Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Precizari conceptuale
Orientarea scolara si profesionala (O.P.S.) reprezinta una din sarcinile fundamentale ale
scolii. Ea are profunde implicatii att pentru scoala si individ ct si pentru societate. nca la
nceputul secolului nostru, parintele psihologiei muncii, Hugo Mstenberg considera ca alegerea
profesiunii si cea a tovarasului de viata (sot/sotie) sunt hotarrile cele mai importante n viata
omului. De multe ori profesiunea aleasa influenteaza n oarecare masura si asupra casatoriei,
avnd n vedere ca n numeroase familii sotii lucreaza n meserii nrudite. Ocupatia, profesia,
depaseste nsa frontierele serviciului propriu-zis, ea traseaza cadrele ntregului stil de viata al
individului: distributia orelor de munca si libere, domiciliul, colegii. n viata adulta, profesia
reprezinta cea mai importanta conditie care influenteaza modelarea personalitatii si bunastarea
sociala ct si sanatatea fizica si mintala a individului. Buna ntelegere a locului si rolului
orientarii scolare si profesionale presupune unele delimitari conceptuale.
Orientarea scolara reprezinta actiunea de ndrumare a elevilor spre acele forme de
nvatamnt care corespund n cea mai mare masura aptitudinilor si aspiratiilor lor n scopul de a
le dezvolta la maximum toate posibilitatile. n aceasta actiune se va tine seama att de
disponibilitatile (predispozitiile) elevului, ct si de cerintele sociale caracteristice epocii n care
traieste. n acest fel orientarea scolara creeaza o baza favorabila orientarii profesionale.
Orientarea profesionala este actiunea de ndrumare a individului catre o profesiune sau
un grup de profesiuni n conformitate cu capacitatile si interesele sale. Pe plan social, orientarea
profesionala contribuie la realizarea echilibrului dintre cererea si oferta de potential uman, ceea
ce pe plan personal nseamna siguranta drumului ales de individ.
Cele doua activitati- orientarea scolara si orientarea profesionala se afla ntr-o relatie de
strnsa interdependenta. Ele se realizeaza una n continuarea celeilalte. Actiunile ntreprinse pe
linia orientarii scolare si profesionale reprezinta parte componenta, organica a procesului de
nvatamnt.
Un alt concept folosit n acest domeniu este cel de selectie profesionala.
Selectia profesionala se refera la alegerea (pe baza unui examen, teste, probe de lucru etc.)
dintr-un grup de persoane pregatite profesional, a acelora care ntrunesc la un nivel superior
cerintele profesiunilor sau ale locurilor de munca vacante. Selectia profesionala se aplica unor
persoane care au deja o anumita profesie.
Activitatea desfasurata n perioada scolara vizeaza doar orientarea scolara si profesionala.
Realizarea acestor obiective presupune un ansamblu de actiuni si influente pedagogice, sociale,
medicale, psihologice, etice etc. , care au ca obiectiv pregatirea elevilor n vederea exprimarii
unor optiuni scolare si profesionale corecte si realiste, n conformitate cu particularitatile lor
individuale (aptitudini, interese, nivel de pregatire etc.) si exigentele psihofiziologice ale
profesiunilor( indicatii, contraindicatii) si cerintele societatii. Att orientarea ct si educatia
urmaresc dezvoltarea personalitatii umane. Ca subsistem educativ, orientarea scolara si
profesionala necesita realizarea unor investigatii psihologice privind structura si dinamica
personalitatii elevilor. Diversele aspecte care intra n sfera de preocupari a orientarii scolare si
profesionale pot fi grupate, n functie de principalele domenii comportamentale, n trei mari
categorii: cognitiv (intelectual), afectiv-motivational si psiho-motoric.
Componenta cognitiva se refera la procesele de cunoastere, aptitudinile generale si
speciale, stilul de munca, aprofundarea cunostintelor despre un domeniu oarecare al realitatii etc.
Componenta afectiv-motivationala include mobilurile ce se afla la baza optiunii:
interese, nazuinte, nclinatii, preferinte, atitudini, ideal profesional, precum si o serie de trasaturi
volitiv-caracteriale cum ar fi: perseverenta, fermitatea, consecventa, dragostea fata de munca etc.
Componenta psiho-motorie cuprinde aptitudinile perceptive, miscarile reflexe, miscarile
fundamentale de baza,(locomotorii, de manipulare), calitati fizice (rezistenta, forta, supletea,
agilitatea) , miscarile de dexteritate, expresive, estetice etc.
Continutul si principiile orientarii scolare si profesionale. Continutul orientarii este
deosebit de bogat, avnd n vedere ca urmareste ca finalitate esentiala sa contribuie la elaborarea
independenta de catre fiecare subiect a celei mai rationale optiuni scolare si profesionale. n acest
scop ea presupune drept conditii principale: autocunoasterea, dezvoltarea unor motivatii
superioare sociale fata de munca, formarea unui sistem de atitudini si valori adecvate n raport cu
sfera muncii si vietii profesionale, informatii despre reteaua scolara si universul profesiunilor,
despre necesarul de cadre n diferite sectoare de activitate, adeziune fata de diferite profesii.
Abordata ca sistem de actiuni social-educationale, orientarea scolara si profesionala
include patru subsisteme (directii de actiune )importante:
a) cunoasterea personalitatii elevilor;
b) educarea elevilor n vederea alegerii studiilor si profesiunii;
c) informarea scolara si profesionala;
d) ndrumarea elevilor spre diferite tipuri de studii si grupuri de profesiuni.
a) Cunoasterea personalitatii elevilor sau psihodiagnoza de orientare. Cunoasterea
elevilor reprezinta o conditie esentiala a desfasurarii eficiente a procesului instructiv-educativ,
dar si o componenta fundamentala a orientarii scolare si profesionale. Trebuie sa se realizeze
ntr-o viziune longitudinala care consta n observarea si examinarea evolutiei capacitatilor si
performantelor elevilor de-a lungul scolaritatii.
La activitatea de cunoastere a elevilor trebuie sa participe toti factorii educativi si n
primul rnd toate cadrele didactice din scoala. Fiecare profesor n cadrul lectiilor, cercurilor pe
obiecte si al altor actiuni scolare si extrascolare are posibilitatea sa obtina o serie de date
privind :nivelul de cunostinte si capacitatea intelectuala a elevilor, interesele si aptitudinile
pentru disciplina predata, atitudinea fata de munca etc. Toate aceste date trebuie transmise
dirigintilor, care, confruntndu-le cu propriile date (culese la lectii, orele de dirigintie, activitatile
extrascolare si de la alti factori educativi) , le utilizeaza la completarea fisei scolare a elevului.
b) Educarea elevilor n vederea alegerii studiilor si profesiunii
Educarea elevilor n vederea alegerii studiilor si profesiunii urmareste n esenta
"dezvoltarea profesionala" sau profesionalizarea lor treptata. Acest proces presupune nsusirea de
cunostinte, formarea unor abilitati si capacitati care sa-i ajute pe elevi sa-si valorifice
posibilitatile lor n mod liber si constient n diverse activitati scolare si profesionale .Educarea