Sunteți pe pagina 1din 40

LUCRARE DE STAGIU

SEMESTRUL I
ANUL II
2015
STAGIAR: BARANESCU BALASA LARISA
GRUPA I
GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiare anuale
1(46). La data de 30.06.2007 s-a casat un mijloc de transport complet amortizat a carui valoare
contabila era de 160.000 lei. Operatia de casare (dezmembrarea) este efectuata de o firma specializata, care,
pentru serviciul prestat, emite o factura in valoare de 6.000 lei, TVA 24%. In urma dezmembrarii activului, se
recupereaza materiale auxiliare si piese de schimb reprezentand 5% si respectiv 10% din valoarea de intrare a
imobilizarii
REZOLVARE:

Reglementarile legale privind scoaterea din functiune a mijloacelor fixe si casarea sunt prevazute la:
- capitolul V "Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe" din Legea 15/1994 - republicata - cu
modificarile
si
completarile
ulterioare.
- OMFP 2861/2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor
si
capitalurilor
proprii;
Procedura de scoatere din functiune a mijloacelor fixe este urmatoarea:
- stabilirea unei comisii care sa identifice, prin inventariere, mijloacele fixe ce nu mai corespund
activitatii economice a societatii, potrivit art. 2 din OMFP 2861 / 2009 privind organizarea si efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii;
In urma inventarierii, se intocmeste Procesul-verbal de inventariere, potrivit art. 42 din OMFP
2861/2009. Conform art. 43 din acelasi act normativ "Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de
inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare de la data incheierii operatiunilor de inventariere,
administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entitatii.
Acesta, cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil si al conducatorului
compartimentului juridic, decide asupra solutionarii propunerilor facute, cu respectarea dispozitiilor legale."
- aceasta comisie intocmeste Procesul Verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe / de declasarea unor
bunuri materiale (cod 14-2-3/aA) - stipulat in OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, si
propune modalitatea de scoatere din gestiune: prin casare, vanzare sau alte metode;
- acest proces-verbal este trimis spre aprobare, consiliului de administratie, respectiv responsabilului cu
gestiunea patrimony
- dupa aprobare, se procedeaza la valorificarea modalitatilor privind scoaterea din gestiune a mijloacelor
fixe.
Pct. 71 indice 6 din Titlul II al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privindCodul
fiscal stabileste ca, in aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal , cheltuielile inregistrate ca urmare
a casarii unui mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de
venituri impozabile.
Pct. 6 alin. (13) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal stabileste ca, in
sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal , casarea activelor corporale fixe, indiferent daca sunt sau nu de
natura bunurilor de capital prevazute la art. 149 din Codul fiscal , nu constituie livrare de bunuri. Se aplica
prevederile art. 149 din Codul fiscalpentru activele corporale fixe de natura bunurilor de capital casate daca la
achizitia sau, dupa caz, transformarea, modernizarea, fabricarea, constructia acestora taxa a fost dedusa total ori
partial si daca urmatoarele operatiuni au intervenit in legatura cu un bun de capital dupa data aderarii: achizitia
sau, dupa caz, fabricarea, constructia, prima utilizare dupa modernizare ori transformare. Prevederile art. 148 nu
se aplica in cazul casarii de active corporale fixe de alta natura decat bunurile de capital.

In situatia in care mijlocul fix este scos din functiune fara a fi valorificat (vanzarea partilor componente,
utilizarea acestora in activitatea curenta, operatiunea este asimilata unei livrari de bunuri efectuata cu plata
conform art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal . In acest caz, conform pct. 18 alin. (4) din normele
metodologice date in aplicarea art. 137 din Codul fiscal , baza de impozitare a TVA este constituita din valoarea
de inregistrare incontabilitate diminuata cu amortizarea contabila.Operatiunea reprezinta o livrare catre sine
pentru care societatea este obligata sa emita o autofactura conform art. 155 alin. (2) din Codul fiscal fiscal .
Asadar, piesele ramase dupa dezmembrare, daca nu mai pot fi utilizate, se pot preda unei societati care are ca
obiect de activitate colectarea deseurilor (Remat).
Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata
de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in
activitatea curenta a contribuabilului.
Casare:
- s-a casat un mijloc de transport complet amortizat a carui valoare contabila era de 160.000 lei
2131
2813
Echipamente tehnologice
Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de
=
160.000
(maini, utilaje i instalaii de
transport, animalelor i plantaiilor
lucru)
Dezmembrare cu un furnizor:
%

401
Furnizori

628
Alte cheltuieli executate de terti

7.440

6.000

4426
TVA deductibila

1.440

Plata furnizor:
401
Furnizori

5121
,,Conturi la banci "

7.440

Se recupereaza materiale auxiliare reprezentand 5% din valoarea de intrare a imobilizarii:


5% 160.000 = 8.000
3028
,,Alte material consumabile

7588
,, Alte venituri din exploatare

8.000

Se recupereaza piese de schimb reprezentand 10% din valoarea de intrare a imobilizarii:


10% 160.000 = 16.000
3024
,,Piese de schimb

7588
,, Alte venituri din exploatare

16.000

2(49). O societate comercial deine o instalaie procurat n anul 1 la valoarea de 50.000.000 lei,
amortizat linear n 5 ani. La sfritul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea just stabilit fiind de
25.000.000 lei.
n conditiile aplicrii metodei actualizrii valorii nete, conform IAS 16 Imobilizri corporale, care sunt
nregistrrile contabile.
REZOLVARE:

Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se
determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui
organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.In cazul in care, ulterior recunoasterii
initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea
rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei
alte valori atribuite inainte acelui activ.Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan
pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o
combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.
Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie
reevaluate.
O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei
entitati.Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere
substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa a
imobilizarilor corporale este determinata, in general, plecand de la valoarea lor de piata. In cazul in care se
efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea
la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in Capital si rezerve (contul
105 Rezerve din reevaluare).
Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative.Amortizarea
calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza incontabilitate incepand cu
exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.
La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul
din urmatoarele moduri: -recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat
valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este
folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice;
SAU
-eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu
ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori,
pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pata.
Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve
(contul 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare), atunci cand acest surplus
reprezinta un castig realizat.
Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din
reevaluare.
Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate.
In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii
contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.Daca rezultatul
reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:ca o crestere a rezervei
din reevaluare prezentata in cadrul elementului Capital si rezerve, daca nu a existat o descrestere anterioara
recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea
recunoscuta anterior la acel activ.Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se
trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata
o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in
cadrul elementului Capital si rezerve, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar
eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.Rezerva din reevaluare trebuie redusa in
masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate
si pentru obtinerea scopului sau.Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la
reevaluare
trebuie
prezentate
separat
in
contul
de
profit
si
pierdere.
Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care
activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat.
In cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare
element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii: valoarea la cost istoric a
imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare;
sau
valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul istoric
si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare.
Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar, entitatile
trebuie
sa
prezinte
in
notele
explicative
urmatoarele
informatii:
valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;
-diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiuluifinanciar;

-sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul
exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare;
-valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.
50.000.000 : 5 ani = 10.000.000 anual amortizare timp de 3 ani
6811
,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizarilor

2813
Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

10.000.000

2813
Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

10.000.000

2813
,,Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

10.000.000

6811
,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizarilor

6811
,, Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizarilor

Valoare Justa =
25.000.000
Valoare neta contabila = 20.000.000 (50 000 000 30 000 000)
Diferenta din reevaluare = 5.000.000
2131
,,Echipamente tehnologice (masini, utilaje si
instalatii de lucru)

2131
50.000
5.000

105
,, Rezerve din reevaluare,,

2813

5.000.000

105

30.000

Sf=25.000
3(51). Situatia stocurilor unei societi comerciale este: 01.08. stoc iniial 5.000 buc. x 4.000
lei/buc.; intrri: pe 05.08 2.000 buc. x 6.000 lei/buc., pe 09.08 3.000 buc. x 7.000 lei/buc.,pe 25.08 6.000
buc. x3.000 lei/buc., pe 30.08 1.000 buc. x 1.500 lei/buc.; ieiri: pe 18.08 8.000 buc. si pe 28.08 4.000
buc.
Care este valoarea ieirilor din data de 28.08 i a stocului final evaluat prin metoda costului mediu ponderat
calculat dup fiecare operaie de intrare?

REZOLVARE:

Metode de evaluare a stocurilor


In conditiile in care pe parcursul desfasurarii activitatii, aceleasi feluri de bunuri se procura la preturi diferite,
pentruevaluarea cantitatilor de stocuri iesite sau consumate, avand la baza valoarea de intrare a acestora,
reglementarile si standardel internationale recomanda urmatoarele metode de evaluare:

Metoda costului mediu ponderat (CMP);

Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO);

Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO);

Metoda costului standard.


Metoda costului mediu ponderat (CMP)
Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala a stocului initial (Si) plus valoarea
totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus cantitatile intrate(qi):
Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante:
a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare.
b.Actualizarea periodica a costului unitar mediu ponderat fie lunar, fie la alte perioade, care in principiu
sa nu depaseasca durata medie de stocare.
Intrare:
CMP = Q0XP0 + Q1XP1 / Q0Q1 = 5000X4000 + 2000X6000 / 5000+2000 = 4571,429
Intrare:
CMP = 7000X4571.429 + 3000X7000 / 7000+3000 = 5300
Iesire: 8.000*5300 = 42.400.000

Intrare:
CMP = (10000-8000)X5300 + 6000X3000 / 2000 + 6000 = 3575
Iesire: 4.000*3.575 = 14.300.000
Intrare:
CMP = 4000X3575 + 1000X1500 / 4000+1000 = 3.160
SOLD FINAL = 5.000 buc * 3.160. =15.800.000
4(52). Pentru fabricarea produsului A, ntreprinderea a efectuat n exerciiul N urmtoarele
cheltuieli:
cheltuieli directe 600.000 lei;
cheltuieli indirecte 240.000 lei, din care variabile 180.000 lei;
cheltuieli excepionale 120.000 lei.
Capacitatea de producie a fost utilizat pentru 60% din nivelul de activitate normal. Obinerea produsului
finit se nregistreaz n contabilitatea financiar i n cea de gestiune.
REZOLVARE:

COST DE PRODUCTIE = Ch.directe + Ch.ind. = Ch.directe + Ch.variab.+ ( Ch.fixe. x cap. de productie)]=


600.000 + 180.000+ ( 60.000 x 60%)]= 816.000 lei
In contabilitatea financiara
Presupunem cheltuieli directe 200.000+300.000+100.000

601
,,Cheltuieli cu materiile prime

301
,,Materii prime

200.000

641
,,Cheltuieli cu salariile personalului

421
,,Personal - salarii datorate

400.000

421
,,Personal - salarii datorate

180.000

2813
,,Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

36.000

901
,,Decontari interne privind
cheltuielile

Cheltuieli indirecte: variabile si fixe(cota parte)


Cheltuieli variablie (presupunem):
641
,,Cheltuieli cu salariile personalului

Cheltuieli fixe cota parte = 36.000


6811
,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizarilor

Corespondenta in contabilitate de gestiune:


%
921
,,Cheltuielile activitatii de baza

816.000
600.000

923
,,Cheltuieli indirecte de productie

216.000

Aceasta formula nu are corespondent in contabilitatea financiara


921
,,Cheltuielile activitatii de baza

In contabilitatea financiara
Inregistram productia:
345
,,Produse finite

923
,,Cheltuieli indirecte de productie

216.000

711
,,Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse

816.000

921
,,Cheltuielile activitatii de baza

816.000

Corespondenta in contabilitate de gestiune:


902
,, Decontari interne privind productia obtinuta

5(57). O societate comercial emite 5.000 obligaiuni avnd valoarea nominal 20.000 lei;
valoarea de emisiune este de 18.000 lei i valoarea de rambursare este de 21.000 lei. Durata

mprumutului este de 5 ani, iar dobnda anual este de 20%. Care sunt nregistrrile specifice emiterii
acestui mprumut obligatar.
.
REZOLVARE:

161
,,imprumuturi din emisiuni de
obligatiuni

100.000.000
5.000x20.000 lei

461
,,debitori diversi

90.000.000
5.000x18.000 lei

169
,,Prime privind rambursarea obligatiunilor

10.000.000
5.000x2.000 lei

5121
,,Conturi la banci in lei

461
,,debitori diversi

90.000.000

Amortizarea Primei privind rambursarea obligatiunilor anual 10.000.000: 5 ani = 2.000.000


667
169
2.000.000 x 5 ani =
,,Cheltuieli privind sconturile acordate
=
,,Prime privind rambursarea
10.000.000
obligatiunilor

Inregistrarea dobanzii anuale:


20% x 20.000.000 = 4.000.000 anual
666
,,Cheltuieli privind dobanzile

1681
,,Dobanzi aferente imprumuturilor din
emisiuni de obligatiuni,,

4.000.000
x 5 ani

RASCUMPARA 5.000 obligaiuni valoarea de rambursare este de 21.000 lei, avnd valoarea nominal
20.000 lei;
505
5121
,,Obligatiuni emise si rascumparate
=
,,Conturi la banci
105.000.000

505
,,Obligatiuni emise si rascumparate

105.000.000

161
,, imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

100.000.000

668
Alte cheltuieli financiare

5.000.000

GRUPA I - Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati


1(3). Societatea Comercial B specializat n comerul cu amnuntul deine n stoc la nceputul
anului mrfuri la preul cu amnuntul n valoare de 200.000 lei. Adaosul comercial aferent mrfurilor din
stoc este de 50000 lei, iar TVA 38000 lei. n cursul perioadei de gestiune se achiziioneaz mrfuri la preul

fr TVA de 300.000 lei (TVA 24%). Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se vnd mrfuri n
cursul lunii prin magazinul cu amnuntul n valoare de 420.000 lei, (inclusiv TVA). Se descarc gestiunea.
Evidena se ine la pre de vnzare cu amnuntul
REZOLVARE:

(371)
Si.
I.
E.

(378)

(4428)

200.000
50.000
446.400
60.000
420.000(-24% TVA= 338,710)
?
38.527
226.400 24% TVA = 182.581 lei

Sf.

K=

38.000
86.400
81.290

= 0,21

(378 la stoc = K * Sold (371) fara TVA = 0,21 * 182.581 = 38527


(378) la iesiri 50 000+60 000-38527=71473
Intrare marfuri:
%

401
,,Furnizori

372.000

371
,,Marfuri

300.000

4426
,,TVA deductibila

72.000

Incarcare gestiune:
371
,, Marfuri

146.000

378
,,Diferente de pret la marfuri

60.000

4428
,,TVA neexigibila

86.400

Vanzare si scadere gestiune:

4111 (5311)
,, Clienti/ Casa in lei

420.000

707
,,Venituri din vanzarea
marfurilor

338.710

4427
,,TVA colectata

81.290

371
,,Marfuri

420.000

607
,,Cheltuieli privind marfurile

267.237

378
,,Diferente de pret la marfuri

71473

4428
,,TVA neexigibila

81.290

2(11). O entitate economic nregistrat n scopuri de TVA, n Romnia achiziioneaz, de pe piaa


intern, materii prime n valoare de 32.400 lei plus TVA i materiale auxiliare de 1785 lei + TVA.
Pentru desfurarea activitii sale economice entitatea, nregistreaz i alte cheltuieli, pentru care primete
n cursul lunii facturi: energie electric 1.560 lei + TVA; transport 700 lei + TVA; telefon 530 lei + TVA,
servicii de contabilitate 1.800 lei + TVA i achiziioneaz un echipament tehnologic n valoare de 11.800 lei +
TVA.
n cursul lunii entitatea livreaz n Romnia, pe baz de factur produse finite la preul de vnzare de 75.820
lei + TVA. Pentru serviciile de transport prestate clienilor emite facturi n valoare de 2.565 lei + TVA.
La sfritul lunii se efectueaz regularizarea taxei pe valoarea adugat, innd cont de faptul c entitatea
are TVA de recuperat din luna precedent n valoare de 3.787 lei.
REZOLVARE:

-achiziioneaz, de pe piaa intern, materii prime n valoare de 32.400 lei plus TVA
%

401
,,Furnizori

301
,,Materii prime

40.176
32.400

4426
,,TVA deductibila

7.776

Primesc facturile de la furnizori:


%

401
,,Furnizori

2.213.4

302
,,Materiale consumabile

1.785

4426
,,TVA deductibila

428.4
401
,,Furnizori

1.934.4

605
,,Cheltuieli privind energia si apa

1.560

4426
,,TVA deductibila

374.4

401
,,Furnizori

868

624
,,Cheltuieli cu transportul de bunuri si
personal

700

4426
,,TVA deductibila

168

401
,,Furnizori

657.2

626
,,Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii

530

4426
,,TVA deductibila

127.2

401
,, Furnizori

2.232

628
,,Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

1800

4426
,,TVA deductibila

432

404
,, Furnizori de imobilizari

14.642

2131
,,Echipamente tehnologice (masini, utilaje si
instalatii de lucru)

11.800

4426
,,TVA deductibila

2832

4111
,,Clienti

94.016.8

701
,,Venituri din vanzarea produselor
finite

75.820

4427
,,TVA colectata

18.196.8

10

4111
,,Clienti

3.180.6

704
,,Venituri din servicii prestate

2.565

4427
,,TVA colectata

615.6

18.812.4

4426
,,TVA deductibila

12.138

Total 4426 = 12.138 lei


Total 4427 = 18.812.4 lei
Avem TVA de recuperat = 3.787
4427
,, TVA colectata

4423
,,TVA de plata

6.674.4

4423
,,TVA de plata

4424
,,TVA de recuperat

3.787

4423
,, TVA de plata

473
,,Decontari din operatii in curs de
clarificare

0.4

3(14). ntreprinderea A primete o adres prin care se confirm aprobarea unei subvenii solicitate
pentru anul n curs n sum de 300.000 u.m.n. Dup 30 de zile se primete subvenia constnd ntr-un utilaj
industrial a crui durat de via util este stabilit la 5 ani. Dup 2 ani de utilizare utilajul nu mai este
necesar, situaie n care acesta se vinde la preul de 270.000 u.m.n.,inclusiv TVA. Se descarc gestiunea i se
ncaseaz contravaloarea utilajului vndut prin contul de la banc. Amortizarea s-a calculat dup sistemul
liniar.

REZOLVARE:

ntreprinderea A primete o adres prin care se confirm aprobarea unei subvenii solicitate
pentru anul n curs n sum de 300.000 u.m
445
,,Subventii

475
,,subventii pt.investitii

Se primete subvenia constnd ntr-un utilaj industrial:

11

300.000

2131
,,Echipamente tehnologice (masini, utilaje si
instalatii de lucru)

445
,,Subventii

300.000

2813
,,Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

60.000

7584
,,Venituri din subventii pentru
investitii

60.000

2813
,,Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor

60.000

7584
,,Venituri din subventii pentru
investitii

60.000

270.000

7583
,,Venituri din vanzarea activelor
si alte operatii de capital

217.742

4427
,, TVA colectata

52.258

461
,,Debitori diversi

270.000

Se amortizeaza imobilzarea si subventia primul an:


6811
,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizarilor
475
,,subventii pt.investitii

Se amortizeaza imobilzarea si subventia al doilea an:


6811
,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizarilor
=

475
,,subventii pt.investitii

Se vinde:
461
,,Debitori diversi

Se incaseaza:
5121
,,Conturi la banci in lei

Se scade gestinea:
%

2131
,,Echipamente tehn.(masini, utilaje si
instalatii de lucru) ,,

300.000

6583
,,Cheltuieli privind activele cedate si alte
operatii de capital

180.000

2813

120.000

12

,,Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de


transport, animalelor si plantatiilor

Se constituie datoria fata de stat:


%

4482
,,Alte creante privind bugetul
statului

475
,,subventii pt.investitii

300.000

120.000

6588
,,Alte cheltuieli de exploatare

180.000

Se plateste datoria:
4482
,,Alte creante privind bugetul statului

5121
Conturi la banci in lei

300.000

4(20). Se nregistreaz cheltuieli de dezvoltare efectuate cu ocazia realizrii unui prototip de fore
proprii n sum de 20.000 u.m.n. Durata de via util 5 ani. Dup 2 ani de utilizare a prototipului n care a
fost amortizat dup metoda liniar, se vinde prototipul la preul de 18.000 u.m.n (inclusiv TVA).
Se primete n contul creanei un efect comercial (bilet la ordin) care se depune la banc i se ncaseaz
REZOLVARE:

203
,, Cheltuieli de dezvoltare

6811
,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizarilor
6811
,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizarilor

461
,,Debitori diversi

722
,,Venituri din productia de
imobilizari corporale

20.000

2803
,,Amortizarea cheltuielilor de
dezvoltare

4.000

2803
,,Amortizarea cheltuielilor de
dezvoltare

4.000

18.000

7583
,,Venituri din vanzarea activelor si
alte operatii de capital

14.516

4427
,, TVA colectata

3.484

13

203
,,Cheltuieli de dezvoltare

20.000

6583
,,Cheltuieli privind activele cedate si alte
operatii de capital

14.000

2803
,,Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

8.000

405
,,Efecte de platit pentru imobilizari

461
,,Debitori diversi

18.000

5113
,,Efecte de incasat

405
,,Efecte de platit pentru
imobilizari

18.000

5121
,,Conturi la banci in lei

5113
,,Efecte de incasat

18.000

5(26). Societatea achiziioneaz 1.000 obligaiuni, cost achiziie 5 lei/bucat, ca investiii


financiare pe termen scurt. Suma de 3.000 lei se achit imediat din contul de la banc iar diferena la o dat
ulterioar, tot prin virament bancar. Jumtate din obligaiuni se revnd peste o sptmn la un pre de
vnzare de 6,50 lei/bucat iar cealalt jumtate cu preul de vnzare de 4,50 lei/bucat.
ncasarea se realizeaz n contul de la banc.
REZOLVARE:

Societatea achiziioneaz 1.000 obligaiuni, cost achiziie 5 lei/bucat, ca investiii financiare pe termen
scurt. Suma de 3.000 lei se achit imediat din contul de la banc iar diferena la o dat ulterioar
501
,,Actiuni detinute la entitatile afiliate

Se incaseaza ulterior diferenta


509
,,Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe
termen scurt

5.000 (1.000x5)

5121
,,Conturi la banci in lei

3.000

509
,,Varsaminte de efectuat pentru
investitiile pe termen scurt

2.000

5121
,,Conturi la banci in lei

2.000

Jumtate din obligaiuni se revnd peste o sptmn la un pre de vnzare de 6,50 lei/bucat
5121
,,Conturi la banci in lei

3250(500x6.5)

501
,,Actiuni detinute la entitatile
afiliate

2500(500x5)

7642

750(500x1.5)

14

,,Castiguri din investitii pe termen


scurt cedate,,
iar cealalt jumtate se revinde cu preul de vnzare de 4,50 lei/bucat.

501
,,Actiuni detinute la entitatile
afiliate

2.500(500x5.5)

5121
,,Conturi la banci in lei

2.250(500x4.5)

6642
,,Pierderi din investitiile pe termen scurt cedate

250 (500x0.5)

6(30). Societatea primete, pe baza bonului de comand, o factur de la Ticket Service SRL
reprezentnd valoarea nominal a tichetelor de mas solicitate la care se adaug valoarea imprimatelor.
Valoarea unui tichet este de 9,35 lei/bucat iar cantitatea este de 400 tichete. Valoarea imprimatelor este de 50
lei + TVA 24%. Factura se achit din contul de la banc cu ordin de plat. Toate tichetele achiziionate sunt
distribuite salariailor.
REZOLVARE:

Se plateste valoarea comenzii tichete de masa la Ticket Service SRL


409
,,Furnizori debitori

5121
,,Conturi la banci in lei

3802

Se inregistreaza facturea de tichete de masa


%

401
,,Furnizori

3802

5328
,,Alte valori

3740

628
,,Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

50

4426
,,TVA deductibila

12

Se plateste stinge datoria furnizorului cu avansul


401
,,Furnizori

409
,,Furnizori debitori

3802

Se distribuie tichetele si se trece pe cheltuliei contravaloarea (in aceeasi luna pentru care s-au comandat)
642
,,Cheltuieli cu tichetele de masa acordate
salariatilor

5328
,,Alte valori

15

3740

GRUPA II - Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare


1.(1.) Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal.
REZOLVARE:

Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :


-sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.
-sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare interioara ) si ROF
( regulament de organizare si functionare )
- sa respecte programul de lucru
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
- sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la
probleme contabile si de etica
- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor

16

- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experineta
pe care le detine
- sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in
contextul ei
Conflictul de loialitate
15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si uneori pot
aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat
obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea
lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere:
a.
b.
c.
d.

sa incalce legea;
sa incalce regulile si standardele profesiei;
sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in numele
angajatorului;
sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.

15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau
de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu persoana ierarhic
imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se
analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie.
15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatorii
lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la
demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate
exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru
a actiona in acest fel).
15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica.

Sprijinirea colegilor angajati


Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa vegheze
asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele contabile
si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia.
Competenta profesionala
Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa execute
servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa asemenea lucrari,
profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe
care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert.
Prezentarea informatiilor
18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in
mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.
18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata a
tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera
adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte.

17

In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:


- sa respecte principiul independetei
- sa respecte legislatia fiscala in domeniu
- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.

2.(2.) Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul unei misiuni de audit de
baz?
REZOLVARE:

O particularitate esenial a profesionitilor contabili se refer la asumarea


responsabilitii de a aciona n interes public.
Acest lucru presupune din partea unui profesionist contabil n general, i a auditorului
financiar n special de a-i asuma responsabilitatea n ceea ce privete asigurarea
conformitii cu cele cinci principii fundamentale de etic. Pentru contabilii i auditorii
din ntreaga lume :
Nu conteaz cultura
Nu conteaz din ce regiune provin
Nu conteaz dac vin dintr-o economie dezvoltat sau n curs de dezvoltare au acelai
numitor comun : ncrederea Public
3.(4.) Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit. Controlul de calitate
la nivelul organismului profesional.
REZOLVARE:

Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:


-

politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general

proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual

Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:


-

cerintele profesioanle

aptitudini si competente

repartizare - actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si experienta
profesionala ceruta in circumstantele date

delegare - indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure


rezonabilitatea activitatii desfasurate

consultare - consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane
competente

acceptarea si pastrarea clientilor - evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei

18

monitorizare - se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a politicilor


si procedurilor de control al calitatii
Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vizeaza
analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare n cadrul
cabinetului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.
Obiective urmarite prin controlul de calitate se refera la:
- oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;
- armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
- contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
- aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
- dezvoltarea solidaritatii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea si
respectul profesionistilor fata de organismul profesional.

Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt: universalitatea,
confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea.
Activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata n doua metode: controale colegiale si controale
prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente.

4.(5.) Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Rolul i importana dosarului exerciiului.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 220 stabileste procedurile si principiile fundamentale
precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate si n mod deosebit, la politicile si
procedurile folosite de unn cabinet n lucrarile de audit si la procedurile referitoare la lucrarile ncredintate unor
colaboratori ai auditorului.
Natura, calendarul si ntinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate
depind de numerosi factori ca: felul si importanta activitatii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare,
costuri etc.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele:
- exigentele profesionale: personalul cabinetului sau al societatii trebuie sa se conformeze principiilor de
independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism, nscrise n Codul etic;
- aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetului sau societatii permite
acestuia sa se achite n mod corect si complet de sarcinile pe care le primeste n cadrul unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi ncredintate personalului care dispune de pregatirea si
experienta necesara;
- delegarea : conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele permit obtinerea
unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate stabilite.
Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat; el
permite ansamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.

19

Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:


- mai buna organizare si control ale misiunii;
- documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni;
- nlesnirea muncii n echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;
- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

GRUPA II - Categoria IV Evaluarea intreprinderilor


1. (32.) Aveti urmtoarele informatii despre ntreprindere: cheltuieli de nfiintare 5.000; licente
10.000; cldiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante 300.000; bnci 10.000; venituri n
avans 80.000; capital social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; mprumuturi bancare 150.000 (din
care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.
Eliberati bilantul contabil n principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul functional, si explicati rolul
acestora n cadrul diagnosticului de evaluare.
Bilant contabil
Cheltuieli de infiintare
Licente
Cladiri
Echipamente
Stocuri
Creante
Banci
TOTAL ACTIV
Venituri in avans
Capital social
Rezerve
Furnizori

5.000
10.000
50.000
100.000
200.000
300.000
10.000
675.000
80.000
125.000
5.000
250.000

20

Imprumuturi bancare (din care pe termen lung 75.000)

150.000

Provizioane
TOTAL PASIV

65.000
675.000

REZOLVARE:

Bilant functional
ACTIV
270.000
Functia de investitii =
Imobilizari brute

PASIV 270.000
Fonduri proprii origine esterna
130.000
165.000

Functia exploatare NFR

95.000

Fonduri proprii origine interna

65.000

Trezorerie
10.000
Datorii financiare
Bilant financiar
Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000
FR = IV-I = 270.000-165.000 =205
T = III-VI = 10 75.000=-65.000
NFR = II V = 500.000-330.000=170.000

75.000

Activ imobilizat

165.000

Capitaluri permanente

270.000

Stocuri, creante

500.000

Datorii nefinanciare

330.000

Disponibil si alte valori mob 10.000


de plasament
675.000

Datorii fin pe termen lung 75.000


675.000

2. (33.) Determinati activul net corijat al unei ntreprinderi, prin ambele metode, cunoscnd
urmtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de nfiintare
15.000; cldiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000;
mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; reserve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit
55.000.
REZOLVARE:

- Metoda aditiv
Capitaluri Proprii
Cap social
Rezerve
Profit
Ch nfiinare
ANC
- Metoda substractiv
Cldiri
Echipamente
Stocuri
Casa
Banca
Total active
Furnizori
Creditori
Imprum
Ven anticip
Oblig

110.000
100.000
10.000
55.000
15.000
150.000
200.000
250.000
300.000
10.000
150.000
910.000
400.000
80.000
200.000
80.000
760.000

21

ANC

150.000

3. (49.) Cum se evalueaz creantele din bilantul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
REZOLVARE:

Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se
actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva

GRUPA II - Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi


1. (45.) Din contabilitatea celor dou societi A i B intrate n fuziune rezult:
Societatea A: active diverse 90.000 lei exclusiv 1.000 aciuni achiziionate cu 6 lei / aciune deinute la B,
datorii 17.020 lei, numr de aciuni 16.000 titluri cu valoarea nominal 2 lei/ aciune. Societatea B: active
diverse 70.000 lei, datorii 13.840 lei, numr de aciuni 8.000 titluri cu valoarea nominal de 2 lei/ aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emise i prima de fuziune.
REZOLVARE:

1.000 aciuni x 6 lei/aciune = 6.000 lei


A
Active diverse
90.000 lei Active diverse
+ Titluri deinute neincluse n
6.000 lei - Datorii
activ
= Total activ
96.000 lei Activ net contabil
- Datorii
17.020 lei Numr aciuni
=
78.980 lei VMCB=

56.160 lei
8.000 actiuni
+Plus valoare din deinere
titluri
1.000 aciuni (7.02
lei/aciune 6 lei/aciune)

1.020 lei

22

B
70.000 lei
13.840 lei
56.160 lei
8.000 aciuni
7.02 lei/aciune

Activ net contabil


Numr aciuni
VMCA=

80.000 lei
16.000 aciuni
5 lei/aciune

80.000 lei
16.000 actiuni

56.160.lei
7.02 lei/actiune
- 1.000 actiuni x
Numr de aciuni ce trebuie emise: 5.000 lei/actiune
=

5 lei/actiun
e
11.232

1.404

9.828 aciuni

ANCB =
56.160 lei =
11.232
aciuni x 5
lei/aciune

9.828
aciuni
emise

Capitalul propriu crete cu 9.828 aciuni emise x 5 lei/aciune = 49.140 lei


- Capitalul social crete cu 9.828 aciuni emise x 2 lei/aciune valoarea nominal
A = 19.656 lei
= Prima de fuziune 1 = 29.484 lei

1.404
1.404 aciuni anulate x 5 lei/aciune = 7.020 lei
aciuni
- Cost de achiziie aciuni deinute 1.000 aciuni x 6 lei/aciune = 6.000 lei
anulate
= Prima de fuziune 2 = 1.020 lei
Prima de fuziune = 29.484 lei + 1.020 lei = 30.504 lei

GRUPA II - Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii


1. (20.) Comentai definiia auditului intern
REZOLVARE:

Auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor unei organizatii in
scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a
acesteia.
El poate fi exercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat si de persoane din exteriorul
acesteia.
Auditul intern are scopul:
de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile, programele si managementul
acestuia, conform prevederilor legale;
de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de conducerea entitatii
economice, si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul cresterii eficientei activitatii organizatiei;
de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare furnizate conducerii entitatii economice,
pentru cunoasterea realitatilor din organizatia respectiva;
de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ale organizatiei si de a identifica metodele de
prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel.

23

GRUPA III - Categoria III Expertize contabile


1. (4.) Marius este expert contabil judiciar debutant. El a primit cu bucurie prima sa numire n
calitate de expert contabil judiciar ntr-un dosar civil. Dilema sa este care este locul cel mai indicat pentru
citarea prilor. Argumentai rspunsul.
REZOLVARE:

Expertiza este o "lucrare la fata locului" si nu poate fi facuta decat acolo unde se afla sediul materiei. Iar
citarea partilor se va face tot "la fata locului", acolo unde sunt documentele conform art. 330-340 din NCPC, OG
2/2000 precum si standardul profesional nr. 35.
2. (5.) Alexandru, aflat la prima sa expertiz judiciar de natur civil, a constatat dup
studierea dosarului, c pentru e exprima o opinie motivat, mai sunt necesare documente cu
caracter financiar-contabil. Dilema sa este cum ar trebui s procedeze. Argumentai rspunsul.
REZOLVARE:

Examinarea materialului documentar aflat la dosarul cauzei se face la sediul instantei de judecata sau al altui
beneficiar al expertizei. Daca materialul aflat in dosar este insuficient pentru efectuarea expertizei contabile,
expertul contabil solicita motivat organului beneficiar completarea acestuia.

24

In cazul proceselor civile, completarea dosarului se impune in situatiile in care lipsesc inscrisurile ce
trebuie supuse expertizarii. Examinarea altor documente aflate la parti sau la alte terte persoane care au legatura
cu cauza, prin expertiza la fata locului:
Se efectueaza atunci cand expertul contabil apreciaza ca pentru a raspunde obiectivelor ce i s-au dat spre
rezolvare nu ii sunt suficiente documentele existente la dosarul cauzei si in acest caz este necesara extinderea
cercetarii si asupra altor acte, evidente tehnicoperative si contabile care se afla la partile in litigiu.
Pentru expertiza la fata locului, expertul contabil are obligatia sa anunte partile prin citare despre data,
locul si cand incepe si se termina lucrarile la sediul acestora.Citarea (anuntarea) de catre expertul contabil a
partilor despre data si locul efectuarii expertizei contabile sau cercetarii documentelor este necesara in toate
cazurile in care se cerceteaza si alte documente la sediul uneia din parti sau la terte persoane care au legatura cu
litigiul.
Citarea este o garantie a dreptului de aparare a partilor si se face in scris prin sistemul de expediere a
recomandatelor cu confirmare de primire care se anexeaza la raportul de expertiza contabila.
Citarea legala nu este considerata satisfacuta daca expertul contabil a incunostintat partile chiar in ziua
in care efectueaza lucrarea deoarece nu exista certitudinea ca partea a luat cunostinta de locul citarii si termen
inainte de inceperea lucrarii si astfel nu ii da posibilitatea sa participe la expertiza documentelor la fata locului.

3. (19.) Explicati principiul confidentialitatii?


REZOLVARE:

Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: - audit

abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, excepia cazului cnd a fost
autorizat sau cnd exist o obligaie legal sau profesional s publice acele informaii;

abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu


n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane;

respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, rude) , in relaiile cu un potenial client
sau angajator; in cadrul entitii angajatoare;

Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea (pentru
profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.).
Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client sau
angajator.
Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile:

autorizare de ctre client sau angajator;

autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal, prevenirea i
sancionarea splarii banilor);

conformare auditului de calitate;

investigaii din partea unui organism normalizator (statistice);


Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea informaiilor
sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea informaiilor
pentru Registrul Naional al Experilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie
speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau
colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.

25

GRUPA III - Categoria VII Studii de fezabilitate


1.

( 31.) Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i cu o rat de


actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:

An

0
1
2
3
4
5
TOTAL

Cost
investiie

Costuri de
exploatare

15.000
6.420
6.620
7.500
6.500
8.500
35.540

11.445

Total
cost

Total
ncasri
15.000
6.420
6.620
7.500
6.500
8.500
50.540

9.440
9.640
10.700
11.700
22.700
64.180

Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui
indicator.
REZOLVARE:

Se dau:

26

- valoarea investitiei
-rata de actualizare
-structura fluxurilor de numerar pe durata de viata a investitiei
Se cere:
-sa se calculeze valoarea actualizata neta si termenul de recuperare a investitiei
-sa se aprecieze fezabilitatea investitionala.
factorul de actualizare = 1/(1+i)
rata de actualizare = 1 = 20%
anul = n
15.000 11.445 =3.555 amortizare cumulata
3.555 : 5 ani = 711 amortizare anuala
1.Calculati rentabilitatea medie aferenta investitiei (RIR)
= fluxurile de numerar anuale actualizate la prezent degajate de investitie / costul mediu al investitiei=
21.300/15.000 = 1,42
Daca rata rentabilitatii contabile > rata asteptata = se investeste
2.Calculati termenul de recuperare a investitiei
= costul investitiei/ flux net de lichiditati mediu anual = 15.000/4.260 = 3,52 ani
3.Calculati valoarea actualizata neta prezenta

incasari
9440
9640
10700
11700
22700

costuri
6420
6620
7500
6500
8500

venit
3020
3020
3200
5200
14200

venit net

flux de
numerar
actualizat

flux de
numerar

2536,8
2536,8
2688
4368
11928

5536,8
5536,8
5688
7368
14928

4612,154
3842,539
3293,352
3551,376
6001,056
21300,48

Coeficient de
actualizare
0,833
0,694
0,579
0,482
0,402

valoarea actualizata neta = 21300 (valoarea actualizata cu o rata de actualizare de 20%) 15000 (costul
investitiei)= fluxul de lichiditati net pozitiv estimat x coeficient (ales din tabel functie de rata minima
programata a investitiei si durata de viata a investitiei) = 6300 (valoare pozitiva) rezulta ca investitia este
fezabila.
Concluzie: proiectul trebuie realizat.

27

GRUPA III - Categoria VIII Analiza-diagnostic a intreprinderii


1.

(3.) Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei pentru
o ntreprindere din domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele informaii
bilaniere:

Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n
100.000
20.000
40.000
5.000
65.000
50.000
47.000
3.000

REZOLVARE:

FR = capitaluri proprii + datorii pe termen lung - imobilizari nete


FR = 65.000 + 50.000 - 100.000 = 15.000

28

Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari)


= 65.000 100.000 = -35.000
Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu
= 15.000 (- 35.000) = 50.000
NFR = stoc + creante - datorii de exploatare
NFR = 20.000 + 40.000 47.000= 13.000
TN = FR - NFR
TN = 15.000 13.000 = 2.000
SN = active totale datorii totale = 165.000 100.000 = 65.000
Ponderea capitalurilor proprii in total activ (65.000: 165.000)*100 = 39,4%, Intreprinderea are o pozitie
financiara foarte buna.
1.Indicatorii de lichiditate indica un nivel bun al lichiditatii firmei:
a).Indicatorul lichiditatii =Active curente/datorii curente
Active curente=Stocuri+Creante+Disponibilitati
=20.000+40.000+5000
=65.000
Datorii curente=Dat.din expl.+Dat.bancare t.s.
=47.000+3000
=50.000
65.000/50.000=1,3
b).Indicatorul lichiditatii curente = Active curente-Stocuri/Dat crt.
65.000-20.000/50.000=0,90

2.Indicatori de risc
Indicatorul gradului de indatorare
Capital imprumutat/Capital propriu x100
Capital imprumutat=credite peste 1 an=50.000
Capital propriu=65.000
50.0000/65.000x100=76,92
sau
Capital imprumutat/Capital angajat x 100
Capital imprumutat=50.000
Capital angajat= capital imprumutat+capital propriu=50.000+65.000=115.000
50.000/115.000=43,40
Gradul de indatorare masoara volumul finantarii externe in raport cu cel al finantarii asigurata de
proprietar.O valoare mai mare de 100 reprezinta un risc mare pt.creditori.O valoare mai mica de 50
demonstreaza capacitatea companiei de a-si mari volumul creditelor, sub rezerva existentei unui flux de
lichiditati corespunzator (care sa permita pe viitor suportarea serviciilor datoriei).
2.

(12.) Calculai i interpretai rata stabilitii financiare i rata autonomiei financiare pentru o
ntreprindere din domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele informaii bilaniere:
Indicator

31.12.n

Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti

100.000
20.000
40.000
5.000

29

Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

65.000
50.000
47.000
3.000

REZOLVARE:

1. Indicatori de echilibru financiar


FR = 30.000 + 5.000 40.000 = -5.000
NFR = 2.500-8.500 =- 6.000
TN = -5.000 (-6.000) = 1.000
2.

Solvabilitate generala = Activ total/datorii totale = 43.500/13.500 = 3,22 (recomandabil >2)

3.Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent = 30.000/35.000=85,7%


Societatea este stabila financiar, finantarea imobilizarilor asigurandu-se din fondurile proprii si resurse
imprumutate pe termen lung. Cu toate acestea, finantarea imobilizarilor din resurse pe termen scurt pot genera
dezechilibre financiare la un randament scazut al exploatarii.
Societatea este solvabila si are un inalt grad de autonomie financiara (Capital propriu/total pasiv = 69%).

Problema 12. Calculai i interpretai rata stabilitii financiare i rata autonomiei financiare pentru o
ntreprindere din domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele informaii bilaniere:

REZOLVARE:

1. Lichiditatea generala = (20.000 + 40.000+5000) / (47.000+3.000) = 65.000 / 50.000 = 1,3


Lichiditatea curenta = (40.000+5000) / (47.000+3.000) = 45.000 / 50.000 = 0,9
Lichiditatea imediata = 5000/ 50000 = 0,1
2. FR = capitaluri proprii + datorii pe termen lung - imobilizari nete
FR = 65.000 + 50.000 - 100.000 = 15.000
Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari)
= 65.000 100.000 = -35.000
Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu
= 15.000 (- 35.000) = 50.000

30

4. NFR = stoc + creante - datorii de exploatare


NFR = 20.000 + 40.000 47.000 = 13.000
5. TN = FR - NFR
TN = 15.000 13.000 = 2.000
5.000 3.000 = 2.000
6. SN = active totale datorii totale =
SN = 165.000 100.000 = 65.000
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate (65.000) da o prima
evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.
Aceast ecuatie fundamental a bilantului red averea net a actionarilor, activul este angajat n datorii. Situatia
neta arata o buna gestionare a resurselor firmei.
Activul societatii este finantat in proportie de 39 % din capital propriu, 70% din fonduri proprii si atrase
pe termen lung si 30% din resurse pe termen scurt. Fondul de rulment pozitiv asigura echilibrul financiar si
implicit lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria neta din activitatea firmei degaja un surplus de numerar.
Daca aceasta situatie se mentine mai multe exercitii financiare sucesive inseamna ca firma are o rentabilitate
economica buna dar si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilului banesc pentru a isi intari pozitia financiara.
Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent = 65.000/115.000/100 = 56,5% este
ridicata si garanteaza autonomia financiara viitoare.

GRUPA IV - Categoria VI Administrarea si lichidarea intreprinderilor


1. (6.) Identificai balana de verificare a unei firme pe care considerai c o supunei lichidrii.
Parcurgei fazele contabile ale lichidrii:
- inventariere (inclusiv evaluarea tuturor activelor/datoriilor i stabilirea precis a datoriilor);
- valorificarea bunurilor din activul firmei, prin vnzare: vor fi cel puin trei categorii de imobilizri
(amortizabile i neamortizabile), stocuri diverse (materii prime, consumabile, produse, mrfuri), recuperri
de creane (cu i fr acordare de reduceri comerciale/financiare);
- plata datoriilor: se poate opta pentru situaia n care firma are destui bani pentru aceasta sau nu;
- stingerea unor conturi de provizioane i a cel puin unei categorii de ajustri pentru depreciere;
- nchiderea capitalurilor proprii care includ cel puin capital social (din aporturi i din profituri nete),
rezerva legal, rezerv din reevaluare i rezultat reportat.
Se cere prezentarea calculelor i a formulelor contabile aferente ntregii operaiuni de lichidare.
REZOLVARE:

:
30.06.2014
A. Active imobilizate
Echipament tehnologic ct 2131 (valoare bruta)
Aparate si instalatii de masura ct 2132 (valoare bruta)
Mobilier ct 214 (valoare bruta)
Amortizare echipament th si aparate de masura ct 2813
Amortizare mobilier ct 2814
Total active imobilizate (valoare neta)
B. Active circulante

31

1787
10940
16542
-12461
-9979
6829

Marfuri (ct 371)


Ajustari pentru deprecierea marfurilor (ct 397)
Creante
Conturi la banci (ct 5121)
total active circulante
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii ce trebuie platite in mai putin de 1 an
Furnizori
E. Active circulante nete (B+C-D-I)
F. Total active minus obligatii curente (A+E)
G. Datorii ce trebuie platite in mai mult de 1 an (ct 4551)
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli (ct 151)
I. Venituri in avans
j. Capital si rezerve
Capital subscris si varsat (ct 1012)
Rezerve ct 1061, 1068)
Rezultat reportat (ct 1171)
Profit sau pierdere (ct 121)
1. Valorificare imobilizari corporale si marfuri
a) echipamentelor tehnologice :
461 = %
248
7583
200
4427
48
-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice
% = 2131
1787
2813
1521
6583
266
b) aparate si instalatii de masura
461 = %
7583
4427

124
100
24

scadere din evidenta aparate si instalatii de masura


2813= 2131 10.940
c)
461 = %
7583
4427

mobilier, aparatura birotica


6.200
5.000
1.200

-scadere din evidenta mobilier


% = 2131
16.541
2813
9.979
6583
6.562
-incasarea contravalorii imobilizari corporale
5121 = 461
6.572
- inchiderea contului 7583
7583 = 121
5.300
- inchiderea contului 6583
121 = 6583
6.828

32

900
-100
887
55
1742
0
857
885
7714
311697
5000
0
200
0
-298200
-10983

d) marfa
4111 = %
1.240
707
1.000
4427
240
- incasarea contravalorii marfurilor vandute
5121 = 4111
1.240
- scaderea din gestiune a marfurilor vandute
607 = 371
900
-anularea deprecierii
397 = 7814
100
- inchiderea conturilor 707 si 7814
% = 121
1.100
707
1.000
7814
100
- inchiderea contului 607
121 = 607
900
Regularizare si plata tva
4427 = 4423
1.512
Sold debitor ct 4424 887 lei
4423 = 4424 887
4423 = 5121 625
2.

Plata datoriilor

401 = 5121
857
4551 = 5121 6.385
3.

Inchiderea conturilor de provizioane

151 = 7812 5000


7812 = 121 5000
Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului
D
121
10.983
6.828
900
18.711
SD = 7.311

C
5.300
1.000
100
5.000
11.400

5121

55
6.572
1.240
7.867
SD=0

C
857
625

6.385
7.867

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj


DATORII CATRE ASOCIATI
CAPITAL SI REZERVE
I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT
II.PIERDERE REPORTATA
III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR
-din exercitiul curent
-din lichidare
TOTAL CAPITALURI PROPRII (capital+rezerverzultatul ex.)
TOTAL CAPITALURI

305.311
200
-298.200
- 7.311
-10.983
3.672
-305.311
-305.311

33

ACOPERIREA PIERDERILOR
% =
%
456
117
1012
121
456
121

305.311
298.200
200
7.111

2. (8.) Dup plata datoriilor firmei aflate n lichidare, mai rmn bani i structura capitalurilor proprii
cuprinde capital social, rezerve legale i alte rezerve.
Finalizai contabilizarea lichidrii, tiind c dintre asociai, 30% snt persoane fizice, ceilali
persoane juridice.
REZOLVARE:

Cod fiscal
ART. 65 Definirea veniturilor din investiii
(1) Veniturile din investiii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobnzi;
c) ctiguri din transferul titlurilor de valoare definite potrivit prevederilor art. 7;
d) venituri din operaiuni de vnzare-cumprare de valut la termen, pe baz de contract, precum i orice alte
operaiuni similare;
e) venituri din lichidarea unei persoane juridice.
ART. 66 Stabilirea venitului din investiii
(8) Venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezint excedentul distribuiilor n bani sau
n natur peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.
b) determinarea excedentului sumei stabilite la pct. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice
beneficiare.
ART. 67
(3) Calculul, reinerea i virarea impozitului pe veniturile din investiii, altele dect cele prevzute la alin. (1) i
(2) se efectueaz astfel:
d) venitul impozabil obinut din lichidarea unei persoane juridice de ctre acionari/asociai persoane fizice se
impune cu o cot de 16%, impozitul fiind final. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului revine
persoanei juridice. Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz pn la data depunerii situaiei financiare
finale la oficiul registrului comerului, ntocmit de lichidatori.
ART. 20 Venituri neimpozabile
h) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice romne sau unei persoane juridice strine situate ntr-un
stat cu care Romnia are ncheiat o convenie de evitare a dublei impuneri, dac la data nceperii operaiunii de
lichidare, potrivit legii, contribuabilul deine pe o perioad nentrerupt de 1 an minimum 10% din capitalul
social al persoanei juridice supuse operaiunii de lichidare.

cont
1012
1061
117
121
401
5311
622
TOTAL

rulaj precedent
debit
credit
0
32000
0
76
0
1100,01
23427,58
0
921,68
921,68
9748,43
0
3527
3527
33176,01
33176,01

rulaj luna
debit
credit

2500
2500
2500
7500

2500
2500
2500
7500

34

total sume
debit
credit
32000
0
76
0
1100,01
25927,58
0
3421,68
3421,68
9748,43
2500
6027
6027
45124,69 45124,69

sold
debit

credit
32000
76
1100,01

25927,58
0
7248,43
33176,01

33176,01

Operatiuni de partaj
acoperire pierdere

%
117
1061
1012

121

25927,58
1100,01
76
24751,57

Partajul intre asociati a sumelor


ramase

1012

456

7248,43

restituit asociatilor diferenta capital


Asociat X
30%

%
456,1

5311

7248,43
2174,53

Asociat Z SRL 70%

456,2

cont
1012
1061
117
121
456
5311
TOTAL

rulaj precedent
debit
credit
0
32000
0
76
0
1100,01
25927,58
0
7248,43
33176,01

0
33176,01

5073,90

rulaj luna
debit
credit
32000
76
1100,01
25927,58
7248,43
7248,43
7248,43
40424,44
40424,44

35

total sume
debit
credit
32000
32000
76
76
1100,01
1100,01
25927,58
25927,58
7248,43
7248,43
7248,43
7248,43
45124,69
45124,69

sold
debit

credit
0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0
0

GRUPA V - Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor


1. (212.) S.C. Alfa S.R.L, cu sediul n Trgovite, Romnia, nregistrat n scopuri de TVA n
Romnia conform art 153 livreaz ctre ABC cu sediul n Ungaria, nregistrat n scop de TVA n Ungaria,
ciuperci n valoare de 5.000 euro, fr TVA. Ciupercile sunt transportate din Romnia n Ungaria de ctre
ABC. Curs de schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizai operaiunea din punctul de vedere al lui Alfa, stabilind i ce
obligaii are din punctul de vedere al TVA.
REZOLVARE:

Societatea din romania factureaza fara tva, fiind vorba de o livrare intracomunitara de bunuri.
Operatiunea este scutita cu drept de deducere, in urmatoarele conditii:
ART. 10 din OMFP nr.2222/2006 completat cu Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3419/2009:
(1) Scutirea de tax pentru livrrile intracomunitare de bunuri prevzute la art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul
fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, cu excepiile de la pct. 1 i 2 ale aceleiai litere a), se justific pe
baza urmtoarelor documente:
a) factura care trebuie s conin informaiile prevzute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu modificrile i
completrile ulterioare, i n care s fie menionat codul de nregistrare n scopuri de TVA atribuit cumprtorului
n alt stat membru;
b) documentul care atest c bunurile au fost transportate din Romnia n alt stat membru;
i, dup caz,
c) orice alte documente, cum ar fi: contractul/comanda de vnzare/cumprare, documentele de asigurare.
Soluia aleas de Alfa S.R.L. trebuie s aib n vedere taxarea invers
Valoarea marfurilor livrate

5000 euro x 4.30 lei = 21.500 lei

Valoarea TVA

21.500 lei x 0.24 = 4.300 lei


4426=4427 4.300 lei

36

2. (226.) O persoan juridic, nregistrat n scop de TVA care activeaz n domeniul productiei de
mobilier realizeaza in luna iunie urmatoarele operatiuni:
-achizitie de masa lemnoasa pe picior utilizata ca materie prima 850.000 lei, pre fr TVA;
-achizitii de materiale consumabile 250.000 lei, pre fr TVA;
-inregistrarea de facturipentru cazarea personalului trimis in delegatie 25.000 lei, pret fara TVA;
-achizitionarea de produse alcoolice si de tutun destinate activitatii de protocol 15.000 lei, pret fara TVA;
-livrarea de produse finite(mobilier) 1.450.000 lei, pret cu TVA.
Toate operatiunile se desfasoara in Romnia, furnizorii si clientii fiind persoane inregistrate in scop de TVA
in Romania.
a) Determinati TVA aferenta lunii iunie;
b) Stiind ca la sfritul lunii mai societatea raportase TVA de recuperat n valoare de 2.500 lei, determinati
care este valoarea TVA pe care societatea o datoreaza catre bugetul statului la sfritul lunii iunie.
REZOLVARE:

a. Mas lemnoas (taxare invers) 850.000 lei x 0.24 = 204.000 lei


b. Tutun i alcool (neded.) 15.000 x 0.24 = 3.600 lei
c. Servicii de turism, 9% (ded.)

25.000 x 0.09 = 2.250 lei

d. Materiale consumabule (ded.)

250.000 x 0.24 = 60.000 lei

d. TVA deductibil

a+c+d = 266.250 lei

e. TVA nedeductibil(b)

3.600 lei

f. TVA colectat 204.000 lei + 1.450.000 lei x (24/124) = 484.645 lei


g. TVA de plat la stat

3.

484.645 lei 266.250 lei = 218.395 lei 2.500 lei = 215.895 lei

(231) Prezentai momentul exigibilitii accizelor n cazul produselor supuse accizelor


armonizate.
REZOLVARE:

Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru urmatoarele produse
provenite din productia interna sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) tutun prelucrat;
g) produse energetice;
h) energie electrica.
Acciza este exigibila in momentul eliberarii pentru consum sau cand se constata pierderi sau lipsuri de
produse accizabile.

37

4. (237) Un agent economic produce 20.000 pachete de tigarete a 20 tigarete fiecare. Pretul maxim cu
amanuntul declarat de agentul economic este de 15 lei/pachet. Determinati acciza totala stiind ca acciza
unitara este de 51,49 euro/1.000 tigarete, cursul de schimb este de 4,5223 lei/euro, acciza ad valorem este de
19% iar acciza minima este de 79 Euro/1.000 tigarete.
REZOLVARE:

Cantitate produsa=20.000 pachete x 20 tigarete/pachet = 400.000 tigarete


=> acciza specifica = 400.000/1.000 x 51,49 euro x 4.5223 lei/euro = 93.141
Acciza ad valorem = 20.000 pachete x 15 lei/pachet x 19% = 57.000
Acciza totala = 93.141 + 57.000 = 150.141 lei

GRUPA V - Categoria XII Doctrina si deontologie profesionala


1.

Care sunt activitatile profesiei contabile care pot fi efectuate potrivit OG 65/1994 ?
REZOLVARE:

Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice i juridice urmtoarele lucrri:
a) ine sau supravegheaz contabilitatea i ntocmete sau verific i semneaz situaiile financiare;
b) acord asisten privind organizarea i inerea contabilitii;
c) efectueaz analize economico-financiare i evaluri patrimoniale;
d) efectueaz expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice n
condiiile prevzute de lege;
e) execut alte lucrri cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativ i informatic;
f) ndeplinete, potrivit dispoziiilor legale, atribuiile prevzute n mandatul de cenzor la societile comerciale;
g) acord asistena de specialitate necesar pentru nfiinarea i reorganizarea societilor comerciale;
h) efectueaz pentru persoane fizice i juridice servicii profesionale care presupun cunotine de contabilitate.
2.

Care sunt conditiile pentru ca o societate comerciala sa devina si societate comerciala membra
C.E.C.C.A.R. ?
REZOLVARE:

1. Experii contabili i contabilii autorizai i pot exercita profesia individual, n cabinete proprii, ca
salariai ntr-un cabinet sau la o societate comercial recunoscut de Corp sau se pot constitui n societi
comerciale, potrivit legii.
2. Caracteristicile societilor comerciale sunt date de condiiile pe care acestea trebuie s le
ndeplineasc, potrivit art. 8 i art.10 al O.G.nr. 65/1994, republicata i anume:

S aib ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil i/sau de contabil autorizat:
Aceast condiie imperativ exclude nscrierea n contractul de societate i statut, ca obiect de activitate
distinct, a unor activiti economice sau comerciale.

38

Codurile CAEN aprobate de Biroul Permanent al Consiliului Superior al CECCAR pentru codificarea
obiectului de activitate sunt comunicate mai jos.

Majoritatea acionarilor sau asociailor s fie experi contabili i s dein majoritatea aciunilor sau
a prilor sociale.
Pentru respectarea principiului independenei profesiei i pentru protejarea membrilor Corpului de
orice presiune din interiorul societii comerciale de expertiz contabil sau de contabilitate care ar putea
aduce atingere acestui principiu, prin majoritatea acionarilor sau asociailor n cadrul societilor comerciale
de expertiz contabil sau de contabilitate se nelege c cel puin 51% din numrul membrilor sunt experi
contabili i / sau contabili autorizai membrii ai Corpului. Prin deinerea majoritii aciunilor sau prilor
sociale de ctre experi contabili sau contabili autorizai se nelege, de asemenea, c cel puin 51% din
numrul i valoarea lor total sunt deinute de experi contabili i / sau contabili autorizai, membrii ai
Corpului.
n conformitate cu prevederile art.14 din Legea nr.31/1990 republicata, o persoana fizica sau o persoana
juridica, membra a Corpului, nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate de expertiza contabila si /
sau contabilitate.
O societate, membr a Corpului, cu rspundere limitata, nu poate avea ca asociat unic o alta societate,
membra a Corpului, cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.

Consiliul de administraie al societii comerciale s fie ales, n majoritate, dintre acionarii sau
asociaii membri ai Corpului: i n sensul acestei condiii, prin majoritate se nelege c n alctuirea
consiliului de administraie al societii comerciale cel puin 51% dintre acionari sau asociai sunt membri
ai Corpului. (Nota in cazul societatii cu 2 asociati din care unul membru si unul economist administrarea
societatii se poate efectua numai de catre membrul Corpului sau/si impreuna cu economistul).
Regulile, drepturile, obligaiile i rspunderile stabilite de Legea nr. 31/1990 privind societile
comerciale se aplic i societilor comerciale de expertiz contabil sau de contabilitate, consiliilor lor de
administraie sau administratorului unic.
Potrivit art.145 din Legea nr.31/1990 republicata, nimeni nu poate functiona in mai mult de trei consilii
de administratie concomitent. Aceasta interdictie nu se refera la cazurile cand cel ales in consiliul de
administratie este proprietar a cel putin o patrime din totalul actiunilor sau este administrator al unei
societati ce detine patrimea aratata. Acela care nu va respecta dispozitia de mai sus va pierde de drept
calitatea sa de administrator, obtinuta prin depasirea numarului legal, in ordinea cronologica a numirilor, si
va fi condamnat, in folosul statului, la plata remuneratiilor si a celorlalte beneficii ce i se cuvin, cat si la
restituirea sumelor incasate.
Pentru a-i pstra neatins principiul independenei, societile comerciale membre ale Corpului nu pot
avea participri financiare n uniti patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurri
i nici n societi civile.
Aciunile sau prile sociale ale societilor comerciale de expertiz contabil sau de contabilitate
trebuie s fie nominative i orice nou asociat sau acionar trebuie s fie admis de adunarea general.

3.

Enumerati 5 (cinci) abateri disciplinare care pot fi sanctionate de Comisia de disciplina a filialei
REZOLVARE:

1.abateri de comportament sancionate cu mustrare;


2.absena nemotivata de la 2 edine consecutive ale Adurarii Generale ale filialei.;
3.neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata
unui an calendristic;
4.nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional sancionate cu suspendarea
dreptului de exercitare a profesiei pe o perioad de la 1 la 3 luni.
5. absena nemotivata de la 3 reuniuni consecutive ale Adurarii Generale ale filialei.;
6. publicitatea fr respectarea Codului privind conduita etic i profesional a Expertului Contabil din
Romnia;

39

7.nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;


8. refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului, documentele privind activitatea profesionala;
9.practicarea profesiei de Expet Contabil sau Contabil Autorizat fr viza anual pentru exercitarea profesiei.

4.

Aria de cuprindere a auditului de calitate


REZOLVARE:

5.

Cunoaterea modului de organizare a cabinetului audit structural, 20%

Evaluarea modului de aplicare a standardelor profesionale audit tehnic, 50%

ndeplinirea condiiilor de membru audit de conformitate, 30%

Care sunt organele alese (c) ale Corpului ?


REZOLVARE:

CS: Consiliul Superior

CD: Comisia de disciplin

CSD: Comisia superioar de disciplin

CF: Consiliul filialei

CN: Consiliul naional

40

S-ar putea să vă placă și