Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Comunicarea Vestilor Proaste (1) - Doc
Comunicarea Vestilor Proaste (1) - Doc
acest lucru ii face rau, intrucat el isi suporta mult mai greu propria sa anxietate decat
senzatiile de alarma biologica pe care boala le imprima fizic, corporal ,organismului sau .
De aceea , cel care are sarcina sa ii comunice o veste neplacuta , va trebui sa aiba o
atitudine calma, constanta, care sa comunice subtil pacientului ca poate sa isi controleze
anxietatea.El se afla,conform metaforei noastre de mai sus, in situatia de a refuza sa se
urce pe scaun ca sa vada mai bine intrucat are rau de inaltime , cu alte cuvinte, anxietatea
este atat de mare incat se teme sa nu piarda controlul.
Fiind o persoana cu nevoie de a fi autoritara, coronarianul trebuie informat fara ca cel care
comunica sa intre in competitie pentru autoritate cu el, intrucat coronarianul va manifesta
ostilitate, iritare,va refuza sa coopereze. Insa, tratat cu respect, pe care il apreciaza , si cu
atentie, ceea ce ii diminueaza anxietatea, el va suporta mai bine vestile rele . Bolnavul
coronarian are nevoie, datorita manierei sale exigente de a considera lucrurile, de un timp
mai indelungat pentru a realiza amploarea si gravitatea situatiei, motiv pentru care nu este
indicat sa se forteze momentul in care se va simti pregatit sa infrunte realitatea, si de
asemeni moment in care este indicat sa simta constant calmul si implicarea morala a celui
care ii comunica. Calmul, constana si atentia cu care i se comunica l pot face sa simta
autoritatea celui care i comunica , fara a simti nevoia sa i se opuna, sa riposteze, si il vor
ajuta sa-si gestioneze anxietatea mare la care este predispus.La randul sau , va respecta o
persoana cu o astfel de atitudine si va manifesta acest respect printr-un comportament mult
mai adecvat situatiei.
Aceste particularitati care tin de profiluri specifice de personalitate, descrise pentru
diverse categorii de maladii, indica importanta includerii in pregatirea pentru profesii
medicale a unor cunostinte de psihologie si importanta prezentei psihologului practician
pentru a realiza ceea ce se numeste o medicina moderna.
Un alt element important al procesului de comunicare il reprezinta canalul comunicarii.
Pacientul caruia i se comunica o veste neplacuta, grava, are toate simurile in alerta intrucat
informatia care i se transmite este de importanta vitala pentru supravietuirea proprie.Prin
urmare va fi extrem de receptiv la specificul auditiv al mesajului care ii este oferit in forma
verbala, cautand cu o atentie sporita, in inflexiunile vocii celui care ii comunica semne de
inconstanta , de nesiguranta sau , dimpotriva, de siguranta, intrucat , in momentele acestea,
sa suferinta nu a mai putut fi gestionata rational iar emotiile personale ii vor imprima un
comportament de evitare, ceea ce nu-i va permite sa ofere familiei indoliate suportul su
afectiv extrem de important pentru ca aceasta sa ndure impactul intr-un mod pe cat posibil
mai usor traumatizant .
Sustinerea morala, afectiva a apartinatorilor care primesc vestea decesului
intraspitalicesc a unei persoane in care au investit emotional profund, poate la fel sau mai
pretioase decat propria lor existenta, nu se poate face decat oferind informatia cu respect si
cu consideratie, expunand cu convingere dar cu sensibilitate corectitudinea si
completitudinea manevrelor medicale intr-un limbaj accesibil. Este important ca persoana
care comunica vestea, sa alterneze aceasta expunere aparent irationala in fata reactiei de
durere a apartinatorilor cu asigurari repetate ca s-a incercat tot ceea ce era indicat stiintific
si umanitar pentru pacient, intrucat se pleaca de la considerentul ca familia percepe efortul
medical ca pe efortul propriu, si cu cat acesta este mai mare cu atat mai usor suporta
durerea si sentimentele de vina si neputinta (fara baza reala dar fireti) c nu au putut sa se
implice mai mult si s salveze fiinta iubita.
O importanta deosebita a fost acordata de catre stiintele socio-umane manifestarii si
implicatiilor durerii morale, cercetarile fiind orientate catre gasirea unor solutii pentru
momentele de criza ale resimtirii pierderii si ducand la instituionalizarea unei noi stiinte
psihoterapeutice cunoscuta in domeniu sub numele de terapia durerii.
Este de retinut c, in lumina acestor cercetari, perceperea durerii sufletesti ,
impactul pierderii , au fost in final intelese ca un proces, un fenomen in schimbare mai
degraba decat un fenomen static.De asemeni s-a observat ca persoana afectata de o
pierdere personala importanta suport , intr-un timp variabil individual,o trecere stadial de
la o perioada in care s-a simtit adaptat la viata, spre ceea ce a trebuit sa indure dintr-o
data, si se descriu 4 stadii fara granite precise intre ele :
-soc si negare;socul este privit ca un raspuns normal la sfrmarea brusca a
asteptarilor legate de viata si de viitor iar negarea are rolul de a inlocui anxietatea- care
atrage ca un vid absorbant- cu un tip de organizare , cu orice poate mentine controlul a
ceva prea greu de controlat.
care o resimte ca fiindu-i impusa si nu este psihologic dispus pentru acceptarea unei
abordari directive de tipul trebuie sau nu trebuie.O astfel de abordare poate chiar
declansa furie prin directionarea tensiunii interioare si a sentimentului de frustrare si
neputinta catre un obiect exterior, nu de puine ori, chiar ctre acel membru al
echipei terapeutice care ii anun pierderea.Doar maniera constanta si echilibrata a
acestuia din urma, (care este contient c reprosurile sunt amplificate de refuzul de a
accepta o atat de cruda realitate si nicidecum reflectarea obiectica a competentei sale
profesionale), doar prezenta sa suportiva si descrierea competent, coerent a
manevrelor i a circumstantelor medicale ale decesului, pot transforma durerea i
sentimentele neadecvat exprimate ale celui care primete vestea n ceea ce se petrece
cu adevarat acolo : o dram uman de mare amploare.