Ii cunosc
nepretuita valoare, ea este scutul si nAdejdea Tnrii si stiu c pe dansa
ne putem bizui in mice moment.
Dar din ce in ce se va lArgi campul Tu de aetivitate pann ce
la urmn vei fi chemat i Tu odata sa" conduci o Tarn intreagn. Cu
cat un Mostenitor al Tronului se pregateste mai din vreme pentru
aceastn chemare, cu plat Ii va fi sarcina mai usoar cand momentul
va veni. Nu uita nici odata c un Rege trebue sn fie intiul servitor
al Statului si de aceia Poporul poate cere ca El sn fie pilda in
indeplinirea datoriilor Sale; aminteste-Ti ca" un exemplu rAu dat de
sus poate s duct un Stat la peire.
In toate Statele moderne Constitutia a creat Suveranului o pozitie

exceptional" ; El nu este responsabil de actele de guvernnmant, are

bet pentru actele Sale o rnspundere moral foarte -grea fata de

Dumnezeu, fat de Sine si fatn de Tarn si de Istorie. Un Suveran

- 83

www.dacoromanica.ro

are datorii foarte mari cdtre Poporul care I-a incredintat destinele
sale, dar puterea Lui este ingrddita si nimeni nu trebue s'a observe
cu mai multa sfintenie Constitutia si Legile, lucrnd cu incredere si
in acord cu Sfetnicii SAL Nu uita e ei au sareinbi grea, c asupra
lor cade rdspunderea actelor Suveranului. Mereu la strajd, un Suveran
trebue s vegheze en gelozie ea prestigiul Tarii sa fie pdstrat sus si
nestirbit; insa el nu se poate lipsi de sfaturile consilierilor Tronului,
caci ei sunt organul de transrnitere al pdsurilor, al aspiratiunilor si

al vointei Poporului. A le cunoaste, a le impartasi si a se identifica

cu ele, este una din cele mai inalte datorii ale unui Suveran.
Tu, iubite Carol, vei avea poate o sarcind mai usoard de cat a
au muncit i muncesc inaintea Ta si a caror inima a
batut si bate asa de tare pentru neamul Romanesc.
Esti iubit de popor, pastreaed dragostea ce-Ti poarta; dar in

Ace lora can

toate actele Tale nu uita nici odata cd mai lesne se pierde de cat se
ektigd iubirea i increderea unui- popor.

3 Octombrie 1913.

84

www.dacoromanica.ro

Scrisoare

catre Presedintele Consiliului de Ministri

la un veac de la nasterea lui C. A. Rosetti.

n popor care cinsteste memoria marilor sai barbati, se cinsteste

,singur. Astazi cand sarbatorim ziva in care acum o sutd de ani
C. A. Rosetti zarise lumina lumii, ne aducem aminte cu veneratie si
recunostinta de aceasta mareata figura.
Aparator calduros al drepturilor Natiunii, luptator neobosit pentru
neatarnarea i marirea Patriei, C. A. Rosetti va ramane pururea o
figura care, prin dragostea sa de popor, prin munca dezinteresata pentru
binele Tarii, prin suferintele ce le-a indurat pentru apararea libertatilor
noastre politice si sociale, luceste ca o stea in primavara vietii noastre
politice, vrednica si gasiasca urmasi i imitatori in vremuri grele.
Din adncul sufletului ma asociez la patriotica manifestare de azi,
menita sa arate ch. Romania nu uita pe fiii si cei buni si mari la
inima, cari au slujit-o cu dragoste.

5 lunie 1916

- 85

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la primirea medaliei militare franceze din mama

Marealului Joffre

Cu o adAncA emotie primesc din mainile D-voastra, D-le Maresal,

Ina lta distinctiune militar pe care guvernul francez a binevoit
Mi-o conferi.
DecorAndu-MA cu Medalia Militard>, care impodobeste pieptul

comandantilor de ciipetenie, Franta a.

celor mai viteji soldati si
decorat intreaga Mea armed. Aceasta este o legAtura si mai trainick
care va consacra pe veci- friltia de arme dintre cei ce au luptat pentru
aceiasi cauzA mare si sMntii. Legaturile acestei confraternitAti s'au,
strAns in mod indisolubil pe campurile noastre de luptg, a caror tArAnl
sfAntA acopere multi scumpi camarazi francezi, cAzuti pentru gloria
comung, alAturi de fratii lor de arme rornAni.
VA rog, D-le Maresal, sit fiti interpretul- sentimentelor Mele
de sincerA i adAncA recunostintA pentru aceastit nouA i pretioasa
dovada de simpatie ce-Mi este data de cAtre guvernul Republica,
1

Franceze.
18 August 1920.

- 86

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la solemnitatea aduc_erii capului lui Mihai-Viteazul

la Mnstirea Dealului.

nsufletit de aceasi patriotica pietate cu care M'am inchinat la Putna

umbrei Marelui si Sfntului tefan, vin astzi impreund cu D-voastril
si aduc, ca Rege al RomAniei intregite, prinosul de recunostintd si
preaslavire fata de osemintele acestei marete ,figuri a Istoriei RomAnilor. Cu evlavie si plini de admiratie ne descoperim si plecam capetele
noastre inaintea Ta, Viteze Mihai, care ne-ai fost o stea lucitoare in
timpuri de grea incercare si un isvor nesecat de imbarbatare pentru ostasuI

nostru in toiul luptei, iar pentru intregul neam romanesc ai fost Inca
mai mult : simbolul vitt i glorios al unitatii nationale.
Lasat-ai undeva, in Capitala unei mari ImpArAtii din vremi trecute care s'a folosit rnult de sabia-ti cuceritoare, dar drept rAsplata
ti-a pregAtit in tainA peirea aceste cuvinte scrise de insAsi mAna Ta :

Si hotarul Ardealului, pohta ce am pohtit, Moldova i Tara

Romfineasc4".

87

www.dacoromanica.ro

Dupa trei veacuri de lupte si indelungate suferinte, prin grele

jertfe de sAnge, isbutit-am a-ti aduce la indeplinire pohta ce ai pohtit :
Tara-RomAneasca, intreaga si nedespartita oi-a doMndit neatArnarea in

marginile hotarelor pentru care ti-ai dat viata. Dreptatea a invins, iar
jertfa Ta n'a fost in desert.
De aceea ti se inchinA azi, ca eroului lor national, milioane de
inimi romtmesti. Te salutA din cer sufletele miilor de ostasi carora,
jertfindu-si ca si Tine viata pentru mareata idee a unirii, le-a fost dat
sa fie executorii testamentului Tau. Cu noi toti se bucura si sufletele
intAflor Voevozi Basarabi, ale earor ramasite au fost descoperite de
eurAnd in strAvechea BisericA Domneasca din Curtea de Arges ; par'cA
le-a ajuns prea strAmt loCasul lor in zilele noastre, cAnd atAt s'au

intins hotarele Tarii, ai carei intemeietori au fost i ei.

Dea Domnul ca marimea jertfei lui Mihai Viteazul i amintirea
pururea vie a suferintelor seculare ale unui neam intreg, precum si a
rnaretei rasplati prin isbAnda noastra, s ne fie indeinn statornic spre
inaltarea sufletelor catre acea unire a tuturor, dela mic pAn a. la mare,
in munca pentru binele obstesc, prin care sA putem consolida ceeace
ne-a ajutat Dumnezeu sa cAstigam, caci grea este raspunderea ce avem
fall de trecutul i viitorul neamului romAnesc.

_Tub

Acea patriotica inima romAneasca prin staruinta careia s'a infiintat

vcoala voastra Ianga locul de odihn a lui Mihai Viteazul, s'a gandit
cu drept cuvAnt ca' tinerele voastre suflete se vor incalzi de faima. si
aureola acestui mare Domnitor i ca invatamintele vietii sale, atAt de

88

www.dacoromanica.ro

bogata in fapte de vitejie, se vor shdi mai adanc, in inimile viitorilor

conducatori ai iubitei noastre armate. Voi sunteti bucuria pururea inoita
a ma'retei umbre care va, ocroteste. Vou. va este data credincioasa paza
a acestei sfinte Tamasiti. Fiti vrednici de aceasta mare cinste!

26 August 1920,

- 89 -

www.dacoromanica.ro

euvantare
la masa data In onoarea Generalului Badoglio.

Cu o mare placere va salutam' aci domnule General, pe pamantul

romanesc, in orasul Bucuresti.
Din toatA inima va zic, fiti bineveniti, eei trimisi de sora mai
mare sa aduceti surorii mai mici marturia dragostei Italiei, pentru ca
toti cei ce au sufletul latin, sa stie ce parte a luat Romania, in lupta
isbanda pen tru dreptate si adevAr, parte recunoscuta de toti aceia
a caror obarsie comuna este aeterna Roma.
Puteti fi sigur Ca aceasta noua dovada de calduroasa simpatie din
partea Italiei si a Suveranului sau, a avut in inima Romaniei si pot
zice a tuturor romanilor, un adanc rAsunet, care va intAri i mai mult
legaturile de prietenie si de fratie care exista intre tarile noastre, deveacuri, dela legiunile romane eari au venit aci sub comanda marelui
Imparat Traian ca sa infiinteze Dacia-TraianA i sa dea nastere po
porului roman.

- 90 -

www.dacoromanica.ro

Skngele vgrsat de ele a cgzut pe un pgmknt roditor; poporul

mostru, ngscut din el, este vrednic de cei ce atunci au adus si au apgrat
civilizatia la gurile Dungrii; el a dovedit-o in lupta comun i o va
mai dovedi in opera sa de pace si de consolidare.
Deci cele doug surori au luptat algturi si prin rezultatele obtinute
in lupta comung, au atins acelas tel.
In ce ne priveste, Regina si cu Mine, suntem eu deosebire.miscati

de noua dovad de simpatie ce am primit din partea M. S. Regelui

Augustul vostru Suveran. Suntem mandri de a purta de azi inainte
Medalia Al Valore Militari, care strgluceste pe piepturile atator viteji
soldati italieni, i vedem in aceasta o noug si mggulitoare talmgcire
a sentimentelor de prietenie si dragoste, ce hr.gnim in inima noastrg
de atktia ani.
Dac v salutgm in mod atkt de ciilduros, domnule General, este
cg vedem in d-voastrg, nu numai pe reprezentantul vitezei armate italiene, dar si pe vrednicul soldat, care a cubes lauri mai intki la Gorizia

si apoi la Vittorio-Veneto, ca sef de stat-major al Generalului Diaz,

cgruia i-ati fost mkna dreaptg in acele zile hotgritoare.
Sunt interpretul fidel al intregei Mele tgri, aduckndu-vd urkile
cele mai eaduroase pentru tara voastrg, pentru Suveranii vostrii, pentru
frumoasa si viteaza armat italiang, si ridicand paharul zic din toatg

inima: Eviva l'Italia et il suo Re.

21 Maiu 1921.

www.dacoromanica.ro

V
CuvntAri

Proclamatii i ordine de zi
in cursul rAsboiului pentru intregirea
neamului

www.dacoromanica.ro

Proclamatie

la declararea rzboiului pentru intregirea Neamului

Romelni,

R_Azboiul care de doi ani a incins tot mai Rtrans hotarele noastre
a sdruncinat adAnc vechiul asezAmnt al Europei si a invederat cA
pe viitor numai pe temeiul national se poate asigura viata pasnicii. a
popoarelor.

Pentru neamul nostru el a adus ziva asteptat de veacuri de

eonstiinta nationald, ziva unirii lui.
Dup5, vremuri indelungate de nenorociri si de grele incercAri,
mnaintaii noOri au reuit sA intemeieze Statul Roman prin Unirea
Principatelor, prin rdzboiul Independentei, prin munca" thr neobositli.
pentru renasterea national.

95

www.dacoromanica.ro

Astazi ne este dat noua sa intregim opera lor, inchegand pentru

totdeauna ceia ce Mihai Viteazul a infaptuit numai pentru o clipa :
unirea Romanilor de pe cele doua parti ale Carpatilor.
De noi atarna astazi s scapam de sub stapanirea straina pe
fratii nostri de peste munti i din plaiurile Bucovinei, unde $tefan
cel Mare doarme somnul lui de veci.

In noi, in virtutile, in vitejia noastra, sta putinta de a le reda

dreptul ca intr'o Romanie intregita si libera de la Tisa OA, la
mare, sa propasiasca in pace potrivit datinilor si aspiratiunilor gintei
noastre.

Romdni,

Insufletiti de datoria sfanta ce ni se impune, hot'ariti sa infruntam

cu barbatie toate jertfele legate de un crancen razboi, pornim la lupta
cu avantul puternic al unui popor care are credinta neclintita in
menirea lui.
Ne vor rasplati roadele glorioase ale isbandei.
Cu Dumnezeu ininte !

OStRi,

V'am chemat ca sa purtati steagurile voastre peste hotarele unde

fratii vostri va asteapta cu nerabdare si cu inima plina de Weide.

Umbrele marilor Voevozi Mihai Viteazul i !Stefan cel Mare, a
caror ramasite zac in pamanturile ce yeti desrobi, va indeamna la.

96

www.dacoromanica.ro

biruinta ca vrednici urma0 ai ostaOlor cari au invins la Rgsboeni,

la Calugareni i la Plevna.
Veti lupta alaturi de marile natiuni cu cafi ne-am unit.
0 lupta apriga va a0eapta. Cu barb54ie sa
induram insa
greutgile l cu ajutorul lui Dumnezeu isbanda va fi a noastra.
Aratati-va deci demni de gloria strAbnn.

Dealungul veacurilor un neam intreg va va binecuvanta i

va.

va slavi.

Buctueti, 15 August MB.

- 97
7

www.dacoromanica.ro

malt ordin de zi
chlre armat
Ostafi,

pupa

sapte saptamani de rasboi, eat timp ati tinut piept vralmasului cu barbgtie, asta2i se incinge lupta apriga la granita Orli contra
armatelor inamice earl vor s5. ne cotropiasca. In aceste momente simt
ea o datorie s v reamintesc ea' pamantul dant al :trii noastre a
fost aparat totdeauna u cinste si yitejie sub Marii. nostri Voevozi si
stropit de sangele striimosilor nostri cari au Mtut pe navalitori.
Astept dela toate gradele ca si acum sf-oi faca cu sfintenie
datoria, aprand cu orice pret pan5, la ultimo, suElare pakia amenintatg.

Nici o unitate O. nu dea inapoi, ci srt-si pAstreze cu oHce pret

pozitiile de luptA; oriuncle inamicul este slab s'a" fie atacatsi respins.
0 pozitiune ce a fost pierduta, sa fie imediat atacata, si reluat.

Muntii nostri care de mii de ani au fost leagnul Si pavaza

- 98

www.dacoromanica.ro

meamului, sg fle zidul nebiruit unde valurile de otel ale vriljmasului

:sk" se sfarme inaintea vitejiei apitrtorilor; cinstea ostirii i salvarea
patriei o cere.
Inainte deci, cu Dumnezeu i biruinta va fi a noastr.
Acest Ina It ordin se va comunina imediat tuturor comandamenrtelor si serviciilor si se va citi tuturor
de lupta.

ostasilor Oni la frontul

Bucuroti, 7 Octombrio 1916.

- 09 -

www.dacoromanica.ro

Ina lt ordin de zi
&Are armat

Pe pragul anului nou, Intiu1 Men gAnd se indreapta' spre iubitii

Mei ostasi, cari in patru luni de lupte crncene nu s'au artat mai
prejos de aceia, despre a earor vitejie ne povesteste istorid neamului
'nostru.

Cu gand duios si cu inima P1in5' de dragoste, REtgele vostru Ii

aminteste de aceia dintre voi, cari' dorm infraliti in taranA somnul de
eroi. Cu incredere i na'dejde privesc la ceilalti earl zi si noapte
infrunta primejdia, ale ciiror brate n'ati stiut s slabiasca', a egr4t.'
vitejie n'a putut sA stanjeniasch' incerarile grele ce vraraurile ne-au
impus.

OstaA

Iumea intreaga se uita la voi, iar Tara se sprijinh' pe voi ca

pe scutul ei; cu Mine ea asteapt s faceti zid din piepturile voastre-

100

www.dacoromanica.ro

spre apararea scumpei noastre Tani, s duceti drapelele romane la

isbAndl-

Aduceti-va aminte ca va luptati pentru pamantul striimosesc,

pentru eopiii si parintii vostri, pentru fratii vostri de dincolo de hotare,

ca prin biruinta le yeti pregati un viitor mai fericit.

Va salut azi cu recunostinta si en incredere in viitor i urandu-va
ia toti, ofiteri, sub ofiteri si soldati, un an bun si incununat de lauri
va spun:
Inainte cu Dumnezeu!

Tayi, 1,/u Tanuarie 1917.

- 101

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

catre armata II-aOstaA

Cu inima plin de nadejde vi salut azi pe voi, .ostasi din armata

cari de mai multe luni ati opus o rezistenta nebiruitg tutuv
incerdirilor vrajmasului de a rupe liniile noastre; voi stati aci ca la
un post de onoare, pazitori neobositi ai hotarului Trii, expusi la
atacurile unui vrgsmas care in trufia lui crede it toate trebue sg se
inchine lui, ca toate drumurile, toate usile sunt deschi4e lacomiei salede stapnire; prin vitejia voastra barbateasca l-ati invatat ca. pe-aici
nu se trece.
Am venit azi intre voi sg vg aduc prinosul Meu de recunostinta
pentru modul cum v-ati luptat pAnil acum si sa impart acelora earl.
s'au distins in deosebi rgsplata pentru faptele lor, dar multumirea Mea
vii imbratiseaza pe voi toti cari v'ati condus ca niste ostasi vrednici.
.

102

www.dacoromanica.ro

de dragostea ce Tara vd poart si de la cari Tara si Regele vostru

mai asteapt multe fapte eroice.
Dine. lo, in tinuturile bogate, dar pustiite acuma stau fratii nostri
si suferrt sub jugul nemilos al unui vrmas, care frtra crutare a
cotropit o mare parte a iubiteiiNoastre Ta'ri si care suge panO la cea
din urmil pichturd, de via-0, a unei populatii cbinuite i batjocurite in
cele mai .sfinte sentimente ale ei.

Acolo zac sub tarinile sfintite de sangele lor mii de viteji eari
si-au dat viata pentru mdrirea patriei. Ei toti asteaptd de la voi srt
goniti din pAmantul rom'anesc armatele vrdsmase, sa," infigeti drapelele
voastre victorioase iardsi in pOmantul strrtmosesc.
Vd, mai asteaptd lupte grele, cdci drumul este lung dar cu ajutorul
lui Dumnezeu I1. yeti strdbate ca biruitori.

Vou'a fiilor de tarani, care ati apiirat cu bratul vostru pmntul

unde v'ati ndscut, unde ati crescut, vh spun Eu, Regele vostru, ca
pe langrt rdsplata cea mare a izbanzii, care vd asigua fieedruia recunostinta neamului nostru intreg, ati castigat totdeodatO dreptul de a
stdpani intr'o milsura mai larga pOmantul pea care v'ati luptat. Vi se
va da pdmant. Eu, Regele vostru, voi fi intiuI in a da pilda ; vi se va
da i o larga participare la treburile Statului.
ArAtati-v, scumpii Mei ostasi, demni de increderea ce Tara si
Regele vostru pun in voi i indeplinip-vii Ca pand acum datoriilevoastre cu sfintenie.
S'a trAiasca, scumpa Noastr Tug .i viteaza ei armat, ngdejdea.
si fala ei.

22 Idartie 1917,,

- 103

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

&are absolventii scoalelor de artilerie

1IV4A Madresez azi acelora cad terminand scoala, vor face cei dinti
pasi necondusi de acei cari pana acum le-ad tinut loc de parinti.
Faceti acuma primii pasi independenti. Ati ales frumoasa
inaltatoarea meserie a armelor, cea mai frumoasa cariera pentru timpurile

in caH traim. Cu atat mai frumoasa" cu cat indatoririle ce le impune

sunt mai sfinte.
Eiti astazi ca sergenti, intaia treapta a erarhiei militare; in
curnd yeti cpata galoanele- de sublocotenent si cu aceasta si dreptul
de a porunci. Aceasta va" impune insa catre aceia pe caH ii comandati
si catre acei cari v'au dat acest drept, adica catre superiori si eatre
Noi insine.
,
A porunci e usor, a porunci si conduce bine e greu, cere o vointa

de fier si un caracter de otel ea s capatati increderea si chiar prietenia acelora pe can

Ii

veti comanda.

- 104 -

www.dacoromanica.ro

De tandrul ofiter atarn ea trupa s mearga bine, el trebue di

fie pilda intru toate, sA puie mna la toate luerArile i daca yeti urma
astfel victoria va fi cu noi i cu voi.
Duceti-Va la regimente, faceti-vii datoria, ea s'a" se poate spune

la fiecare din voi earl ati fost buni elevi, c. ati fost i buni ofiteri
t3i

buni romAni.

lacd. 25 Martie 1917.

105

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

care absolventii scoalelor militare

Am tinut s

v vad pe voi caH acum yeti parasi scoala pentru a.

va duce la trupele la care ati fost impartiti.
Cu mare pldcere am vazut exercitiile ce-ati Pant astazi pentru
ea' am putut constata c sederea voastra la .scoala' a dat un rezultat
multumitor, gratie instructiei ce-ati capatat dela piste ofiteri cari,
pentru viata voastra militarrt, au fost niste distinsi calauzitori.
Voi mergeti acuma cu inima plina de vioiciune si de entuziasm
pentru a da toate energiile voastre frumoasei cariere militare ce ati
ales. De acum .inainte va incumba de a fi voi insiva conducatori ai
.soldatilor. Veti avea drePturile ce vi le da gradul vostru, dar alituri

de aceste drepturi sii nu uitati niciodata Ca eine are drepturi are si

4atorii. Voi trebue sa fiti pentru inferiorii_vostri in toate ocaziunile
o pilda de exactitudine, o pilda de ascultare, o pilda de vitejie.
Duceti-va acuma si sa nu uitati aceia ce-ati invatat act.

- 106 -

www.dacoromanica.ro

Dar sa fiti i voi oameni plini de energie

i s

vii

instruiti

soldatii dup5, metodele ce-ati invgtat aci.

Duceti-va cu bine. Fiti tot asa de buni offteri, dup cum ati
fost siThuni elevi: i atunci lucrand in acest sens si fiind purtati de

un viu patriotism precum si de constiinta datoriei ne vom vedea peeampUl de lupt pa biruitori.

bah:Tani, 26. Biartio 1917..

10/ ---

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

ctre trupe pe frontul armatei a Ilka

Ostafi,

Ori de olte oH viu in. mijlocul ostasilor Mei pe front, pare-mi-se

ca adie un vAnt mai bun, un vant mai curat, un vant plin de nAdejde,
un vAnt plin de sigurantA si de biruintA. CAnd vAd trupele cum se
prezintA, trupele pline de vioiciune, pline de focul sacra, care este
chezdsia cea mai bung a until viitor mai mare si mai strAlucit, Mi se
ample inima de bucurie.
lau de aci an sentiment de plinA incredere In viitorul nostru si
in bratul de otel care II va Mud,. Tau cu Mine o dragoste tot mai
aditincA pentru iubitii Mei soldati.
S trAiti i sA pe intalnim pe dmpul de luptA ca biruitori si
fiiuritori ai unei RomAnii mai mari.

?A Aprilie 1917.

108

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la depunerea jurdmntului primului contingent al

soldatilor ardeleni si bucovineni

Voua

fratilor ardeleni si din Bucovina, cari ati venit intre noi

din pribegie, cari dupa multe si crude suferinte sufletesti ati pasit pe
pragul casei parintesti, va zic azi din adncul inimii bine ati venit._
Prin juramntul solemn ce ati depus inaintea lui Dumnezeu;
inaintea drapelelor acestora, can vi vor arata drumul spre libertate,
inaintea camarazilor nostri cari s'au luptat, cari au sangerat pentru
.inaptuirea idealului Nostru national, v'ati legat cu un lant indisolubil
de patria muma; ati pus sufletul si sAngele vostru in serviciul cauzei
sfinte, ce impreuna cu .voi Am imbratisat-o cu inima curata, cu_ vointa
de fier.
Traim niste momente frumoase, niste clipe de bucurie, de indltare
sufleteasca.

www.dacoromanica.ro

Voud, Tara NI spune bine cqi venit, cdci in voi vede intaiele
raze ale unui soare non ce rdsare din intuneric; pe voi orasul acesta
unde s'a fdptuit Unirea Principatelor, va saluta cu iubire ca pe Intii
soli ai unirii neamului; armata, in a cdrei familie ati intrat azi, va
primeste' cu bratele deschise ca pe piste frati de mult asteptati, cdci stie
-crt inima voastrd bate spre biruint, e bratul vostru este otelit prin
luptri; pe voi, Regele, crtruia i-ati jurat credintd, yd. priveste cu dragoste
si cu incredere, cdci in sosirea voastid saluta chezdsia cea mai puternicd,
eh' Visul atAtor veacuri se va infiiptui, ca dorul unui neam intreg, in
sfitrsit, se va stinge.
Voila fratilor de dincolo ardeleni i bucovineni vi zic: Inainte cu

Dumnezeu; uniti sfoitdrile voastre cu ale fratiler din tara ; calauziti

steagul nostru national peste munti, unde milioane de frati asteapt
plini de nadejde desrobirea de un jug asupritor. Biruinta va fi a
noastrd i cu ea libertatea i fericirea, i atunci vom fi un singur
,strAns unit popor de frati dedespartiti in totdeauna.

8 Iunie 1917.

rev

www.dacoromanica.ro

Ouvantare

atre ardeleni si bucovineni la masa din ziva

de:punerii juramntului lor ca soldati

Voi cari ati pus piciorul astAzi in Patria mumg a Moldovei, de

care este legat in mod nedespArtit numele lui tefan-cel-Sfant precum
este legat de numele lui Ardealul, Bucovina $i Muntenia, voi ati avut
prilejul 8i vedeti astitzi una din diviziite romane cu care vsa contopiti
$i v infrAtiti pentru jertfe ea $i pentru biruinte.
Pe cat de inimosi ati pAsit pe pdmantul Rornaniei, pe atat de
inimo$i yeti trece sub ghiulelele inamicului, pentru a infrunta toate
greutAtite luptei si a vA uni maine pentru totdeauna cu fratii vostri
de sange.

Ridic paharul Meu nu npmai in sanAtatea corpului de armatA

dar $i in sA,nAtatea soldatilor ardeleni $i bucovineni, cari vor $ti BA
se strangA sub cutele drapelelor romane
idealul Romaniei Mari.

$i

sA se jertfiascA pentru

8 lunie 1017.

www.dacoromanica.ro

Ordin de zi

catre osta0i de pe frontul roman

Luptele crancene ce s'au dat in timpul ultimelor sAptamani de

catre trupele ruso-romane puse sub comanda Mea, au dat din nou
la iveala insusirile ost/sesti ale arrnatelor aliate pe frontul roman.
Dupt ce bravele Me le regimente din armata IT, cot la cot cu vitejii

lor frati de arma din armata IV rusa, an alungat vrb'jmapl din

pozitiile tinute atata timp, armata I, impreuna cu corpurile VIII si
VII ruse au stiut sa tin5 in respect valurile inamice ce incercase a
rupe frontul nord de Focsani. Mlrsti, Marasesti, Panciu i Oituz
pentru armatele I si II romane si pentru armata IV rusa sunt niste
nume caH constitue titlurile de glorie pentru trupele ce au luptat pi
sangerat acolo. Cu viepturile voastre ati ridicat un zid mai tare decat granitul.
Vointa voastrl, vitejia copiilor tArilor noastre- aliate au pus o stavila
poporului vrjra ce a vrat s se reverse asupra campiilor Moldovei
pentru a purta valurile sale si mai departe ptn mn sanul Rusiei.

- 112 -

www.dacoromanica.ro

Cu mndrie Mi uit la voi i v aduc multumirile Me le cdlduroase si recunostinta Mea ofiterilor si trupei cari v'ati purtat atilt de
bravi. Onoare acelora cari si-au lilsat viata pentru apararea patriei lor.
Ne mai asteaptd noui lupte, noui sfortari i noui jertfe ni seimpun cdci vrdjmasul tot mai isi tine capul sus. Nu uitati nici o

clipa ca drumul spre biruinta duce numai inteo singura directie:

inainte; numai invingilnd pe vrajmas puteti realiza strdduintele voastre.
Ati dovedit pand acum c puterea voastra de rezistenta e mai tare
ca navalirile vrdjmasului, iar vitejia voastra mai mare deck numdrul

lui. Va veni momentul cand voi yeti fi navalitori, cand yeti purta
drapelele voastre inainte pentru- a alunga vrdjmasul de pe pamiintul

care nu este al lui, caci eat timp mai are un picior pe pmkIntul
vostru biruinta nu e desavarsitil.
Vitejia ce ati ardtat pand aci Imi cid dreptul s privese cu Meredere in viitor, cdci luptdm pentru bunurile noastre cele mai sfinte si
cauza noastra e dreapth, de aceea si biruinta trebue sa fie a noastra.

Ise, 'V.

113 -

www.dacoromanica.ro

August 1917.

Proclarnatie

catre poporul ronanesc

Romani,

Se incheie anul de and, credinciosi neamului, am declarat rasboi

Austro-Ungariei. De atunci ne afldm in lupta eft Germania si cii
aliatii ei.

Rasboiul nostru nu porni din dorinta de cucerire. Viata si roadele muncii voastre ne-au fost prea scumpe ca sd ne fi gandit la
risina lor in scopuri de desarta stralucire.
Rdsboiul nostru este un rasboi sfAnt.
A nu-I fi declarat ar fi fost o indoitd tradare : fatd de inaintasii
nostri si fata de sirul generatiunilor cart vor s vie.
Acurn optsprezece veacuri Traian ne puse straja a civilizatiei pe
crestele Carpatilor si la poalele lor dela mipza.-noapte la miaza-zil
dela Tisa si piing la mare.

114 -

www.dacoromanica.ro

Nava la ungureasca de acum zece secole ne-a rupt in doua. Carpatii, kaganul neamului, 1-a schimbat in hotar despartitor intre frati.

Ea ne-a despicat politiceste dar ne-a lasat sufletul intreg, acelas

-suflet al aceluias .popor.

Vremi de veactiri nu am avut cleat un gand : < veni-va ceasul

sri

fim iarasi impreund>>.

.Prin munca, prin rabdare si prin jertfa stramosilor si a Orintilor nostri abia ajunseram la infaptuirea Regatului Romaniei. i era
limpede : ori izbutim s intigem steagul Romaniei dincolo de munte,
ori s'a -stinge viata noastra si dincoace .de munte.
Rdsboiul lumii deslantuit acum trei ani de setea de stapanire a
Austriei si a Q.ermaniei ne dada prilej sa punem la mijloc toate puterile neamului.
Oricat am suferi trebue s urmam soarta si s asiguram menirea
neamului nostru.

Eri si mai ales azi suntern aliati cu aproape toate popoarele de

pe fata pamantului. Batandu-ne pentru dezrobirea mosiei stramosesti,
ne batem pentru triumful libertatii si al dreptatii in omenirea intreaga.
Biruinta este sigura. Nimic si nimeni nu o poate impiedica.
Aliatii si noi Vona invinge.
Vom invinge oricare ar fi intamplarile nestatornice si trecatoare

acestui rasboi urias, si ne vom intoarce intr'o patrie prea marit.

In local Romaniei de ieri vom doblindi Romania de maine, asa
cum au mangaiat-o in visurile lor parintii nostri, asa cum o vom lasa

sole

mostenire urmasilor nostri.

Eroismul uimitor al ostasilor,
admirati de lumea toata,
a
fost sustinut de barbatia voastra, a acelora de acasa. In mijlocul celor
mai groaznice incercari ati ramas statornici in credinta si hotarirea
voaStra de a jertfi tot pentru cinste, pentru drept, pentru biruinta.

113

www.dacoromanica.ro

Atacati do armata celei mai puternice impArAtii, am fost siliti"

sL pArAsim dora treimi din vumpul nostru pArnAnt. i soart a vrnt
srt indurdm $i vedenia chinurilor curnplite Ia cari sunt supusi cei
rAmasi sub cdlcitiul vrAjmasului.
S'ati rAmas neclintitL
S'ati dat cea mai frumoastt pildd de InAltare svfleteascd.

Al doilea an de rAsboi, incepand acum, ne va gAsi tOt .a$a de

hotdriti, tot a$a de neclintiti.
Prin suferintele noastre vomo ca$tiga dreptul la viata RomAnilor
de pretutindeni, .singttra viata care are .pre t. pentru noi toti.
Sus inimile $i strni uniti imprejurul steagului acoperit de glorie
prin vitejia ostasilor, sd nu iasd din piepturile noastre" cleat un singur
strigdt: Inainte pentru RomAnia Mare>>.

1341.

- 116

www.dacoromanica.ro

14 August 1917.

Proelamatie
,cdtre Armat la mobilizarea din 27 Octombrie 1918
Ostari,

Ora

malt asteptata," de toat suflarea romeineascA

in deosebi
.de voi, vitejii Mei ostasi, a sunat in sfitirsit, dup lung si dureroasd
asteptare. Trecerea trupelor aliate peste Dun Are ne impune ea o sfAntA
si patriotic datorie s Ium iarsi arma in mnL ea si izgonim, impreunA cu ele, pe vrAjma;m1 cotr6pkor din tan" si sA aducem liniste
populatiei asuprite.
Regele. Yostru \TA elliatilA din nou la luptil ca sa," infAptuiti visul
4ostru de atAtea veacuri: Unirea tuturor Rormlnilor, pentru care in
si

anii 1916-1917 ati luptat eu atAta vitejie.

Sufletele acelor dizuti pe ampul de onoare

vit

bineeuvinteaza

pentru aceastA ultimA sfortare; privirile credinciosilor nostri aliati sunt

indreptate cu dragoste i incredere spre Tara noastr i fiii ei, cama_razii vostri de armAp. .din biruitoarele armate Franceze si Engleze, ear;

117

www.dacoromanica.ro

yin in ajutorul nostru, cunose vitejia voastra de la Oituz, Marasti si

Marasesti; aratati-le cii timpul de asteptare n'a putut sa slabiasca
bratul ostasului Roman. Fratii nostri din Bucovina si din Ardeal va
cheama pentru aceasta ultima lupta, ca p:rin avantul vostru sa le aduceti liberarea din jugul strain.
Biruinta e a noastra i viitorul va asigura intregului neam Ro
manesc viata pasnica si fericita.
Inainte deci cu vitejia stramoseasca.
Dumnezeu este cu noi.

118

www.dacoromanica.ro

Pro clamgie

la mobilizarea Arma-tei Romane

Romani!

Cand la 14 August 1916 v'am chemat in lupta pentru dezrobirea

fratilor vostri, am Elva credinta nestrmutat c dreptatea, cauzei
noastre va birui si c izbanda va fi de partea puternicilor aliati de
cari legam soarta.
Desi neinvinse i insufletite de eel mai_ barbgtesc avant, armatele
noastre, inconjurate de vrajmas din toate partile prin prabusirea Rusiei,

an fost silite, iarna trecutd, s intrerupd lupta pe care aliatii noWi

au urmat-o cu atata hotarire i cu atata -glorie.
Azi fiindu-ne iarasi cu putinta s unim ostirile noastre cu cele
ale aliatilor, suntem datori s. reintram in lupt aldturi de ei, pentru
ca tot impreund cu ei s mergem la biruinta definitiva, care ne va
aduce roadele intregi ale jertelor si ale vitejiei noastre.

Romani !

Suferintele neamului romanesc atat de greu incercat In cursul

119

www.dacoromanica.ro

veacurilor sunt pe sfarsite. In clipa in care aliatii tree Dunarea i ne

putem regsi langa ei ea sa izgonim pe inamicul care de doi ani
incalca si jefueste pamantul stramosesc, sunt incredintat c yeti raspunde chemarii Me le cu aceiasi dragoste de tar i cA Romania va
vedea implinindu-se visul de veacuri al Nearnului nostru ; Unirea
tuturor Romanilor.
Liberi i univ, o viata sanatoasa i puternica se asigura intregului popor roman.
Copiii copiilor nostri vor binecuvanta straduintele voastre i vor
slavi pe Cei ce s'au jertfit pentru idealul neamului.
Cu Dumnezed inainte.

NO, 27 Octombrie 1218.

- 120

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la intrarea triumfal in Capita la Romniei Mari

vie bucu;ie primesc traditionala paine si sare ce-Mi

aduceti eu uriirile de bunn sosire din partea Capita lei. Aceastli vecbe
datind are azi o deosebit semnificare, ennd dup.' doi ani de suferinta
si de dureri M intore cu vitejii mei ostasi, impreunii cu eredinciosii
nostri aliati, spre a siirbtori, impreunn cu iubitul Meu popor, biruinta
Cu cea ma i.

dreptii si

a culege roadele unei nestriimutate credinte in ursita

neamului RomAnesc.
tiu cilt de mult a suferit populatia Capita lei in acesti doi ani

de cotropire, dar tot as,m tiu c massa mare a ei a indurat apAsarea

unei soarte crude cu demnitate si inimn credincioas si ea, nu a sovnit

nici un minut in sentimentele ei de credintn si de iubire de Tarn si

-de Tron. Bucuria Mea de a Mn gnsi iarnsi in mijlocul iubitilor Mei
Bucuresteni, este cu atilt mai mare, cd ph'rsindu-i en sufletul mAhnit,

- 121

www.dacoromanica.ro

azi 'Mi este dat de a reveni cu ve.selie in inimd intre zidurile Capita lei
unei Romdnii mai man l. si mai puternia.
Prirnirea atat de caidd si frumoasa. ce-Mi faceti Mie, Roginei si
vitejior Mei ostasi, drept expresie a sentimentelor yoastre de credintA,
va lasa in inima NoastrA o amintire din cele mai duioase, pentru
care voiu fi pufurea recunoscgtor.

18 Noembrie 1918.

- 122 -

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la masa solemn din ziva intrrii triumfale

in Bucuresti

Per aspera ad astra, glasueste o veche deViza ce cu drept cuvant

se potriveste cu tremurile din urma. Au trecut doi ani de cAnd voplesiti de forte mult superioare, am fost siliti sa parasim Capita la Orli
si o mare si bogata parte a teritorului nostru in rntini1e unui vrajmas

care a vrut sa ne pedepsiasca pentruca am tras sabia impotriva Iui,

impinsi de un ideal ce nu putea fi infaptuit decat prin lupta si
prin stm.ge.

Am trait in acest rastimp clipe de mare multumire sufleteasca,

and vitejii nostri ostasi au tinut piept unui vrajmas puternic si trufas,
clind pe muntii Moldovei si pe malul Siretului au invatat pe ostirile
teutone, ca pe aid nu se trece. Ramasi singuri, in urma everiirnentelor
dela vecinul nostru, am fost siliti si noi s ne supunem pentru un
timp nnei forte mai tari si a urmat o epoca de durere, de suferinte
si de chinuri sufletesti pentru Mine si poporul Meu. In aceste timpuri
insil am avut o mngaiere din cele mai duioase, care M'a sustinut si

123

www.dacoromanica.ro

care a otelit i inima $i mintea Mea, spre a fi mereu credincios

hotdririi ce luasem in August 1910, ed nu voi inceta de a ma
impotrivi unei situatii impuse panl ce nu vom cdprtta ce era dreptul

nostru dant, ce era inscris

in

cartea neamului acesttlia

iubit de

Dumnezeu. Mangaierea aceasta, i totodatrt un indemn tare, era iubirea

poporului Meu 1i credinta ce irnpreund cu Mine insufletia marea

massrt a supusilor Mei iubiti in dreptatea cauzei nostre, credintd mai

tare ca mice vrdjma$i si care birue$te toate obstacolele $i deschide
u$a unui viitor mai bun.
Prin luptele crancene, prin vitejia ostaphii roman, armata a bine
meritat dela patrie, prin demnitatea lui in zilele de grea incercare,
prin increderea in viitorul trii, poporul Men a cAstigat stima lutnii
intregi, iar pentru mine $i Casa Mea a isvorit, din bucuria $i din
suferintile impdrid$ite in comun, o legdturd care Ne-a unit sufletul en
sufletul supusilor Mei, cum mai tare nu se poate inchipui.
In aceste momente am inteles inima poporului roman, am cunoscut

puterea lui de rezistentd $i toate insusirile lui cari i-au permis sd,$i
pdstreze nationalitatea in cursul veactirilor, cu toate vremurile grele ce

soarta Ii rezervase. In aceste momente am castigat convingerea cii

talpa tdrii, tdranul roman $i toti acei cari muncese si cari cu bratul
$i sangele lor apdrau pdmantul stramo$esc cu vitejia stramoseasct,
meritd o solicitudine deosebita" $i c improprietdrirea tdrannlui este

rrisplata bine meritatrt pentru jertfele ce au depus pe altarul

Cand am luat mo$tenirea intemeietorului Romaniei moderne, am
fdgilduit inaintea reprezentantilor Natiunei c voiu fi bun RomAn. Cred
ch M'ant tinut de cuvant. Grele an fost tirnpurile, mari au fost jertfele,
dar strillucitd este rdsplata, si astdzi pot spune ,cu fruntea senind :
fatri de Durnnezeu I fatd de poporul Meu, am constiinta curatd.
Per aspera ad astra. Dup zilele negre de Testriste, dupd luni de

124

www.dacoromanica.ro

grele incercari, a rasarit soarele asupra zilei de bucurie, cand putem

culege roadele increderii noastre in noi insine si in trainicia nearnului
romanesc. Ceeace stramosii au visat, ideea pentru care generatiile trecute
au suferit si au lucrat, idealul pentru care toata suflarea romaneasca

a nadajduit, iar ostasii nostri, si-au varsat sangele, azi a devenit un

fapt indeplinit. Azi Mama Romania poate strange pe toti copiii iargsi
la sanul ei. Basarabia si Bucovina, cele doug fiice rapite, s'au tutors
una dupd alta in casa parinteasca, iar Ardealul, frumosul leagan al
poporului roman, de unde au descalicat intaii Voevozi ai tarilor
romanesti, au votat azi la Alba Iulia unirea cu regatul roman.
Salutand printre noi pe solii din tdrile romane.0i, cari ne-au adus
din partea fratilor lor aceste bune vestiri, sa-Mi fie .ingiiduit sg adue
prinosul Meu de adanca si neperitoare recunostinta poporului Meu si
tuturor barbatilor cu iubire de neam, cari cu patriotismul lor cald, cu
sfatul lor cbibzuit, cu vointa lor nestrdmutan, M'au ajutat pe Mine
gi pe tarn, 'sa putem infaptui visul nostru secular.
sit unim deci sufletele noastre, sa unim toate puterile noastre,
inchinand toate energiile binelui obstesc, ca s putem face fata unui
viitor stralucit, care se deschide inaintea privirilor noastre, intemeiat
pe baze sgnatoase si dePnocratice. Binecuvantarea generatiunilor viitoare

va fi rdsplata noastrg neperitoare.

$i acum, in aceastg zi mreat, sit unim glasurile noastre si sg
strigam din adancul sufletului : Traiasca scumpa noastra, Romanie
intregit si deapururea nedespartita.

edtre reprezentangi puterilor aliale:

Qu'il Me soit permis en ce jour d'allegresse pour mon pays de
M'adresser aux representants des pays allis. Je suis l'interprete fidele

- 125 -

www.dacoromanica.ro

de Mon peuple en exprimant aujourd'hui Ma vive reconnaisance pour

l'appui constant et efficace.que la Roumanie a trouve asupres d'eux,
aux jours de sa joie comme a ceux de sa dtresse. Vous, Messieurs,
vous avez vecu ces heures et avez parfage nos sentiments en nous
temoignant sant cesse une sincere amitie et une rconfortante sympathie
qui ont contribue t reserrer .d'avantage les liens qui unissaient dejA.
Mon pays aux puissances de l'Entente.
Jamais la Roumanie ne pourra oublier les grands services qui
lui ont ete rendus par les missions militaires qui ont cree:une fraternite d'armes qui est d'autant plus forte qu'elle a ete cimentee par le

sang de nobles fils de ia France qui ont lutte et sont morts pour la
cause commune a co.te de leurs camarades roumains. Imperissable reste
le souvenir des soins prodigus par les medecins, infirmiers et infirmieres francais, anglais et americains; leur souvenir restera a jamais

grave dans le coeur de ceux qu'ils ont soigne .avec un dvouement

et un heroisme admirable et nous nous rapellerons ternellement qu'un
grand nombre de nos blesses et malades ont et sauves par ces anges

de la charM
Mais notre reconnaissance se porte avant tout vers les vaillantes
armees alliees qui par kur victoire, en laqui.ille J'ai eu toujours une

foi inebranlable, ant assure le triomphe du droit et de la justice,

triomphe qui pour Mon pays se traduit par l'union de tous les
Roumains.

C'est savec ces sentiments de reconnaissance et de sincere amitie

que je leve Mon verre a la sante des Chefs d'Etats des pays : allis

11S Noembrie 191O.

126

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la masa oferit de Ministrul plenipotenVar

frances de Saint-Aulaire

C'est du fond de mon coeur que je vous remercie, Monsieur le

Ministre, en Mon nom et au nom dt la Reine des paroles si aimables
que vous venez de Nous adresser et .Ma joie est grande de pouvoir
vous dire tout le plaisir que Je ressens de Me trouver ici au milieu
de nos amis franais.
Lorsque, ii y a deux ans, J'ai tire l'epee pour la realisation d'un

ideal reconnu legitime par les puissances de l'Entente, J'ai suivi le

sentiment presqu'unanime de Mon peuple qui n'admettait la lutte
qu'A cte des nations vers lesquelles l'entrainaient A la fois et sa
raison et sot! coeur.
'Vous venez d'evoquer en Moi des souvenirs de joie pour Mon'
peuple et de gloire pour Mon armee. Nous sommes fiers que le bras
de Nos vaillants soldats ait arrte l'avance de Penvahisseur sur notre
sol et cette fierte est d'autant plus profonde que Nous avons le sen-

- 127 -

www.dacoromanica.ro

timent que par notre resistance acharn6e qui attira sur nous les
attaques d'un nombre considerable de divisions ennemies, nous avons
pu sery,ir en fideles allies les vaillantes armees qui combattaient sur
le front francais. A ces jours de gloire a sticcede pour Mon pays une
ere de souffrance et d'epreuves pendant laquelle nous avons te con.

traints d'attendre ramie au pied, mais pendant laquelle aussi nous

avons garde dans nos coeurs la foi en nos allies et l'espoir ardent de
recommencer la lutte.

Plus cette atlende fut longue et douloureuse, plus la joie fut

grande lorsque les evenements nous ont permis de reprendre notre
place A cte de nos amis ; aussi l'enthousiasme que toute la poptilation
de la capitale manifestaft hier A la vue des braves soldats allies et
de nos deux tricolores flottants cte h cte etait-il l'expression d'une
ferveur unanime et si longternps comprimee ilans nos coeurs, c'etait
le salut reconnaissant de Fame roumaine h sa soeur ainee Fame
francaise. Notre joie .fut grande encore en voyant, h la tete des troupes
alliees le General Berthelot, noire Berthelot, car il est bien le notre

aussi et par sa qualite de .citoyen Roumain et par l'amitie qu'il n'a

cesse de prouver a Mon pays.
Je suis l'interprete de ces sentiments en levant Mon verre A la
sante de Monsieur le President de la Republique et en l'honneur de
la France et de sa glorieuse Armee.
Je leve enfin Mon verre en votre honneur Monsieur le Ministre;
votre coeur fut en toute occasion l'inspirateur et le conseilleur de vos
paroles et de vos actes'; aussi les services que vous ayez rendus A la
cause roumaine seront ils toujours presents dans nos coeurs t dans
notre souvenir.
29 Noembrie 1918.

128

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

pentru Generalul Berthelot

Pentru a doua oarg in cursul celor trei ani din unn4 trebuie ea
ne despArtim de un scump prieten pe care eram deprinsi sA-1 considerdm ca pe unul dintre ai nostri.
Cand, in 1918, ne-ati parasit, Romania trecea prin cele mai
crude incercAri pe care o soart rea i le rezervase asa de nedrept.
Noun, acelora caH rArnAneam, ni se pa'rea c luati cu D-voastr6
o bun'ai parte din n'adejdile noastre si din puterea noastrA de rezistenta,
si, cu toate acestea, credinta se sAlgsluia in inimile noastre, i strangandu-ne maim era ca si cum am fi jurat rasbunare, nil juramant cu
atat mai sacru, cu cat n'avea de loc nevoie de cuvinte.
.

Adanci ni erau parerile de Mu, dar cu atat mai mare ne fu

bucuria atunci cand, a15turi de noi, intrati ea invingkori in Bucurestii

liberati de trupele aliate victorioase.

- 129

www.dacoromanica.ro

De atunci avem sentimentul c d-voastra domnule general, si noi,

Romanii, suntem nedesp5rtiti si suntem astfel, chiar dacil soarta aseazd
Bute de mile intre noi.
Dar, chiar pargsindu-ne, rqmaneti totusi printre noi, in inimile
noastre recunoscAtoare. Romania si, inainte de toate, oastea Mea n
va putea uita nici odatg cA, dacA a putut rezista unui dusman de
atatea ori superior, dac5, a putut birui la MAr5sti si MarAsesti, aceste
dou5, nume glorioase sunt legate nedespArtit de numele generalului
francez care i-a condus cu atata stiintrt instructia si i-a pregnit
victoria.

Pardsindu-ne afst5zi, in clfpa and multumith aceleeasi armate, am

implinit visul de atatea veacuri, adanca noastra, recunostintd vh intovrriseste, si in Mahnirea.noastrd. de a va vedea plecand, e amestecata
LU o mangaere siguranta, eh' intorcandu-O in Franta, marea si frumoasa
tara, asa de scump Romanilor, veti spune Francezilor cl Romania

merita cu adevArat toata dragostea pe care o sora mai mare o poate

drirui surorii mai mici.
Dar va yeti mai intoarce si, nAdiljduesc, cbiar adesea, caci zicgtoarea romaneascg e prea adevarathi: <<Delmbovild, apci clulce, cine-o

bea, nu, se mai duce.

5 Mai 1919.

- 130 -

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

eAtre Armata din Oradea-Mare

Multumesc pentru frumoasele cuvinte ce ati rostit in numele

-diviziilor din grupul de sud. Gaud am vazut astazi ostasii Mei deli-

land ca acelas aer de biruitori cum Ne-am cunoscut pe frontul care

pana atunci constituia granita tarei, am simtit pe lAnga o mare bucurie,
dar si o mare mndrie ch revedeam pe scumpii Mei ostasi, cari prin

bravura si avntul lor au sters aceasta granita stramutand-o la Tisa.

Au venit aci sa-si desrobiasca fratii, sa salveze populatiunea
asuprita, infing(ind tricolorul tarei ca s falfaie pentru totdeauna aci.
Trupele diviziilor grupului de sud si-au Meat bine datoria si
merita recunostinta Mea pe care Mi-o exprim rididnd paharul, urez:
-SI traiasca scumpii Mei soldati ai grupului de sud.

28 Mai NM

- 131

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

cAtre Arm at in Sibiu

Dac5, azi ne gasim aci impreuna silrbatorind ceia ce sta scris in
sufletul tuturor Romanilor, o dator6m in cea mai mare parte soldatilor nostri, caH dup zile de grea incercare au sth'ruit pe Iron tul
vechilor granite sa, se impotriviasca, inamicului care a vrut s ii sub-.

juge sub vointa lui.

Vitejia aratat atunci a legat mai stalls pe fratii ce erau despartiti de stnci si de lanturile puse pe mainile lor. A venit insa,
ziva and trupele au putut intra in tara mult dorita, in frumosul
Ardeal, unde au fost primite ca salvatoare, dandu-li-se i sarcina de
a restabili ordinea impotriva altui vrajmas, acandu-si deplina datorie
prin intrarea regimentelor din Romania veche i prin formarea nouilor
regimente din Ardeal.
Astfel se va strange mai mutt uniunea sufleteasca ce trebue s.
fie intre camarazi de aceiasi credinta.

12

www.dacoromanica.ro

Sunt convins cg zilnic se vor intAri legilturile de iubire. bazate

pe autoritatea sefilor si disciplina fhira de care armata nu poate
exista. Am vkut tineri soldati ce in parte luptaser6 sub alte steaguri
uniti acum sub cutele aceluias tricolor si. M'am bucurat de aspectul
lor, dei ei vor fi una cu vechii camarazi.
Ridic paharul Meu in sAatatea trupelor din vechiul regat si a
tinerelor trupe din frumosul Ardeal.

31 Mai 19W.

- 133

www.dacoromanica.ro

VI
Cuvantri

cAtre ostasi si ofiteri

www.dacoromanica.ro

Ina lt Ordin de zi
Ostafi,

La inceputul anului nou gAndul Meu se indreaptA cu multumire

cAtre armat5.

Sunt aproape 25 de ani de cAnd lucrez din tot sufletul pentru

desvoltarea si imbunAtAtirea puterii armate. In acest pAtrar de veac
in care, prin contact aproape zilnic, strAnse legAturi de incredere s'au
format intre mine si ostire, am putut urmAri cu adAncA satisfactiune
progresele insemnate ale armatei, dovedind prin silintele depuse si
prin rezultatele dobAndite, cA jertfele ce tara a fAcut i dragostea cu
care int-Aiul rege o imbrAtisa, nu au fost zadarnice.
In anul ce-a trecut, multumitA concentrArilor,mai lungi, instructia
mai cu seama a regimentelor de rezervA a progresat in mod simtitor.
Tara, cu mine, vA privim cu incredere. Dar aceasta v impune
sfAnta datorie de a 'Astra neatins renumele cAstigat si de a lucra
mereu cu abnegatie si frai preget, astfel cA in orice imprejurare, tara
sA se poatA sprijini pe voi, scutul ei cel tare.
_Ofiteri, subofiteri i soldati, vA urez la toti ani multi si fericiti.

Bueureigi, 1 Ianuarie 191o.

- 137

www.dacoromanica.ro

Ouvntare

la jurmantul recrutilor
Dragi recruli,

m simtit o datorie sMnt de a ma ggsi in mijlocul vostru,

in ziva in care v'ati legat cu jurgrnant inaintea lui Dumnezeu, sg
pgstrati credinta cgtre Rege i cgtre Targ.
Am ales ziva de azi pentru sgrbtoarea aceasta, cgci data de 28
Noemvrie e inscrisg, in cartea de onoare a Armatei Romne, cu litere
de aur, cu litere neperitoare.
Voi ati venit din toate colturile Tgrii, cu imma vowasa ati pgrgsit casele voastre i rudele voastre, pentru a intra intr'o noug, familie, Armata Romang, care, cu bratele deschise k;i ca pthinte al tuturor,

v'a strans la pieptul ei.

De azi inainte nu vg, mai apartineti voug apartiaeti Regelui si

rii

- 138 -

www.dacoromanica.ro

Prin jurmantul ce-ati depus, ati incheiat o legAtur stranei

intre Mine i intre voi.
FrumoasA este menirea la care este chemat ostasul ; el trebuie
s fie scutul Torii, s." apere Tara, cAminu1 ski si pe ai SJ, cu eredint i chiar cu sfingele lui.
.
Este dar o cinste de a purta haina soldgteasa ; dar onoarea
aceasta cere ea soldatul s cinstiasa haina ce poartg, in orice moment,
nu numai atunci and ochiul superiorului Ii priveste, ci mai ales cnd
stie c nu este vzut.
Am ngdejde c voi yeti sti in orice moment sA fiti adevArati
ostasi_ romAni, cari poartA in inima lor simtAmAntul de onoare si iu-

bit; "atre Tart atre Rege i cdtre Drapelul inaintea cAruia ati jurat.
Multe din drapelele de fat au condus pe pArintii vostri la
izbandg, la glorie i dacil, acum 38 de ani, au putut birui, estepentrua ostasul de atunci era bine ptruns de datoria lui.
Sunteti acum la inceputuf instructiei voastre. Multe lueruri, poate,

v vor prea grele, dar, cu inima sus si cu gandul spre Dumnezeu

veti trece deasupra greut4ilor eu inlesnire.
Noi, toti sefii vostri, v privim cu dragostei puteti fi asigurati
ci vg, vom conduce si cu iubire si cu incredere.
Cu nAdejde privesc la voi i daa va veni o zi, and vi se vor
cere jertfe man i sfinte, sunt sigur, dragii Mei recruti, a fiecare

din voi Ii va face datoria si a, nu se va zice de nici anul din voi

a nu a fost un erou.
Acum duceti-val inapoi la cazarm si cu inima voioas s v
faceti datoria si atunci puteti fi siguri de multumirea sefilor
Regelui vostru.
2-c

1:;g

www.dacoromanica.ro

Nocrulnie 1915.

i a.

Ina lt Ordin de zi
Osta

In pragul acestui an nou sirnt o adnch bucurie de a vh arAta via

Mea multumire pentru silintele ce v dati intru indeplinirea datoriilor
-osthsesti.

Anul ce-a trecut a cerut dela voi o munch cu deosebire incordath, in scopul de-a obtine o preghtire de rhzboiu desavarsith. Ca
totdeauna v'ati supus la .cerintele ce vi s'au impus in interesul obstesc,
cu devotamentul pe care vi-1 cunosc; el a fost fala voastr in trecut,
el va fi mndria noastrh in viitor.
Tara i Eu snntem mandri de voi si vh privim cu incredere si
iubire.

Vrt urez dar la toti, din adhncul inimii, ani multi si fericiti!

Bucurevti, 1 lanuarie 1916.

140 -

www.dacoromanica.ro

Ordin de zi

Pe pragul unui an nou, gandul Meu se indreapt cu adtincti dragoste si cu cea mai vie recunostint'a chlre iubita Mea oaste. Tara nu
va uita nici o clipg cA vitejiei ostasului roman se datoreste in cea
mai mare parte faurirea Romaniei de asthzi si de maine.
Voi toti can v aflati in fruntariile vechiului Regat i cei cari
ati dus drapelul roman in tinuturile liberate, peste care se vor intinde
hotarele nouei Romanii intregite, aduceti-v6 necontenit aminte ca pe
steagurile .voastre sunt scrise euvintele: onoare i patrie; oH unde va
aflati, voi sunteti purttorii acestor doua idei. Cu vie multumire M'am
putut convinge cg, in toate imprejurArile v'ati aratat patrunsi de misiunea voastr de a fi aprAtorii Trii i ai Tronului i pAzitorii ordinei.
Dupa un lung timp de incordare si de privatiuni, dar si de lupte
eroice, in care ati cules lauri neperitori i stima i dragostea Regelui
vostru, a Patriei si a fratilor vostri de arme, anul care incepe ne
promite tuturora pacea atat de dorit.
VA urez i you'd, iubitilor Mei ostasi, un an pasnic si plin de
fericire ca s puteti culege in liniste roadele muncii voastre.

141

www.dacoromanica.ro

Dar papa la momentul acesta, asteptat de toll eu atAta dor, cer

de la voi toti, ofiteri, subofiteri si soldati,. s stati fieeare- la postul
-silu, fiicandu-vg, datoria cu sfintenie, asa cum v impune juramnttil
vostru de ostas.

BuCure0, 1 ranuarie 1919.

- 142

www.dacoromanica.ro

Cuvamtare_

la depunerea jurmantului elevilor

*coalelor militare

-Este

zi mare din viata soldatului, ziva in care

depune jurdmantul ostdsesc, jurAmant p:in care se leag l. strAns de
Tara sa si de Regele su, fAgilduind solemn Ca nimic nu-i va putea
rApi credinta juratd, nici chiar jertfa de viat.
os-zi frumoasA, o

Ziva de astzi, ziva jurtimAntului vstru, o serbAm cu deosebith,

bucurie ; cki pentru prima oard, depe pragul acestei scoll, pot saluta
tinerii din toate pdrtile Romniei celei noui.

De azi inainte v numiti cu adevrtrat ostasi, caci intrati intr'o

Iamilie noug, familia militark si nu mai apartineti vou, ci scumpei
noastre tari.

143 --

www.dacoromanica.ro

Voi sunteti meniti a deveni conducdtori ai ostirii, voi sunteti

aceia cari cu mndrie yeti purta numele de ofiter. Da! In adevar

frumos nume ! Cu ate sperante, cu ate iluzii se 'ilia tndrul elev la
acest nume de care se simte atras ea de-o stea strilucitoare ! Dar
dacd numele este asa de frumos, apoi si tAndrul ce-1 doreste trebue
ad fie vrednic a-1 purta.
Ati invdtat in co al a dovedind multa strduintd si ati cdpdtat
primal grad in ierarhia militant. Acum calea yii este deschisd si de
voi depinde sit ieiti ofiteri. Pentru aceasta Irish' mai aveti multe, inch'
foarte multe de invdtat.
Ati jurat credinta cdtre Dumnezeu, cdtre Tron si catre voi insiva. Aceasta este credinta adevaratd i nestrimutata, care formeazd
podoaba fiecarui ostas, cdci daca una din ele lipseste, ea eate necomplectd.

Nu vorbesc de vitejie i nici de curaj, caci acela cdruia ii lipsesc

acestea nu se poate numi nici macar barbat.
Dela voi se cere supunere si disciplina, cdei astazi dacd disciplina lipseste, totul merge gum Nu uitati cii cel ce nu stie sa fie
supus nu stie nici sit comande.
Voi, vrednici soldati de azi inainte, siliti-va sit eapatati toate
insusirile ce le veti cere voi insivd soldatilor vostri, siliti-vd de a le
cdpata asa fel ca sit fiti pilda celor ce-i yeti conduce, cdci voi yeti
fi viitorii conducatori. Frumoasa dar grea misiune ; tot atat de grea
in risboi ca i in timp de pace, caci stiti voi cii asa cum sunt
conducatorii, asa este si turma.
Mare va trebui sd fie Arguinta voastri ; dar mare este si increderea Mea cit veti fi pilda ostasilor vostri. Sunt incredintat cii atunci
and yeti iesi din aceasta scoald, profesorii vostri vor avea satisfactiunea sa zicd asa buni elevi n'am mai avut.

144 -

www.dacoromanica.ro

Acestea sunt urarile ce vi le fac.

S'd tediasc d. scumpa noasted armat care a tint s6 lupte, s Bangereze 0. sa biruiascd.
Trdiascd, scumpa noastrl Tard.

13 Apri lie 1919.

145

www.dacoromanica.ro

1o

Ouvntare

la depunerea jurilm'antului elevilor recruti

Scunyi elevi,

Am tinut Ba viu intre voi pentru a fi de fata la marele pas ce

faceti azi in viata voastra mi1itari, &and legandu-va cu uramant de
Tara, si Tron v'ati inchinat pe viata Patriei si Regejui vostru.
Voua, tinerilor elevi, caH sunteti meniti sa fiti in viitor conducatorii ostasului roman, juramantul ce-ati depus astazi va impune
.
datorii deosebite. Va impune pe langa datona care este patrimoniul
sacru al fiecarui ostas, adidi credinta, supunere fata de legi si executare oarba a poruncilor ce yeti primi dela autoritatile superioare,
va impune. zic, i indatorirea de a va pregati cu toata ravna si cu tot
sufletul la misiunea ce cu totii doriti a implini, va impune sa va
forrnati caracterul de bun roman si de bun crestin, caci numai cu
aceste calitti veti putea fi pilda subordonatilor vostri.
Fiti in timpul sederii voastre in scoala exemplu viu de ascultare

146

www.dacoromanica.ro

:atAt de important in vremurile de azi, and in lumea intreagd respectul autoritAtii se slbeste si and materialismul cauta sa" invinga'
toate legile crestine. Pregdtiti-vd bine impotriva tuturor acelor ispite.
caracterul prin supunere i cultivati iubirea camaradereascd
Ote

intre voi ca intre niste adevdrati frati de sAnge, pentru a putea deveni sfhtuitori ai ostasilor romani. Si liti-va si intregiti calitdtile lor
mostenite dela stramosi i pe cari le-au dovedit in mod atAt de strdlucit, incat a produs admiratia tuturor acelora cari i-au vdzut in luptd;
luati pildrt dela ei, urmati-i i dati-va toata osteneala ca sa le semAnati si ca caracter si ca putere de munch.

Atunci vorn putea fi siguri ca ne putem bizui pe bratul i Caracterul vostru, iar dupa implinirea celor doi ani de scoala st iesiti
eu convingerea in sufletul vostru c. yeti intra in aceasta familie glorioasa ce constitue corpul ofiteresc, en toata pregatirea necesard pentru

a putea implini rolul vostru cu cinste si cu bine.

Acestea sunt urarile ce va fac astazi, si acum s
tot sufletul : Sd trdiascd iubita noastra armatd.

strigam din

3 Itanuarie 1920.

l47 -

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la vizita regimentului Arntorilor-de-munte

Din suflet multumese pentru frumoasele cuvinte cu cad am fost

inampinat sub traditionalul Pom de Craciun de calre ofiterii regimentului Vngtodlor-de-Munte prin Comandantul lor.
Cnd v'am trimis s purtati drapelul regimentului peste Tisa, am
dorit s aratati unui dusman ratacit, care nu mai respecta nici legir
nici ordine, nici societate i nici familie, ce va sa zica vitejia ostaplui roman, ce va s zica adevgrata onoare ost4easca. Am sperat

ca vanatorii de munte, in frunte cu comandantul kr, vor avea din

nou prilejul sg-si arate ca1iti1e pe cad le cunontem din luptele dela
Cosna i Ciresoaia. Nu i-a fost dat insa sa alba acest noroc. Totus
regimental si-a fticut bine datoria. Aceasta o stiu i o afirm cu convingere.

Inca dela formarea regimentului am avut o deosebita incredere.

in bravii vatiatori de munte i ca o dovaa. a acestei mari increderi
Le-am &knit ca comandant al lor pe fiul Meu.

143 -

www.dacoromanica.ro

Sunt sigur Ca pilda datk de El ca instructor si comandant va

-ramne pentru totdeauna in regiment, si-Ti urez din toatl inima sa
.continui a sta in fruntca bravilor tai ofiteri si soldati, pentru binele
-si propasirea regimentului.
Sti. traiascA scumpa noastra armata!

5 Ianuario MO.

- 149 -

www.dacoromanica.ro

Ordin de zi

Pe pragul unui non an, gAndul Meu se indreapta cu deosebitA

multumire spre iubita mea armata.
Anul ce apune a impodobit cu noi lauri drapelele noastre pe cari
le-ati putut duce departe peste hotarele Tnii infigandu-le peste zidurile
Capita lei unui vecin ratacit. Respingand un atac miselesc ati facut opera
de ostasi in lupta si opera civilizatoare ocrotind pe cei persecutati i ajutAnd pe cei nevoiasi. Cu vie satisfactie puteti privi inapoi anul ce s'a scurs.

Un nou an se deschide inaintea voastra. El va aduce ca o sMut

datorie sa stati de paza la hotarele Tarii noastre intregite, uniti sub
cutele aceluias falnic steag cu fratii din tinuturile castigate prin vitejia
voastra.

Va cer astazi tuturor ostasilor sa puneti toata ravna i toata

credinta ce ati jurat in indeplinirea datoriilor voastre ostamti.
Cu dragostea unui prtrinte care a impart4it cu ostaii sai zilele
rele ca i cele bune, va urez din tot sufletul ani multi si fericiti.

Bueureti; 1/14 Ianuarie 1920..

150

www.dacoromanica.ro

Ouvantare

la impartirea Semnului Invalizilor

de razboiu

Dragi

copii ai tilrii, cari ati sangerat pentru infaptuirea aCestui vis

a ciirei poveste o cunoasteti inch' din frageda voastra copilarie, cand
nddejdea lui era ingrdita in inimile voastre i and cu totii prin
scoli cantati Desteapta-te, Romane. Cu drag va saint astdzi si cu
inima plina de dragoste si recunostinta v zic : bine ati venit !

Am hotarit ca acei ce poarta pe trupurile lor semnul cel mai

inaltator., eel mai frumos al vitejiei strdmosesti, s aiba si un seran
exterior de recunostinta pentru modul cum au stiut s lupte, pentru
modul cum au stiut s. faca din piepturile lor zid de nestrabatut,
pentru modul cum au stiut s. dea in lupte pilda de vitejie stramoseascd.
Am hotarit s purtati un semn care pentru voi este o dovada.

de recunostinta a Regelui vostru, si un semn de respect, ata pentru

cei dela orase cat i pentru cei dela tara ea voi ati fost aceia cari
ati faurit Romania de astazi. El va servi de pilda pentru copiii vostri,
cari se vor uita la parintii lor cu mai mult drag.

www.dacoromanica.ro

Dar semnul acesta vI impune sa' plstrati toate virtutile ostNsesti

de earl ati dat dovada pe cAmpul de 1uptA si srt fiti pgzitorii marei
opere ce prin jertfa voastra ati inftiptuit, s fiti apArgtorii scumpei
noastre tri contra oriclrui duh ce ar vrea s'a. sape temeliile Statului.
Cu intreagl incredere va privesc astAzi si nu mg, indoiesc c5, voi
-earl ati stiut s5, Angerati pentru tar, veti sti in orice cli0 s'a tineti
sus frunaosul nostru stindard.
Acum cam] vi se va da Semnul Invalizilor primiti-1 cu drag
'ca un dar al Regelui vostru care cu inima caldA vi-1 aninh pe piept,
vouil, care ati fost o podoalati, pentru iubita noastrl armata, vou care
veti sti sa vorbiti copillor Vostri de ce vrea s zia vitejia rornaneasc,
de ce vrea sii, zica spiritul de sacrificiu.
S. strigAm dar cu totii, traiasca iubita noastr armatil, traiasc5.
acei cari si-au vArsat sangele pentru neam si cari au venit aci cu
atata dragoste.

7 Martie 1920.

- 15 2 -

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la primirea buzduganului

o vie emotiune primesc acest dar asa de frumos, buzduganul

,care odinioarg, era purtat de vitejii nostri Voevozi cand au pus intaia
temelie a Statului si au intrezdrit visul pe care Dumnezeu Mi-a dat
si-1 realizez cu ajutorul iubitului Meu popor. Faurit din iubirea poporului 11 primesc cu atat mai mare plAcere cu cat stiu c iubirea
poporului romanesc este temelia cea mai sigura si cea mai frumoasa
chezasie pentru un viitor tot mai strillucit al Tarii.
Cu

Ii voiu purta ea un semn de amintire a timpurilor celor mai

grele prin cari am trecut, dar si a zilelor celor mai glorioase.
In el vac' stAruintele de multe veacuri ale unui neam iubit, vAd
vitejia stramoseasca" a ostasului roman si suferintele unui popor intreg

lacrmile care s'au vArsat dar care au dat un rod asa de frumos.
fentru Mine va fi un imbold si mai mare la maned si strig :
vi

TrAiascA iubita noastrA Tara.

10 Mai 1920

.153

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

&Are absolventii scoalelor pregAtitoare de ofiteri

Am tinut s asist astAzi la sArbAtorirea iesirii din scoald a voastrd,

tinerilor ofiteri, si pot zice, iesirii din casa pArinteascA, care v'a
grtzduit cu inima cald si in care ati gAsit povetele cele mai frumoase
pentru viata publicd in care pdsiti astAzi.
Zina de astAzi este o zi de mare insemnalate pentru voi, cdci de
'acum inainte VA' luati sborul in frumoasa dar greaua carierd ce v'ati
ales. Fiti in vista voastra de ofiteri, adevArati barbati, pAsiti in ea cu
toata dregostea 1 i cu toatd insufletirea inimilor voastre tinere; pastrati
frumoasele iluzii cu cari ati imbrritisat cariera, pentru ca la nevoie

arid greutati vi se vor pune in cale, tocmai aceste iluzii sd v dea

puterea de a trece cu usurintA peste ele.
Din acest moment aveti dreptul la onoruri din partea subalternilor vostri. Nu uitati insd nici o clipa cd aceste onoruri i drepturi
ce vi le &A titlul de ofiteri ai armatei romfine, va cer i indatoriri
mari. Aduce-ti-vd aminte de jurAinAntul de credintd ce l=ati depus

1154

www.dacoromanica.ro

cand ati pttsit pragul acestei scoli i aratati-o acum prin modul cum,

yeti sti s v faceti datoria.

Fiti pilda de exactitate, caci numai astfel o puteti pretinde dela
subalternii vostri. Marea si 'greaua raspundere a pregatirii contingentelor armatei apasa pe umerii vostri instructori ai tineretului de astazi.
Dupa cum yeti sti sa' va prezentati ca conducatori, in aceia,si masura
yeti culege fructul muncii voastre.
Pentru a va numi insa cu drept cuvAnt buni conducatori, este
necesar mai intai sa dati singuri dovada de desciplina ; in voi sa se
oglindiasca exemplul pentru cei pe cari sunteti chemati sa-i conduceti
si s. pastrati adanc sApat in inimile voastre acest sentiment al disciplinei, nu numai la datorie, dar i in societate.
Calitatea de capetenie a instructorului este de a astiga increderea
subalternilor si prin pilda i influenta educativa si morala ce o exercita
asupra soldatului.

Fiti, nu numai superiori, ei si prietenii si parintii soldatilor ce-i

yeti comanda.
Ocupati-va de pasurile lor si yeti vedea cum le yeti castiga

sufletele. Feriti-va de a-i intampina cu vorbe grele si mai ales cu

pedepse neregulamentare !

VA mai sfatuesc sa rezistati' cu indarjire numeroaselor ispite ee

yeti intampina in lungul drum al carierei voastre. Opuneti-va tentatiunilor, cu toata barbatia, caci un pas gresit va poate surpa temelia,
prabusindu-va.

Feriti-va de viciul jocului de carti care degradeaza uniforma

ofiterului si din care naste lacomia care nu trebue sa existe in armata_
Nu voesc a va spulbera iluziile cu cari intrati in cariera; pastrati-le
caci ele sunt expresiunea inimii entuziaste si entuziasmul nu trebues

lipsiasd.

155

www.dacoromanica.ro

Toate urrile Me le v insotesc in drumul vostru si am ferma

.convingere ca armata va putea fl mndr de noua promotiune de
..ofiteri si excelenti instructori.
Acum strigati cu totii : SA traiasca scumpa noastra armata !

1 Julio 1920.

- 156

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

catre recrutii din Basarabia si Bucovina

Dragi

ostasi din tinuturile basarabene i bucovinene, iari alipite

la Patria-Mumg1
Cu vie multumire catre Dumnezeu Atot-Puternicul, care ne-a
condus bratul ca sit infAptuim aceea ce de veacuri era dorul fiecgrei
inimi romnesti, oriunde bgtea ea, si cu mare bucurie vg ggsesc azi,
aci, in ziva de sgrbgtoare, in care, prin jurgmAnt v'ati legat pentru
apgrarea Patriei si a Tronului in fata lui Dumnezeu si a acestor
Drape le, cari au condus ostirile noastre, ca s va scape pe voi de a
stgpftnire, care nu era romneascg, si sa' va aducsa iargsi la sAnul
Mamei care este Rom Ania-Mare.

Cnd v'ati legat prin jurgraantul acesta cu inima i trupul cgtre

Targ, ati intrat intr'o noug familie, care este brava ostire romneascg.
Zi mare si zi frumoasd este and prin depunerea jurgmAntului
soldatul intrg in familia mare a fratilor ostasi romkni, 'dci de aci

157

www.dacoromanica.ro

inainte el este adevarat ostas roman, bucurandu-se de toate drepturile

si trebuind sa faca fata la toate datoriile.
Si care sunt aceste indatoriri? SA fiti frau de inima ca i .de
sange; sa fiti gata s. aparati aceia ce este mai scump : Caminul vostru,
Tara si Patria voastra, Regele si Dinastia voastra si toate acestea din
toate puterile si cu tot sangele vostru.
Ganditi-vd intotdeauna ea sus in Ceruri este un ochiu parintesc,
care va, priveste in orice clipa; ganditi-va ca sb," nu pasiti gresa ci sa
apucati drumul cinstei si al datoriei, ca orice bun ostas roman.
Atunci yeti capata nu numai increderea, dar i iubirea sefilor
vostri, cari va vor primi i v vor ingriji ca pe copiii lor, caci ostirea romaneasca este o familie mare, care are legaturi tan i sfinte
intre membrii ei, legaturi constatate in cursul rasboiului national si
cari constau ca toti s se jertfiascit pentru unul, unul pentru toti si

toti la randul lor pentru Patria lor iubi

Venirea voastra in Capitala Romaniei intregite mai formeaza si
cheagul cel mai puternic pentru unirea de veci a tuturor tarilor romanesti. Prin serviciul ce-1 faceti aci in vechile i glorioasele regimente, infilptuiti si mai trainic unirea sacra', care cuprinde pe toti fiii
Romaniei-Mari in interiorul acelorasi hotare si sub acelas acoperamnt.
Cu nadejde ma uit la voi si am convingerea c voiu gasi in voi,
astazi si in viitor, ostasi buni si vrednici, cari cu credinta nestramutata si cu jertfa vietii lor Ii vor servi Tara i Patria romneasca.
Si acum cu totii impreund sa strigdm
Traiasca scumpa noastra ostire romaneasca
:

2 lulie 1920.

- 158 -

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la masa traditonal a cavalerilor ordinului

<Mihai Viteazul >

A_nul

acesta, ca si in anii trecuti ne-am intrunit in cercul res-

trAns dar pMcut al celor cari poart pe piept Crucea Ordinului

Mihai Viteazul.

Cu o vie plkere ing am constatat azi nunArul mare al camarazilor cari s'au intrunit. Este un semn plkut c obiceiul acesta de
a ne intruni in ziva de 21/8 Noembrie, care trebuie s devie o traditie, a azut pe un teren priincios.
acea adevifrata camIraCeeace ne intruneste este camaraderia
de oarece acei cari purtAm aceasta decoratie suntem camarazi
-derie

egali; cki egali am fost in luptA si egali suntern toti in iubirea de

Neam si Tara'.
Cu acest end, ca si in fiecare an, ridic cu placere paharul Meu
in sAnatatea Cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul.
TJra!
8 21 Noembrie 1920,

159

www.dacoromanica.ro

Inalt ordin de zi

Pe pragul unui nou an, &duffle Me le se intorc cu dragoste spre

iubita Mea armata.
Cu mandrie Ma uit inapoi multumind pe credincio0i Mei osta0,
cari au lost fala neamului i pavAza sigura a ordinei in timpuri grele;
cu incredere privesc in viitor cand vad cu legitima bucurie, cu ce
avant au alergat sub drapel contingentele chemate in serviciul Patriei.
Intaia data s'au reunit anul acesta recruti din tot cuprinsul Romaniei
intregite i au rgspuns chemarii Me le plini de simtamantul datoriei.
Modul voios cum ati alergat sub drape], Imi este cea mai bunrt
cheza0e ca 0 pe viitor Statul 0 Regele vostru se pot bizui pe credinta
0 vitejia armatei.
La toti va urez un an bun i fericit.

Bueureti, 1/14 Ianuarle 1921.

160

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la masa cu ofiterii Scoalei de cavalerie din Sibiu

Din

inimg multumesc, pentru euvintele ata de bine simtite ce-

ati rostit.
Cu mare plkere am venit azi, pentru a vizita aceste dou scoli
de Cavalerie, fiice vrednice a vechei scoli dela TArgoviste.

Dupg cum a'm spus si alta' data la Targoviste, totdeauna simt o

mare bucurie intemeiatg pe amintiri asa de placute pentru Mine cAnd
Ma grtsesc iar in cercul ofiterilor cavaleriei.

Mi-aduc aminte de frumosul timp cAnd am comandat mai intaiu

un regiment de cavalerie i pe urma' and am putut sit lucrez i Eu

ca inspector al cavaleriei, Pentru a o indruma pe calea pe care a

apucat-o i pe care a cules lauri nemuritori n rAsboiul din urma'.
Numele de Cosna va fi strans legat de cavaleria romana.
Cu dinadinsul s'a ales ea centru pentru instruirea cavaleriei,
orasul Sibiu, in noul tinut alipit de tara-mumg, pentru ea sit fie si

161

www.dacoromanica.ro

un focar de unire sufleteasca intre elembntele Vechei tan

nouile

pro vincii.

Sunt sigur ea in acest seas va fi inteleasa de scolile de cavalerie

frumoasa lor menire, nu numai de instruire dar si de nationalizare.

M-ati rugat sa ingadui ca ziva de 23 Iunie sa fie considerata

ca o zi de sarbatoare a acesti frumoase arme.
Cu vi placere va implinesc dorinta i spdr ca hceasta zi va
ramane cum este si astazi, o zi de intrunire a tuturor bunilor oavaleristi ai armatei romane.
Cand am rost mai tineri, multi din cei de atunci, cari au disparut,
ori astazi au grade mari, stiu cat Mi-a batut inima pentru cavalerie.
Marturisese ca. i acum Imi bate inima tot asa pentru aceast
frumoasa arma.

22 Iunie 1921.

162 7

www.dacoromanica.ro

Clivantare

la masa anuala a cavalerilor ordinului

Mihai Vite'azul"

Sunt fericit c mi grisesc iarsi in mijlocul cavalerilor Ordinului

Mihai Viteazul, astazi in ziva marelui sfant Mihail, si multumese
tuturor earl au facut .drumul venind aici pentru a petrece cateva clipe
de adevAratA camaraderie. AstAzi ne mai &dim si la cei absenti, la
aceia pe earl. ii acoper6 in veci pamantul, precum si la acei cari trrtiesc in
.

strAinaltate. Pe toti ne strange si .ne leagA aceastd panglic a. rosie, coloarea

sangelui; pe toti cari purtAm aceasta" cruciulitil ne leaO eindul la evenimentele prin care am trecut i la greutiltile ce-am intampinat pAn'a ce
am. isbutit. Ne Mai leagA si culoarea credintei ; .credinta," ce-am purtat

intotdeauna in inimile noastre, si pe care trebuie s'o avem si Je acum

inainte pentru a infrunta cu curaj greutatile vietii si a iesi victoriosi in toate.
Ma bucur c ne-am strans in asa de mare numAr si ridic paharul

In gatatea cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul.

21 Noembrie 1931.

163

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la inaintarea elevilor scoalelor militare de infanterie si administratie in gradul de sublocotenenti

Am venit astazi in mijlocul vostru, tineri ofiteri iesiti din sanul

scolilor pregatitoare, pentru a ma', bucura i Eu cu voi de ce] dintaiu
pas mare pe care 1-ati fa'cut in noua voastra viatl de ostas. Cu acest
mare pas ati intrat totdeodat si in viata publica.
Prin studiile ce-ati fa'cut st'apaniti acum cunostintele ce se cer
tiindrului ostas menit a fi instructorul si conducalorul acelora ce Ii
sunt incredintati ; sunteti inzestrati cu o infraa plina' de sperante, cu
tot avAntul
cu toatrt prAcerea de a lucra si de a va' distinge, care
este tocmai minunata podoabd a tineretaii.
Odat cu sarcina de instructor si educator, ati luat ins6 asupra
voastrai datorii grele dar frumoase.
Nu uniforma si nici galonhl fac pe ofiter, ci inima lui, modul
1-;,4

164

www.dacoromanica.ro

de a se purta

felul in care el stie sh' fie in toate, pikla sOldatului.

Acestea fac pe adevaratul ofiter:
Purtati galonul pentru ca s primiti din partea subordonatilor
-cinstea i onoarea ce se cuvine ofiterului ; dar trebuie sit-1 purtati nu
numai in exterior, ci s'a-1 aveti si in minte si in inima.
Ara despartiti acum, plecand spre cliferitele corpuri in cari sunteti.
inscrisi. Luati cu voi spiritul frtimos al camaraderiei care v'a stran,s
i

la un loc tot timpul cat ati fost elevi. Nu uitati et toat armata
noastra este o mare familie in care trebuie sit domniasca intre toti
o camaraderie devrat i fratease. Unul trebuie sa ajute pe celalalt
ai sa fie sfatuitorul lui ; iar atunci eand vede dt un altul se abate
dela datorie
ceeace cred ca nu se va intampla cu nici unul dintre
fill buni prieteni 1i-1 sfatuiti sa nu se indeparteaze dela calea
voi
cea dreapta.
Cu plecarea la corpurile voastre, toate urarile Mele v insotesc.

Ele isvorase dintr'o inima care bate en cldura nu numai pentru

soldat, ci i pentru eel care este conducatorul sAu.
Ganditi-vd totdeauna ca ochiul superiorului si al Regelui vostru

v va privi la tot ce faceti.

Dati-Mi prilejul s fiu multumit de voi.
Acestea sunt urdrile ce vh adresez.
acum incheind, sa strigam impreuna : Traiasca iubita noastra
armata.

1 Iulie 1921.

www.dacoromanica.ro

VII
Cuvnfari
i

Scrisori

despre unirea Orilor surori cu

Patria-MurnA

www.dacoromanica.ro

Scrisoare

ctre Presedintele Sfatului Tdrii din Basarabia

adancd ernotiune si cu inima plind de bucurie am primit

stirea despre importantul act ce s'a sdvarsit la Chisindu. Sentimentul
national ce se desteptase atAt de puternic in timpurile din urmd in
inimile Moldovenilor de dincolo de Prut, a primit, prin votul indltator
al Sfatului ririi o solemnd afirmam Un vis frumos s'a infdptuit.'
Din suflet multumesc buriului Dumnezeu c Mi-a dat, in zile de restriste, ca o dulce mangliere, s vdd dupa o stitd de ani pe fratii basarabeni reverrind iardsi la Patria-Mumd. A duc prinosul Meu de calCu

duroase multumiri Domniilor-Voastre si Sfatului Tdrii ale carui patriotice sforViri au fost incoronate de succes.
In aceste momente solemne si indltdtoare pentru Patrie, de aici
inainte comund, vd trimit la toti cetdtenii din noua Rordnie de peste
Prut regescul Meu salut, inconjurandu-va cu aceiasi inimoasd si caldd
iubire parinteascd.

2+,

169

www.dacoromanica.ro

Martie PUS,

Cuvantare

in cinstea representantilof-Basarabiei veniti la Iasi

salut azi pe voi frati de dincolo de Prut. Voi sunteti aceia

cari ati inteles sentimentul ce de mult domnia in inimile fratilor
Va

nostri moldoveni ai Basarabiei; l'ati inteles asa de bine c azi putem

vorbi unii cu altii si ca frati si ca prieteni. Sarbatorim astazi .infaptuirea unui vis care de mult zacea in inimele tuturor Romanilor de
dincolo si de dincoace de apele Prutului. Din granit ati_ facut punte
uninp-vg cu tara mumil si do aceia vft zic: bine ati venit intre noi.
V'ati alipit in tirnpuri grele pentru tara-muma, ca copil tanar;
insa cu inima adevarat romkneascg. Salutam in voi o parte frumoasa
a unui vis care nici odata nu se va sterge. De aceia azi ridic pahara
Men in sannatea. fratilor nostri imbratisati de mine cu aceiasi caldura
.a dragostei parintesti.

Traiasca copilul eel mai nou dar poate cel mai voinic

al Ro--

mAniei mume!
30 Martio 1918.

170

www.dacoromanica.ro

Scrisoare

catre d-1 Iancu Flondor

Presedintele Congresului General al Bucovinei

Salut cu o nespusa bucurie actul ma'ret prin care Congresul general'

al Bucovinei, ca expresiune a vointei poporului intreg at acestui vechin
pamant romanesc, a hotgrit unirea complectA d Bucovinei cu Regatul
Roman.
Din adancul sufletului meu Multumese proniei ceresti ca .mi-a.
ingkluit ca stub domuia Mea, fiica r5pitd acum 144 ani sA se intoarcIA
la sinul tArii mume, aducand noi forte pentru propgsirea neamului.
In aceasa clip6 inAlttoare gandul Meu se indreaptA c;itre oa-

menii patrioti, earl cu toate suferintele indurate in cursul vremurilor

au stint s ting vie in inimile poporului memoria lui tefan cel Mare
s.' Sfant si sentimentul national, pregnind agtfel fNrg, sovakre i insu
fletiti de un cald patriotism, ziva binecuvantath, de azi.

171

www.dacoromanica.ro

Cu adnca recunostintA primesc dar in numble poporului meu

alipirea Bucovinei la Regatul Roman, asigurand populatiunea Bucovinei

ca. in Mine va gasi mereu un sprijin tare si o dragoste parinteascil.

Noembrio 1918.

172

www.dacoromanica.ro

Scrisoare

cAtre D-1 Iancu Flondor

Cu cea mai adanca emotiune i cu inima plina de bucurie patriotich

primesc stirea c trupele Mele au intrat in eapitala Bucovinei romane,
aducAnd ordine si 1inite sufleteaseit printre toti aceia cari in aceste
momente istoriee au sirntit si au lucrat pentru indeplinirea visului

secular. Imi inehipuiesc bine cum inima voastra calda de Romani a

tresarit de buCurie patriotica la vederea tricolorului national purtat da
ostasu1 roman, frate de sange si de suflet.
Din adancul inimii iti sunt recunoseator pentru munca patriotica
ce ai depus i pentru iubirea de neam ce ai aratat cu atata barbatie.,
Iti multumesc, cum si tuturor acelor eari te-au ajutat cu inima curata in aceste timpuri marete. S dea Atotputernicul ea tot poporul
din Bucovina sa gasiasca mereu ocrotire, dreptate i libertate sub
cutele drapelului national.
12 Noembrie 1918.

173

www.dacoromanica.ro

Scrisoare

&Are D-1 Prof. Dr. Iancu Nistor

Cuvintele calduroase si sentimentele de un infocat patriotism pentru

cauza noastr sfant, ce-mi aduceti din partea fratilor nostri ref ugiati
si
din, Bucovina, au gasit un viu i adanc rsunet in inima mea
le primese cu sufleteascA multumire.
In momentele acestea mtirete cand toatii suflarea rornaneascri se

indreapt cu rugi fierbinti, cu voini nestrmutat'a spre apropiata infaptuire a visului de veacuri al neamului romanesc, nu pot cleat sA
mt bucur cand vdd cat de tare este intre voi credinta in dreptate,
credinta in virtutile strmosesti. Aceast credintA m'a calluzit &ad
am luat armele si nu m'a pdrdsit cu toate suferintele, cu toate durerile prin care am trecut. Purtata. de \milioane de inimi din toate
colturile unde sunA dulcele graiu romanesc, ea va birui, caci ea netezeste mice cale, umplancl vile i sfidramand muntii.
Noembrie 1918.

174

www.dacoromanica.ro

Ouvantare

cu ocazia inmanArii Suveranului a actului

de unire dela Alba-Iulia

n nuruele .Romanilor din vechiul Regat, din Basarabia si din BUcovina, astgzi uniti, cu profund recunostintA primese hothirea fratilor
nostri de peste Carpati de a svarsi 'Unitatea NationalA a tuturor
Romamilor i declar pe veci unite in Regatul Roman toate tinuturile
locuite de Romani dela Tisa panbi la Nistru.
Cu dragoAte net5rmurit Mi-am inchinat viata scumpului Meu
popor, pEn de credinta in menirea lui istoria

Prin lupte si prin jertfe Durunezeu ne-a dat sa. infiiptuim azi
aspiratiunile noastre cele mai sfinte. Multumindu-i din adancul sufletelor, ne inclreptgm gandurile dare cei cari cu sangele lor u cldit
noul temeiu al dezvoltdrii noastre nationale.
Prin devotament neclintit pentru opera lor le vom ar6ta recu-

--- 175 ----

www.dacoromanica.ro

nostinta noastra, prin el vom asigura roadele bineMcatoare ale crudelor incercari.

Pe acest temeiu al unei puternice democratil s"). al vietii fratesti

intre popoare, vom rgspunde totdeodata sithtimintelor aliatilor nostri
;claturi de cari am luptat pentru marea cauza a dreptatli si a libertatli in lume.
Sa traiasca Romania pe veci unita.

1 Docembrie 1918.

176

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la masa din ziva inmanarii actului de unire

dela Alba-Iulia

In

aceastA zi plinA de cea mai curata bucurie, and venind ca soli

din frumosul Ardeal Mi-aduceti hotArirea dela Alba-Iulia, luatA de
un popor intreg, de a fi unit deapururea cu Regatul Roman, vA, zic
din adncul sufletului : bine ati venit in zidurile acestui Palat care
a fost martor celor mai mari evenimente din istoria moderna romanit
Ni-ati adus nu numai dorul implinit a catorva milioane de auflete, ne-ati adus si inimile lor, si in primirea plinA de dragoste
frAteascA ce a-ti gAsit-o intre noi, ati putut simti pulsul TArei Mume
ce bate in acelas ritm cu al vostru.
In frumoasa sa cuvAntare ci. Goldis a spus astAzi cA unirea tuturor Romanilor era o necesitate istoricd. AceastA necesitate a fost
inteleasA de toti oamenii cu inim patrioticA de dincoace si de dincolo
de Carpati, dela Nistru pAnA la Tisa ; dar dacl asa fusese scris in

177

www.dacoromanica.ro

12

ciestineie neamului rominesc, evolutia istorica avea nevoie de instrtimente. Dumnezeu care a ocrotit necontenit in cursul veacurilor poporul

romAnesc, i-a dat barbati cad au tinut sus stindardul ideii nationale,
si lor le-a druit suflet rornanesc, le-a intarit mintea si otelit bratul,
ca sa duca barca romnismului prin toate vijeliile vremurilor pana, Ia
limanul dorit, unde dupa atatea trude, atAtea suferinte, culegem roadele
bine meritate ale unei lupte seculare.

Azi cand vedem inaintea mintii si inaintea ochilor nostri savitrsit cladirea mreata ce Mihai Viteazul incepuse si pe care generatii
intregi apoi au visat-o, aduc prinosul Meu de recunostinta tuturor
acelor cad in toate colturile uncle sung, dulcele graiu romanesc au pus
sufletul i puterile lor in serviciul idealului national.
Dupd Basarabia, dup Bucovina, mai lipsia o piatra din cele mai
scumpe : Ardealul cu tinuturile din Ungaria locuite de RomAni. Azi
ne-ati adus si aceasta ultima piatra a cladirii, care incoroneaza marea
opera de unire.
Putem privi cu incredere in viitor, caci temeliile sunt puternice,
bazate pe principii dernocratice ce sunt o ehezasie pentru desvoltarea
fireasca a unei vieti sanatoase, ele sunt cimentate prin credinfa ne-

striimutata a unui sir intreg de ieneratii, de apostoli ai idealnlui

national, ele sunt i sfintite prin sangele vitejilor Mei ostasi cad au
luptat i au murit pentru unire.
Dad, gandul Meu s'a oprit cu ernotie la acesti barbati Romani,
nu putem uita in aceste clipe de veselie pe aliatii nostri cad pin
sprijinul Ion necontenit an fost si stint eolaboratorii nostri pretiosi la
realizarea visului nostru secular, si cad pin victoria lor au contribuit
atAt de mult ca sa putem trai momentele rnarete ale prezentului.
Pdvind opera istorica infaptuitit in zilele noastre, s ne inchinam
toate fortele noastre, unind cele din veehiul regat en cele proaspete

178

www.dacoromanica.ro

ne aduceti, ca s fim demni de prea frumoasa cldire ce ain

zidit-o ; s o psteira cu sfintenie, s o intgrim ca s o putem lsa
mai mareat6, mai puternicg generatiunilor viitoare, asa ca mostenitorii
vor putea spune despre fiecare din noi : exigit monumentum aere
o

perennius.

Sa consacram unirea gAndurilor, unirea sufletelor, dar si unirea

in munc roditoare, prin strignul : tthiasca Romnia mare, puternica
unit6.

1 Decembrie 1918.

www.dacoromanica.ro

VIII
CuvntAri
in

cltoriile prin Ardeal, Bucovina

si Basarabia

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

atre Presedintele Consiliului Dirigent

Primesc cu multumire sentimentele de fidelitate pe cari Mi le-ti aratat.
Am cunoscut sufletul i vointa poporului romanese din Ardeal, Banat
si Ungaria, si in consecinta am plecat i indreptat oastea Mea pe
calea desrobirii voastre. Sentimentele de fidelitate si dragoste fata de
Dinastie vor gasi totdeauna rasunet in inimile Noastre.
Democratia sanatoasa, iubirea fata de popor si dreptatea pentru
toti M'au condus in faptele Me le indreptate spre marirea tarii
intregirea neamului si sunt convins ca. pe aceasta cale ma vor urma
si -noii Mei sufUsi.

. 3Ix 1919

l83

www.dacoromanica.ro

Ouv-antare

la Oradea Mare

Multumesc pentru cuvintele asa de bine simtite rostite de P. S.

Voastr si de D-1 Prefect cari au Otruns ad'anc in inima Mea plinA
de recunostinta pentru primirea asa de cola i frumoasA ce-am gasit
in Oradea Mare.
Cortegiul tdranilor din satele acestui mare si bogat judet pare
cg, Mi-au argtat tot trecutul lor plin de durere, dar am putut citi in
inimile si privirile lor n'adejdea unui viitor frumos.
Bine ati spus P. S. Voastrg, cand ati comparat vitalitatea
neamului nostru cu aceia a tablei lui Traian; eram deja de mult
convins de marea vitalitate a neamului romanesc.
Doresc din toata, inima tinutului Bihorului tot ceiace o inima de
om i Rege Ii poate dori,

Maiu 1919.

184

www.dacoromanica.ro

Ouvantare

cAtre Prefectul jude-tului Bistrita-Nsud

Cu adanca multumire am ascultat cuvintele atat de bine simtite in

numele acestei populatii, care timp de secole si-a p6strat nationalitatea i datinile, iar astAzi Ne arat atata credint i dragoste. Dar
am gAsit aci o comoara mai mare, mai frumoasg: inima. 0 primesc
cu toath dragostea ce poate simti o inima ca1d6 de Suveran fatA de
supusii

SAL

26 Mai II 1919.

- 185

www.dacoromanica.ro

Cu vntare

&Are Prefectul jude-tului Cojocna

ultumesc din inima, pentru cuvintele calde cu care Ma salutati.

Azi, cAnd am pus piciorul in mijlocul acestui oras si am vazut
miile de oameni din acest judet trecand prin fata Mea, Mi-am adus
aminte c. acest judet este unul din acelea care a suferit mai mult de
o soarbi nemiloasa, cad stiu bine ca dela Cluj au pornit toate schin-

giuirile pe care a vrut sa, le reverse un dusman asupra unui popor

credincios ursitei sale. Totul a fost insa in zadar, caci aceasta credinta

sfanta nu a putut fi rapusa. De aceia, cAnd am crezut ca a venit

ceasul hotaritor si am tras sabia pentru intregirea Neamului, nu au
fost multe glasuri, ci a fost un singur glas care a ajuns pnil la
Dumnezeu. A. fost glasul acestei credinte sfinte, care nu ,a putut fi
rapusa de nici un dusman. S fim si de aci inainte credinciosi acestei
credinte, sa o sadim in inimile i faptele noastre i nimic nu ne va
putea clinti in viitor ; iar orasul acesta, locul prigonirilor i asupririlor
asupra fratilor nostri, va deveni de aci inainte, ca i judetul a carui
capitala este, un cuib mare si frumos al culturii romnesti.
27 Maiu 1919,

- 186 -

www.dacoromanica.ro

Ouvntare

ctre Prefectul judatului Turda-Arie

Am venit intre voi, aci ii Turda i in mandrele plaiuri ale acestui

district, si Mi-am spus cg, pentru Mine este o datorie patriotica de a
le vedea, caci am calcat in tinuturile realipite la Patria-Muma ca sit
vizitez locul unde marele Voevod, care a tinut sub stapanirea lui odata
o Romanie Mare, a trecut .din viata pamanteasca in cea eterna, unde
eroi ai romanizmului, Horia si ceilalti 0 mai ales Avram Iancu, au
gandit si murit ca eroi.

Pentru Mine era o datode de a aduee sufletului lor prinosul

Meu de recunostint. Aceste mari figuri ale Istoriei Romanizmului
ne-au lasat o mostenire sfanta, ne-au lasat o iubire de Neam mai
presus de orice aka iubire. Memoria lor ne-a sustinut in toate timpurile
de dureri, chinuri si restriste; ea ne-a dat i curajul de a lupta pang
la sfarsit i gratie acestui curaj, si invataturilor trase din viata si
virtutilor lor, am putut ajunge la incoronarea gandurilor bor.

Primirea ce Mi-ati facut-o aci, M'a convins at de adanca, este

sadita in inima populatiunii eredinta in Neam i Patrie 0 de aceia
am avut o mare bucurie.
2( Mai 1919,

187

www.dacoromanica.ro

Cuvantare
la Abrud

Pentru Mine i Regina a fost o mare bucurie de a strabate tinu-

turile acestea muntoase, locuite de neamul Motilor care constitue un

sambure deosebit in neamul nostru, prin tuna caracterului lui; caci,
de aici au pornit toate miparile pentru infaptuirea visului de acum.
Primirea ce Ni s'a facut M'a impresionat adanc i va rmAne
mult vreme intiparit in mintea Noastra.
S'au spus odata aceste versuri triste:

Muntii noOri aur poartg,

Noi cerOm din poarta'n poarta.
Timpurile acestea au trecut.

De-acum inainte nimeni nu va mai ceri, ci fiecare va trai, dupa

munca i puterea lui,

211 Mai 1919,

188 -

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la Alba-hilia
Alba-Iulia, un nume care are un farmec pentru tot ce simte

si

cuget romaneste. Aici a fost in timpuri vechi Cetatea Marelui Voevod

care fusese stApanitor peste o Romanie Mare. Aici este coprinsA toatA
durerea, toate chinurile unui popor, care nu a vrut sri aibh altceva
sub soare decAt sA-si exprime in graiul sAu dorintele asa de modeste.

Eroi, can au precedat generatiei de azi au suferit aici, in Alba-Julia,

pentru credinta lor, pentru neam si Dumnezeu. Martirul lor a dat
roade binecuvntate, cAci tot aici, la 1 Decembrie 1918, s'a votat
alipirea acestor tinuturi la Patria MumA. De aceia cu legitimA ernotiune
am &deal aid, inlAuntrul zidurilor acestora, sfinte pentru memoria
Neamului Romanesc. Primirea ce am avut-o aici, Mi-a arAtat cA in

inima populatiei acestor tinuturi, tot acelas suflet de mai inainte

trAeste. SA tralascl si in viitor. Aceasta T-o doresc.
30 Maiu, 1910.

- 18g

www.dacoromanica.ro

Ouvantarea

dela Blaj

m pus cu mare bucurie piciorul pe pmntul Blajului ; pe un

p4mAnt care timp de veacuri a fost farul culturii romane, bisericesti
mai ales. SAmanta, care s'a pus aici in inimile studiosilor si prin
acestia in inimile unei populatiuni intregi, a dat roade frumoase.
Roadele acestea le putem culege astAzi, cand visul acelora, cari au
lucrat si aci si in frumoasa tarA a Ardealului, s'a infaptuit spre binele
intregului Neam Romnesc.
GAndind la acei cari au lucrat pentru cultura romn, Ma inchin
inaintea lor cu recunostinta i azi pot ura din tot sufletul acelora

cad von urma inva0mintele asezate in scoalele de cultura nationala,

s lucreze si de aci inainte pururea cu acelas gand i acelas suflet.
Sunt sigur ca Blajul va da si in viitor aceleasi sfortari, dupil
cum a dat si pAna acum.
3C, Mai 19W.

- 190 www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la Sibiu

vrut soarta, care era rezervatg Tgrii noastre, ca scopul pentru

care legionarii romani an venit in Wile Dundrene i cele coprinse in
cercul Carpatilor sd fie in viitor o adevdratit cetate a unei culturi
latine si a unei forte compacte ia mijlocul popoarelor de alte neamuri.
Ca nearnul romnesc sg ajungd acolo ia fost ditruitg de pronie
o vitalitate care i-a mijlocit sit reziste tuturor vijeliilor ce s'au deslgntuit asupra-i in cursul veaeurilor si sit pgstreze insusirile proprii
si credinta nestrtmutat c va ajunge acolo unde prin voia soartei
drumul i-a fost indicat. i ce era soarta ? Soarta era ea toti cari erau
urmasii legionarilor sg-si dea intr'o zi mana de frati. In decursul
istoriei neamului nostru a fost un moment de ngdejde cg aceastd menire a neamului sit se realizeze : a fost un moment sub Mihai Viteazul
cg am putut spera cg o sg se infgptuiased o Romanie Mare asa curn
A.

intelegem azi.
N'a vrut Dumnezeu sa" fie de lune, dulatd, dar in inimile ur-

masilor celor ee atunci luptau cu el si pentru el a trit ideia aceasta

.- 191 -

www.dacoromanica.ro

sfanth. Vremurile au fost grele atat pentru Ardeal cat i pentru vechiul
regat. Pare ch epoca aceasta de lupth era trebuincioash pentru a putea

preghti si oteli brawl acestui popor pentru ca in clipa and va suna

ora hothritoare s aibh putere si infhptuiasch in adevhr ceia ce era
dorinta phstrath in suflet si ce era menirea dath de soarth.
-

Sunt recunoschtor proniei ceresti eh Mie Mi-a fost dat nu numai

sh vhd, dar s infhptuiesc cu ajutorul ostasului roman acest ideal care
este unic in istoria noastrh.
In chlAtoria fhcuth in frumoasele tinuturi am ykut ceva care rar
se vede : am vkut credinta unui popor i cea mai frurnoash rasplat
pentru Mine a fost dragostea cu care M'a inconjurat poporul acesta

care atat de a mar a suferit asa de multh vreme. Bucuria lui a fost
bucuria Mea.

Din toate unghiurile au alergat ea sh-si arate sentimentele de

credinth si din Ardeal si din Banat si pot sh v asigur c fac tot ce
este in puterea Mea ea si dorinta lor sh fie realizath.
Am simtit mare emotie cand am putut piphi pulsul acestui
popor si ceia ce Mi-a spus el a fost adevdrat i frumos
Mi-a
dovedit lealitatea care a existat in totdeauna in voi, ardelenii !
Unirea aceasta, fhurith prin sange vhrsat pe campurile de lupth
prin credinii, nu poate sh nu fie atat de tare incat nici o forth sh
nu ne mai poath. desphrti.

Multh munch sth in calea noastr, atatea probleme ne stau

inainte, sociale i economice, incat va trebui ea toti sa ne dgm mana
frhteste si toti uniti in suflet si in gand sh muncirn impreung.
In aceasta se va arta cu adevrat unirea tuturor Romanilor,
si sunt convins eh asa va fi.
31 Mat 1919.

- 192 -

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la Mnstirea Putna

Calcand pentru intala oard pe pamAntul frumoasei Bucovine, readuse

la sanul patriei mume, am socotit ea o sfnta. datorie ca intaiul Meu

pas sa se indrepte spre acest locas atat de scump oriearei inimi romanesti, pentru a aduce umbrei marelui erou al Moldovei si al crestinatatii, tefan-cel Mare si Bun, prinosul de recunostinta nationala si
de adAnc simtita slavire din partea ntiului Rege al Romaniei intregite.

Veacuri de restriste au insirat an dupa an

si

au impletit o

cununa de dureri si de suspine in timpul cnd tri1e romitinesti cazusera.

sub indelunga robie turceasca, dar mai cu deosebire dela deslipirea

acestei parti, celei mai vechi si mai frumoase a Moldovei, din trupul
parintesc. Inimile romanesti rostiau numele marelui Voevod plangatid,
pentruca mormantul sau se afla pe pamant robit. i atAt de adanca,
si ma% era aceasta durere, ca in anul 1871, la serbarea din Putna
marele nostru Eminescu canta :

193

www.dacoromanica.ro

13

Durere !... si-i profunda cand Romania plange,

Cu fruntea 'nfasurata de doliu la morrnant ;
Durerea-i pretutindeni, durerea se resfrange
In valea si Carpatul ee-i romanesc 0mA/it.

Dar sufletul romanesc si-a fdurit din icoana eroului su, simbolul
.de mangaiere si de nadejde a unor timpur i. pe care povestea le inchipuise ea testament al lui )$tefan- eel-Mare :

Dumnezeul parintilor vostri se va indura de laerimile fiilor sai i

va ridica dintre voi pe aceia can v. vor aseza iardsi in voinicia si

puterea de mai inainte.

Acesta era euvantul fermecator al nadejdii.
Razesii, cari fusesera saditi de mama lui tefan la toate hotarele,
I-au purtat en sfintenie din tata in fiu, in sufletele i legendele lor.
Bisericile si manastirile semhnate pe tot intinsul tarii, ea prinos de
recunoOinta celui Atotputernic, pentru biruintile impotriva atator
aclusmani, i-au pastrat evlavia sufletului sal/ sMnt i parturarii i-au prea
marit numele din secol in secol.
.Pana si in veacul cel mai umilitor al Fanariotilor, necunoscutul
criitor, in vestitul euvant de pomenire al Marelui tefan, II prea

mrete astfel:
Ce minte asa de bogata in ganduri, ce limba asa de indestulata
in voroave, ce mestesug asa de iscusit la implinirea cuvantului, sa
poata impodobi atatea risipe a vrajmasilor, atatea sfaramari de cetati,
<ata,t,ea zidiri de lacasuri sfinte i atata intelepciune a acestui barbat,
care cu vitejie ne-au aparat, cu intelepciune ne-au oearmuit si in
cat au trait voinicia noastra i fericirea au inflorit si carele pe toate
< lucrarile lui en credinta in Isus Hristos le-au pecetluit ; la rasboi

biruitor merit, la pace Doran drept si bun, in viata sa din parte

credincios adevrat.

tefan al Moldovei, ai trait veacuri in sufletele romanesti si vei

104

www.dacoromanica.ro

tri deapururea. SAmanta ce ai pus in inimile noastre a rodit si poruncile

-tale s'au indeplinit.

Prin jertfa de sange a sute de mii din fiii patriei, am impins

hotarele 'Ana la marginile insemnate de graiul si de sangele romnesc.
Chilia si Cetatea-Alba, la pierderea carora a sangerat inima ta, sunt ale
noastre, si Ardealul pentru care tu i viteazul tau fin Petre Rares ati
purtat armele victorioase peste munti, este al nostru. Al nostru-i malul
Marii si bogata Dunare de jos.
$i tot dui:4 a ta porunca facut-am razesi, in tot intinsul pamantului romanesc, pe toti aceia cari au purtat arma in timp de rtizboi,
lucrand cu plugul in timp de pace.
Steagul tau purtator de biruinta l-am asezat in Mitropolia Capitalei
noastre, spre a fi infatisat multimilor la zile mari de sarbatoare, pentru
intdrirea si inaltarea sufletelor noastre.
$i totus, cAnd am plecat genuncliii in fata scumpului tau mormnt,

in sufletul Men s'a nascut Inca o duioasa rug, pe care o indreptam

catre tine ca unui parinte din veac adormit, dar necurmat alaturea de
sufletele noastre. In numele tau i al marilor tale fapte am gasit isvorul

nesecat al rabdarii in timpul de umilinta si al curajului in timp de

restriste. Insufla-ne duhul sfintei uniri in inimile noastre, pentru ca s.
putem duce inainte greaua sarcina a Statului nostru intregit.
COboare-se raza geniului tau ocrotitor in sufletele noastre, pentru
-indre.ptarea tuturor paturilor sociale pe calea concordiei, din care numai
poate izvori adevaratul bine obstesc.
Insufletiti de acest gAnd al unirii cetatenesti, chernasem aci pe
fruntasii tarii si ai neamului si mai ales pe acei cari impreuna cu
Mine au luptat, indurand intr'un fel sau altul marile greutati prin care

am trecut si care m'au ajutat sa vad adus la infaptuire visul nostru

-secular. Vroiam sa ne impartsim impreuna de bucuria acestei zile

- 195

www.dacoromanica.ro

inhltAtoare si tot odatd sd ne arunedm privirile asupra Viitorului ce ni

se deschide si sd ne &dim cA opera unirdtii noastre ca stat si natiune,
asteaptd dela noi incA multe si indelungate silinte, pentru ca tot ce am
dobandit prin atatea jertfe, sA fim in stare a 'Astra i consolida prin
necurmatA i inteleapta muncd. lar asemenea muned nu se poate
cu sorti de izbandd cleat namai prin unirea, tuturor fortelor nationale
din vechiul regat i din tinuturile unite la patria num i prin conlucrarea tuturor bArbatilor priceputi la refacerea tuturor ramurilor de
gospodArie a Statului, dupd manic zguduiri prin call am trecut.

S. ne unim deci gandul nostru, al tuturor Romanilor cu iubire

de neam, si in fata mormantuliii acestui erou national sd jurAm cg,
in imprejurdrile grele vom fi strans uniti, avand numai un singurgand si o singur simtire: fericirea scumpei noastre patrii, pentru
care suntem gata a face oriee sacrificii.

16 Mai 1920.

- 196 -

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

la masa eeremoniala in Palatnl Metropolitan

din Cernauti
Cu adevarata nerabdare am asteptat ziva de astazi, and am putut
indeplini o veche dorinta a Mea si a Reginei de a ne gasi in mijlocul
noilor Mei supusi din frumoasa Bucovina, aceasta veche parte a Orli
care a dat veehei Moldove un sir slavit de Voevozi ale ca'ror domnii
stint strns si neperitor legate cu epoca cea mai strlucitri a istoriei
Moldovei si ale earor ramasite pamAntesti sunt acoperite de tarana sacra

de acum inainte in veci romAneasea. Era dar firesc ca in drumul spre

-capitala Bucovinei tntiu1 Rege al Romniei intregite sa. se inchine la
mormintele marilor Voevozi din timpurile trecute, dar mereu vii in inimile
poporului, care prin vitejia ostilor sale i-a dat inapoi dupa o lunga epoca
de robie, patriei br pierdute nu din voia tor, ci din slabiciunea veacurilor.
Primirea frumoasa si asa de calda ce Mi s'a facut Mie i Reginei,

.atat eH in tot tinutul ce am strabatut, dit si azi aei in Cernauti, mult

107

www.dacoromanica.ro

Ne-au miscat si cu drag si bucuros aduc multumirile Noastre adncsimtite.

Din toata inima salut pe fruntasii acestui vecbiu si prea frumos

tinut al vechei Moldove si multumesc tuturor acelora cari in ziva fericita
rezervata generatiei noastre au inteles dubul timpului i poruncile
momentului istoric, proclamand din insasi a lor voe unirea Bucovinei
Cu Regatul roman, unul si nedespartit in dreptele sale hotare firesti.
Multumesc halt Prea Sfintiei Tale si clerului roman ca in mijlocul
indelungatelor greutati ne-ati pastrat cu sfintenie biserica si limba stramoseasca, impreuna cu bogatele danii i stralucitele odoare caH ne
vorbesc ae puterea si de evlavia fericitilor Voevozi din secolele trecute..
Multumesc fruntasilor vietii politice si culturale din Bucovina,
cari au stiut in vremuri de restriste s tina sus steagul, spre a fi gata
atunci cand ceasul desrobirii a sunat. .Becunostinta neamului romanesc

este bine meritata lor rasplatI

rtnimii bucovinene care Ne-a iesit pretutindeni intru intarapinare cu atata dragost i insufletire, i care in
Multumesc orasenilor i

frumosul sau port national Ne-a evocat mandrele vremi de odinioard.

Cunoastem lupta sa rabdatoare pentru pastrarea caracterului national
al Bucovinei in timpul trecut.
Multumesc in fine reprezentantilor si poporului de nationalitate-

straina, caH alaturea cu elementul romanese Ne-au aratat cu atata

c51dura sentimentele lor de credinta catre Mine si noua lor patrie romana..

tii cat de grele au fost suferintele rsboiului din urma, caH cu

miscarile necontenite ale frontului de lupta au apasat cu atata urgie
asupra intregei Bucovine, dela sesul Cernautilor 'Ana in muntii dela
Vatra-Dornei. Le-am simtit cu aceeas parinteasca strangere de inim .
ca i pe ale noastre din vechiul Regat.
Nu ma indoesc c prin intoarcerea Bucovinei la Patria-muma i.

108 -

www.dacoromanica.ro

prin o munca incordata a tuturor paturilor sociale, se vor vindeca in

cuthnd cele mai grele rani ale rasboiului.
Azi and stam in fata maretului fapt al unirii Romanilor din toate
unghiurile in acelas Stat, ne indreptam privirile noastre spre viitorul pa
care noi singuri trebuie sa-1 croim, precum prin noi insine ne-am cladit
prezentul. Puterea de vointa, patriotizmul cald de care trecutul nostru
este martor netagaduit, dorinta sacth de a lucra toti impreuna si cu
concordie, mana in mana toti fiii acestei Vari, oricarei legi sau neam ar
apartine ei, numai i numai pentru binele Patriei comune, sunt chezasia
cea mai siguth pentru un viitor plin de cele mai frumoase nadejdi.
Imbratisand pe toti locuitorii acestei vesele gradini, ce este Bucovina noastra, cu aceeas dragoste parinteasca si drept raspuns la sentimentele ce am gasit aci, ridic paharul Meu in sanatatea Bucovinei si
a Capitalei ei.

17 Mai 1920_

- 199 -

www.dacoromanica.ro

Cuvntare.

&Are Basarabeni

la Casa de Cultur din Chisinu

falspuns unei dorinti de mult purtata in inima Mea punand

pieiorul men pe pamantul acesta care odinioara fusese una din partile
Am

mai roditoare ale vechei Moldove.

Primirea calduroasa ce ne-a fost Mouth' in toate ora$ele si satele

ei, pe unde drumul ne-a dus, a patruns inima noastra de o bucurie,

LU atat mai mare cu cat ne-a dat dovada ca inbirea de neam nu
s'a stins in timpurile cat Basarabia a stat sub o staplinire ce nu avea
legaturi de suflet cu poporatiunea moldoveneascii, care de veacuri alcatue$te talpa acestei tari.

0 potrivire miscatoare pentru inima Mea a yrut ca astazi, in

zina Sfintei Ina1iri, and toata Romania se va ruga pentru sufletele
sutelor de mii de ostasi ai sAi, cari cu vieata lor au pecetluit hrisovul de intregire a neamului romanesc, s ne aflam, Regina impreuna

200 -

www.dacoromanica.ro

-cu Mine, in Capita la unuia din frumoasele tinuturi care s'au unit pe
veci cu Regatul Meu.
Astzi and iardsi stdpAnim puternic toti muntii i toate plaiurile
ce in veacurile trecute se bucurau de dreapta si sldvita ocarmuire a
Marilor Voevozi ai neamului romanesc, putem arunca privirile noastre
inapoi asupra timpurilor trecute, pe cari soarta le rezervase aeestei
frumoase si bogate tdri, ce este tinutul dintre Prut i Nistru. Dumnezeu care toate le cunoaste in atotputernica a vointd i intelepciune,
n'a voit ea chiar marele erou al istoriei moldovenesti, Stefan-cel-Mare
si SfAnt, sd se bucure prea mult de a fi tiitor peste toatd tara Moldoveneased.

Sub domnia sa atat de bogatd in victorii asupra pdganilor, s'a

inceput stirbirea Moldovei, prin pierderea tdrmului mdrii si a cetdtilor
depe Nistru si Dundre. A urmat apoi rdpirea Bucovinei si in sfarsit
a Basarabiei. Unitatea geograficd a vechei Moldove era astfel sfarAmath', jumdtate din trupul sdu era sfAsiat si din aceasta a urmat secdtuirea ei economied si sociald.
Si de aceea marii boeri ai Moldovei se plangeau Sultanului acum
o sutd de ani, in cuvinte ca acestea pline de durere indbusitd :
Din porunca ne vedem indatoriti a vinde toate hcele de peste
< Prut mosii si a ne desface de dansele.... Infisern en lacrdmi din
suflet stingerea i pierderea ce ni se pricinueo-e dintru aceasta la
< atatea familii i suflete, la atAtea neamuri si la atatea Idcasuri ale
credintei noastre, cea mai desd'varsitd cAdere si sdruneinare socotind
< a ne lipsi de pdmantul strdmosese.
Descurajarea s'a coborit adanc in suflete, an dupd an, si poetul
din urmrt al generatiei trecute basarabene, Cavalerul Co4ache Stamate,
.suipina la bdtranete versuri ea acestea :

< Am fost i eu Roman,

Dar m'am filcut pen ;

- 201 -

www.dacoromanica.ro

< Caci june eu fiind,

< Sarrnanul meu 'clamant

Fut de Tatari calcat

rdi ei sclav m'au luat.
De-acuma numai moartea

Sa m scape poate
De paganatate....

Cu un dor nespus
Ma uit spre-apus :
Acolo mi-i vieata,
Acolo-i speranta
Sa fim fericiti,

De-am fi toti uniti.

Astgzi, multumit ostasului roman si energiei ascunse in sufletuf

rabdatpr al Romanului, avem fericirea s ne vedem uniti la sanul

patriei deapururea intregite prin proclamarea de bung,' voie a sfintei uniri.

Taria noastra a stat in dreptul nostru; puterea noastrd se va

arata in munca ce vom desfasura pentru a da din nou fiinta i vieat
dreptului nostru ce ne-a fost mult tirop tagaduit.
Tdranimea romana dintre Prut i Nistiu, atat de blanda si rabdatoare, nu a asteptat alta decat dreptatea si lumina pentru softer
dupa un veac de cufundare in intuneric prin nerespectarea limbii sale
strabune in scoala si biserica. Pe cand toate celelalte limbi venite
aici dupa rapirea Basalabiei s'au bucurat de carte, scoald si biserica
nationald, numai Moldoeanul de bastina a fost lipsit de ,toate.
Asa dar fara nici o ur i fara vreo prigonire, vom raspandi
dreptate si lumina pentru toate neamurile cari alaturea cu Romanul
trdiesc pe solul bogat al Basarabiei. Si sunt incredintat c toate popoarele de aka limbh vor raspunde cu acelas duh de dreptate fata deconcetatenii Romani si c prin pgnica lor convietuire se va pun
temelie sdnatoasa propdsirii acestui pamant romanesc.

202

www.dacoromanica.ro

Prin multe incercari a trecut scumpa noastra tara, adeseori as

fost la marginea prapastiei, dar prin vitalitatea ei, prin credinta ei
intr'un viitor stralucit, a isbutit totdeauna a-si relua sborul indicat
de soarta sa.
Mare le patriot si barbat de Stat, Mihail Coglniceanu, avea drep-

tate cand a spus :

Providenta lua de milna pe natiunea romAnd ea pe o fiica iubita

intre fiicele cele mai iubite, o scotea din toate pei;icolele si o inalta
mai tanara 8i mai sdravana decat fusese inaintea ceasului de pierire.
N'avem dar drept noi Romanii de a sustine cd In gurile Dunarii-de-Jos
noug ni s'a dat o misiune de implinit.
Sa unim deci toate sufletele, toate energiile noastre, spre a ajunge
muncind toti fiji acestei Tari la acelas mare si SfAnt scop. Sunt
convins ca. toti Basarabenii vor pune mana lor la aceasta milreat
opera si cu aceasta nadejde neclintit ce o port in suflet, strig dim
toata, inima : Sa. traiasca Basarabia si Capitald ei !

Joi 20 Mai 190.

203

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

&Are cler in Sala Eparhial

a Chiinkilui
Cu o adnct bucurie am pasit in Casa aceasta a Eparhiei si din
toata inirna multumesc pentru sentimentele de credinta si dragoste ea
cari ne-ati intAmpinat.
tiu ca in timpul veacului din urma preotii moldoveni din Basarabia au trebuit sii inchida adesea in inima lor sentimentele cele
mai duioase, cele mai sfinte, pe can i. le aveau fat de Patria pierduta
pentru cdtva timp. Ei erau insa increzatori in Atotputernicul, care
aduna pe cele despartite, si astfel au asteptat cu rabdare ziva feticita
in care Eparhia dintre. Nistru si Prut s revin lit sanul Maicei sale
dela care fusese ruptd, in Biserica Autocefald RomAna.
Sunt, sigur cii voiu gsi in preotii moldoveni din Basarabia ade-

varati apostoli, nu numai ai cuvantului lui Dumnezeu, dar si ai iubirii de nearn i ai dragostei fata de toti locuitorii acestor de Dumnezeu binecuvantate tinuturi ale Basarabiei.

204

www.dacoromanica.ro

Biserica are un rol asa de mare. Ea este carmuitoarea sufletului

poporului si, precum st scris sub sterna Rornniei, tot astfel sI fie
scris in toate casele i in toate inimile noastre: Nihil Sine Deo ,
Nimic fairk. Dumnezeu.

21 Mai 1920.

- 201 -

www.dacoromanica.ro

Ouvntare

la masa ceremonial din Chisina.0

n urma inaltatoarei slujbe ce s'a savArsit astazi in mareata catedrala a

Chisinaului peritru odihna sufletelor celor morti pentru Patrie in razboiul

din urma, simt de a Mea santa datorie sit le aduc si Eu aici prinosul
sentimentelor mele de recunostinta. Impreuna cu scumpa Mea armata,
,care Ii indeplineste cu atata simt patriotic rolul su binefacator de
straja' neadormiti a linistei si ordinei, pe care le-a adus si in tinutul
acesta, sa ne unim cu totli glasul nostru in cinstea ostasilor morti pentru
taxa si s strigam : SfAntri sa ne fie a lor amintire !
Chemat s iau mostenirea aceluia care prin vitejia ostasilor dela

Plevna a faurit independenta Romaniei de eri si Corogna de otel a

Regatului, in cursul anilor am avut fericirea s cunosc inima acestui
popor si am reuit sa fac din nazuintele lui crezul Meu. i ce era crezul
acesta ? Era ca nici o putere din lume nu ar fi in stare sa. impiedice
.ceeace a fost scris in cartea neamului .romAnesc, Ca va veni un timp cand

206

www.dacoromanica.ro

-toate tinuturile locuite de Romani, peste earl se intindea domnia lui

Mihai Viteazul, vor fi iargsi intrunite sub acelas sceptru. Aceastg necesitate istorieg preggtitg cu jertfa de sange a eroilor dela Mgrgsti, Oituz
.0i

Mrgsesti, a fost inteleasg de oamenii cu inima romneascg din

Basarabia, eand s'au intrunit spre a proclama in mod solemn cg hotarele

politice alcgtuite de oameni nu mai au putere, atunci cand leggturile

de sange i suflet cer in mod imperios ca ele s disparg inaintea cerin-telor etnice, in virtutea principiiilui nationalitgtilor a cgrui indreptAtire
a fost recunoscut de lumea intreagg.
Cei cad. in 1918 au venit la Iasi pentru a-Mi aduce vestea aceasta
imbucurgtoare, eh' fica iubitg care a fost data ca jertfg unui stgpan de
.alt neam a revenit de bung voie la vatra stramoseaseg, s'au intors en
inima pling' de veselie, 616 au Putut simti cat de adaneg, cat de caldg
,este dragostea unei mame atre copila sa.
A venit apoi izbanda Marilor Puteri en cari s'a aliat Romania si
urmarea fericitg a acestei izbanzi a fost conslintirea revenirii Basarabiei
la ca.minul pgrintesc.
Venind astgzi st petrec in mijlocul basarabenilor, le aduc intgrirea
sentimentelor de dragoste si inima Mea salta de bucurie cand vgd ca
toti, dar toti, Ne adue, Mie si Reginei, prinosul lor de dragoste si
incredere.

Aceste dovezi le primesc ea o legaturg sfantg si ca o mgrturisire

pretioasg cg toti locuitorii acestui tinut al Moldovei din timpurile tr
bune au recunoscut dreptatea hotoririlor unei puteri mai mari deck
combinatiunile oamenilor celor mai iscusiti, pentrucg ceeaee Dumnezeu
legat, uneltirile omenesti nu pot desface.
Aceeas dragoste se revarsg din inima intaiului Rege al Romaniei
intregite asupra tuturor fiilor si, orieg'rei legi, oricgrui neam ar apartine
ei; de aceea El are nu numai ndejdea, dar si dreptul de a crede ca

207

www.dacoromanica.ro

voi, toti fiii aceluiasi tinut care intra In botarele firesti ale nearaului
roman intregit pentru vecie, yeti raspunde cu credinta la datoriile voastre
de cetateni, lucrand !liana in man pentru binele obstesc, intru propasirea
scumpei noastra Patrii, Romania Mare. Asa sti fie !

21 Mai 1920.

- 208

www.dacoromanica.ro

Ouvntare

etre corpul ofiteresc din Chi Ona.0

ultumesc din toata inima pentru marturisirea sentimentelor de

credinta ale armatei, care si-a indeplinit aith cu prisosinta greaua mi-

siune ce i s'a incredintat. 0 parte dintre ofiterii prezenti ati avut

fericirea s f fiti printre cei dintai cari la chemarea poporului moldovenesc, amenintat de vantul ran al rascoalei, ati intrat in acest tinut,
fala vechei Moldove in veacurile trecute, atat prin bogatia sa, cat si
prin vrednica sa poporatie romana, care tinea straja la aceasta margine a tarii. Ai venit ca frati si aparatori, iar nu ca niste cuceritori,
si v'ati indeplinit chemarea, aducand aici ordinea e linistea. Dar ati
mai avut i alt grea insarcinare, anume aceea de a castiga inimile
poporatiei locale pentru patria mural Munca depusa de armata Mea
pentru invatamAntul populatiei in scoalele de adulti merit toata lauda.
Pentru a duce si mai departe aceasta opera de apropiere a.sufletelor,
va mai dau un sfat asupra caruia staruesc din toata, inima : Siliti-va
in tot felul ca oriunde se va arata unul din voi s faceti cinste nu-

- 2HO

www.dacoromanica.ro

11

inelui de Ater roman si prin&o atitudine corectA sg, se invedereze A

sunteti purtAtorii ordinei i ai cinstei; cAci dupA cum veti sti s v
infatisati noilor Mei supusi, in aceeas mAsurA yeti fi apreciati i voi,
si impreung cu voi intreaga noastr armatA, si intreaga targ.
VA multmnesc din toatg, inima pentru tot ceeace ati lucrat panA
acum, urandu-va si de aici Inainte spor bun la muncA i sgratate. SA
trgiasca scumpa noastra armatA.

22 Mai 1920.

- 210 -

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

In Sighetul. Maramureplui

Venind prin aceste tinuturi frumoase, unde m'am dedat unui veehiu
nobil sport, am simtit datoria de a pune piciorul si in acest frumos
judet, care prin leggturi istorice de multe secole trecute este legat de
tara romaneasca la al cdrei san a fost redat prin pronia cereaseg si
cu ajutorul vitejiei fiilor sgi.
Am vizitat cu mare placere tinuturile acestea frumoase i bogate,

cari merit/ sh' fie locuite de un popor Ankos i la trup i la suflet.

Noi suntem aci sentinela romA,nismului pe frontierele Tisei si este de
datoria tuturor de a tinea cu sufletul la Patria comuna, care imbrgtiseaza pe toti cu aceleasi drepturi.
Prin firea noastra si modul de a ne, purta trebue s fim ut
exemplu pentru cei ce se uitg peste grani
i sg le impunem aratandu-le c la graniole Romaniei stim sa traim cu totii in pace ea
fratii i sg ne dam maim pentru binele Tarii.
Multumesc din suflet pentru caldura cu care am foSt prima si
pentru cuvintele calde cu care am fost intan4inat.
30 Septembrie 1921.

- 211

www.dacoromanica.ro

IX
Cuvntri
i

Scrisori

privitoare la improprietrirea skenilor

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

cgtre ost* pe frontul arm atei a 11-a 1)

Fragment

fiilor de tArani, cari ati apArat cu bratul vostru pAmAntul unde

v'ati nAscut, unde ati crescut, vA, spun Eu Regele vostru, c pe lgnga
rAsplata cea mare a izbAnzii, care v5, asigurA fiecruia recunostinta
Voue,

neamului nostru intreg, ati astigat totdeodata, dreptul a st5pAni intr'o

rnAsur mai largA pArrantul pe care v'ati luptat.Vi se va da pmant.
Regele vostru, voi fi intaiul a da pilda ; vi se va da si o larg
participare la treburile Statului.

22 Martie 1917.

1) Cuvintarea e publicatil in intregirne la cap. V. pag. 104,

215

www.dacoromanica.ro

Ina lt ordin de zi
Ostafi,

De

Sf. Gheorghe sarbatorim hramul ostilor. Sub steagurile eu ehipul

Marelui Mucenic si aparator al eredintei s'a luptat pentru apararea Tarii
si rapunerea dusmanilor, n fruntea ostasilor vechei Moldove, $tefan-celMare si Sfant, 1 carui steag a fost gasit acum la Muntele Athos, ca si
cum el insusi, viteazul de pe vremuri, ar vrea sa% ne cheme spre biruinta.

S praznuim cu totii, cu iuim snierita, dar si cu hotarire nestramutata de-a invinge, zina in care sute de ani s'au facut de vrednicii
nostri inaintasi rugaciuni pentru ca vitejia dreapta s biruiasca.
Eu, ca unul care ma gasesc in Scaunul de domnie al Aceluia voi
fi cel d'intaiu care sa fac rugaciuni pentru izbavirea
In acelas timp, urmand pilda lui tefan-Voda, cel bland si milostiv,
intarese Inca, odatd. fagaduinta Mea de Rege, ca, precum dupg biruintele

Lui se intindea .praznic pentru viteji si ei erau ridicati in randul fruntasilor astfel, dura izbanda pe care o asteptam, se von realiza pentru

- 316 -

www.dacoromanica.ro

voi legiuita stapanire asupra ogoarelor castigate cu sangele vostru, si

prin y-cIt obstesc yeti lua o parte activA la alcatuirea unei Romanii noug
si mai marl, pe care o vom fi faptuit-o impreuna.

6 Mai 1917,

- 217 -

www.dacoromanica.ro

Scrisoare

catre Administratorul Domeniilor Coroanei

mprejurari vrajmase au impiedicat pand acum Parlamentul s deervarsiasca opera reformelor constitutionale.
Astazi, dad vitejii nostri ostasi, cari err atatea jertfe i atata sange
au aparat pmantul stramosesc, se intore la caminele lor, voesc ea pe
Domeniile Coroanei, ea si pe proprietatile Me le, ei sa se bucure fara
intarziere de foloasele pe earl le asigura principiile sanctionute de Mine
in Constitutie.
In acest scop, panh ce noui legi vor putea permite Impropriethirea
lor definitiva, doresc ea pe aceste Domenii ei O. fie deja sub forma de
obste si de arenda, pusi de indata in folosinta pamanturilor ce li se
vor cuveni.

In aducerea Ia indeplinire a acestei hotariri a Me le se va tine

seama in primal rand de luptatorii cari se intorc de gab drapel i de
farniliile acelora eari si-au istovit viata in serviciul Patriei,

21 6'

www.dacoromanica.ro

Veti binevoi, potrivit cu aceasta, sA alcAtuiti un proiect de organizare a obstiilor, astfel ca functionarea lor sg, poata Incepe imediat ce
situatia generalg, o va face cu putintA.

DLO, il 90 Martie 1915,

219

www.dacoromanica.ro

Proclamatie
Romani,

mprejurdrile ne dau din nou putinta si implinim ceia ce V'am fdgdduit i ceeace in sufletul Meu n'am incetat sd voiesc.
Reformele constitutionale care asigurd tuturor cetatenilor votul
obstesc i tdranilor proprietatea a 2 milioane de hectare din proprietatea
mare particulard, precum i mosiile Domeniului Coroanei, Statului
asezdmintekr de binefacere, guvernul Meu k va infdptui.
Pe temeiul lor vom asigura viata social i economicd cu mai multd
dreptate si mai mult spot pentru toti cei cad muncesc.
Guvernul Meu va lua fard intarziere mdsurile cuvenite pentruca
aceste reforme sd dobdndiascd fiMta.

In vechiul regat ca 0 in Basarabia voim ca cuvAntul dat s

se

indepliniased.

Romelni,

Mai mult de cat ori cand Tara are nevoie de unirea tuturor. Ori
ce atAtare la urd si la dezbinare e vdtamatoare si vinovatd,

- 220 -

www.dacoromanica.ro

N.umai prin concordie si prin ordine vom putea Indeplini inaltele

datorii obstesti.
MA indreptez cAtre voi cu dragoste si cu credirrp, sigur ca' la voi
gdsesc aceleasi sentimente de iubire si de incredere pentru Regele vostru,

care prin unirea noastra, va da scumpei noastre Romanii putere si

propsire.

To 4i, 24 Octombrio 1918.

221

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la congresul agronomilor

Multumesc din inimg pentru calda primire ce am ggsit in mijlocul

domniilor-voastre i mgrturisesc cg am urmat eu mare placere invitatiunii de a lua parte la sedinta de deschidere a congresului agronomilor.

Voi agronomii aveti o frumoasg menire, care din zi in zi devine

mai frumoasg in leggturg fiind cu roditoarea noastrg targ. Sunteti
chemati a fi cgiguzitorii acelora cari in cea mai mare parte stgpanesc
pgmntul, care din mana marilor proprietari a intrat azi in mg= micei
proprietdti tgrgnesti, care prin stiinta domniilor-voastre din scoalg sau
experient din trecut trebue s dea roade multe si frumoase. Aceste
roade insg nu vor fi cele asteptate si la ingltime, daeg aceastg stiint si
experient nu vor fi imperecheate cu o munch cinstitg.
Cu noua impgrtire a pgmantului va fi nevoe ca sg argtati micului
proprietar si sg-1 calguziti de modul cum trebue sg lucreze acest pgmant
bogat si binecuvantat de Dumnezeu, dornic de a primi samanta, si cum

222

www.dacoromanica.ro

din el sg, trag roade multe d frumoase, asa ea Statul intreg A se

fo1osiase5, de munca cinstit i onest5 a tuturor fiilor si iubiti.
Prin intregirea neamului i alipirea noilor tinuturi yeti putea vedea
si studia alte metode pentru agricultura din tinuturi cari au lucrat sub
altil culturA. In parte poate v veti folosi de experienta fcut in vechiul
regat si din toate acestea s6 scoateti aceea ce este mai bun si mai practic
pentru ca pmntul nostru s dea roadele cele mai frumoase, astfel ca
prin ele i munca noastrg cinstita, s avem putinta a ne asigura un loc
de frunte in areopagul tArilor civilizate.
Pentru a ajunge acolo, voi, agronomii, sunteti ehemati a fi conducAtorii acelor cari lucreazA pamntul, artndu-le mijloacele cele mai
bune. Frumoas vA este menirea si incredintat fiind c yeti fi la inAltimea
acestei meniri, v zic : Bine ati venit.

22'.4

www.dacoromanica.ro

Decembrie 1920.

X
Cuvntari

catre Camera i Senat

15

www.dacoromanica.ro

Scrisoare

cAtre Presedintele Senatului la instiintarea

despre inscrierea ea membru al acestui
Ina lt Corp Legiuitor
Domnule Pigedinte,
Am prima cu o vie satisfactiune scrisoarea D-voastra prin care m'ati

incunostiintat cit Senatul Roman, in seclinta de la 14 Martie curent

m'a inscris, conform art. 76 al Constitutiei, ca Mostenitor presumptiv
Al Coroanei, in lista membrilor acestui Ina lt Corp.
Imi fac o placutg datorie a ra'spunde la comunicarea D-voastrl ea
iau act cu vie multumire de hotgrirea luat'a de aceasta" Adunare, la ale
cAreia lucrAri voiu fi fericit de a lua parte.

In curand m voiu intoarce in Romania si ast-fel voiu avea ocaziunea de a v exprima personal, atat D-voastre, D-le Presedinte, cat

- 227

www.dacoromanica.ro

si tutulor D-lor senatori, colegii mei, recunostinta i bucuria de care

sunt coprins pentru acest act a carui amintire va fi pururea scumpa
inimii mele, si care totodat imi impune obligatiuni atat de marl. catre
Tara, catre Regele, scurnpul Meu Unchiu, si care Regina care mi-a
dat totdeauna dovezi de adevrata afectiune, i pe care nu voi inceta

de a o privi si a o iubi ca pe o mama.

In asteptarea zilei fericite de a ma gsi in mijlocul D-voastre,.
fiti bine convins, D-le Presedinte, ca toate actele mele vor fi insufletite

de cea mai adanca iubire catre Tara pe care ma voiu sili a o servi
din toate puterile mele, land calduza pilda marilor sai Domni din
trecut, inspirandu-ma de frumoasele amintiri ce au lsat, si avand
neincetat sub ochi nobilele exemple ale Regelui Carol I si ale Reginei
Elisaveta; astfel sper a corespunde increderei si asteptarilor poporului
Roman.

Hotrirea Senatului mi-a fost cu atat mai placuta ca a fost luata

in ziva aniversara a proclamarii Regatului, care a incoronat independenta Tarii, datoritil sangelui generos al acestei viteze armate, in
yandurile cdreia sunt mandru de a ma prenumara.
VA rog, D-le Presedinte, sa primiti pentru D-voastra i pentru
toti D-nii membri ai Senatului, odata cu calduroasele mele multumiri, si expresiunea sentimentelor mele de inalta stima.

Cannes. 27 Martin 1889.

228

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

la primirea In Senatul Romniei

Domnule Prefedinte,

Domnilor Senatori

Co legi,

Ad Anc miscat de cuvintele mggulitoare ale onor. nostru presedinte

si a caiduroasei Dv. primiri, stint fericit a veni astazi spre a lua Mc

in aceast InalL Adunare, cum prevede art. 76 din Constitutie.
Inteleg pe deplin insemnAtatea acestei dispozitiuni a legii noastre
f undamentale.

Itegimul monarhic reprezentativ,.negresit cea mai bunri, formil de

guvern, c`aci ea a poporului toate garantiilecere totusi de la Suveranul care voeste sa-1 aplice cu sinceritate o mare incercare si o cunostinta deg.varsitil a intocmirilor si oamenilor
Acesta este cuvntul pentru care Constitutia noastra' proclamand pe mostenitorul Ooroanei senator de drept la varsta de 18 ani,
voit ca viitorul Saveran sA se deprindA din vreme cu m'anuirea

__

www.dacoromanica.ro

treburilor Statului si a nu lucra i grai de cat dupa interesele nationale

simtitnintele romanesti.

Voi urrnari dar en: cea mai vie luare aminte lucrarile D-voastre,
si voiu cauta st. studiez in toate amrtnuntele sale mecanismul politic
al scumpei noastre Tari, unindu-MA din suflet cu frumoasa menire
data Senatului de 23 ani incoace.
Primirea pe care Capitala i poporul roman Mi-au facut-o la sosirea Mea, Imi este o dovad c Natiunea, multumita de rezultatele
pe cari monarhia constitutionala ereditara le-a dat Romaniei para
acum, voeste mentinerea i intarirea acestui regim pe viitor.
Prin urmare este datoria Men de a lucra fara preget spre acest
sfarsit, si fgaduesc Ca imbratisand cu caldura asezamintele pe care
Tara si le-a dat in deplina libertate, voiu incuviinta i voiu sprijini
numai ce este potrivit pe deplin cu simtimintele poporului.
Voiu contopi astfel existenta Tarii cu a Mea ; in mine yeti gsi

un coleg manclru de a conlucra la tot ce va da tarie

si.

stralucire

Patriei Noastre neatarnate.

Aceasta a fost pururea ;;;i. dorinta Regelui Nostru, iubitului Men
Tinchiu, pe ale darui glorioase urme ma voiu sili sa pasesc.
Inca odatd, D-le presedinte, D-lor senatori i colegi, v multu-

mesc pentru iubirea pe care Mi-ati aratat o din ziva inscrierii Mele
printre D-voastre ca Mostenitor prezumptiv al Coroanei i rog Pronia
Cereasca, care a ocrotit Romania in toate imprejurarile, sa ma asculte
ei

sa Ma sustie, asa in cat sa pot raspunde pe deplin asteptarilor

Regelui si ale iubitului sau popor.

SA traiasca Romania.

9 Mai 1999.

- 230

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

atre Camera Deputgilor

Domnule Prefedinte,

Domnilor Deputati,
Ascultand cu o vie multumire Adresa Camerei deputatilor, sunt
adanc miscat de sentimentele de dragoste i devotament ce-Mi ariltati
in numele reprezentantilor natiunii.

Marea si impuratoarea parte ce poporul intreg a luat la cruda

jale ce Ne-a cuprins la incetarea din via ta a prea iubitului Meu
tinchiu, a fost pentru Regina Elisabeta i pentru Familia Mea, cea
mai dulce i alinatoare mangaere.
Manifestrile ciilduroase de iubire ce am primit din toate unghiurile Prii, cu prilejul suirii Mele pe Tron, sunt o nouti dovad, scumpii
inimii Mele, cat de stranse sunt legaturile ce unesc Natiunea cu DinaStia.

Statornicia acestor legkuri sfinte a &it cea mai temeinica consacrare prin faptul suirii Mele pe Tron, prin drept de mostenire,

- 231

www.dacoromanica.ro

implinindu-se astfel dorinta generatiunilor de acum 48 ani, care in

principiul ereditatii in Casa Domnitoare au vazut o conditie de apetenie pentru trainicia Statului:
In toate imprejurarile, astfel in jurul Tronului se poate face
unirea in folosul intereselor obstesti. Manifestarea acestor simtiminte
din partea domniilor-voastre, in grelele imprejurari de astazi, Imi impune,

mai sacra' ca ori cAnd, datoria de a-Mi ineorda toate puterile pentru
binele acestui popor.

Domnule. Prepclinte,

Domnilor Deputati,
Cu deosebita satisfactie primesc asigurarea ca yeti da guvernului
un concurs sincer.
In unirea simtimintelor d-voastre, isvorite dintr'un patriotism cald
si luminat, gasesc cel mai puternic sprijin in aceste momente de mare
raspundere prin care trecem. Stiind reprezentantii Natiunii stransi imprejurul Tronului, am neclintita credint c, cu ajutorul atotputernicului, munca noastra va fi rodnic i -va asigura legitima propasire a
iubitei noastre Patna
Inca odata v multumesc din tot sufletul pentru calduroasele
urari ce aduceti Reginei, Mie si Familiei Mele.

5 Decembrie 1914.

- 232

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

cAtre Senat
Domnule Pmedinte,
Domnilor Senatori,

Sentimentele de inbire cu care Senatul inconjoarA Tronul, gAsesc

in inima Mea un adanc ra'sunet. Ele s'au manifestat intr'un mod atat
de caduros cu prilejul suirii Me le pe Tron si in dureroasele momente
cand Tani ti pierduse pe tnttiu1 Rege; care ca un pArinte a ealduzit
in lunga Sa domnie desvoltarea RomAniei. Pentru inimile noastre in-

tristate, semnele de dragoste ale unui intreg popor, Ne-au fost cea
mai mAngAetoare alinare, si atat Regina Elisabeta, cat i Noi nu le
vom putea uita niciodat.
Bucuria de a ma grisi astki in fata Domniilor-Voastre, Imi este
cu atAt mai mare cu cat Imi aduc aminte Calduroasa primire ce Senatal a filcut-o fiului Meu, Principelui Mostenitor, cand si-a luat locul

233 -

www.dacoromanica.ro

Sau in mijlocul acestui mare corp, locul ce Eu ocupasem timp de 25

ani, call. Mi-au lasat nesterse amintiri.

Domnule Pmedinte,
Domnilor Senatori,
Patruns de insemnatatea vremurilor grele prin care trecem, Senatul,
prin graiul Domniei-Voastre, Imi da fagaduinta ca, yeti da guvernului

tot luminatul Vostru concurs si ca, strAnsi imprejurul Tronului, toate

fortele Natiunii, se vor uni intr'un patriotism cald, spre a conlucra cu
o inima F,ii un gitind hi indeplinirea ursitei noastre. Marturisirea aceasta
o primesc cu cea mai adanca satisfactiune, caci, ca si Domniile-Voastresunt convins ea neclintita legatura intre Natiune si Dinastie este

pentru iubita noastra patrie cea mai puternica chezasie in grava situatie actuala.
Din inima va multumesc pentru bunele urari ce le aduceti Reginei,
Mie si Familiei Me le.

14 Decembrie 1914.

234

www.dacoromanica.ro

Cuv'antare

etre Senat
Domnule Prefedinte,

Domnilor Senatori,
vie multumire primesc expreqiunea sentimentelor ce Senatul
Imi aduce, aratandu-Mi din nou spiritul de inalt patriotism ce ii insuCu

fletete in imprejurarile acluale. In timpurile de grele incercari prin

care trecem, unirea tuturor inimilor i a tuturor puterilor de munch*
este cea mai sigura c1iez4ie c marile intere9e ale Romniei vor fi
aparate cu intelepciune i cu tarie. Unit intr'un gand cu poporul Meu,
salut cu bucurie i incredere hotarirea Senatului de a da guvernului
tot sprijinul, spre a duce la bun sMrsit marea noastra sarcina.

Domnule Prqedinte,
Domnilor Senatori,
Cu deosebire ma" bucur de asigurarea ce-Mi dati ca, yeti ingriji

- 235

www.dacoromanica.ro

cu toata dragostea de armata Noastra, spre a-i indestula toate nevoile.

Pe ea ne putem rezema cu incredere 'ea pe o puternica temelie, care
va fi totdeauna la Inaltimea chemarii sale.
Impreuna cu Regina va' multumesc din tot sufletul pentru bunele
urari ce Ne aduceti Noua si Fami liei Noastre.

12 Decembrie 1915.

230

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

de rhispuns la Adresa Camerei

Domnule Prefec1'in1e,

Domnilor Deputqi,
vie multumire prim ese expresiunea sentimentelor de dragoste
ce Adunarea Deputatilor Imi aduce ast5zi intr'un chip atAt de cAlduros.
Cu cat sunt mai grele timpurile prin care trece Patria, cu at'at
Cu

mai tare se string legAturile intre Mine si Poporul Meu in munca

comun' pentru apArarea marilor interese ale Tarii.
Spiritul de inalt patriotism cu care sunteti hotgriti sh" lucrati
impreung cu guvernul Meu, Imi este o chezAsie pretioas cAt de adanc
sunteti pgtrunsi de indatoririle sfinte ce va impune situatia actuala si
.de rgspunderea ce avem fata de trecutul i viitorul scumpei noastre
Romfinii.

237

www.dacoromanica.ro

Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputotti,

Asigurarea ce-Mi dati cg nu yeti refuza nimic din ce vi se va

.cere pentru inthrirea Ostirii este in deosebi plAcut inimii Me le, in
momentele in care mai mult de cat ori cAnd ea este sprijinul puternic,
la care toti cetatenii privesc cu mndrie si incredere.
Din tot sufletul va multumesc in numele Meu si al Reginei,
pen tru urArile ce-Mi aduceti Mie si Familiei Me le.

19 Decembrio 1915.

- 238

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

etre Senat.
Donnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,

de recunostin0 primesc expresiunea sentimentelor

de adanca' si curara: iubire de neam ce Senattul Mi-aduce in timpuri
de grele incereari ce impun iubitei noastre tad jertfe dureroase. Sangele vrsat de vitejii nostri 08taF;ti este legAtura cea mai sfantg si cea
mai tare care poate uni pe Suveran de poporul sAu iubit cu care nu
are decat un singur gAnd i un tel.
Aceastit nedestructibil kggtura Ni-este chezAsia cea mai sigurg
c cu ajutorul Celui Puternic isbanda finala va fi de partea noastrd,
Cu inima p1in

cki ne luptna pentru o cauei dreaptit, pentru infaptuirea unui dor

secular, ce prin tdria bratului nostru nu se poate s nu se indepliniascd.

239 -

www.dacoromanica.ro

Domnule Prqedinte,
Domnilor Senatori,

Ca sef suprem al iubitei Noastre ostiri primesc cu rnandrie prinosul de recunostintA ce Senatul inchinA fiilor rii, cari, cu o bArbAtie
demnA de strAmosii nostri, au tinut piept unor dusmani superiori ca
numAr si Ca mijloace tehnice.

DacA soarta pentru un moment ne-a fost vr5jmase, am ferma

convingere cA manA in manA cu ostasii aliatilor nostri, vom duce lupta
uriasA la isbandti, fAurincl, prin spadA, si sange, intregirea neamului
romanesc.

Solicitudinea ce insufleteste Senatul fat de trebuintele armatei,

MA intAreste si mai mult in aceastA credintI

Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,

Cuvintele de pioasa amintire ce inchinati memoriei prea iubitului

nostru copil, Ne-au miscat, atat pe Regina, cat i pe Mine, pana In
adancul inimii, si Ne sunt o pretioas dovada de dragostea reciprocA
ce uneste dinastia cu poporul Meu.
Din aceastA dragoste isvorAste viul interes ce port tArAnimei, care

asteaptA de mult sa ieie in viata Statului locul ce i se cuvine i pe

care 1-a meritat mai mult ca ori cand prin jertfele mari 'ce evenimentele actuale i-au impus.

De aceia primesc cu

vie satisfactiune

240 -

www.dacoromanica.ro

asigurarea ce Domniile

Voastre imi aduceti ca-Mi yeti da atat Mie cat i O-uvernului Meu
concuisul vostru patriotic pentru infaptuirea unor reforme dela care
astept un nou avant in desvoltarea noastra economica i politicg.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,

Multumindu-va din suflet pentru sentimentele ce aratati Reginei,

Mie i Familiei Me le, pun cu intreaga tar nadejdea Mea in patriotismul Dornniilor-Voastre si in vitejia ostasilor nostri.
Cu incredere in acesti doi factori puternici, vA, spun: inainte cu
Dumnezeu.

IS Decombrio rola.

241

www.dacoromanica.ro

16

Cuvantare

Catre Camera
Domnule Prefedinte,

Domnilor Deputali,

si in cele de restriste, reprezentantii natiunii au inconjurat in totdeauna 'Tronul cu sentimente de credinta si

cu un patriotism luminat.
In zilele

de fericire ca

Din cuvintele ciikluroase cu care Adunarea deputatilor salutg, hoMrirea Mea de a ridica armele pentru infgptuirea unitatii noastre
nationale, vad cu vie rnultumire ca apelul ce am fault catre tail a

gasit un isunet patriotic in inima poporului Meu.

Aceasta unitate de gand intre Rege si natiune strange si mai
mult leggurile ce exista intre ea si Dinastie, si inMreste si in Mine
credinta exprimata eu atata caidura de Domnia Voastra c lupta grea
intreprinsa pentru o cauzii sfantd va fi incununata de izbanda.

242

www.dacoromanica.ro

Cu neclintita incredere in victoria final, and trupele noastre

se lupta cu barbatie alaturi de vitejii lor frati de arme, $i strAns
uniti cu aliatii nostri, sunt ferm hotarit a duce lupta la un bun sfarsit
pentru care inalt cu Tara intreaga rugaciuni fierbinti catre Dumnezeu.
Domnule Prefedinte,

Domnilor Deputati,
Impreuna cu Domniile-Voastre ma inchin vitejilor caH au cazut
pe ampul de onoare; recunostinta Mea $i a Tarii slaveste amintirea

lor si pilda lor va fi pentru noi toti un indemn de a pune iubirea

de Tara $i de neam mai presus de oHce.
Domnule Prqedinte,
Domnilor Deputati,

Asigurarea ce-Mi drt Adunarea deputatilor ca, constienta de menirea pentru care a fost aleasa, ea imbratiseaza cu dragoste cauza
acelora cari in timpurile grele win caH trecem au facut jertfele cele
mai maxi, au umplut inima Mea de multumire. Realizarea reformelor
proiectate ce vor aduce populatiunii taranesti o imbunatatire pretioasa
in -bunul ei trai, va implini in acela$ timp una din dorintele Me le
cele mai scumpe.

Domnule Prqedinie,
Domnilor Deputqi,
Duioasa amintire ce reprezentantii Tarii aduc iubitului Nostra

- 243 --

www.dacoromanica.ro

o crudA soarta Ni 1-a rapit prea de vreme, gilseste in

inimile Noastre parintesti un ecou de recunostinta pentru dragostea
ce ei Ne dovedesc. Atilt din partea Mea cat si din a Reginei si a
copil pe care

Familiei Me le vA rnultumesc din suflet.

Cu incredere in patriotismul natiunii si in vitejia fiilor ei, strig:

TraiascA Romania!

Traiasca viteaza noastra ostire!

16 Decembrlo 1916.

- 2441

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

de rgspuns la adresa Camerei

Dontnule Prevdinle,
Doinnilor Depulati,
Ca totdeauna primesc cu o vie multumire expresiunea sentimentelor
de dragoste ce Adunarea Deputatilor manifesteaz g. cu euvinte atat de
elduroase fatA de Tron si Dinastie.
Sentimentele de recunostintg ce aduceti vitezei si wult incercatei
noastre ostiri Ma miscg adnc; ele stilpanese inima Mea ea mice inima
romneascg, azi mai milt ea .oricitind.
Aceiasi unanimitate de simtire ne leaga pe toti nip de fericitul

eveniment al unirii Basarabiei cu patria rnumg, unire pe care poporul

roman de dincolo si de dincoace de Prut a infgptuit-o ca o puternicg
chezgsie a propasirii lui.
Reformele constitutionale, inaptuite in spirit larg, vor rgspunde
la legitimile asteptgri ale celor cari in vremuri de primejdie s'au aratat

- 245

www.dacoromanica.ro

demni de toatit dragostea si de toatd increderea noastr5. Improprietilrirea t6ranilor si noul terneiu al drepturilor politice sunt dorite si
indreptAtite de ambele maluri ale Prutului,

Domnule Prefedinte,
Donmilor Deputati,

Starea de neutralitate care ne va ing5dui relatiuni de pace si de

prietenie cu toate State le, va permite Ca, cu hotthire si cu o munch'
incordat'a, supunA,ndu-ne la neinlaurabilele jertfe financiare, s5, incercAm

a vindeca grelele dureri si rAni ale prezentului si s asigurAm astfel

o noui desvoltare a scumpului nostru popor, care este expus s'a.' fie
inc greu incercat prin starea rea a campului.
Increzator in insusirile strilmosesti i puterea de viat a poporului Meu i fat5, de nesteamutata vointa ce-Mi argtati, stranga,nd
imprejurul Tronului toate energiile spre binele obstesc, am ferma sperant5, Ca cu ajutorul lui Dumnezeu vom izbuti in marea dar greaua
opet5 de refacere.

IncI odatit v multurnesc din inimA pentru sentimentele de dragoste ce-Mi acluceti Mie, Reginei i Familiei Me le; ne unim din tot
sufletul Nostru la urArile ce faceti pentru scumpa noastr Tara.

16 funk, 1918.

246

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

de rspuns la Adresa Senatului

Domnule Prepclinte,
Domnilor Senatori,

AT

multumesc din inim6 pentru mArturiile de respect si devotament

ce-Mi aduceti din partea Senatului.
Cu adanca" fericire saint impreun6 cu Domniile-Voastre realipirea
la trupul Romaniei a strvechiului pguant moldovenesc dintre Prut
V

Vii

e Nistru si v`ad Cu incredere in aceast unire un puternic izvor de

propgsi re nationaM.

Domnule Prefedinte,

Doranilor Senatori,

Starea de pace pe care sunteti chemati a o stabili, legAturile de

- 247

www.dacoromanica.ro

prietenie tare Romania i toate State le, ne vor ingadui el, Aim la
munca pentru vindecarea dureroaselor rni ale Tarii i prin reformele
constitutionale la realizarea unei noi i temeinice organizari sociale
economice, din care sa rasara puteri sporite pentru sanatoasa desvol-

tare a iubitului nostru popor. Cu o grabnica nevoe este resimtit

infgptuirea acestor reforme de cgtre viteaza i vrednica noastrg taranime, care le a0eapta largi i cu incredere in noi.
Domnule Prefedinte,

Domnilor Senatori,
Ma unesc din tot sufletul la marturisirea simtimintelor de dragoste

recuno0inta fata de scumpa noastra armata, precum 0 la omagiul

mirat adus acelora cad 0-au dat viata pentru Patrie. Sangele varsat
pe campurile de lupt re roadele lui binecuvantate, numele celor chuti
pentru Tara vor fi pururea pomenite cu sfintenie de urma0i nqtri.
Incaodata vt multumesc in numele Meu 0 al Reginei pentru
calduroasele urari ce faceti intregei Mete Familii i rog pe Atotputernicul s ocrotiasca i sa ajute scumpa noastra Romanie.

1.7 lunle 1918,

- ?48

www.dacoromanica.ro

Scrisoare

&Are Presedintele Consiliului de Ministri cu privire

..,

la lib'ertatea alegerilor

Cand, dupa zadarnice incercari pentru realizarea unei colaborari a

diferitelor partide, v'am insarcinat cu formarea unui Minister, dorinta

Mea de capetenie era de a da Tarii un guvern, care

E35,

garanteze

libertatea alegerilor.
Doresc acum sd revin asupra conditiunii fundamentale a fiintei

4 actualului Minister si sa exprim inca odata cu putere si fara sovaire

vointa Mea, bizuindu-Ma pe faptul ea acest cuvant al Meu nu va
ramane o vorba desarta si ca prin actiunea sa, guvernul Meu va face
totul pentru a confirma en vAntul dat.
.

In ceeace priveste chestiunile politice, am credinta in obiectivitatea

st i mpartialitatea, prin care 'Ana acuma armata noastra si conduc-.

torii ei s'au distins si indreptez catre D-voastra,, scumpul Meu Pree -

249

www.dacoromanica.ro

dinte de Consiliu, rugginintea urgentd ea orice ingerinte in cursul

unor alegeri libere sti fie inlgturate prin toate mijlbacele disponibile,
procedandu-se cu toat rigoarea in contra vinovatilor, orchui partid

sau grup politic ar apartine ei.

Pe deplin increzAtor in spiritul s'anatos politic si in adevratul
patriotism al tuturor partidelor, sunt adanc convins c ele vor aprecia
greutatea cuvntului ce am dat, exprimand dorinta ca cenzura si legea
de asediu sd nu fie aplicate cleat ea ultimul mijloc in cazuri extreme.

Castel Pe le. 28 Octombrie 1919.

250

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

de rgspuns la Adresa Senatului

Inab Prea Sfinte,
Domnule Pmedinte,
Domnilor Senatori,

Nostru cel dintaiu se indreapta cdtre Atotputernicul care

Ne-a invrednicit sa realizam idealul Nostru national in urma rasboiului
celui mai urias si rnai hotaritor pentru soarta neamului nostru si Ne-a
ajutat sa inlaptuim astfel intregirea Noastra nationala.
Dragostea si devotamentul ce manifestati pentru Tron si Dinastie
sunt cea mai frumoasa rasplata pentru jertfele i sfortarile ce am facut
pentru rmarirea Patriei noastre. Regina si cu Mine 1,Tb," multumim din
adancul inimii pentru cuvintek asa de calduroase cu care talmaciti
aceste sentimente de iubire.
CAM acum 5 ani am fagaduit fata de reprezentantii natiunii et
GAndul

- 201

www.dacoromanica.ro

Voiu fi <<bun romauy>, am inteles prin acest cuvant cg. (price s'ar intampla Regele i poporul formeaza un trup indivizibil. Stiam cari
erau nazuintele natiunii i tiam ca, era numai o cale pe care puteam
ajunge la infptuirea ursitei neamului romanesc. Prin jertfe nenumArate din partea tuturor s'a fAcut unirea tuturor Romani lor. Multe au
fost suferintele, grele au fost ineercarile, iar credinta poporului si
vitejia ostasului roman le-a biruit pe toate.
Cuvintele duioase cu caH intaiul Senat al Romaniei-Unite aminteste luptele eroice unde a reinviat vitejia stra'moseasdi, sunt o chezsie
sigur

a grijei ce o poartd peutru iubita Mea armatd, care nu are

numai menirea de a fi scutul tare in vremuri de primejdie, ci i aceia

de a fi o adevarat scoal de iubire de Neam, de credinta calre Tron
si a virtutilor morale. Interesul viu ce purtati celor morti pe campul
de luptd i nrmasilor Ion, ca i celor multi cari si-au jertfit sdnatatea
si viitorul ion pe altarul Patriei, nu este numai o fapta umanitara, dar
si o clatorie sfanta eatre copiii acestei Tari.
Suntem adane recunosctitori si marilor nostri aliati si camarazi
de arme, eari ne-au dat sprijinul ion intru realizarea aspiratiunilor
noastre nationale.
Cu toate saciificiiIe dureroase cc ne-a impus areopagul dela Paris

nutrim via dorinta de a mentine legaturile de strang prietenie cu

marii nostri aliati si suntem siguri ca ei von recunoaste mai tarziu si
vor pretui cum se cuvine rolul important ce-1 joacA Romania ea factor
al civilizatiei Occidentale in aceste pArti ale Europei.
Simtimantul de iubire de Neam, ce insufleteste pe maturul Corp
este eea mai buna garantie ca el va pune toata grija ca fratii nostri
caH au Minas sub stapanire strilina sA, nu fie stirbiti in desvoltarea
lor etnica si nationalk.
Sunt fericit constatand ci atentiunea Domniilor-Voastre este

252

www.dacoromanica.ro

indreptata, spre deslegarea problemelor constitutionale, agrare, admi-

nistrative si economice, menite de a da Tgrii aseMmktul trainic, care

sub aripele lui ocrotitoare sg, adune la o falai pe toti cetgtenii Romaniei intregite, fgrg, deosebire de clasg si origing, contribuind astfel
intr'o masurg, larga la unirea lor sufleteascit
Cu depling incredere in patriotismul primului Senat al.Romniei
Mari, sunt convins cg per temeiul marilor idei religioase, morale, culturale i monarhice, i pe ham, nationalg si larg democratie, de care
este hotgrit sg,' se cglAnziascg, propsirea Neamului Romanesc este in
viitor asiguratg.

VA multumesc iargsi pentru simtimintele Domniilor-Voastre de

dragoste i credintg. pentru Regina, pentru Mine si Familia Mea.

O Decembrie 1919,

- 2o3
www.dacoromanica.ro

Ouvntare

de rspuns la adresa Carnerei Deputatilor

Domnule Prefedinte,
Domnilor D eputati,
recunostintl &lire Atotputernicul i En mnitumese
tutulor acelora cari en gnclul, en euvAntul sau en fapta, si-au dat
sufletul si chiar viata lor pentru infptuirea Unirii Nationale. De
Cn

adane5,

asemenea multumese pentru sentimentele de eredintti ce Ne exprimti

azi reprezentantii vechiului Regat i ai tinuturilor odinioar5 despiirtite,
iar acuma Intrunite pc vecie In Statul RomAnese.

Prin foc si prin ploaie de gloante a trebuit s trecem in cursul

erancenulni rsboi, pornit din sentimentele cele mai curate ale unui
Ideal National, purtat de constiinta i vainta poporului; mult sknge
al eroilor, multe laerimi ale vgduvelor si copiilor an trebuit s cure,
ca sq ajungem la infgptuirea visulni nostru secular, dar rlIsplata jert-

- 254 -

www.dacoromanica.ro

i roadele sfortarilor noastre azi le putem culege cu constiinta

curata c Ne-am facut datoria pang la sfarsit.
Prieteni si Aliati puternici si mari Ne-au dat un sprijin nepretuit
felor

si au fost alaturea de noi in mareata opera ce eram chemati s o

implinim, ajutandu-Ne cu calda lor iubire, cu sfatul si intelepciunea
bor. Nu vom putea uita legaturile .stranse cu ei chiar &eh toate aspiratiunile noastre nu au fost realizate. Consiliul suprem dela Paris,
preocupat de necesitatea unei paci de mult dorita de lumea Intreaga,
a impus i Prii noastre s faca pentru pacea lumii sacrificii dureroase. Nu exista roman, dela Rege pana la ultimul cetatean, care sa
nu deplanga hotartrile marelui areopag mondial. Daca pentru momentul
de fatil am cedat fortei majore, nu este acuma vreniea s ingenuchem
energia Noastra inaintea restristei, ci indoind-o s aratm printr'o
atitudine demn i lucrand cu o continua staruinta de a vindeca ra-

nile Patriel, sa aratam lumii intregi ci Romania merita mai multa

consideratie din partea marilor ei aliati.
Sunt fericit de a vedea c din partea reprezentantilor natiunii,

multiplele si grelele probleme ee ni se infatiseaza intampina o deosebita atentiune. Alaturea de reforma agrara care cere grabnica ei solutie,
readucerea finantelor Statului la o stare satisfacatoare, refacerea si
consolidarea starii economice, v impun, afara de o munca incordatil
mult chibzninta si intelepcitme. Apoi sunteti chemati de a pune hazele unei reforme administrative menite de a da Tarii o epoch' de
liniste, i tutulor cetatenilor acestei Trui, oricarei close, lege sau natio-

nalitate ar apartine ei, chezasia de dreptate si de siguranta, fara care

oricare incercare de desvoltare pasnica ramane iluzorie.

Land drept baza spiritul unui democratism larg si bine inteles,

care sta pe taramul respectului ce fiecare cetatean datoreste autoritiltii
si legilor, salut cu vie multumire si cu adevarata satisfactie glija ce

253

www.dacoromanica.ro

pnrtatt populatiei muncitoresti. Regularea acestei chestii importante, fn

mod cat mai echitabil si in raport cu realitatea vremurilor, o consider
ca una din cele mai frumoase insPircinari ce aveti de indeplinit.
Am toata increderea in patriotismul acestei intai Adunari a Deputatilor din Romania tntregit1, ca Domniile-Voastre yeti pune toata
energia, tot sufletul de buni romani i toata intelepciunea DomniilorVoastre in cauza sfanta a refacerii Patriei noastre i pun toata speranta Mea in spiritul de abnegatie al tuturor ca sa uniasca puterile
lor in aceste momente atat de serioase, in care nici o energie n'ar tre-

bui sa raman neutilizata. Bine le Tarii cere ca toti s pung mana la

marea opera de recladire i consolidare a Romaniei noug pe baze santoase

i temeinice.

Inca odata va multumesc pentru sentimentele de dragoste ce Ne

aratati Reginei, Mie i Familiei Me le.

30 Decembrie 190

2o6

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

de rspuns la Adresa Senatului

Domnule Prefedinte,

Domnilor Senatori,

Multumesc cu recuno0inta Senatului Romdniei intregite pentru

mdrturisirea atat de cAlduroasd a sentimentelor sale de credintd, iubire
i devotament pe care Mi le aduce Mie, Reginei i Familiei Mele.
Aeeste sentimente pe care le Oiu unanime i adnc sdpate in inima
poporului Meu i imprtdvite de membrii Senatului, fdr deosebire de
culoare politick constituiese pentru Mine eel mai puternic imbold sa
pdvesc inainte pe calea ce Mi-am croit-o de a pune toat dragostea si
toate puterile Mele necontenit in serviciul Tgrii noastre.
Primesc cu adncd bucurie asigurarea ce-Mi aduceti c yeti pki
cu ravna' la indeplinirea grabnied a marilor reforme, pe care Tara. doritoare de statornicirea lin4tei i ordinei din lduntru, le aciteaptd de la

257

www.dacoromanica.ro

17

reprezentantii ei pentru chezasuirea munch spornice In toate directiile

ai din partea tuturor paturilor sociale.

Domnule Prqedinte,
Domnilor Senatori,

Evocnd faptele glorioase de arme prin care ostirea romana, expresia cea mai puternica a vointei nationak, a putut cu ajutorul Atotputernicului i sprijinul moral al barbatilor patrioti din toate colturile
Eomaniei, s realizeze idealul nostru national, Senatul ne aminteste datoria noastra a tuturor de a cldi inainte prin munca pacinic i incor'data pentru a pA'stra, desvolta i intri ceea ce cu sabia am cAstigat,
asezAnd Statul nostru mrit pe temelii puternice bazate pe institutiuni
.corespunzatoare eu nevoile nouii stari de lucruri.
Cu placere constat ca Senatul este patruns de necesitatea alcatuirii
vietii noastre de Stat pe baze sanatoase dictate de spiritul timpului.
Cu deo" sebire M bucur de hotarirea Domniilor-Voastre de a purcecle, fitra intarziere la lucrarile de improprietarire a taranimei de pe tot
intinsul Romniei intregite, pentru ca iubitii si credinciosii nostri sateni
sa-si cunoasca mai curand bucata de p4mAnt pe care-si vor interneia cu
Aragoste gospodaria kr. Desaviirsirea acestei opere alaturea cu regularea
Areapta i economiceste folositoare a chestiunii muncii, vor fi pentru

Aline cea mai duioasa implinire a unei dorinte adanc sadite in inima Mea.
Echilibrarea intre veniturile i cheltuelile Statului si stabilirea
unei politici financiare bazate pe realitate este intg.ia conditie pentru ea

programul atAt de vast al desvoltarii noastre in diferitele directii sa se

poata efectua in mod temeinic.

258

www.dacoromanica.ro

Inca odat v multumesc pentru bunele Domniilor-Voastre urAri,

Tug And pe Atotputernicul sa va insufletiascA pe toti fr deosebire cu
simtul unirii patriotice, la inatimea Inarilor i grelelor timpuri pe cari
le trim.

7 lulie 1920.

- 259 -

www.dacoromanica.ro

Cuvantare

de rAspuns la Adresa Camerei

Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,

UrArile calduroase si cuvintele de dragoste si devotament ce Ne

aduc astazi reprezentantii Natiunii Mie, Reginei i Familiei Me le, le

primesc cu atAt mai mare multumire cu cAt ele talmacesc un sentiment
unanim de credinta adAnc sapat in inimile credinciosilor fii ai scumpei
noastre Romnii intregite.

Cu vie bucurie constat ct a1eii poporului sunt constienti de importanta misiunii la care sunt chemati si de datoria ce le imcumbrt, ca
si de raspunderea ce au fata de popor de a pune toatit ravna, toata inteligenta i toata abnegatia kr in servicild binelui obstese, pentru a aseza
marea opera de recladire pe baze sanatoase, solide si intemeiate pe cerintele vremurilor noui.

260

www.dacoromanica.ro

Infptuirea maid a reformei agrare, pe care tara o asteaptA cat mai

neintarziat, ct i a legilor muncitoresti, vor da un imbold puternic

pentru refacerea economic i socialii a Romaniei intregite. ,
AlcAtuirea unui buget echilibrat, precum si unificarea bine chibzuitA a valutei noastre, vor contribui deasemenea la consolidarea situa-tiei noastre economice si financiare.

Domnule Prevdinte,
Domnilor Deputati,
PArinteasca grijA ce impreuna cu Mine purtati scumpei noastre
armate, scutul de aparare al linistei si ordinei prin care ne putem indruma spre o sAnatoaSA propAsire, va va indemna, sunt sigur, sii luati

grabnice mAsuri pentru inlesnirea traiului invalizilor si orfanilor de

rraboi.
Cu aceeas grija trebuie sA, ne gandim cu totii la .stabilirea unui
echilibru statornic intre diferitele clase sociale, prin care numai se poate
asigura adevarata ordine i o siniltoasa viata public5 intr'un Stat, precum

si la imbunAtAtirea tuturor ramurilor de adrninistratie printr'o reforrng

bine chibzuitA si intemeiata pe principiul dreptAtii, cinstei si meritului
individual. AceastA reformd va trebui sa se intindA pe tot cuprinsul Statului Roman intregit, tinandu-se seamA cu intelepciune de indreptatitele
nevoi locale in tinuturile ce s'au unit la sanul Patriei Mume.
Constiinta greutAtilor ce ne stau in cale i rAspunderea ce avem
fatd de marile jertfe ale poporului pentru pregatirea unui viitor vrednic
de unitatea intregului neam romanesc nadajduesc ea ne vor indrepta in
.,cele din urma la o patriotica si dezinteresata conlucrai e a tutulor con-

- 261

www.dacoromanica.ro

ducgtorilor acestei tgri, si in acest fel, prin bung intelegere i jertfelepentru interesul obstesc ale fruntasilor tgrii, vom da pilda cea mai bung
si mai luminoasd intregului popor, dela care asteptgm aceias dragoste
si ravng pentru sAngtoasa clAdire a Romaniei celei Mari.
Multumindu-vg Inca odatg pentru sentimentele ce Ne-ati aratat, vg
urez din toat inima spor bun la lucru.

31 lulie 1920.

262 -

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

de raspuns la Adresa Senatului

Domnule Vice-Prqedinte,
Domnilor Senatori,

Din

adancul sufletului Va multumesc pentru sentimentele de credinta, i devotament ce-Mi aduceti din partea Senatului. Cu deosebire
sunt recunoscator pentru modul calduros cu care Ne-ati exprimat partea,
ce Senatul Roman a luat la bucuria Familiei Me le cu prilejul logodirei celor dou vlastare ale Dinastiei Me le, nascute si crescute pe
binecuvantatul pamant al Romaniei. Casatoria apropiata a prea iubitului
Meu -fiu, Mostenitorul Tronului, asigura pentru viitor continuitatea
Dinastiei, care legandu-si soarta i aspiratiunile sale en soarta si
nazuintele Tarii constitue in viata Statului ideea statorniciei i stalpul
imprejurul c5ruia bdrbati patriotii se aduna in vremuri de incercare.
Adanc indurerat aduc omagiul Meu memoriei victimelor a caror
pierdere o plang impreuna cu domniile-voastre, in urma odiosului

263

www.dacoromanica.ro

atentat savarsit de niste minti ratacite. Sunt sigur ca reprezentantii

poporului roman, popor de ordine, care a fost totdeauna insufletit de
dragoste fata de Patrie si Tron, vor sti sa faca zid de aparare impotriva turburatorilor caH tintesc la sdruncinarea temeliilor de ordine
fax% care un Stat nu poate exista.

Domnule Fee-Prevdinte,
Domnilor Senatori,

Cu vie satisfactie constat ca Senatul este adnc patruns de greutatea sarcinilor ce timpurile actuale cer dela reprezentantii natiunii
si c sunteti insufletiti de vointa nestr5mutata de a conlucra din toate
puterile la marea opera de refacere, a carei implinire, numai, poate
asigura Romaniei locul la care are drept dupa jertfele indurate si rolul
ce a jucat in marea lupta pentru dreptate si intregire.
A stazi prin confirmarea de catre Marile Puteri a drepturilor
noastre istorice asupra Basarabiei, unita cu noi prin vointa poporului
basarabean, hotarele noastre sunt pentru veci stabilite; ne putem deci
.consacra toata munca noastra operelor pacinice.
Multe si grele probleme stau inaintea domniilor-voastre si cer o
deslegare chibzuitti i trainica.
Nu ma indoese ca pentru rezolvirea definitiva a refonnei agrare,
asteptata cu nerabdare de populatiunea taraneasca in tot cuplinsul
Romaniei intregite, yeti pune toata inima i toata experienta Voastra
in serviciul Tarii, spre a-i da o solutie bazata pe principiile de
dreptate si echitate.
Cu mi mai puting solicitudine yeti examina si discuta chestiunile

- 264

www.dacoromanica.ro

tot asa de importante a organizrii muncii, stabilind baze trainice

eari, asigurand progresul social, vor forma conditia de cApetenie pentru
viitorul nostru, ca un Stat mare si asezat pe temeiuri sociale sAnatoase.

Straus legate cu aceste .probleme ca si cu reforma electorahl

trebue s pAsiascA, desvoltarea invAtAmAntului, pentru ca pe de o parte
numArul nestiutorilor de carte sA se imputineze cat mai mult, iar pe
de alta parte prin inmultirea scoalelor speciale timerimea sa se poat5,
pregilti pentru noun viat5, economich' a Romniei, pe calea unei agriculturi perfectionate si a imbeitislrii meseriilor si industriei nationale.
Numai asa reforma agrar5, impreund cu organizarea muncii, isi vor
indeplini intreaga lor menire pentru bogAtia Trii si intArirea Statului.
Dar mai presus de toate, mIsuri pentru inlesnirea si intensificarea
transporturilor, pentru regularea finantelor si stabilirea unui buget
echilibrat, trebue s fie obiectul preocuparilor domniilor-voastre impreun'd
cu Guvernul Meu. CAci orice inarziere in imbunattirea transporturilor

si a finantelor Tdrii poate aduce cele mai grave zdruncinrtri in viata

economici a Statului si a tuturor ceatenilor.

Domnule Vice-Prefedinte,
Domnilor Senatori,

Marea opera' de refacere si de consolidare nu se va putea realiza

in folosul Tarii, dacit strduintile noastre nu vor fi animate de un spirit
nou si de dragostea de mund care impinge pe toti fiii acestei Tad si
punA toate silintele, toata experienta, toed stiinta si mai presus de toate
intreaga lor iubire de neam si de Tara, in serviciul binelui obstesc. A
trecut timpul vorbelor si a sunat ceasul sa, se traduc vorbele in fapte;

265

www.dacoromanica.ro

poporul care nadajdueste dela reprezentantii sai o opera de insanatosire

si consolidare sociala, pe baza ideii dreptatii pentru toti, are dreptul s
ceara dela toate clasele si dela toate fortele ca s munciasca numai
pentru scopul unic de a reface, de a Malta la o stare eat de infloritoareiubita noastra Patrie si in aceasta munca nici o energie nu este de prisos.
Cu mare multumire vaz c Senatul este patruns de aceste idei.

Sunt 5 ani de cand am spus intr'un ceas solemn eh voiu fi bun

Roman si voiu fi pana la sMrsitul Meti; caci in inima Mea nu este un
alt sentiment mai tare decAt iubirea de Tara, de aceea am dreptul sA
va spun azi si D-voastre si tuturor fiilor acestei ftri, puneti la o parte
certele, sfaroiti cu desbinarile, fiti buni Romani !

Inca odata V. multumese pentru bunele urari ce Ne aduceti Re

ginei, Mie si Familiei Mele, si v doresc tuturor spor bun la munca
pentru indreptarea i inaltarea scumpei noastre Romanii.

23 Decembrie 1920.

266

www.dacoromanica.ro

Cuvntare

de rspuns la adresa Camerei

Domnule Vice-Prqedinte,
Domnilor Deputafi ,

Primesc cu deosebitt bucurie mrturiile de neclintitt credintt pe

care Mi le aduceti din partea Aduntrii Deputatilor si impreunt cu
Regina va multumesc pentru urtrile asa de fierbinti ce faceti cu
prilejul logodnelor Principelui Mostenitor si a Principesei Elisabeta
si pentru modul calduros cu care Representantii Natiunii, Ne arata
cit otdeauna si in aceasta imprejurare cat de puternice sunt legaturile
ce exist5 intre Tart i Dinastie.
Domnule Vice- Prevdinte,

Domnilor Deputati,

Iau act cu vie satisfactie cit sunteti pttrunsi de marea raspun-

- 267

www.dacoromanica.ro

dere ce avem cu totii fata, de misiunea istorica a generatiei noastre

de a realiza marile reforme anuntate dela chemarea primei Constituante si reinoite tat pe frontul de lupta pentru unitatea neam ului
cat si dupa incheerea pacii.
In deosebi reforma agrara, pentru care guvernul Meu face toate

sfortarile, se cuvine a fi infaptUit at mai curand pentru ca noua

viata economica a Tarii sa nu fie prea indelung stanjinit prin starea
de inc'ertitudine a regimului proprietatii rurale. Tara asteapta apoi de
la satenii improprietariti o munca spornica pe ogoa",rele lor din care
sit isvorasca. pe langa inflorirea gospod5riilor cdrnesti i buna stare
a intregei economii nationale. Nadajduesc c. dragostea de pamant asa
de vie, a sateanului roman va inlatura privelistea atat de trist si
daunatoare a paraginei, in care a ramas mare parte din pamantul. de
hrana al Tarn, fie din cauza neingrijirii, fie din imprejurari climaterice neprielnice. Am ferma convingere c Alesii Tarii vor pune
toata priceperea Mr in rezolvirea acestei chestii atat de arzatoare
pentru a da o solutie, care, pe langa satisfacerea dorintelor populatiei
taranesti, sa pziasca si interesele superioare economice ale Tarii.

Domnule Vice-Prqedinte,
Domnilor Deputaii,
Una din grijile noastre de capetenie este curmarea crizei transporL
turilor, care impiedicand intensificarea productiei, are o inraurire nenorocita asupra intregei vieti economice a Tarii. Pentru insanatosirea

acestei stari bolnavicioase vom avea trebuinta de incordarea tuturor

iortelor noastre proprii, fara insa a indeparta cu totul ajutorul de

- 268

www.dacoromanica.ro

afarg, de care avem nevoe, intruat nu este in contrazicere cu interesele vitale i superioare nationale. Faptul a Domniile Voastre
considerati inlAturarea acestei crize ca prima datorie, Imi este o chezAsie
c yeti reusi in sfortarile de care sunteti insufletiti.
Reforma finantelor noastre publice ca si alcatuirea unui buget
echilibrat, de asemeni nu mai pot suferi intArziere fAra a ne expune

la urmarile cele mai grave. Pentru a putea face fata marilor sarcini
ce ne apasA ni se impune tuturora de a ne sili la cele mai simtitoare
economii in cheltuelile publice si private, si de a ne supune la toate
sacrificiile cerute de timpurile grele in care ne zbatern. Precum in
toiul luptei floarea acestei Tani nu a crutat nici sanatatea, nici viata,
spre infgptuirea unirii nationale, tot asa are Tara dreptul de a cere
dela cei cu dare de mAnd sa-si jertfiasca din averea lor pe altarul
patriei, ajutand fiecare dupa mijloacele sale la refacerea si intrirea
Romaniei intregite.

Domnule Vice-Prefedinte,

Domnilor Deputati,

Una din problemele cele mai grele de ordin social se studiaza

in toate tgrile i rezolvirea ei intr'un mod larg, drept i trainic, este
o chestie vitala pentru fiecare Stat cu industrie. Romania care prin
inbogatirea naturala a solului su este chemata a da o desvoltare mult
mai intensa industriei sale, nu poate ramane indr5t in ceeace priveste
organizarea muncii.

Cu placere vAd ca Reprezentantii Natiunii aunt hothiti a da

grabnica rezolvire acestei probleme. Evolutia industriala a facut ca

269

www.dacoromanica.ro

muncitorul sh fie constient de valoarea sa ea un factor esential in

viata economica a Statului.
In solutiunea problemei muncii, care cuprinde o multime de
chestiuni sociale i economice va trebui sit tinem socoteala de acest
fapt si nu Ma indoesc cit yeti fi calauziti de principiul ca starea

infloritoare a industriei este in raport direct cu starea cat mai multumitoare a lucratorului. Aceasta este cheia pentru rezolvirea problemei
mu ncii.

Unirea teritoriala a tuturor tinuturilor romanesti vit impune datoria

de a lua mgsuri pentru unificarea legislativa si administrativa in tot
cuprinSul Statului roman. Este o opera grea si care, pentru a fi trainica
nu ingAdue pripeala, ci, dimpotriva, cere multa cumpatare i mund,
incordata pentru un studiu cat mai amAnuntit al vietii ce diferitele

parti alipite au dus-o pand acum. Sunteti chemati dar a face o operA
statornick si sanatoas, care sa garanteze, sub, scutul legilor, 'fiedrui
cetatean deplina libertate.
Cu deosebita placere primesc asigurarea ca nu yeti inceta a purta
dragoste i grije scumpei noastre armate. Aceasta raspunde unui sentiment obstesc de incredere in aceasta puternica pavaza de aparare 6

garantie statornica a ordinei, de care intreaga Natiune are nevoe in

silintele ei pentru desvoltarea pasnica si productiva i pentru buna
stare generala, pe care o dorirn cu totii.

Domnule Vice-Prqedinte,
Domnilor Deputati,

Fiind acum stilpani pe veci asupra tuturor hotarelor noastre, ne

270 -

www.dacoromanica.ro

putem concentra toate energiile noastre asupra covarsitoarei opere de

refacere i consolidare, de a cArei necesitate sunteti convinsi DomniileVoastre, impreung cu toti Romnii insufletiti de iubirea tarii.
Soarta a rezervat generatiei noastre nu numai de a vedea pe toti
Romnii intruniti in acelas Stat, ci si de a aseza Romnia intregit
pe temelii solide si statornice.
RAspunderea ce apas5. pe umerii Domniilor-Voastre este grea, dar

telul la care tindem este asa de frumos, asa de inalt, inch nu se

poate ea inimile tuturor patriotilor sA nu bat in aceeas ma'sur5,
insufletiti, cu totii la o lalt, de acelas dor de a pune mAna la ckidirea
edificiului trainic ce suntem chemati i datori a ingta.
Generatiile viitoare ne vor judeca, dup faptele noastre. Dea Domnul
s ne poata bine cuvnta pe noi toti fiii generatiei de azi, uniti in

suflete, uniti in vointi, uniti in munca pacinie, asa cum au fost uniti
in vitejie pe campul de lupta,.
Multumindu-vA Inca odata pentru bunele urAri ce ne aduceti, rog
pe Atotputernicul, sil binecuvinteze si sa sporiasc lucarile Domniilor
Voastre pentru binele si intarirea scumpei noastre Tari.

31 Decembrie 19`Xl.

271 -

www.dacoromanica.ro

XI
Scrisori de danii

1$

www.dacoromanica.ro

ScrisOare

ogre Presedintele Consiliului de Ministri

Poporul roman a facut Regelui Carol I o inmormantare vred-nic'a de marele si mult iubitul sau Suveran.
Miscat pana in adancul suflefului Meu de aceast6 impunatoare
mArturisire a sentimentelor Trii, v rog ca in nurnele indurefatei
Regine Elisabeta si al Meu sa aratati tuturor at de viu suntem
miscati i recunoscatori pentru aceast dragos te, care singur a putut
intru catva, alina mahnirea Noastrii.
Urmand pilda ce Mi- a lasat Fericitul intru vecinica amintire,
si dorind i Eu srt aduc un prinos de veneratiune memoriei Sale,

aruesc un fond de un milion lei pentru infiintarea la Iasi a unui

-orfelinat de fete, 'care va purta numele neuitatului Meu Unchiu. De
asemenea mai da'ruese dou sute mii de Tei in folosul fondului
armatei.

g Octonivrie 1914.

275

www.dacoromanica.ro

Scrisoare

caitre Presedintele Consiliului de Ministri

n aceste vremuri deosebit de grele, gandul Meu se tndreapt i cAtre

acei cari suMr de marea scumpire a traiului, fdra' a putea fi indestultor
inlesniti de budgetul Statului, astAzi im.ea impovrat.
In dorinta de a contribui la alinarea acestor suferinte, la care sunt
sigur a nimeni dintre cei avuti nu va ramnea nepgsgtor, am hotArit
a dArui suma de lei 1.250.000, spre a se impArti celor mai crud loviti
ai mai ales populatiunei oraelor Prii cea mai greu atins prin scum-

petea mereu cresanda a chiriilor 0 a celor mai neapgrate lucruri trebuincioase traiului i care cred ctt merita ajutorarea noastr pe o scarl
mai intinsl.
V'av fi foarte recunoscgtor, scumpul Meu Preedinte al Consiliului,.

sa-Mi dati pgrerea Domniei-Voastre asupra modului ce vi se pare mai

nimerit pentru ca acest ajutor s upreze inteadevr soarta celor obidii
0 mai vrednici de compAtimirea noastrg.

- 276

www.dacoromanica.ro

Regina i Copiii No Ori vor simti o mare multumire sufleteasca de

a se asocia i Ei la aceast
impartirea ajutoarelor.

faptl de ajutorare reciproca, luand parte la

7 Aprilie 1916.

211

www.dacoromanica.ro

Scrisoare

cAtre Presedintele Consiliului de Ministri

Numeroasele felicitri ce am primit eu prilejul cAsAtoriei scumpef
Noastre fiice Elisabeta cu Principe le George, Mostenitorul Tronului
Greciei si a iubitului Nostru fin Principe le Carol, Mostenitorul Tronului Romnici, cu Principesa Elena a Greciei, Ne-au umplut sufletul
de adne bucurie.
Aceste marturisiri de dragoste si devotament sunt cea mai scumpai

si vgdita dovadd cat de puternice au devenit legaturile intre iubitul

Meu popor si vlAstarele Familiei Regale nAseute pe pa'mAntul romfinesc si crescute cu dragoste vie de tarit si de popor.
Regina, impreuna cu Mine, insufletiti de cea mai ca1d5, recu-

nostint6 pentru partea ce ia intreaga tarit la bucuria Noastra', vt

rugilm sA. fiti interpretul viilor Noastre multumiri fata de toti cettenii dela mic pAnA la mare.
Tar ea semn al dragostei si gratitudinii Noastre, am hothit s
ditruim sumo. de 300 mii lei, spre a se imphirti prin mijlocirea comi-

278

www.dacoromanica.ro

tetului Fondul Reginei,, in 100 zestre de ate 3000 lei fetelor celor
morti sub arme in rhboiul nostru national, sau fetelor invalizilor de
rgzboi, din intreaga tard, caH s'au casnorit in cursul anului 1921, cu
preferintA in luna Februarie, i caH vor dovedi ca aunt lipsite de
mijloace i au bune purtri.

Primeste, te rog, cu aceast fericita itnprejurare, incredintarea

stimei i afectiunii ce-ti pAstrez.

26 Yobruarie 1021..

- 279

www.dacoromanica.ro

Scrisoare

chtre Presedintele Academiei Romdne

Dommule Prqedinte,
ritreaga tar srbatoreste anul _acesta implinirea a o sutA ani dela
moartea lui Tudor Vladinairescu, care s'a ridicat in fruntea pandurilor Olteni pentru aprarea poporului greu apAsat de o vitregl
ocarmuire secularg.
Misearea lui Tudor a fost o izbucnire a setei de dreptate a
poporului roman. Aceasta trezke a puterii de viata ascung in sufletul
obidit al Romanului s'a indeplinit in chip elementar i filed inrauriri
8traine. Paharul suferintii se umpluse si Tudor a fost omul, care a
scos strigittul

de alarmk pornini la fapta mantuitoare. Cu Tudor

incepe o epoc noug a redesteptarii nationale, epoca <<Romanismului.

In era cea nou, insufletia de riAzuintele lui Tudor si ale poporului romanesc, s'a indeplinit renasterea culturii romanesti si a econotniei nationale, unirea calor doul Principate, intemeierea Dinast iei,

280

www.dacoromanica.ro

rilzboiul de independenta si, in sfarsit, razboiul pentru unirea intregu lui

neam romanesc. Dreptatea satenilor, cari si-au flcut dovada vredni eiei,
atat prin munch' rabdatoare, cat si prin vitejie neinfranta, s'a consfint it
in legile de improprietarire i votul obstesc.

Putem dar privi cu incredere in viitor, fiind siguri c munca si

cultura romaneascil vor lua Ian nou i puternic avant si c samanta plait

de Tudor a prins bine si va da roade si mai imbelsugate.

Ca un semn de cinstire si din parte-Mi a acestui erou national,
care si-a dat viata pentru neamul s'au, ddruiesc Academiei Romane
suma de zece mii lei spre a servi ea premiu pentru cea mai bung lucrare
asupra vietii i faptelor lui Tud3r, precum i asupra strii culturale si
sociale din timpul. sau.
Primiti, v rog, Domnule Presedinte, incredintarea dragostei Mele.

Bucureati, 10 Mai 1921

281

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

I. Cuvfintare la Juriinafintul ea liege:

Pag.

Cuvrintare la Juriimiintul ea Rege

II. Cuvfintri la Academie, Universit4

Institutul Geogratle al

Ronniniei:
Cuvrintare la Academia Romrinri
Cuvrintare la Academia Romrinri
Cuvrintare la Academia Romanri
Ouvrintare eritre Delegatiunea Aeacicmiei Romrine
Cuvrintare la Academia Romrinri

Cuvrintare Ia punerea pietrii de temelie a palatului Universitritii din Iasi

Cuvrintare la inangurarea Universitritii romrinesti din Cluj

12
17

21
.

Cuvrintare la masa ceremonialri datrt en prilejul inaugurririi Universitritii din Cluj

Cuvrintare la.Cercul studentese Petru Maior. din Cluj
Cuvrintare la inaugurarea Universitittii din Cerniiuti
Cuvrintare la masa ceremonialii dela Palatul Metropolitan din Cernituti . . .
Cuvrintare la solemnitatea desvelirii portretului M. S. Regelui in palatul Universitritii din Cernauti
Cuvrintare la sedinta Comersului studentese in Cernriuti
Cuvrintare la Societatea Geograficri Romrinri

283

www.dacoromanica.ro

23
25
27
32
34
36
39
41

43
45

H. Cavntiiri la investituri biscrIcet

rim Mantuirii":

t Hrisqvul pentra

Cuvantare la investitura Episcopilor Antim de Rfinanic i Teofil de Arges .

pag.
.

49

Cuvntare la investitura Mitropolitului I'rimat Dr. Miron Cristea i intiizirea

Mitropolitului Vladimir de Repta al Bucovinei i 'Ignatin Papp Episcop
al Aradului
Hrismul pentru Biserica Mfintuirii
. . .
Cuvfintare la Investitura Mitropolitulul Nicolae al Ardealulai . . . .

53

57
60

Ouvfintare Ia investitura Arhiepiscopului Gurie al Basarabiei i a Episcopilor Iosif

al Caransebasului si Roman al Oradiei Mari

Cuviintare la investiture Episcopilor Vartolomeiu al Rfimnicului i Noului Severin i Visarion al Argesului
Cuvfintare la investiture Episcopului Nicolae al Clujului

62

66
69

IV. Cuyantari si Serisorl comemorative i oeazionale:

Cuvantare la deschiderca expozitiei cooperatorilor din Bucuresti
Cuvfintare crare M. S. Regele Carol la inaintarea in gradul de Sublocotenent a
A. S. R. Principelui Carol
Cuvfintare la desvelirea staluii lui Barba Stirbei-Voevod
Cuvfintare care Principe le Mostenitor
ricrisoare clare Presedintele Consiliului de Ministri la un veac dela nasterea mi
C. A. Rosetti
Cuvfintare la primirea medaliei militare franceze din Diana Maresalului Joffre .

75
77

79

89
85

86

Cuviin tare la solemnitatea ad uccrii capului lui Mihai-Viteazul la Mfiniistirea Deal ului 87

Cuvntare la masa datii in onoarea Generalului Badoglio

V.

90

Cuvantilri, Proelamatii i online de Li in eursul rilsholului

pentru intregirea neamului:
Proclamatie la deelararea rulaboiului pentru intregirea Neamului

95

Ina It ordin de zi care armatii

Ina It nrdin de zi ditre armatii
Cuvntare catre armata II-a

98
102

Cuvantare ciitre absolventii t$coalelor de artilerie

fluvntare crare absolventii scoalelor militare

104
106

100

284

www.dacoromanica.ro

Pag.

Cuvantare &titre trupe pe frontul armatei II-a

108
Cuvfintare la depunerea juramantului primului contingent al soldatilor ardeleni
oi

bueovineni

109

Cuvantare care ardeleni i bucovineni la masa din ziva depunerii juramantului

lor ca soldati
111
Ordin de zi &are ostasii de pe frontul roman
112
114
Proclamatie catre poporul romAnese
Proclamatie &titre Armata la mobilizarea din 27 Octombrie 1918
117
Proclamatie la mobilizarea Armatei Rom tine
Cuvfintare la intrarea triumfala in Capita la RomAniei Mari

119
121

Cuvintare la masa solemn a. din zina intrarii triumfale in Bucuresti

121
CuvAntare la masa oferita de Ministrul plenipotentiar trances de Saint-Aulaire . 127
129
CuvAntare pentru Generalul Berthelot
131
Cuvantare dare Armata din Oradea-Mare
132Cuvantare dare Armata in Sibiu

VI.

CuTntiirl efitre ostag i ofIteri:

Ina lt Ordin de zi
CuvAntare la juramantul recrutilor
Malt Ordin de zi
Ordin de zi
Cuvfintare la depunerea juramantului elevilor coalelor militere
Cuvantare la depunerea juramintului elevilor recruti

137
138
140

CuvAntare la vizita regimentului VAnatorilor-de-munte

148

Ordin de zi

150

Cuvfintare la Implirtirea c,Semnului. Invalizilor) de razboin

Cuvantare la primi-rea buzduganului
Cuvantare care absolventii txoalelor pregatitoare de ofiteri
Cuvfintare Satre recrutii din Basarabia si Bucovina
Cuvantare la masa traditionalA." a cavalerilor ordinului cMihai Viteazub

151

141

143
146

153-

154
.

157
159

160
Malt ordin de zi
161
coalei
de
eavalerie
din
Sibiu
Cuvantare la masa en ofiterii
16
ordinului
,Mihai
Viteazub
Cuvantare la masa anualit a cavalerilor
Cuvantare la inaintarea elevilor scoalelor militare de infanterie i administratie
164
in gradul de sublocotenenti

285

www.dacoromanica.ro

IrII.

Cuvaintiiri

t;41

Scrisori despre unirea tiirllor surori cu

Patria-Mumii:

Fag.

Scrisoare critre Presedintele Sfatului.Tririi din Basarabia . . . .

Cuvtintare in cinstea representantilor Basarabiei veniti la Iasi
Scrisoare (Titre d. Eancu Flondor Presedintele Congresului General al Bucovinei
Scrisoare care d-I lancu Plondor
Scrisoare crUre d-I Prof. Dr. lancu Nistor
CuvAntare cu ocazia Inminrei Suveranului a actului de nnire dela Alba-Iulia
Cuvtuitare la masa din ziva inmfinririi actului de unire dela Alba-Iulia . . .
R.

TM.

IX.

169
1,70

171
1,73

174

175
177

CuvAntilri in eifflitorille prin Srdeal, Bucovina si Basarabia:

Cuviintare clitre Presedintele Consiliului Dirigent
Cuvntare la Oradea Mare
Cuvtintare critre Prefectul judetului Bistrita-Niisriud
CuvAntare critre Prefectul judetului Cojoena
Cuvtintare Mitre Prefectul judetului Turda-Aries
Cuvtintare la Abrud
Cuviintare In Alba-Inlia
Cuvilntarea dela Blaj
Cuviintare la Sibiu
-Cuvtintars la MtimAstirea Putua
Ciiviintare la masa ceremonialii in Palatul Metropolitan din Cernuti
Cuviintare critre Basarabeni la Casa de Culturii din Chisiniiu

18'

Cuvntaie care der in Sala Eparhialri a ChisinlinIui

204

Cuvtintare la masa ceremonialti din Chisinriu

Cuviintare cittre corpul ofiteresc dip Chisinitu
Ctiviintare in Sighetul Mararnurestilui

206.

184
185
186
187

183
189
190
191

193

197

200

209
211

Cuvintilri ;41 Scrisori privitoare la intproprietiirirea sintruilort

Cuvintare &titre ostasi pe frontul armatei [I
Inalt ordin de zi
Scrisoare ciltre Administratorul Donieniilor Coroanei
Proclamatie
Cuviintare la congresul agronomilor

286

www.dacoromanica.ro

215

216
218
220
222

X.

Cuvintari eatre Camera

tienat :

Pag.

Scrisoare catre Pre,sedintele Senatului la instiintarea despre inscrierea ca membru

al acestui Inalt Corp Legiuitor

Cuvantare la primirea in Senatul Romaniei
Cuvantare catre Camera Deputatilor
Cuvantare catre Senat
Cuvantare dare Sen at
Cuvantare de raspuns la A dresa Camerei
Cuvantare catre Senat
Cuvfintare catre Cameri
Cuvantare de rrispuns Ia adresa Camerei .
Cuvantare de riispuns la Adresa Senatului

227

229
231

233

235
237
239
242

245

247

Scrisoare dare Presedin tele Consiliului de Ministri cu.privire la libertatea alegerilor.

Cuvantare de raspuns la Adresa Scnatului
Cuvantare de rrtspuns la Adresa Camerei Deputatilor .
f
Cuvantare de raspuns la Adresa Senatului
Cuviintare de raspuns la Adresa Camerei
Cuv an tare de rrtspuns la Adresa Senatului
Cuvantare de raspuns la Adresa Cam erei
!

XI.

249
251

254
257
260

26'
267

Serisori de danii:
Scrisoare care Presedintele Consiliului de Ministri
Scrisoare catre Presedintele Consiliului de Ministri
Scrisoare catre Presedintele Consiliului de Ministri
Scrisoare care Presedintele Acadcmlei Ilomane

287

www.dacoromanica.ro

275

276

278
280

S'a tiparit aceast cartea doua

publicafie a .Fundatiei Culturale
Principe le Carol>,

in atelierele

tipografiei ION C. VACARESCU

Str. Umbrei No. 4, I3ucuresti,

in

luna lanuarie, anul una mie noud

sute cloud zeci si doi.

www.dacoromanica.ro

lift

"tr

/
1.1

e-

PRETUL 35 LEI
t
11

;
r

J
,..
www.dacoromanica.ro
.

'