Aditivii alimentari

Un pericol?

MASTERAND: BOAR LUCIAELENA

ANUL 1

Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se nelege

orice substan care, n mod normal, nu este consumat ca aliment
n sine i care nu este ingredient alimentar caracteristic avnd
sau nu o valoare nutritiv i prin a crui adugare intenionat
la produsele alimentare n scopuri tehnologice, n decursul procesului de fa
prelucrare, preparare, tratament i ambalare a unor asemenea
produse alimentare devine o component a lor.

CLASIFICARE

colorani - pentru a schimba sau a da culoare; E100-E182

conservani- substane care prelungesc perioada de pstrare a alimentelor prin protejarea
lor mpotriva alterrii produse de microorganisme; E200-E297
antioxidani - substane care prelungesc perioada de pstrare a alimentelor prin
protejare mpotriva oxidarii (de exemplu: rncezirea, schimbarea culorii); E300-E390
emulgatori - asigur un amestec omogen ntre apa i grsimile alimentare; E400-E496
sruri de topire E400-E496
ageni de ngrosare- substane care au capacitatea de a mri vscozitatea produselor
alimentare; E400-E496
agenti de gelifiere- substane

stabilizatori- substane care fac posibil meninerea proprietilor fizico-chimice ale

alimentelor, meninnd omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496

agenti de gust (aromatizanti)

- se mpart in trei categorii:

a) substante aromate naturale - se obin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice
prime de origine vegetal sau animal;
b) substane identic naturale - sunt identice din punct de vedere al compoziiei cu aromele
componentele fiind obinute prin sintez;
c) substane artificiale - se obin prin sintez, avnd structura i compoziia diferite de cele
E600-E640

acidifiani

- substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-le un gust

acru; E300-E390
ageni antiaglomerani - E500-E580
amidon modificat - E1400-E1450

edulcorani (ndulcitori)

- substane (altele decat zaharul) care se utilizeaz

pentru a da gust dulce alimentelor; E900-E999

substane de afnare - substane care contribuie la creterea volumului

alimentelor fr a modifica valoarea energetic; E400-E496

antispumani- se folosesc pentru reducerea i prevenirea spumei; E500-E580
ageni de suprafa i albire-E900-E999 / E1500-1520
ageni dentrire-afermisani - E500-E580
umectani - E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520
enzime E1100-E1105

 E 102 Tartrazina
-are actiune cancerigena (tumori tiroidiene).
-poate provoca mutaii cromozomiale.
-determina deficiene n vitamina B6 si zinc.
-genereaza crize de astm bronshic, urticarie si
hiperactivitate la copii.
-dozele mari determina modificari histologice,
tisulare ireversibile
-se gaseste n dulciuri (budinci, nghetate,
dropsuri),
bauturi, mustar, supe instant, gemuri, cereale,
snacksuri.

 E 110 Sunset yellow

-cancerigen (tumori renale); alte efecte: congestie nazala, alergii, hiperactivitate, dureri
abdominale, voma, indigestie
-intra n componenta sucurilor, dropsurilor, nghetatei, snacks-urilor; n unele bauturi,
medicamente, conserve de peste, prafuri de budinca

 E 621 Glutamat monosodic (GMS) sau glutamat

de sodiu, monosodium glutamate, natrium
glutaminat

una dintre cele mai cancerigene substante. Produce boala Alzheimer. Are efecte adverse la persoanele
astmatice, efecte neurotoxice, poate provoca migrene si crampe.
Consumul de glutamat asociat cu aspartam amplifica de cteva ori efectele nocive. Cele mai bogate surse
de glutamat sunt:
1. drojdie autolizata
2. caseinat de calciu
3. gelatina
4. proteine hidrolizate
5. caseinat de sodiu
6. extract de drojdie
Alte surse de glutamat:
7. proteine texturate
8. carrageenan (caragenan)
9. guma vegetala
10. condimente
11. arome
12. arome naturale
13. aroma de carne de pui, vita, porc
14. aroma de fum
15. bulion
16. concentrat de rosii
17. supa de carne

18. mal din orz

19. extract de mal
20. aroma de mal
21. proteine din lapte
22. izolat proteic din lapte
23. concentrat proteic din lapte
24. proteine din soia
25. izolat proteic din soia
26. concentrat proteic din soia
27. sos de soia si extract

 E 915 Aspartam

Este cancerigen! Pe termen lung, prin scaderea imunitatii, consumul n exces de aspartam expune la gripa,
boli de plamni, infectii urinare si intestinale.

Lipsa de calciu apare si ea n timp. Folosirea aspartamului are si alte efecte nocive asupra sanatatii:
cefalee, insomnie, tulburri de vedere, auz si memorie, oboseala, palpitatii si predispune la ngrasare.

Joaca un rol important n declansarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformatiilor si

diabetului.

 E 330 Acidul citric

-produce afectiuni ale cavitatii bucale (afte) si are actiune cancerigena.
-surse: sucuri, mustar, conserve de ciuperci, biscuiti, peste conservat, brnzeturi,
formule pentru copii, amestecuri pentru supe, bauturi nealcoolice, produse din
carne fermentate.

VA MULTUMESC!!!