> MW VOLUMUL XXXV BUCURESTI IANUARIE 1987 Nuamar special Cuprins GHEORGHE VoICt, MAURIGIC TUDOR, CRISTIAN TANTAREANC, ALEXANDRA VOICU!” Valorifearen Ia nivel rylel sintulul In regiunea ponto- damubland (eu presentare 1 limba englesa) CRISTIAN TANTAREANU, GHEORGHE VoIcU: 0 trecere In revisth a problemelor specitice centralelor aero: eleetrice conectate In Sistemul Energetic National (cu presentare 1M limba engle:d) ORGHE VOIC RICIU TUDOR: F ceasat experi a RISTIAN TANTAREANU, MAU melionarea nul aeroenerator ea 1 racordat Ia sistemul electroenergetie CONSTANTIN POPESCU! : Cercetisi pentru pertecfionarea solufillor energetice ale centralelor solarosleetrice eu helio State sf tum STEFAN MARIN, IOAN TURCU: Determ mental a performay centrale solarvelectrice ea experi Jor optice ale hellostatelor p VICTOR VARZARU: Siste concentratoarelor pentru cent IOAN TURGU, CONSTANTIN POPESCU, ALIN. MI ANU! Solufit alternative privind! coneeptia de solaroeleetrice fotovoltaice eneryeticn de sistent ALEXANDRU MIHAILA, CONSTANTIN POPESC ADRIAN BUDACU : Gere elaborure sly llor de ulllzare a sistemelor ust tn ‘diverse aplieatit GHEORGHE HOBEANU, CONSTANTIN. POPESCI', VLADIMIR: STORNESGU, EUGEN BUPNARU : Inste Iagil de turbine termlce eu 1 cHONIcA, Q.- 0 ryENERGETICA - ‘ORGAN AL MIQISTERULU! EMERGIEL ELECTRICE §! AL cansiLiUL ‘i REPUBLICA SOCIALIST, 4 AANA AL KERR 4 TEER SUB INDRUMAREA CONSILIULU! $TIINTIFIC AL INSTITUTULUI CENTRAL DF CERCETARI_ ENERGETICE Knut 35 Nr 7 Tanuarle 1987 Valorificarea la nivel industrial a energiei vintului in regiunea ponto-danubiana Ing. Gheorghe Yoteu, ing. Maurielu Tudor, Ing. Descriptorl: surse energelice reinnoibile, energie eoliani ris 0 Tén{éreann, ing. Alexandra Voleu * Wind Energy Industrial Harnessing Within the Coastal and Danubian Region (Condensed from the paper in Romanian) ‘The territorial aren under consideration includes Dobragen and the Danube Delta and the Blick Sea off-shore. Within this area the possibility of wind energy conversion into electrical energy is pursued by means of a set of intercon nected wind units feeding energy into the grid and entilled wind farms. (CAE). ‘With this aim, wind data collected from local météorologieal stations have been used; within areas without such dala records, methodologies for data processing have been settled down, Based on the collected data, several adequate wind farm sites have been selected, ‘The structural unit configuration within a wind farm and the factors essential for thelr operation (unit mutual Influence terrain roughness Influence, wind prevailing direction a.s.0.) have been” also examined. Concepfia asupra valorificdrii energie: vin- tului la. nivel industrial a° evoluat 1apid in ultimii ani, de la studiul unui grup aerogene- nerator izolat, conectat sau nu lao retea electric’, la studiul unui ansamblu de grupuri coliene interconectate intre ele si debitind in Sistemul Energetic National cantitiyi consi- derabile de energie electric& [1, 2). Se constituie astfel un nou tip de centrali producitoare de energie, central aeroelectrie’ — CAE, diferiti de tipurile clasice, prin aria mare pe care sint rispindite grupurile, neunifor- mitatea livririi de energie, dar care prin pro- duefia realizati intr-o pericad? mare de timp aduee sistemului importante economii_ ‘de combustibili clasici, * Ing. Gheorghe Voieu i Cristian ‘Tanfreanu ~ cerée- {ator stiintific principal, ing. Maurielu. Tudor — cerecti- tor stiinfific, ing. Alexandra’ Voieu — inginer principal teh- nolog Ia ICEMENERG — Bucuresi ENERGETICA * 35 #1987 * Nr. Within the frame of the R and D programmes up to 1990, Jointly enacted by the Ministry of Electrical Energy’ and the Machine Building Industry, four types of wind units (TEV 100, ‘TEV 300, AAETO 200, MESAG 1000) for the endowment of the envisaged wind farms are projected for research, designing and manufacturing. For the settlement of the most favourable wind sites, the ind. the feasible technical and economical tors have heen determined. Six sites have been finally decided upon: Peripravo, Babsdag, Tulcea, Sulina, the off-shore platforiy and the Constanja sea dan. ‘An important bernessable wind power potential (beforehand estimated a¢ 5800 GWh) and adequate geographic condi- tions for the projected wind unit implementation have thus been depicted, : 1, Premise geogratice si metcorologice Teritoriul uat in diseuyie cuprinde Dobrogea eu Delta Dunitii si platforma continental a Mini Negie. Acest spatiu geogiafic se desti goa pe o Varietate de relict cupiinzind cealu~ si podigui pind la 400 m altitedine, cimpi grinduri si suprafete imersate. Oaati cu evaluarea global’ a potenjialului colian al B.S. Romania [3] sa constatat pondered important regiunii analizate, zona, litoral-delt’ ‘ou. viteze’ medii_multianuale ale vintului mai mari de 41m/s (3,6% din supra- fata farii) depinind peste 9% din potential, iar platforma continental’ (pe 0 fisie ce acoper’ ciea 5500 km*), avind 0 pondere de peste 13% din total. Regiunea ponto-danubian’ insumeazi resurse eoliene globale de peste 50 TWh/an, valoare care atunci cind se trece la analiza posibilititilor concrete de imple- mentare se reduce aproape ez un ordin de mérime,Evaluarea direct a resurselor energetice ale vintuluis-a fiicut pe baza observafiilor curente pe o perioad’ multianualé (1961—1981), efee- tuate la statiile meteorologice din reteaua Consiliului National al Apelor, precum $i pe baza datelor eulese Ia platformele marine din largul Marii Negre, intr-o perioad’ mai res trinsi. (1976-1985) [4, 5). Stagiile meteorologice furnizoare de date privind viteza vintului in acest areal sint pre- zentate in tabelul 1. Analizind durata gi viteza vintului la aceste stagii, se poate constata c& acesti parametri vatiazi in raport eu distanta de la ¢irm; in zona de larg. datotitd rvgozitigii reduse a su- Plafefei apei, intilnim valori mari care scad ‘odatd cu apropierea de {irm, Influenta bazi- nului Mari Negre se resimte pe o figie relativ ingust& de-a Iungul litoralului, diminuindu-se odati cu deplasarea spre vest in interiorul teritoriuh Pe harta din figuia 1 sint reprezentate valo- rile medii ale vitezei vintului la statiile citate, mérimea si repartitia lor spatial susfinind constatirile de mai sus, punind in acelasi timp Tebetut 4 Stale meteorotogiee furntioare de date privind viteza vintuul DDistantaTa\a de TAM TEA] arceaainea stayie Stayin metcorotogtea opr are Abitodines, st Observati + spre interior 1 } 7 2 | 0 1 | functionat in perioada 1956-1960 St. Gheorghe +3 1 Fneattudine asupra"valorilr vier vine ‘alu Unirea (Jurtoves o a Gorgova » +90 2 Parametrul vint eronat datoritdeondl- fillor de amplasare ‘Tuleea-Oray +87 ‘ Corog 00 23 Constanta ° = umbrith pe directile $ 9 SV Plattorme marine (4080) » tumplasamente diferite funetle de necesita. fle de fora} @ wee se consssonent fed 0 vnts ome RR BULGARIA v es r Se 3 x w e 8 x = Pig. 1. Zone favorabile valorifiedri -potenlalulul eolian in reglunea ponto-danubianit ENERGETICA + 35 * 1987 # Nr. 1in evidenfd si zonele favorabile valorifictrii energie vintului In cea ce priveste roza vinturilor energetict reaultath din ponderarea freeventei vintului cu cubul vitezei medii pe ficcare din cele opt directii principale (fig. 1 si 2) se observa cd in zona de larg si litorali cireulagia dominant a curengilor de aer se desfiigoar’ de-a lungul axei nord-sud, care cumuleazit cirea 85%, din poten- fialul eolian, ‘Aceste caracteristici sint vatabile atit pe mediile anuale, cit si pentru mediile sezoni si Iunare, 2. Zone favorabile valorifiearii potentialului eolian Din primele anatize ale datelor energocotiene gi ale condigiilor geografice locale au fost selec. tate citeva’ amplasamente de centrale aeo- electtice in zona platformei continentate (eu adincimi ale apei pin Ia 20 m), pe unele grin- duri din delt (Movila, Cocora, ‘cimpia Chiliei, Stipoe), pe dealurile’ din nordul Dobrogel Majoritatea amplasamentelor vizate sint si tuate in zone din care lipsese datele meteo- rologice directe. Pornind de la principalii parametri ai_vin. tului masu.api la statiile meteorologice (vitezi medie, frecvenji, vitezi medie pe directii, caracteristiei de’ durati, vitezi maxim’ eu Giferite asiguriri si vitez’ maxim Ja 1afald) sau utilizat metode adecvate de transpunere @ acestoia in amplacamentele CAB. Din datele sondajelor acrologice la statiile meteorologice Tulcea, Sulina-co: si Sulina.dig (1971 —1980) se confirind c& legea variafiei pe verticali a vitezei vintului este de tipul relatiei (1) gi c& circulapia maselor de aer este practic neperturbaté cu toaté variapia formelor de relief, la altitudinea de peste 500 m vitezele medii multianvale a'e vintului find aproximatiy ega’e (Tulcea — 1,2 m/s, Sulina-dig —1,2 m/s, Sulina-firm — 7,4 mjs). % (a) Ys a unde : Vo este viteza vintului la iniljimea de re- fering Hy; V, — viteza vintului in_punetul ,i#, de inilpime -H(H, > Ho); « — — coeficient de transpunere ce depinde de rugozitatea terenului si are valori uzuale cuprinse intre 0,1— 0,2. La punetele de misura coeficientit se deter- mini folosind relati ao @ Pornind de la aceste determinari s-au facut interpoliri intre punetele de mésuré : pe ori zontal, viteza vintului si durata, iar pe vert cali valoarea coeficientului 2,” stabilindu-se astfel caracteristicile de vint specifice pentru fiecare amplasament, la altitudinea si distanya de firm corespunzitoare [6, 7, 8} Fig. 2. Curbe elasate ale vitezei vintului la uncle staftl meteorologice din regiunea ponto-danubland. Pentru exemplificare si analizdm modul in care san tianspus datele in amplasamentul Cimpia Chiliei (altitudine 3 mdM), situat in zona centralé din nordul deltej gi lipsit de ob- servatii directe. Zona situindu-se la juma- tatea distanfei intre punctele cu misuritori Sulina-coast& si Tulcea-orag, in aceleagi condigii de relief, viteza medie la indlfimea standard de 10 m s-a dedus prin interpolare liniara pro- po:fionaki en distanja inte cele douk pancte gia renultat de 4,4 m/s. Pornind de la constatarea enunjaté of la altitudinea de circa 500 m vitezele vintului sint deja omogene gi au o valoare evasiconstant’& pentru intreaga zond in discufie, sa dedus gi valoarea vitezei la aceasti inilfime oa fiind 7,2 mjsCu aceste doud valor s-a putut caleula coeficientul 2 din formula de mai sus (a = = 0,126), pe baza cireia s-a determinat viteza Vintului la infljimea de plasare a axului ro- toric al aerogeneratoarelor (30 m) gi anune de 5,1 m/s, precum gi curba clasati a vitezelor medij ale Vintului la aceeagi inSlfime. 3. Centrale aeroelectrice analizate Eechiparea contralelor deroelectrice a fost ana- lizat& pornind de la grupurile aeroelectrice in cercetare ce se _preconizeazi a fi omologate pink in anul 1990 [8], ale exror caracteristici tehnice principale sint prezentate in tabelul 2. Carbele de exploatare ale celor douk tipuri de instalayii (cu ax vertical si cu ax orizontal) sint difelite, deosebirile apar din maniera in care se face reglajul puterii dup’ atingerea puterii nominale, pint la situayin de proteotie @ instalagiei (fig. 3).Tabetut 2 Principal! parametri ai grupurilor aercgeneratorie de medic yore, tn curs de reatizare in Me ‘Tipul turbinel TAX vertical Ax orizontal Piteres nominal TW Ta 300 3001000 ‘Viteze Caractaratice —— demaray 36 $7 ale vintulul fin/s] — nominal 11s yo maxim funcional Py 2 = supravietuire 60 . 80, _ =“iametrul rotorie Tm] Bs 3 3 = pozitia rotorulut ~ = aval amonte = humar pale 2 2 7 3 ‘Turbina = matertal pale | Atuminiy ——Aturiniw Old + PAFS — Olel = rapiditates turbinei ° 4.8 = tralia’ (rot/min} 7 3 30) 25) ip ainero “Asinerou in ——Avineron | regime dow turatit Generatorul | suprasineron lectric — putere instalati [uw] 132 mo fm 1050 = fensiunea nominalé. (V] 400 400 400 6000 turajia de Ineru_[rot/min} 750, 1500 |__ 1500 1000;600 Raportul de transmisi_al_mutiplicatorutal Bt iwet a a0 tp Tabular Tubular Turi Turw Turnjax semirigid —— semirigia ~ material Otel ofel ‘Otel Beton = intifime {m) 45 45.0 30 3 = diametru ml 14 16 22 3,8 ee P Instalatia cu ax vertical realizeaz\ limitarea, Pp — Se puterii prin autofrinarea rotorului, nivelul de | Puteré seiizind eu cirea 20 — 25 % Ia limita de protectie. 20 Instalatiile cu ax orizontal menjin un palier practic constant, egal cu puterea nominald prin 20 i modificarea corespunzitoaie a unghiului pa- lelor funcyie de viteza Vintului, in azul palelor total reglabile, si Hiniteazi puterea prin modi- 100} fiearea ‘unghiului unei porgiuni din palt, in cazut palei parfial reglabila. ee in ceca ce priveste configurafia unei centrale 3 20S acroelectrice urmirind utilizarea ficient a suprafefelor de teren disponibile, se cautd un PALA TOTAL REGLABILA P optim intre productia maximi de energie pe * (oo) unitatea de suprafaji si puterea unitar’ optima tw \a00 economic. Realizarea productiei maxime de energie pe unitatea ae suprafaj depinde, atit x0 de dispozitia geometried a grupurior, cit si de g mirimea lor unitar’, in condifiile evitirii unor 8 interinfluenye ce ar duce la diminuarea energiei s/s 00 captate, ¥ Eficienta functioniuii grupurilor aerogenera- toare in cadrul CAE yoate fi diminuat& de : influenta intre grp-x1i (umbriteaunui grup - de eitre cel din fat pe direetia de actiune a is) i ; she intulvi) 5 ~ influenta intre 1otorul eolian yi denivelirile Pe locale ale terenului, fad Pentru evitarea acestor interinfluenje tre- ; buie studiate in tunel aerodinamic configuratiile 150 i300 de agezare a giupuiilor in CAE, reproducind condifiile de vint si configuiatia geogiaficd din ‘00 tooo amplasament. | ‘Teoretic, Iuind_in consideratie clemente de : | aerodinamick, deja cunoscute, sa stabilit et seSife os an 2 _ 4— Fig. 3. Curbele de putere prezumale pentrn diferitele vinjs}_UPUEL de aerogenetatoare ce trmeazli a se fabrica tn serie. 30 ENERGETICA * 35 * 1987 * Nr. 1© distanta acceptabili intre grupuri, Ia care perturbafiile sint minime, este de 8-10 dis- metre rotorice. In cazuri concrete, cind vintul bate dominant intr-o direcjie, pe directiile secundare se poate reduce aceastit distant pini la citeva diamety Interesanti este si remarea facut de R. H- Taylor in Electrieal Review nr. 20/1978 pr vind sclderea densititii puterii curentului de aer pe nyisura exiragerii energiei din eimpul de aerogeneratoare (fig. 4), chiar daci ele nu se interinfluenteari direct. Pentru regiuni eu relief variabil —cazul zonelor deluroase—amplasarea trebuie si fini seama yi de contiguratia reliefului, astfel ed P oct EE Fig. 4, Scdderea densitajit puterit curentului de aer pe misura extrageriienergiei pe cimpul do acrogeneratoare (dup R. H. Taylor — 1978). in procesul de optimizare numirul variantelor cregte considerabil, Problemele centralelor aeroeleetrice privind preluarea de cAtre sistemul energetic a varia- fiilor de putere activa indust de variatia vitezei Vintului, nivelul si implicafiile schimbului de putere reactivi eu sistemul, pornirea gi conec- tarea unei CAE la sistem, optimizarea schemelor electrice ete., constituie ‘obiectul unor analize specifice, Odata’ stabilit& configuragia optim’ studiile in_ tunel aerodinamic trebuie continuate pentru validarea_ansamblului solutie’ Caloulul productici de energie (B) intr-un astfel de amplasament se obfine prin integrarea puterii asigurate funcfie de timp, finind cont si de interinfluenfele grupurilor’ in eimp : paKN\” Peat, (3) a unde : i, este durata asigurati a vitezei vinéului dedemaraj ; durata asigurat& a vitezei_vintului de protectie ; <2 Ptt) = 1 CyneuenSV? (1) puterea produsis 4 {in kW]cu oanumita asigurare (durata asigurat find 0 caracteristicd a amplasamentului) ; Fig. 5. Vizlunea de perspectivii a unet centrale acroclectrice amplaatd tn zona de dealuri a Dobrogel. ENERGETICA * 35 #1987 * Nr. o— densitatea aerului. (kg/m®); — suprafafa baleiati de rotor [m*); — viteza vintului (m/s); numérul de grupuri instalate ; — coeficient ce fine seama de influ- entele dintre grupuri (K< 1); — coeficient de conversie al energiei vintului in energie mecanick (va- loare maximi, practic’ 0,45) ; Jemen — Fandamentul lanfului cinematic (pier deri mecanice gi electrice). Randamentul energetic total de conversie a energiei vintului, tinind cont de variatiile coeficientului de’ conversie funetie de viteza vintului, de randamentul lanfului cinematic si de disponibilitate, este de cirea 0,35 pentru un grup 51 sub 0,3, pentru intreaga centzali. Realizarea unei producti de energie apro- piat& de estimiri (bazate pe date medii), depinde in mare misurk —in afari de condi- fille meteorologice eonerete — de performantele reale aerodinamice ale rotorului si de concep- tul de comand:i-exploatare a CAE. Corelind producfia de energie electriek cu valorile economice — calculate in aceastit etap’ pe baza unor indicator! globali — au fost. selec- tate gase zone de interes in care se pot con- strui CAE, care realizeazi principalii indicatori tehnico-economici in limitele aceeptate de le- gislatia in vigoare (PE 011/82) (tabelul 3). In general amplasamentele sint limitate ea suprafat% datoritt, in primul rind, conditiilor de relief, dar si disponibilit&pii’ terenurilor pentra folosinye neagricole, Yn zona platformei continentate, desi la execufia lucririlor de fundare a aerogeneta. toarelor se va putea beneficia de experienta, specialigtilor romani in executia lucrarilor hidro- tehnice portuare si a platformelor de fo.aj marin, apar-probleme noiin tehinica nationa', ce trebuie rezolvate, ca: realizarea legiturilor’ in cablu cu firmul, accesul la echipamente — pentru intrefinerea lor — cu mijloace aava'e gi altele, De aceea orientirile actuale vizeaza in primul rind cele mai favorabile amplasamente din zona de uscat. pasa 2 Coneluzit Regiunea ponto-danubian’ dispune de un important potential eolian valorificabil (care, la 0 prima estimare, se ridiea la circa 2350 MWi, iar productia de energie electric’ ajunge in anul media circa 5350 GWh) si de condifii geografice adecvate implement&ril capacitigilor prezumate. De notat c% aproximativ 5/6 din aceast putere se plaseazi in zona platformei continen- tale a Mari Negre cu adincimi sub 20 m. Investifiile totale pentru aceast’ zoni vor depigi probabil 70 miliarde lei, in timp ce investifiile pentru celelalte cinci amplasa- 6 Tabelul 1 Parametril si unii indleatori tehntco-economici ai centralelor aeroelectrice din reglunen ponto-danubland Poattia geogratied Nr, ert ntrala aeroelectrica fgg 3hRe 18 eae 8 e S58 = 2 282 g f5 tse 5225355 Bag, 2288 “agen ess gisise tae g27gg2235 £37932:82 £aeaReS | % ENERGETICA * 35 * 1987 * Nr, 1mente analizate insumeazi gi 9 miliarde lei. Indicatorii tehnico-economici se incadreazi in limitele acceptate de iegislagia in vigoare pentru realizarea Iucririlor de acest tip, astfel ch promovarea lor va putea fi posibil imediat ce echipamentele industriale pentru conversie vor fi omologate gi introduse in fabricatie de serie. Ca_ prime grupuri ale viitoarelor centrale acroelectrice Tulcea si Sulina vor fi promovati pilofii industriali ai aerogeneratoarelor TEV 100, AAETO 300 gi respectiv MESAG 1000. Cercetiirile ulterioare vor pune cu sigurant’ in eviden{i noi amplasamente favorabile, zona avind, conform evaluirilor globale, resurse eoliene importante. In acelasi timp prin apro- fundarea studiilor de central se vor pune la Punet solufiile concrete de amenajare, preci zindu-se si unii parametri de baz’, ca, de exem- plu, stabilirea valorilor reale ale vintului in ‘amplasamentele considerate. Preocuparile de valorificare a potenfialului in zona ponto-danubiani sint confirmate si de realizirile din firile avansate din punct de vedere tehnologic in acest domeniu, care acord © importanfi deosebitd amplasamentelor situate in zonele litorale si pe platformele continentale maritime. le aproape O trecere in revist’ a problemelor speci [Bibtlogratio U1] VoieuGh, Tan tareans, Cr, Tudor, M. Opfiant 4 perpectie le wise fori! ointalu tn! espal pre ucerttenerglel electrice. In: Energetics, 31, 1983, nr. 78, p. 345-356. [2] Voleu, Gh, Tantireang, Cr, Tudor, M. Perspretives of Wind Power Ulilisation in Remania, Proc. 7! BWEA Wiad Energy Conference, Oxford, 1085. [3] ** * Studiu de fundamentare a programulut de per apectiod -MEE—MICM prioind velorifiearea entrgiei Dintul’ prin conversle tn energie electrled tn CAR racordate ta SEN, Studi ICEMENERG, 1984. Lf 8. © Stugjut variafte vitezei vtntului tn Delta Dundrit, Studiu LMGH., 1985, [5] ¢% Anatiza preliminara a regimulut ointulut tn ong platformei continentale a Marit Negre. Studii LMR, 1985. [8] ** * Studiu de oportunitate a valorfiedrti energiet vintulué tn zona Woralulul romAnese al Marit Negre. Studia ICEMENERG, 1985. [7] © * Studiu privind realizarea unei centrale electrice ‘marine amplasatd pe digurile de larg pentru alorificarea ‘energietvaluritor, ptntului i radijie solare. Partea a T-a Centrala electried eoliand. Studia T.S.P.H., 1984. 18] ©* © Studiu de profil $i amplasament, inctusio sta- Dilireaprogramutu: pentru instalarea turbinelor de vint gama 60—300 £W tn Delta Dundrit tn eincinalul 1086— 1900. Studiu IGEMENERG, 1085. [9] ** Proceedings of the Seenth BWEA Wind Energy Conference, Oxtord, 1985, (Primit la 9 octombrle 1986, acceptat In 18 nolembrle 1986) e centralelor aeroelectrice conectate la. Sistemul Energetic National Ing, Cristian TAnfireanu, ing. Gheorghe Voleu * Descriptort : sisteme electroenergetice, energie eollani Review of the Issues Specific to Wind Farms Connected to the National Grid (Condensed from the paper in Romanian) Grid connection of wind farms (CAE) of ens or hundreds of medium power units sets up specific and topleal Issues for energy» specialists TED present aricle makes up a conclse review of all the implied lssues “Grid assimilation of active wind power fluctuations in spite of the opinion that the electric power generated by wind power conversion ‘within a. wind farm ‘would be subjected to quick and uncontrolled fluctuations that. are ditfcally' assimilated into the yrid, the power, output of 4 wind farm displays important Variablity- only at the level ‘of hours; additional, this. variability. is. in accordance ‘with the fluctuation of the system Toad. ‘Wind farm endowment with induction generators entails Local compensetion of the consumed reactive power by provid + Ing. Cristian ‘Yan}dreanu, ing. Gheorghe Voieu — cerce- tatort stiinfifietprineipali — ICEMENERG Bacurest ENERGETICA * 35 #1987 * Nr. it Ing several condenser batteries. A protection should be ensured for avoiding overvoltage occurence following the self-excitation phenomena, when the generators remain conmtected only to the capacities (Figure 1). Wend farm commissioning and connection {0 the grid are performed bya central control system for reduelng electrical disturbances ‘A thorough technical and economical anslysison wind farms with 300 KW units sited in the Danube Delta’ Ra led to ‘election of the wind farm basic electrical diagram resented in Figure 2. ‘An adeguate matching of wind feature statistical data for a given site with the short range meteorological prognosis ear ensure a certain reliability to the wind farm power ‘output fed into the grid. Finally, environmental aspects, such as safety _meagures against failures, noise, radio-TV Interference, effects on Iictoclime, the visual Impact and collision with birds are also pointed outAlituri de aspecte mai des abordate in dome- niul energetieii vintului, cum sint analiza po- tenfialului energoeolianal unei zone sau al unui amplasament, tehnologia de conversie in energie clectricd, elemente constiuetive privind echipa- mentul, este necesaid gi atvordaea altor pio- hleme ‘specitice vizind realizaren, exploataren si ineadrarea in sistemul electroenergetic & eentralelor aeroelectiice (CAE), In continuare vom face 0 succinta trecere in revisti a acestor probleme cu unele exempli- ica ce se reali 1, Asimilarea in SEN a variafiilor de putere activa Variabititatea puterii debitate de o instalagie acrogeneratoare in concordantitex variatiavitezei vintului constituie intr-adeviir un aspect defa- yorabil, dar nu trebuie si i se aeorde in mod nejustifieat acelagi grad de importantii ea in eazul unui grup funefionind izolat. “Fluctuatiile de putere debitat a CAE nu constituie unimpe- diment la nivelul sistemului, cel puyin in etapa de dezvoltare prevazuta pind in anrul 2000 (citeva sute de megawati instalafi), pentru simplul mo- tiv c& acestea sint mult mai mici decit variatia consumului, Energia eoliand poate fi privit ca_o cerere negativa. fn plus, examinarea variafiilor sezoniere gi diurne ale’ puterii eoliene semnaleazi, un aspect atractiv —coneordanta intre cerere si resur mai multé energie iarna decit vara gi' mai multi energie sara si dimineata decit 1a miezul zilei gial nopii. Vorbeste de la sine comparatia, intre repartipia sezonier’ a potenfialului ener- getic eolian fai de potentialul altei surse in curs de valorificare in energetica noasti’, cea hidro pe firul apelor de munte (se prevede instalarea in microhidrocentrale a citorva sute de megawatinumaiin acest cineinal), comparatie exemplificati pe cazuri tipiee, dintr-o acceasi zond geograficl a amenajirii hidroeneigetice Lotru Potentialul otian (Aunt capatine!) Potentialul hidro (bazinul ita) ea ce priveste variabilitatea puter CAE pe termen foarte scurt, la nivelul zecilor de seeunde, aceasta este practic eliminat’ prin cea ce putem numi chiar efectul de ,,dispersie spatial a centralei”: pe de o parte, puterea CAE este distribuiti in zeci sau snte de unitagi care nu Vor reactiona simultan chiar la con- difii ideale identice de vint (datorit’ disper- siei inerente a caracteristicilor de raspuns ale aerogeneratoarelor) si, pe de alti parte, o CAE acoper’ o suprafaji in teritoriu relativ mare, pe care diferentele de viteze ale vintului 8 se compenseazi. Cu atit, mai aecentuati este amortizarea vaviabilitfifii puterii eoliene la nivelul unei zone eu mai multe CAE sau Ia nivelul intregif 22. La nivel zonal sau al intregului sistem ener- getic, variafii notabile ale puterii eoliene, care sti reclame eventuale interventii com” pensatorii, se vor produce probabil numai- la intervate ‘relativ mari de timp, de o:dinul orelor, daci nu chiar al zilelor, intervale care reflect durata trecerii fronturilor deaer de: supra teritoriului amenajat *, Aceste variatii pot fi preluate dispecerizat de etre centralele hidro, Studiile detaliate realizate in catrul CEGB pentru sistemul electroenergetic al Angliei (vinf de sarcin’ 45 GW) au confirmat ci o putere eoliank de pink la 20% din virful de sareini poate fi acceptata fi nici o restrictie (si aceasta in condifiile dezavantajoase ale unui sistem care nu detine centrale hidro) [1]. Oricum, implementa:ea CAE in sistem se va face trepiat, de-# lungul unei perioade inde: lungate de ‘timp, probabil 10—15 ani, iar implicagiite pentin sistem si eventuatele ‘defi- ciente vor putea, fi identificate gi coxeetate pe pateur 2. Nivelul schimbului de putere reaetivi: eu sistemul Deoarece din rafiuni de fiabilitate gi econo- nomicitate echiparea eu generatoare asinerone @ aerogenciatoarelor de medie putere este un concept pe cale de a fi unazim acceptat, se d a Ong a ee Fig, 1. Fenomenul de autoexeitatle a generatorulul_ asin- cron cu eapacitate Ia borne. Exemplifieare cu determindrile experimentale Ia un generator asineron de 300 RW de Ia un mlerobidroagresat din centrala. Belei regimurl staflonare; = regim tranzitorlu OPE — option” agresatulut “Adib —ambalarea agra tului la aruncarea sarcinil * De fapt vinturile utile energeticii eoliene bat netntre- rupt im petioada trecerli fronturilor de aer deasupra terlt riulaj elteva zile succesiv, apot urmeaz’ o perioadd de acal mie in care acfioneazd doar curenfii de slabé intensitate cu caraeter local (de tip brize) $.a.m.d, ENERGETICA + 35 # 1987 * Nr. 1pane problema furnizirii puterii reactive nece- sare magnelizirii, Pentru CAE cu zeci si sute de grupuri este obligatorie compensarea locals aputerii reactive. Solutia optim’ este cite 0 ba- terie de condensatoare instatatit in panetele de conexiune a aerogeneratoarelor. In acest caz este necesarii o protectie si.o schemi, specitica, destinate evitarii supratensiunilor din 1eginml de autoexeitagie al generatorului asincron, re- gim ce poate apfirea cind generatorul se ro- teste deconectat de la sistem si are capacitate Ja_borne (fig. 1). ‘De mentionat ci in uncle situatii, eind legs tura in cabin ta giup este lungi (5—10 km la, amplasamentele CAE pe platforma continental’ a Miri Negre), capacitanta cablului asigarii o parte notabili: din necesarul de reactiv. Pornirea gi conect: dintr-o central aeroelee 2 in paralel a grupurilor Pornirea rapid a unui numir mare de aero- geneiatoae echipate cu generatoare asincrone ridied unele prob! Conditiile de simplitate fac avantajoasi schema de conectare direct’ la sistem a generato- rului, Socul de curent ta conectare (de circa 5 ori mai mare decit curentul nominal) pro- voae’ insti cdderi de tensiune, pertubarea altor consumatori din zoni, si inai ales poate afecta stabilitatea nerogeneratoarelor aflate deja in funcfiune in CAB. Pentru reducerea efectelor manevrei de coneetare Ia sistem, scenariul de arati astfel: la detectarea r favorabile de vint sistemul de condu- vere automata a CAE permite pe rind, la inter- val de cirea 10 secunde, demarajul in vint al rotorului cite unei instalafii dintr-un sir de aerogeneratoare. Condifia este satisfiexXtoare dack luim in consideratie si faptul ci la.» CAB cu grupuri de putere nominal mare (300—1000 KW), distanja dintre douX siruii de aerogenera- toare (care poate merge pink Ja 500 m) parcurs% de o und de vint —de valoare nom nal — in mai multe zeci de secunde. Conectarea propriu-zisi la sistem a fieoirui giup se face numai la atingerea turafiei apropiate de sin- cronism gi astfel durata perturbatiei 1a con tarea unui grup ee reduce Ja 1—2 secunde. Chiar in cazul unei CAE de putere medie, Periprava de exemplu (CAE previzt in delta, la nord de Sulina, cu 84 gruputi de 300 kW), efectuarea paralelului tuturor grupurilor du- reazi.un timp relativ important, aproape 15 m In timpul acestui regim nu trebuie i nici fenomenul de acumulare a wnor ‘ri termice in echipamentul electric de legitwd la sistem. Peutru tipurile constructive de aerogenera- toare la care demavajul se face prin antrenarea instalafiei cu generatorul asiueron in regim de motor (cum este cazul turbinelor eu ax vertical de tip Darrius), soeul 1a pornirea divect& are ENERGETICA * 35 #1987 * Nr. 1 consecinfe’ mult- mai importante din canza duratei mari a demarajului gi de aceea se cere un nivel de putere de seurtcirouit ridicat al refelei de ciica 200 KVA/KW. Aerogenera- toarele care cor demarajul prin aefionare elec- tried trebuie evitate pentra amplasarea in regele electrice slabe, in special de eapit. 4. Optimizarea sehemelat electrice constructive de Jegare a grupurilor intre ele gi Sa sistem © analizk detaliatA de situatie sa feut in cazul_unor CAE cu grupuri de 300 kW ampla- sate in zona deltei (este vorba de CAE Peri- prava si CAE Babadag) [2]. Sau luat in considerajie trei solutii de prineipin Solutia I generatoarele au tensiumed no- minali 04 kV si puterea produst este colee- ati prin fideri in eablu de 0,4 kV 1a puncte de conexiuni, la fiecare punct de conexiuni se Jeagh 3 aerogeneratoare. in punetul de conexiuni se prevede un ttansformator de 0,4/20 kV care se racordeazit la refeaua locali de 20 KV a sistemului. Solufia 2: generatoarele functioneazit la ten- siunea de 0,4 kV si fiecare aerogenerator este previzut cu un_transformator de 0,4/20 kV. Puterea produsi este colectati prin racor- Guti in eablu de 20 kV la puncte de conexiuni, legate la rejeaua local’ de 20 KV a sistemului, Solufia 3: generateatele au tensiunea no- minali de 6,3 kV si puterea produsi este colec- tata prin racorduri in cablu de 6 kV la puncte de ini, In punetul de conexiune se insta- leazi_un ‘transformator de 6/20 kV legat la refeaua local de evacuare in sistem, Pentru aceste solufii s- evaluat, pe baz’ de indici, costul Iueritilor aferente ‘si s.a facut caleulul economic comparativ. Se ‘constati ed solutia 3, eu_generatoare functionind la ten- siunea de 6 kV, conduce la investitit mai mari en cirea 800900 mii lei/punet de conexiune decit solufiile 1 si 2. De asemenea, genera- torul (motorul asineron) de 6 kV este mai greu cu circa 1000 kg, are un pref de cost mai mare cu 100—150 mii lei si un consum de energie reactivé mai mare decit generatorul eu tensi- unea de 0,4 kV, Avind in vedere aceste “dezavantaje, pre- cum si faptul cd, de obicei, in apropierea CAE, nu vor fi consumatori la tensiunea de 6 kV, solujia 3 cu. generatoare la 6 kV apare ca defavorabili la acest nivel de putere. Intre solutia 2 si solutia 1 diferenta de inves tifii este de 150—200 mii lei in favoares. solufiei 1, ins in solugia 2 consumurile tehnologice (Pierderi) sint reduse cu 15—25 kW pe punct de conexiune, Cheltuielile totale actualizate intre cele doud solufii difer% cu numai 1,5—3,5%. Solufiile 1 si 2 sint deci-echivalente economic, dar din punctul_de vedere al condifiilor de ex- ploatare rezultt o preferingy pentra solufia 1. 9tn privinta schemei de conexiuni pentru solu- tia 1 s-a preferat urmiitoarea varianté : gene- ratorul se leagi direct prin intrerupitor la punctul de conexiune, iar legitura serviciilor proprii se face in derivatie din racordul la generator. In punctul de conexiune plecdile de 0,4 KV sint prevazute eu siguranje fuzibile. © +0 + Le, Lye fem epe— ee verge cen yg (te econo Veer 7 ei de principu pentru eonectarca la SEN a acrogeneratoarelor uel centrale acroclectrice echi- ali co grupuri de 300 kW In figura 2 se aiata o schema electric’ de principiu propusi pentru legarea grupurilor de 300 kW dintr-o central aeroelectrici. 5. Gradul de asigurare a energiei livrate de CAE Desi consideriim energia eoliani ca o energie de substitufie, neasigurati, se poate vorbi deo asigurare statistic’, la o scar’ mare a timpului, pornind de la caracteristicile eunoscute ale vintului din amplasament. Energia ce se poate objine anual ca si cea lunar se poate prede- termina statistic eu o precizie acceptabili in cazul unei CAB dintr-un amplasament dat. La cealalt& extrem se atl tehnicile de pre- determinare pe termen scurt a energiei debitate pornind dela prognoze meteo ale vitezei vintului fcute ou 6 ...24 ore anticipatie, Incercirile wt SO Fig, 3. Posibilitatea ,prognozarit” puteril eoliene debitate pe baza prevederilor meteorologice de scurté durata ~ veri Hare experimentald intr-un amplasament coneret din Marea Britanie [3] = putere prognozat eu 6 ore Inainte, putere reali; 10 fleute privind contrelul in acest fel al regimu- rilor de funcfionare sint incmajatoare ( gura 3) [3 Este evident c& tehnologia de exploatare a unor CAE in SEN reclami, de asemenea, un element inedit in energetie# —colaborarea di- recti si permanenta eu servieiile meteo: in afar de viteza gi directia vintului sint si alti parametri ambiangi care influenteszi disponi bilitatea si nivelul puterii debitate (ca tempera- tura sipresiunea aerului, ploaia, chieiura, desear- clrile atmostetice). fn concluzie, prin imbinarea datelor statistice cunoseute cu prognoza meteo- rologicd: pe intervale seurte de timp se poate acorda o anumiti asigurare puterii eoliene in cadrul SEN, asigurare ce se afli cel putin la nivelul celei acceptate deja in azul puterii microhidrocenti@elor pe firul apei. 6. Infegrarea in ini fiu a unei CAE in afara acceptabilititii estetiee, care este apreciati ea fiind mai bun decit a altor indus- tril, aspectele de integ:are in mediu a unei CAE mai trateazt securitatea Ia avarii, zgomotul, interferenta 1adio-TV, impactul vizual, efecte in microclima, coliziunea cu pistri (eu dublu efect : ecologic si de avariere 2 palei). Accidentul tipic la un aerogenerator este Tuperea unui fragment de pali *. Fragmentul poate cioeni o tint’ in zona 200800 m distanfi de grup in funetie de meirimea grupului si alte caracteristici, dar probabilitatea de cioonire este foarte mici, de cirea 10-/an (deci mai mick decit_probabilitatea de lovire a fintei de eitre trsnet) [4] Zgomotul produs de aerogeneratoare in fune- tiune depinde de mérimea acestora, tipul con- structiv si sarcina lor, Conditiile meteo si locale fae mai mult sau mai putin sesizabil acest zgomot. O primi categorie de zgomote, cele mecanice, provin de la echipamentul in rotatie in special de la multiplicatorul de tu- ratie, Zgomotul de provenienti aerodinamics este mai supiiritor si apare in’ gama de joasi freeventii si infrasunete si este receptat ca atare mai ales la aerogeneratoarele cu ax ori- zontal si rotor aval, Din experienta cunoscut& la grupurile de medie si mare putere funetionind in lume, nivelul de zgomot este cu totul aecep- tabil, nedepigind cirea 60 dB la o distanti de 1,5. ori diametrul rotorie. Acrogeneratoarele, ea orice structur& inalti, pot interfera cu semnalele electromagnetic Gradul de interferenji depinde de taai multi fac- tori : distan{a si geometriaamplasirij fata de emi- itor, frecventa semnalului, materialul palelor ete. In literaturdi este semnalatd posibilitatea %,Molodo vecante do calcul pentru rotoarele eoliene redue a minimum posibilitatea ruperil unel pale, prin dimensio- nnarea corespunzitoare a structuril ei de rezistonfa. ENERGETICA * 35 * 1987 * Nr.1inteiferentei_cu semnale electromagnetice (si deci unele dificultifi in receptia TV si comu- nicafii FIF) pint la o distanfi de 2—3 km. in eazul palelor metalice. Incazul palelor neme- talice, gradul de interferenji se reduce la cirea "50% Succinta trecere in revisti fiieuté din un- ghiul de vedere al utilizatorului energiei vintului Ja scart industrial’, ‘semnaleazi o categorie de probleme specifice, deloc neglijabile, care intra in atenfia cercetiitorilor si proiectantilor ener- geticieni. ibiogratie [1] Milborrow, D. J. 5. a. A Utility View of the Po- tential for Large Wind Turbines, European Wind Energy Cont. Hamburg, octombrie 1984, [2] Tantareanu,Cr, Tudor, M, Bunech N, Maierean, M. Aspecte privind ulilizarea encrgiet eoliene pentru produefia de energie electried. Comunlca- rea IV-51, Sestumea ICEMENERG Bucuresti, septem- brie 1985, [3] Taylor, RH. $a. Integration of Wind Power Into ‘an Blectrielty System, Raport CEGB, 1981. [1] Sorensen, J.N. On the Caleulation 0} Trajectories Jor Blades Detached from Horizontal Azis Wind Tu Bines, Wind Engineering, vol. 8, nr. 3, 1984, pa. 160— 15. [5] Robson, A. Environmental Asects of Large-Scale Wind-Power Systems in the U.K. IEE Proceedings, vol 130, Pt. A, nr. 8 decembrie 1983, pag. 620-625. 1a 9 octombrie 1986, aceeptat la 18 nolembrie 1996) Functionarea unui aerogenerator carcasat experimental racordat la sistemul electroenergetic” Ing. Gheorghe Voleu, ing. Cristian Tanféireanu, Ing. Mauricla Tudor ** Descriptort:: sisteme electroenergetice, aerogencratoare Introducere Se cunoaste ci acceptabilitatea economici a instalafiilor aerogeneratoare implici aroptarea. unor puteti unitare medii si mari si deci in ultim’ instanti dimensiuni mari ale Totorului, Problemete majore specifice aerogeneratoaretor privese tocmai rotorul: realizarea, costul si comportarea in regimurile dinamice.De aceea nu este lipsit de interes efortul de gisire a unor solufii care si diminueze ponderea problemelo! rotorice. O astfel de solutie este intubarea ro torului intr-o careasi aerodinamics : vitez axial a curentului de acr ereste in sectiunea unde este plasat rotorul. Ia aceeasi puter rotorul este mai mic si se roteste la turapfi mai mati, de unde si redueeres mvttimii: multi- plieatorului de turatie. Careasa de intubare a rotorului constituie insi la un aerogenerator singular un element: constructiv suplimentar de mare dimensiune, greutate si cost, dezavantaje ce pot greva serios avantajele mentionate. Dezavantajele pot fi eliminate daci se are in vedere conceptul montajului mai multor aerogeneratoare carca- sate intr-o con je supractajati astfel incit carcasele si constituie totodati si structura de sustinere a ansamblului. Dezvoltind aceasti idee si jinind cont de constatarea ci in Romania * Comunicare preventath Ia Conferinfa Europeans de Energeticn Vintulul — EWEG, Koma, 7—9 octombrie 1986. ‘#"Ing- Gheorghe Voicu, ing Cristian Tantiizcanu—corce- itor! stilntitiet peincipali, ing. Mauriciu Tudor— cerceldtor stilnjilie ICEME ENERGETICA * 35 #1987 # Nr. multe amplasamente se remare’ printr-o ac- centuati: axi dominant& a vintului (eu repar- titie unisens sau bisens) s-a ajuns la idea uti- lizirii unei carease cu simetrie intrare-iesire gi funcfionare reversibili a grupului energetic. Constructia format’ din mai multe carcase etajate se plaseazk fix pe axa dominant’ a vVintului intr-tnamplasament favorabil din acest punet de vedere, Trebuie menfionat ca in eondi- fille unei orientiri fixe aerogeneratoarele car- casate rispund mai bine decit ecle ex rotor rotind in cimp liber. Din cele de mai sus se poate sintetiza coneeptul romanese asupra eventualei utiliziri industiialea aerogeneratoarelor eareasate : aero. generatoare de medie putere (pind la 600 kW) grupate in constructii supraetajate autopor- tante, amplasate fix in locuri eu directie predominant accentuati a vintului. Acest concept a fost enunfat ine% din epoca pionie. rajului in energetica eolian’ [1, 2] gi este fires ca el sii fie reluat astiizi in Romania, odat’ cu dezvoltarea generalé a activititii de cercetare- dezvoltare in domeniul energeticii vintului, Dack adaugim la, aceste trasituri ale concep: tului si tendinfa de folosire a palelor cu unghi fix, ca si unele detalii (ce fae obiectul unei cereri de brevet) care privese utilizarea vintului pe ambele sensuri ale axei dominante si optimi- zarea curgerii aerului prin carcasi, prin preve- derea in carcasfi a unei structuri’ inelare fixe de aerodinamick special’ (inel de injectie), sa conturat, dupa pirerea noastri, posibilitatea uwrealizirii aeceptabilitifii tehnice gi economice pentru aceasta filieri neclasie’s de aerogene- ratoari Tntubarea rotorului acrogeneratorului este o solugie bine cunoscuth gi solid argumentati teoretic (vezi cercetirile lui Kogan, Tgia, Gilbert, Foreman, Oman), dar din picate nu sa ajuns la o confruntare practick a viabilitatii ci peo instalatie pusa in condipii seate de Lue: u 1, Orientarea cereetirii Posibilitatea utilizisii indusitiale a aco. generatoarelor carcasate trebuia evident certi ficati in urma unei cercetini corespunziitoare. De aceea s-a pornit pas eu pas la rezolvarea si Mimurirea problemelor tehnice, pe prinnul plan aflindu-se probleme de dimensionare a casei si a rotorului, In strategia cere conturat ca un obiectiv de bazi realizarea, area experimentaki a unui pilot de patere , capabil si: turnizeze date concrete pertrn aprecierea oportunititii unei dezvoltiisi indvs- triale. Cereetarea a inceput ta se realizeazit ew part si numetoase institupit din yark irul de Cercetare si Inginerie Tehnologici pentru Pompe gi Ventilatoare-CCSITPV, N- CREST (cercetare), ISPH, IPROMET, Trustul Antreprizi, Generali Electromontaj — TAGEM (proiectare), Intreprinderea de ventilatoare — IVB, ICEMENERG (executie), Antrepriza Blectromontaj Cimpina (constructor). ICEMENERG are rolul de coordonator, parti- cipind gi direct Ia realizarea unor componente ale_ pilotului. Cercetarea a imbricat pink in prezent diverse forme de_activitate studii teoretice generale de dimensionare aerodinamick, constructivi si energetic’ ; — realizarea unor modele experimentale de laborator si testarea acestora in tunel ; —concepfia, proiectarea, executia’ si mon- tajul unui pilot experimental de 17 kW intr-un amplasament. selectat corespunzitor ; — conceptia si realizarea unor detalii ale echipamentului de mésuri si control necesare pilotului ; — testarea pilotului si exploatarea Tui expe- rimentali ; — perspectiva de utilizare industrial a acestei filiere. finele anului 1979 si ea unor_ importante ISPH, Cen- Cereetiiri pe modele Pentru studierea efectului de concentrare a energiei au fost consiruite si incercate in con. difii de laborator [3] doud modele spatiale, Primul a fost un model de carcasi confuzor, iar al doilea (fig, 1) de tip confuzor-difuzor, cu’ d mensiuni Do) D=400/288 mm i Z,=L,= 187 mx 12 Fig, 1. Incereiri in tunel pe prima generajie de modele Aceste modele spatiale au fost experimentate intr-un_ tunel aerodinamie eu secyiunea de 12x12 m. Cel We all doilea model a eunoseut gio va- riant& primari plan-paralelii a carcasei si a inelului de injeetie. Profitind de fapiut ei corcevtorul — Institutul de Studii si Proiee- tri Hidroenergetice — are dotare si experienfi specific domeniului hidro, aceasta a fost tes- tat intr-un canal hidrodinamic. Modelirile de mai sus au permis selectarea, profilului carcasei si a imelului. Pe aceste baze s-a trecut la realizarea proiectului tehnic al pilotulai eu diametrul rotorie de 3 m. Pornind de Ia datele acestui proiect s-a realizat si un now model experimental funefional ce s-a tes- tat in tunel acrodinamic in condifii de simili- tudine Strouhal. Scara geometric’ a modelului fag de pilot est. 5. Dimensiunile earcasei de tip hiperboloid simetrie in dou’ pinze sint Dol (000/600 mm, lungime totali 970 mm. Rotorul are 6 pale cu. unghi reglabil si antre- neazi, fie o pomp’ hidraulicd, fie, in alti. va~ riant%, un generator electrie(fig. 2). Caracteris. tica cuplului determinati experimental se prezinti in figura 3. S-a objinut un raport de cregtere a vitezelor in carcass ¢ = 1,8 si un factor de amplificare (definit ca raportul intre puterea aerodinamici in secjiunea rotorului unui aerogenerator carcasat fati de cea in cimp liber a unui rotor eu aceeagi sectiune in aceleasi conditii de vint la infinit), r= 2,6. ENERGETICA * 95 * 1987 * Nr. 1~ & = 3 8 FI | z 3 8 jf J] | I —{+—_}| |_| _| { 2 3 4 Si RAPIDITATE Tix. 8. Caracteristicn de cuply a medeh lui cw diametrsl rolorie’ 600 1m. Rezultatele sin surprinzittor peste cele obtinute de Igra (r= 24), gi pus problema daci dimensiunile relativ’ mici ale tunelului nu an influentat misurdtoril ‘De aceea uncle misuritori s-au relat si in jet liber (dar intr-o gama de viteze mult mai Teduse) si au condus Ta valearca r = 2,2, pro- babil mai apropiati de adevir. Accasti valoare este, de asemenea, foarte bunit pentru o careast simetried si confirma posibilitatea utilizirii ei bisens, constituind un argument serios in. spri jinul concepfiei de captare a energie’ vintului peambele sensuri ale axei dominante. de_ optimiste, ENERGETICA * 35 #1987 * Nr. 1 2. Pilotul eu diametrul rotorie de 3m Rezuliatele inemajatoare obtinute pe modele au dat ,,lumind verde” realiziini pilotului de mieX puiere cu diametrul rotorie de 3m ale cirui principale date constructive sint euprinse in tabelul 1, Tabetul 1 Caracteristlel telinlee ale aerogen cearensat Pilot experimental — Date nominate aerea nominal 17 kW = Viteza vintulot nominal 17 mis = Siteza vistului maxima ds fun Gionare 28 mjs Rotor dtigmeteul am humar pale 5 3) = profit se SAGA 4412 = torsiune 26.6 grade — turatie 308 rot}min Inuiltimea de ta sol a axului ro- toric 16m Ovientare ta vint ‘sistem activ cu motor electric eu Timitarea rotirit la 360 grade Genorator electric enerator asineron cu rotor tn seurteireuit, 8 KW 1540, rot min 880-V Ineiut de injects ““eonstractie PAPS pe structured metalic Careasa ~"constructie tabla sudati = tip. confuzor-dituzor —simetrie ~ diameteul Ia intrarejiesire Bm Stlip. de sustinere constructie metaliet, grind’ ew rAbrele, sudata inalfime greutate propric igreutateaechipamentul uustinut 19,7 t Sistsme de reglaj si acfionare automata ““orlentare pe direetia vintului Sehimbarea unghiulul paletor frinarea rotorului Pornirea, conectarea $i deconectarea de ta sistem Odata cu proiectarea si execugia s-a pus pro- blema alegerii unui amplasament reprezentativ. In Romania existi dou’ tipuri caracteris- tice de amplasamente eoliene : cel alpin gi cel litoral-marin [4]. Robustefea _aerogenera~ toarelor earcasate confer un plus de incredere pentru folositea acestora in amplasamentele ‘vinturi puternice gi condit alpine, grele de creas din zona alpini a Carpajilor Meridionali (Munfii Bucegi) la 2160 m altitu- dine *, unde viteza medie multianuali. este de 8,5 m/s, intr-un loc ce ofer’ gi acces gi doth avantajoase : citea 100 km nord de Bucures drum ah peo A, ;pin utilizabil vara, linie permanentii de telecabind, legituri elecirie’ la sistem ete. * Virful Cocora, 1a UO m sud-vest de cabana abele 134, Primete date de testare ale pilotulut Tueririle de montaj ale pilotulai s-au final in decerabrie 1985, cind a avut loc ridicarea instalafiei (prin basculare). Primele rotaii_ si manevre sau ficut in aceeasi luni, iar la ince- putul anului 1986, pilotul a fost ‘conectat Ia sistem| Fig. 4, Prolii de stand eu fot liber de aes a grupelul ds 3m iametru rolorie Hird eareasi Fig. 5, Transportul earcasei agabaritien, Primele testiri dup punerea in funcfiune au dovedit reusita experimentului, A fos certifieatéfunefionalitateacorespunzittoare a echipamentului, De asemenea, s- atins, inek din primele zile de functionare, pu: terea notinali, iar in continuare insta. lapia s-a comportat static excelent in condifiile aspre ale iernii montan s zile cu chiciuri, vinturi ce an depiisi uneori 200 km/h. Numirul mare de paramet secundari ce influenjeazi puterea eaptatd unghiul de asezare al palei, parametrii acru- 44 lui, direcfia vintului, unghiu? de orjentare al careazei fay de vint —nu au permis inex adunarea Volumului de date necesare in. spi- ritul recomandirilor TBA *, pentru formarea unor familii coerente de catacteristici. S-a re- moarcat insi influenta cu pind la 10-15% Ja puterea captata a diferentei de sezon vari ~ Fig. 6. Aerogeneritora earcasat © perimiental i amplast tout (CIC an altitude) Fig, 7. Fenomtene de ehlelurt pe anemometru, jarnit, mai precis # ceartutui de terperaturi niinim-maxim nregistrat in amplasament si, de asemenea, 0 scidere cu pind la 10% a puterii captate in cazul vintului pe sensui N-N) fafa de sensul S-SE pe directia dominant amplasament, probabi) din cauza unei_turbu- Jenfe Tocale 'generate de profilul reliefului. + Recommended Practices for Wind Tusbine Testing and valuation — Power Performance Testing. 1982, Internationa} gy Agency. ENERGETICA * 35 + 1987 * Nr, 1Numai citeva puncte din _caracteristica standard preliminat’ (fig. 8) au fost. verificate experimental. Din_picate, in acest an sezonul de primivari-vari a fost nevintos si se agteapta jarna 1986 —1987 pentru reluarea expe- rimentérilor. Dupi terminarea verifieirii pa- rametrilor va urma o etapi de exploatare de 20 w) PUTERE (k 0 4 @ f 1 20 th 2B x VITEZA ViNTULUi [m/3) Fig. 8. Catacteristiea de putere a pilotul durati_a_grupului, care va Vimuri_aspectele legate de fiabilitate, regimuri concrete de exploa- tare, condifii variate de mediu, aspecte ce vor fi valorifieate la proiectarea’ grupului in- dustrial. ‘Testarea pilotului se face cu colabo- tarea intreprinderii de clectricitate din zona. 5. Perspective Pilotul de 3m diametru reprezinti la rindul Tui un model redus la seari al unui eventual grup industrial, care pentru una din variantele de dimensionare Alpini are diametrul rotoric de 12,5 m gi puterea de 600 kW la 20 m/s. De ase- menea, a fost studiatX varianta marini a grupului industrial pentiu amplasare in zona Titoralului Marii Negre. In orice variant’, pentru grupul industrial de medie putere diametrul Totoric se va pista in gama 10 .... 12,5 m, o dimensiune evident usor de stipinit tehno- logic, iefting gi fiabila. Un caz concret de studiu al unei centrale aetoelectrive cu grapuri eareasate l-a constituit ek Ly N 4, [Po he Nees a > JURKIVCA SULINA Fig. 9, Reze onergetice cu sd dowinanté aecentwitd carae~ teristice Iitoralului remrdnese: a—unisers; b — bisens ENERGETICA * 95 #1987 * Nr amplasamentul digului de larg al portului Con- stanfa, dig care serveste astfel ca structur’ suport’ si totodatt este convenabil orientat transversal pe directia predominanta N-NE a vintulai Studiile de amplasamente pe litoralul ro- ménese au relevat ponderea mare a rozelor energetice de vint cu configuratie cu axi do- minanti (fig. 9) [5]. Aici, structutile fixe cu aerogeneratoare carcasate, capabile si cole teze far pierderi semnificative energia vintului pe un sector unghiular de eirea -+ 25° in jurul axei dominante, sint evident avantajoase *). Strneturile carcasate fixe se pot realiza_ din pinze subtiri din elemente prefabricate de beton. Robustetea constructiei_ar permite funetio- narea dupi o caracteristiet fri palier de lim tare si doar cu o valoare limit’ maxima» puterii, deci cu unghi fix de agezare a palei. Cu aceste imbunatitiri ne putem astepta ca strueturile fixe de aerogencratoare carcasite Ri ajungé sf fie mai ieftine si mai fiabile decit aerogeneratoarele clasice, fiind totodat’ compe- titive energetic in amplasementele cu axt dominanti a vintului, Probleme inci nelimutite privese ampla- sarea si geometria unei centrale formate din structuri careasate. Din analiza unei idei mai vechi de realizare a unor baraje_,,totale” (de exemplu prin obturarea transvenali a profilului unei vii), pentru care s-an. ficut si uncle inceredri pe model, sa evidentiat aparitia unui fenomen neluat in considerare pina in prezent si anume un efect de decolare- survolare a barajului de eiitre curentul de aer, fenomen insopit deci de pierderi energetice. Aceste aspecte, ca gi altele, de detaliu sau tehnologice, nesemnalate in comunicarea noas- tri, constituie obiectul cercetsrilor actuale si [1] Pavel. D. Cantrale eotiene eu transfarmator hidroene:- getic, In’: Energetica, vol. 9, 1961, or. 8, p._395—301. [2] Pavel, D. Vatoriicaea energiilor eotiene, tn: Hidro- tetuica, ‘vol, 19, nr. 5, 1974, ». 197~203, [3] Tulian, C. si Lazar, B.D, Esiyia eatiand-cap- fare si canversio. Editura $uinjitied $1 Enciclopedica, Bucuresti 1985, [4] Voieu, Gh, Tan{ireanu G. Tudor, % Perspectives of Wind Power Utilization in Romania, Proc. 7" BWEA Conference, Oxford, U.K, 1985. [8] Voicu, Gh, TAantareant, C. Asupra posibi- liafilor ‘de realizare a tuner centrale aeroelecthee tn condifiile Roméniei. Conferinta tehnico-stiintified In domeniul sursclor noi de energie, Aghabad, U.RSS., 1086 (In Ib, rus), Primit Ta 9 ectemstaie 1986, acceptat la 18 nolembrle 1996) + Dealtfel considerdm ed, in general, eriteriul configura iei zonei energetice dintr-im amplasament poate futerveni in alegerea echipamentului adoptat pentru 0 central aeroctec- tried, de exemplu preferind turbine Darrieus cu 2x vertical in amplasamente eu ror circulard si recurgind la turbine ev ax orizontal orientate fix (chiar de tip clasie) in amplasamente lunisens eu rc2a ca cea din figura 9 a abyCercetiri pentru perfectionarea solutiilor energetice ale centralelor solaroelectrice cu heliostate si turn Ing. Constantin, Popesew* Deseriptort Dupi cum s.a accentuat in reportul final al recentei Conferin{e Mondialea Energiei (Cannes, 5—11 oct. 1986), programele de cercetare-dez yoltare pentru inlocuirea hidrocarbuilor cu alie surse de energie isi pistreazd actualitatea, astfel incit, in ani viitoli smgele reinnoibile— ri si a vintului, apele gcotermale, Diomasa gi alte surse neconventiorale — yor contribui en ponderi mai mari in balanja ener- getick. Tehnologiile de valorificare a acestor surse vor evolua pe linia cresterii randamentelor de conversie, a perfectionirii regimurilor de funcfionare si a sedderii costurilor specifice de investitie gi product In ultimii ani, in domeniul conversiei termo- dinamice a energiei solare aw ayut loc importante dez voltiri telmologice care au condus la rea zarea primei genetatii de centrale colaroclec- trice in {iri cu yotential econcmic ridicat. in fara noastra, cercetirile in acest domenin an_condus la construefia unui micropilot la ICEMENERG-Bucuresti, in cadrul cdruia au fost realizate componentele specifice centra- lelor solaroelectrice termodinamice de inaltit Temperatura — heliostate si concentratoare pa- rabolice ~ si au fost elaborate si experimen tate tehnologile de comanda i umarire auto- mat& a soarelui, In ultima perioadi cercetirile sau dest surat pe linia analizei randamentelor de con- versie, a claborarii unor regimuri de fun nare optime in conditiile de insolafie ale firii noastre si a evaluirii principalilor indicatori tehnico-economiei pentru acest tip de centrale solaroelectr Luerarea de faf% prezintii principalele re- zultate ale cercetirilor intreprinse pentru sta- Dilirea solufiilor energetice de ansamblu si evaluarea indicatorilor de eficiena. Performantele optice ale cimpului de helio- state au fost determinate, in prima etapi a cercetirilor, pe baza programelor de caloul elaborate in colaborare eu Centrul de Astro- nomie si Studii Spatiale, Institutul Politehnic Bucuresti si Institutul de Studii si Proiectiiri Energetice. Au fost avute in vedere pierde- rile prin umbrire, blocaj, efect cos 9 pre- cum gi cele care rezulti din calitifile re- flectante ale oglinzilor utilizate. In paralel cu stabilirea periormantelor optice, programele de caleul menfionate au permis ’optimizarea * Ing, Gonstantin Popescu — corcetator stiinfiie prinet- pal — IGEMENERG Bucuresti 16 surse energetice retnnoibile, centrale solare, keliostat parametrilor geometrici a ‘4 energiei solare, si anume unghiul de deschidere al cimpului, indljimea turnului, inclinatia re- ceptorului solar, Fozitia in cimp a heliostatelor. Pietderile la convetsia cneigiei radiafiei solare in cildwmd de inalti temperaturi san determinat in cadrul studiilor de_proiectare pentru generatoare rolare de abur, efectuate in colakerste eu filiala Cluj-Napoca a Institutalui de Cercetare Stiintifick si Inginerie Tehno- logic’ pentiu Echizamente Energetice. Datele acumulate in ptima ctapk a cercetirilor au permis evaluarea dependentei 1andamentului de conversie a energiei tolare incidente in eildur’ de jnalti temperatmi, mediat pe sezonul de funefionare, de puterca instalata a cimpului de captare. Aceasti dependent este reprezentat de curba ir (fig. 1). Randamentele de conversie (cilduri-energie electricd) pentru giupuri tubegeneratoare fune- fionind pe abur raturat, convenabile pentru centrale golaroelectrice de puteri mici, in gama 29 sistemului de captare / Fig, 1, Variatia randamentelor ett puterea instalats. ENERGETICA * 95 # 1987: Nr.11—6 MWe, au fost evaluate pe baza studiilor elaborate in colaborare ew Institutul Politeh- nic Bucuresti. Yn figura 1 se prezintd evolutia. randamentului net de conversie yc functie de puterea electrics a grupului ‘Experimentirile efectuate, in etapa urm toare a cercetatilor, asupra heliostatelor mon- tate in micropilotul ICEMENERG au pus in eviden{a pierderi suplimentare importante, care Tezult& datorité efectului de paralaxi, ‘efec- tului de deformare a petei focale in ‘cursul functionarii diurne gi ,,impreciziei de fintire” ® heliostatelor.’ Aceste pierderi crese dire proportional cu distanta intre heliostat gi Teceptorul termic si, mediate pe intreg cimpul de heliostate si pe sezonul de functionare, au © pondere important% pe misura cresterii potest, instalate a centrale solaroclectrico, in plus, randamentul “real: de conversi energiei solare incidente in ¢: temperaturii este diminust de o serie de cauze secundare, cui sint : murdirirea oglin- zilor, -absorbtia’ in. atmosfert pe distanta heliostat-receptor termic, indisponibilitatea me- die de funcfionare a heliostatelor. ‘Pinind seama de aceste pierderi suplimentare, care au fost puse in evident’ experimental, s-a, evaluat randamentul efectiy de conversie a energiei solare in elduri de inalt’i temperatura, mediu, pe cimp si pe sezon de funefionare, functie de puterea*instalats (cura ner, fig. 1). Cereetiirile viitoaré unmarese aprofundarea de- pendentelor prezentate mai sus prin extinderea §i perfectionarea programelor de caleul ela- borate in prima etapi a cercetirilor. Randamentul global net de conversie al centralei solaroclectrice rezulti din produsul ty = tor no. Din variatia cu puterea instalatii a’ acestui randament (fig. 1), rezult& ed pu- terea electrici unitar’ optim’ pentra centrale solaroelectrice termodinamice se afl in domeniul 5—7 MWe. Rezulti, de asemenea, ci ran- damentul global net, pe baza ciruia se face dimensionarea cimpului, de heliostate, are va- lori de 9—10 % (pentru amplasamente conven- fional plane). Aceste valori sint in concordant cu rezultatele obfinute experimental la centrale solaroelectrice din striinatate [1}. Trebuie menfionat cA cifrele de mai sus reprezinti valori medii pe sezonul de func- fionare. Valorile instantance ale randamentului cimpului, ia amiazi, in ile favorabile, pot, depagi 12-13%. Cunoscind principalele restriefii impuse am- plasamentelor pentru centrale solaroelectrice (teren neagricol, de preferinti cu pant favo- rabil& spre aud, depirtat de zone cu umiditate ridieat& sau grad mare de poluare atmosferici), este important de subliniat ei nivela? optim de putere de 6 MWe (necesitind circa 30 ha teren), pentrn care existi echipamente termo- mecanice standardizate, este convenabil pen- ENERGETICA * 35 #1987 * Net tra eventualele amplasamente favorabile, dis- ponibile din {ara noastra (zona centralé delu-. Toasi 2 Dobrogei, dealurile Subcarpatilor .Me- ridionali, zona sudici a Olteniei). In paralel eu obfinerea rezultatelor prezen- tate mai sus, cercetiirile efectnate pe micro- pilotul ICEMENERG ax condus 1a periec- fionarea constructivi a heliostatului H 46 Fig. 2. Heliostat 46 m*, vedere din taté Fig. 4, Heliostat 46m? pozitie de securitate, (46 m® suprafa{% detiva), prezentat in figurile 2 si 3. Suprafaja reflectants activa a acestui heliostat este realizaté din 16 module indepen- dente, focalizate individual inainte de montajul pe structura de rezistenf. Focalizares ansam- blului modulelor se execut2, dup montajul in teren, pebaza unei metode ct fascicul laser, ela- boratd inacest scop. Performantele acestui helio- stat sin: precizia unghiulari de orientar 2,5 mrad; grad de concentrare :5 (pentru odi tanfii focal de 100m) ; consumul de metal pen- tru structuri de rezistenfi : 48 kgt/m? acti Centralele solaroeléctrice cu functionare in timp real (in iluminare direct’) prezinti in- convenientul productiei maxime de energie in orele de amiazi, in goful de consum al siate- mului energetic. Din acest motiv, aceste cen- trale nu pot participala acoperirea puterii de virt a sistemului. Pentru eliminarea acestui incon- venient, tinind seama de nivelul relativ redus al puterii optime prezentat mai sus, cercet’- rile intreprinse la ICEMENERG, in colabe- werare cu ISPE gi LP.B., au pus in evidenti avantajele pe care le poate oferi un sistem de acumulare diurni a eildurii obinut de la receptorul solar. Aceasti solufie implies mirirea, corespunzitoare a capaciti}ii sistemului de acumulare a cildurii. Dupi cum se cunoaste, un asemenea sistem de acumulare reprezinti 0 component specific’ a centralelor solaroelec- trice, find necesar pentru asigurarea conti- nuitifii funetionarii centrale in perioadele de innouriri de scurti durata (2—3 ore). Prin regimul de funcfionare cu acumulare diurn&, conceput in cercetarile noastre pentru centrale solaroelectrice de mici putere adap- tate condifiilor de insolatie si amplasament specifice fArii noastre, se urmireste decuplarea captirii energiei solare de producerea de energie electrica. In acest regim, captares energiei solare gi acumularea cildurii’ de inalt& temperaturi Terultate are lec, in zile eu insolafie favorabil’, timp de 7—9 otejzi, iar produciia de energie electric’ se realizeazi in orele de seari, de preferinfi la virful de consum. Analizele efectuate au pus in eviden{4 urma- toarele avantaje energetice ale centralelor s0- laroslectrice functionind in regim de acumulare diurn’, — posibilitatea participirii centralelor so- Taroelectrice la acoperirea virfului de consum. Conform normativelor, pentru unitifi de vir se pot accepta indicatori tehnico-economici mai ridicafi; — flexibilitate in privinja parametrilor de intrare gi iegire din receptorul solar. Pe ling’ avantajele in exploatare, aceasti flexibilitate permite coborirea ‘nivelului puterii minime de funefionare a recep- torului, fn acest mod se miiregte durata caean sete ie voor E__E ZA Fig, 4. Schema termamecanicd de principiu a CSE eu acumulare diurnd 3 instalafie regenerativa; 4 — degazer; 5 — instalasie 18 de funcfionare diurnd a instalafiei gi im- plicit, cantitatea de cilduri captata. i acumulatd ; iplificarea gi ieftinirea sistemelor de automatizare termick pentru receptorul solar; — imbundtafirea condifiilor de ricire a con- densatorului la funefionarea in orele de seari, ceea ce conduce la mirirea randa- mentilui de conversie eu 2—5% din valorile menfionate (no tg. 1); — posibilitatea extinderii cimpului de heli state gi miririi corespunzattoare a aporvalui energetic al centralei, prin funcionare parfial’ in timp real. Solutia prezintk dezavantajul unor pierderi de cilduri mai mari datoriti extinderii eapaci- tifii de acumulare, Acest dezavantaj poate fi depigit printr-o proiectare adecvatd a siste- mului de acumulare (majorarea izolatiei ter- mice, amplasarea convenabiliia rezeryoarelor de acumulare efc.). Acumularea in api fier- binte 12 saturafie reprezinti solufia cea mai convenabili, atit din punetul de vedere al fi ilitéfii in exploatare, cit si sub aspectul cos- turilor de investijie,Sistemul de acumulare diurnd necesiti o capaeitate specified de circa 400—450 m2/MWei, care se tealizeaz’, modular, in rezervoare metalice de cite 100—150m . In figura 4 se prezint& schema de principiu a unei centrale solaroelectrice cu acumulare diurna, Generatorul solar de abur saturat este pre- vigut si funetioneze eu un titla redus la iegire si cu multiplu mare de circulafie, ceea ce ti confers un grad ridicat de fiabilitate si sigu- ranfi in funefionare fati de eventualele con- centrafii locale de energie incident’ pe supra~ 1 ~ grup_ turbogenerator G— separator vaporis 7 2-~ condensator ; instalatie pornire ENERGETICA * 35 * 1987 * Neofefele receptoare. In zilele eu insolatie inter- mitenti, sistemul de acumulare se incarct par- fial, scurtindu-se in mod corespunzator durata de funefionare a grupului turbogenerator. In zi- lele eu insolafie redusi, cind nu se pot atinge paranietrii de functionare pentru producerea de energie electrici, caldura acumulati fie se pastreazd pentru ziua urmitoare, fie se poate livra unor consumatori locali pentru utiliziri tehuologice. Grupul turbogenerator funefio- neazi cu abur saturat rezuliat din desctirearea rezervoarelor de acumulare, in regim de para~ metrii alunecitori, in intervalul 45—20 bar. ifii, pentru un grup turbogenera- tor de 6 MW, randamentul mediu, net, de con- versie cilduri-energie electric are valori in domeniul 19-21%. Schema elaborata permite funcfionarea centrale solaroelectrice si in timp real. Din analizele efectuate, finind seama de variajia diurn’ a insolafiel pentru zilele medi senine si variabile din sezonul de funcfionare side variafia diurni a randamentelor, a rezultat © duratS medie de utilizare anual’ a puterii instalate in cimpul de heliostate de 1300—1350 orejan, Necesarul de teren pentru amplasa- mente conventional plane a rezultat de 4,5— 5 ha/MWei. Pentru puterea unitari de 6 MWe, preful de cost al energiei produse a fost evaluat In 3,5 lei/kWh, iar investifia specifies la 70 mil lei/kWei, respeetiv 54 lei/(kWhjan). * ete Cercetiirile in domeniul centralelor solaro- electrice termodinamice de sistem, efectuate in perioada 1985-1986 de ICEMENERG gi co- laboratorfi menfionati, au condus 1a aprofun - darea’ unor aspecte noi privind eficienfa de captare @ cimpurilor de heliostate gi au pus fn evidenfi puterile unitare optime pentru condi- fille specifice fri noastre, In paralel cu perfecfionarea echipamentelorde captare a fost elaborat& soltitia energeticd de ansamblu a centralelor solaroelectrice termo- dinamice cu acumulare dium’, convenabile pentru puteri unitare mici, care sint avanta- Joase si sub aspectul posibilitifilor de amplasare existente in fara noastri, Cercetiirile am condus, de asemenea, la im- bunditifirea substanfials a indicatorilor teh- nico-economici fapit de solufiile anterioare. Dezyolt&rile viitoare vor evolua in special pe linia aprofundarii unor solufii combinate de centrale termoelectrice i solaroelectrice (cen- trale hibride),solugii care pot asigura imbuni- tigirea, in continuare,a performantelor tehnico- ecanomice. Bibllogratte [1] ¢ * Bnergie Plus, Paris, ur. 55, augsept.,, p. 20 2] Popeseu, C, Marin, $t, Turea, 1. Helio« sale experimentate pentru centrala solard electried, Tu: Energetica, 33, 1985, nr, 8, p. 201~207. we Luerare ICE G, 6502/dec. 1985, [4] * * Cercetari privind utilizarea energiel solare pentru producerea energie! electrice, CNIT, A 20-u Conterin ta de Instalajli, Sinaia, 9-14 oct, 1986. (Primit la 9 cetombele 1986, acceptat ta 18 n 1006) Determinarea experimentalé a performantelor optice ale heliostatelor pentru centrale solaroelectrice Ing. $tefan Maria, tng. Youn Tureu* Descriptori: surse energetice reinaoibile, centrale solare, heliostat Introducere Analizind stadiul actual al cercet&rilor des- figurate pe plan mondial in domeniul dez~ voltirii diteritelor filiere de conversie a energiei solare in energie electricx, se constat cX filiera, centralelor solare cu cicla termodinamic de inali temperatura a parcurs deja o primi etapa, fiind bine reprezentati de citeva instalatii pilot experimentale care se constituie in generafia intti a CSB (centrale solaroelectrice) cu ' Ing. Stefan Marin, ing. Toan Turcu ~ cercetitort gtiin- fificl ICEMENERG ~ Bucuresti ENERGETICA * 35 #1967 & Newt heliostate gi turn, Instalafiile realizate, intre care cea mai mare este Solar One — 8.U.A., cu © putere nominalé de 10 MWe, constituie, in acest moment, obiectul unor’ intense i complexe programe de experimentiri care au drept seop validarea unor modele teoretice elaborate, perfectionarea echipamentelor spe- ifice componente pebaza experientei acumulate si studiul problemelor extrem de dificile’ de funcfionare si exploatare a ansariblului CSE. Se desfiigoar, in paralel, ample programe de cercetiiri in probleme de materiale gi tehnologii specifice pentru realizarea heliostatelor, re- ceptorului termic gi sistemelor de acumulare, de 19studii economice gi de aplicabilitate a OSE cu heliostate gi turn, Analizind structura investitiel totale pentru instalafiile realizate sau in fazi de proiectare, poate constata ch ponderea majors o repr zinta cota afectati cimpului de heliostate, si anume circa 25—40 %. De asemenea, din stu- diul Cendinfelor ce se manifest pe plan moi dial se remarei studi care vizeazi puter unitare de cirea 250 MWt, edrora le corespund supratefe reflectante de 450000 nt [1]. In aceste conditii apar evident justificate preocupirile deosebite care se manifest’ in Girectia cresterii performantelor tehnice si re- ducerii prefului heliostatelor, pe de o parte, si optimizarii ansamblului cimpului (din punctul de vedere al dimensionarii suprafefei totale reflectante gi al amplasirii heliostatelor in cimp), pe de alth parte, probleme de rezolvarea cirora depinde in cea mai mate misurii compe- titivitatea CSE. In cele ce urmeazit prezentim o parte din rezultatele lucritilor colectivului de speciali- tate din ICEMENERG, care se inscriu in caidrul mai larg al cercetirilor destigurate in scopul obfinerii unor date de proiectare opti- mizate, necesare realizinii unei CSE experi- mentale, 1, Prezentarea mental 1CEM general a standului experi- ERG Pentru_studiul performantelor heliostatelor pentru CSE s-au realizat dou heliostate expe- simentale (prezentate detaliat in [2]) cu supra- fete reflectante diferite, unul de 41. m* eu oglinzi pitrate (H 41) si altul de 46 m* cu ogtinzi dreptunghiulare (H_ 46), heliostate am- plasate in cadrul unui stand de teftare care mai cuprinde ; un ecran de control al petei focale (fig. 1), un punet de comands de la distanga pentru ‘orientarea automath a heliostatelor si eran de control al petel focale, vedere generata un punct de comandi locali: necesar diverselor experimentiri, Cele douk ‘heliostate ~ focalizate sferie — sint amplasate la distante focale de 229 m (Hl 41), respectiv 194 m_ (Hi 46) faci de ecranul de control i pot fi orientate automat in duel inchist sau deschisi si prin eomandi local. Ble sint prevazute cu blocuri individuale de alimentare si comand’ si traductoare de poritie. Ecranul de control are suprafafa activa de citca 5X65 m* gi este realizat dintr-o retea — suport pe care se pot amplasa traductoare fotoelectrice intr-o configurafie rectangulari cu pasul de 200 mm, Schema electronic’ de masur% aferenti ecranului de control permite miiswrarea i inregistrarea vaiorilor semnalelor de la fiecare traductor fotoelectrie, valori_ cores- punzitoare intensiti{ii radiotiei solare reflec- tate in pata focali. Punctul de comand de la distant% este pre- véizut cu un microcaleulator BE 718, care are introduse in memorie datele relative la fo: fia instantanee a soarelui, si o interfati de proces SPOT-80 cu ajutorul citeia se reali- zeazi legitua cu blocwile de alimentare si comanda, respectiv actionarea heliostatelor. Dotarea acestui stand experimental s-4 fieut avind in vedere wmitoarele obiective : — realizarea si testarea unui sistem de orien- tare automata a heliostatelor; — determinarea gradului de focalizare care se poate obtine in functie ce disten{a focaki si unghizl de incident ; — stabilirea experimental a veriatiel geo- metriei si a distibufiel depute coretpunzi- toare petei focale ; determinarea preciziei de tintine sia randamentelor globale ale heliostatelor ; — studiul comportirii in timp a ekmentelor structurale ale heliostatelcr. 2. Echiparea clectrouied a eeranului de control raductoarele ‘fotovoltaice de -misuri ale ecranului de control sint celule fotovoltaice de tip ROL O11 de productic romaneascd, celule care aw fost selectionate prin sortare, obti- nindu-se o dixpersie a valorilor _mérimilor caracteristice de maxineuar 3% fata de valoarea medie a lotului ales, Pentru stabilirea factoruluj de proportio- nalitate Kep intre curentul traductorului foto- clectrie, Iop [mA], si intensitatea radiatiei solare in pata focali, I,y [Want}, s-a efectuat, etalonicea traductoarelor. Determinarile ne sare etalonirli sau fleut eu ajutorul unui piranometru. de tip _ Savinoy-Ianigevski, curentul de iluminare al traduetorului foto- electric flind misurat direet cu un miliamper- metru numeric si Inregistrat pe un miliamper- metru_ inregistrator, ENERGETICA * 35 #1987 * Nr.Din mésuritorile efectuate s-au constatat urmitoarele — alura caracteristicilor Ice = f(y) este evasiliniar, pentru domeniul de_ ‘intensitati ale radiatiei solare de peste 200 W/m?, pentra acelasi unghi de incident’ ; — valoarea medie a factorului Kcp deter- minat este de 0,4 mA/(100 W =m), cu o eroare de + 10%; — relatia de caleul al intensitatii radiatiei solare in pata focali in punetul (i) in care se afl traductorul fotoelectrie este (Incidenti normal) : 1 Ii (W/m? = Ips =250 [* = ]28 [mA] (1) mA Valoarea curentului inregistrat pentru fie- e traductor fotoelectric 7» reprezintit suma dintre curentul datorit& radiafiei solare re- flectate de suprafata heliostatului (Iep) si eu- rentul corespunzitor radiafiel difuze Icry (sem- nalul de fond). Rezulti deci ci semnalul util corespunzitor numai radiatiei solare re- flectate de heliostat va fi: Ter = Ter — Tora. @ in prima etapa de experimentiri, prezentate in materialul de fai, s-a utilizat’ un numar restrins detraductoare, urmind ea in continuarea desfigurarii programului de testare si se folo- seasedi eeranul de control la intreaga sa capacitate. 3. Metodologia de testare a heliostatelor Principalele teste au vizat_ determinarea experimentali a gradului de focalizare geo- metric, a variafiel geometriei petei focale si distribusiei de puteri corespunzitoare si a randamentului global pentra cele dow ‘he- liostate. gS detinese unnitourele maim! caracteris ice : a. Grad de focalizare geometric, 0, (2) unde : S este suprafaja reflectanta efectivi. a heliostatului [in®); Spr ~ suprafata petei focale [m*). b, Grad de focalizare local, intr-un punct: 3 Tr (3) unde : 19 este intensitatea radiatiei solarereflee: tate misurati la_nivelul eer nului de control in punctul (i) (unghi de incidenti. pe supra- fafa ecranului practic egal cu 90°) (Win?) ; ENERGETICA * 35 *1987 * Nr.1 Tz — intensitatea radiafiei solare recte incidente, misurat&é nor- mal pe direcfia ineidenta (W/m?}. c. Radamentul global al heliostatului, mp: Pu. Poy Py Sy Ty cos g unde : P,, este puterea totalx receptionata efec- tiv in pata focali [W]; Pj — puterea total incident& pe su- prafaja reflectanti efectivi a heliostatului [W]; @ — unghiul sub care suprafafa re- flectanti a heliostatului_recep- fioneaz’ radiajia incidenta [gra de}. Stabilirea performanfelor optice ale helio- statelor implicd, deci, determinarea experi- mental a méirimilor care intervin in relafiile (2), (3) ai (4). 7 Misuritorile s-au efectuat in intervale de timp sourte, pentru care valorile radiafiei solare incidente si ale cos sint practic constante, in seturi de cite 6—8 determiniri pentru care sau caleulat valorile medi. Distantele focale (dp), pentru care s-au faeut atit focalizarea heliostatelor, cit si determinarile mirimilor caracteristice petei focale au fost de 110m (pe un ecran suplimentar amplasat la east distanti) pentru H 41 si, respectiv, 194 m pentru H 46; ‘Pentrit aprecierea efectelor datorit& murdiririi in timp a oglinzilorsi eventualelor defocalizari sa comparat putcrea determinati —experi- mental in pata focali, (P,y), cu cea calculata, (P¥"), conform relatiet : ’ (4) SH" = Sy Th" 008 9 Po "Mm te Nes = Poy (5) unde : 9, este coeficientul de reflexie a oglin- zilor in spectrul radiatiei — so- Tare [%13 ‘im ~— Tandamentul datorit’ murdi- ririi suprafetelor reflectante ale heliostatelor | % ]3 yandamentul datorits erorilor de focalizare si dimensiunilor fi- nite ale ecranului de control ols The Latimentul datoriti absorb tiei in. atmosferi a radiatiei reflectate (pe traseul heliostat — ecran de control) [%]- Rezultii valoarea produsului nu" ne Py, SyTH608 -7P0 ten hm" = (6) Pentru testele efectuate, oglinzile ambelor heliostate (cu strat reflectant de aluminiu) au un coeficient de reflexie a radiatiei solare de 63,4%. a14, Rezultatele experimentale Rezultatele experimentale sint _prezentate (parfial) in figurile 2 gi 3 gi in tabelul 1. Pe baza determinarilor experimentale s-au calculat puterile totale in pata focal i, corespunzi- tor, randamentele globale ale heliostatclor. Durbele variatiei intensitafil radiafiei solare eflectate. la nivelul ecranului de control ,J,,, se dau pentru sectiuni orizontale (axa Ox) sau verticale (axa Oy) prin centrul petei focale. Fig. 2. Distributia intensitati radiajieh solare reflectate tn pata focala’ — Fezultate experimentale 1F=$60.W mn’, dp=110 mj — + —<1F= 311 Wim, 110 mj ——— HE = 640 Wimt, dp = 194 m, Analizind rezultatele objinute, se pot face urmitoarele observatii a, In cazul unei distante focale mici (110 m), se obfin pete focale cu suprafefe mici, care corespund unui grad de focalizare geometric de 8-10. Cu cregterea distan{ei focale, datoritd efectului de paralaxi gi al defocalizaritor, gradul de focalizare geometric seade puternie ajungind la1,5—2 pentru distante focale de cirea 200 m. b, Geometria petei focale inregistreazi va- riatii foarte mari in functie de unghiul de inci- dent, oscilind intre forme cvasicirculare (la unghiuri de incidenji mici) si forme mult alungite (la unghiuri de incidenta mari), ajun- gind la circa 7 metri pe directia axei mari (tig. 3). ¢. Gradul de focalizare local in centrul petei focale ereste cu sciderea unghiului de incident, pind la circa 10 13. pentru distante focale de 110 m gi scade pind la 1—1,5 13 (la dy== 194 m) cu cregterea distantei focale (fig. 2). d, Randamentul global al heliostatelor a- tinge valori de 48—56% pentru distante ici gi scade Ta circa 44 % pentru dis- tante focale mari (tabelul 1). . Bfectul poluitrif locale — care se poate observa in tabelul 2 —este drastic, randamentul 22 global reducindu-se, dup’ numai 4 zile de funeti- onare, de la 44% la 33% (tabelul 1). Acest Iucra se intimplA gi datorit® caracterului particular al amplasamentului, indieind totusi deosebita importan{i pe care’ poluarea locali o are in Fig. 8. Distributia intensita radinfiet solare reflectata In pata focal — rezultate experiment ~ axi verticald eeran(y); =. —.— axd orizontal eran (x) 4-— 63 Wim, p= 194m. degradarea performantelor unui cimp de he- liostate si, implicit, in alegerea unui ampla- sament corespunzitor pentra OSE. Valorile produsului (aa* 7m" Ye) prezen- tate in tubelul 1 oxeileazi intre 0,77 gi 0,89 pentru heliostatul Ht 41 cu oglinzi curate’ gi 0,5—0,92 pentru heliostatul H 46 cu depuneri de praf gi, respectiv, 0,7 pentru acelagi helio- stat curat. Apreciindu-se pentru 74, valori de 0,9 pentra dp=110 m si 0,86 pentru d, 194 m, se poate studia efectul combinat Yat Se observa, astfel, ci pentru H 41 curat (%m%0), 74 are valori cuprinse in intervalul 0,84 in timp ce pentrn H 46 produsul tim’ Ya ia valori de 0,60 pentru oglinzi cu de- puneri de prat si 0,81 pentru oglinzi curate. Refcritor la precizia de tintire, valoarea acesteia s-a determinat prin misurarea depla~ sirli razei reflectate la rafale de vint de 10 m/s, deplasare inregistrati la 256 m distant’ de heliostat: MAsuritorile au indicat o deplasare maxima total corespunztoare unui unghi de 2,9 mrad. Aceast% valoare poate fi redusi substanfial prin reducerea jocurilor in angrenajele meca- nismului de orientare, in special in ultima treapti. 5. Calitipile optice ale oglinzilor 4n prezent, pe plan mondial, se realizeaat oglinzi cu calit&ti speciale pentru echiparea heliostatelor CSE (tabelul 2). Oglinzile ,,du- ENERGETICA * 35 * 1987 * Nr. 1Tebelul 1 Rexultate gxperimentale Sef de | at | coco] PE | Par | tm |reectmenal “tae | anne a omy Y tmy fwwfimey | 8 FY vey | wD | ce TTY 8 | TH Mohd T 1 a | 110] 532 | 0,209 17624 m5 | 0,9 oglinat curate 2 41 | 0] 400° | 0;839) 15749 z59 | 09 oalinat curate 3 4 | tro] 415 | oF seo) 1 as | or oalinat curate ‘ 41 | 110] 339° | 0,885) 12309 a | oo aling! curate 5 4 | ito] a | 0,00} 11479 a [os cglinat curate ‘ 40 | toe] 547 | ofga | 21139 8.9 | 0,86 ‘oglinz\ curate 7 46 | to] oat | 0,755) 21003 Sua | 0.80 oglinsi eu prat a 46 | ioe} 443 | 07815} 16008 50,08 | 0,86 oglinas eu prat plex” de acest tip au un coeficient do reflexie in spectrut solar de circa 90-91%. Calit&ile optice alo oglinzilor ,,duplex”, care se pot realiza pe instalafiile industriale din fara noas- tr&, sint indicate, comparatiy, in acelagi tabel. Tabetul 2 Caraecteristielle optiee ale unor oglinzi pentru hellostate Coeficientul de rellexie ‘Tip oglind’ veal ‘Producator eotar (350. "2200 win) 4. Float import/Aly 0,687 TFD Oglinzi 2: Float import/Ag) 0,788 realizate TPD mRSR. 3. Cristal indigen/A1/TFD 0,634 4. Cristal indigen/Ag/TFD 0,715, 5. G2 mm), eu oot SUA. Fe; Ag 6. Plat’ (2 mm); Ag 0,00 Franja (CSE Themis) 7. Geam tras (1 mm); Ag o.01 Japonia (CSE-Nio) tn toate cazgurile prezentate, oglinzile alu- minizate sint realizate prin depunere in vid, iar cele argintate prin depunere chimic’. Folosirea angintchal in locul aluminiului con- uce la o cregtere a coeficientului de reflexie cu 8—10%, toate oglinzile realizate pentru CSE, (pe plan mondial)fiind argintate. ‘De asemenea, o crestere important’ a coefi- cientului de reflexie se poate stealiza prin uti- lizarea unui geam mai subfire cu un continut foarte redus de oxizi de fier pentru suportul stratului reflectant sau chiar prin protejarea acestuia cu pelicule transparente subtiri (SiO), care, deocamdata, nu intrunese calit&tile optice gi mecanice necesare. Coneluzii ‘Tinind cont de faptul c& pierderile din va- loarea tota¥i a radiatiei incidente pind in momentul recepfionarii sale pe suprafafa + ENERGETICA * 35 #1987 # Nr. generatorului de vapori pot fi foarte mari, tn dimensionarea sistemului de captare al GSB se vor avea in vedere urmitoarele observatii : In alegerea puterii unitare a cimpului de heliostate nu se va depigi o anumité distant® limit do amplasare a heliostatelor fafi de turn, distant’ determinati pe baza economici- tii utilizirii heliostatelor si a terenulni ocu- pat. Peste o anumiti raad critic’, datorits actiunii conjugate a efectelor de paralax’, deformare a petel focale, absorbtie tn atmosfer’ si preciziei de tintire,’ se justifies cregterea puterii CSE prin realizarea unui al doilea cimp de heliostate. — Se vor prefera ~- pentru amplasamentul cimpului de heliostate — terenurile cu pant& spre sud, care ofer’ posibilitatea reducerii dis- tantelor maxime heliostat — turn gi, implieit, pierderilor pe traseu. Se exclud zonele eu prat, poluare industrial’, umiditate ridicat&, ceatt salin’. — Se vor evita zoncle cu cos » mediu anual cu valori mici, heliostatele din aceste zone fiind dezavantajate si de efectul de deformare exa- gerati_ a petei focale. — Se vor valorifiea toate posibilitstile de erestere a ‘performantelor optice ale oglinsilor prin obfinerea unui coeficient do reflexie co- Tespungitor. Acest lucra impune utilizares exclusiva a argintului ca strat reflectant gi seleo- fionarea materiei prime pentru geamul sa- port. ‘De asemenea, trebuie avut in vedere faptul c&, pentru reducerea prefului de cost al ener- giei electrice livrate de CSE, unul din mijloa- cele cele mai importante este sc&derea cos- tului heliostatelor prin cregterea — in special — a gradului de industrializare a acestora. [1] Klaiz, H. 5. a, Aspecte economice ale CSE cu turn. In: BWK, vol. 37, nr. 10, oct. 1985, p. 416420. [2] Popescu, C. 2. Helioslate experimentale pentrm centrala solard elecried. In: Energetica, 33, 1985, nr. 5, p. 201~207, (remit 1a 9 octombrle 1996, nccepiat Ia 18 nolembrte 1986) 23Sisteme de orientare automata a concentratoarélor pentru centrale solaroelectrice . Ing. Vietor Varzaru* Deseriptori: energie eleetried, centrale solare, oflentare automata a concentratoarelor Introducere Centralele solaroclectrice realizeazii_con- versia energie’ solare in energie electriek prin intermediul unor conversii intermediare (de exemplu energie solari — energie termiea — energie mecaniel — energie electric) sau_ prin conversie direct energie rolai%i—energie elec- tried (cu celule fotovoltaice). Receptoarele de energie solaris ale centralelor golaroelectrice pot fi eu sau fri concentrare. fh cazul in care se admite o miegorare a ra damentului. in favoarea simplititii si pretulut mai sedzut, receptoarele firi coneentiare pot fi realizate fir’ orientare automata dupi Soare, prin asezarea lor intr-o pozitie fix, core punziitoare energie’ maxime anuale’ recep: fionate. Daci se concentreazi radiatia solar, orientarea dupi Soare este o conditie fii care sistemul mu poate funefiona In cele ce urmeazii, ne vom referi numai la orientarea automata dupa Soare a dowd tiperi de concentratoare ale energiei volare : coneen- tratoare parabolice si heliostate. Aceste dou tipuri de concentratoare au constituit in uliimul timp obiectul unor cereetiiri in diferite tt printre care si fara noastri, deowece clementele specifice de bazi’ ale centralelor solaroelectrice de inal temperaturs eu ciclu termodinamic. “1. Orientarea automat a parabolice concentratoarelor Concentratoarele parabolice sint constituite Gintr-o suprafati reflectanti eu form’ de pa- raboloid de revolufie, in focar aflindu-se re- ceptorul de energie solar (fig. 1 i 2) Suprafata reflectant% se poate roti in jurul a dou’ axe, astfel ca axa optics a oglinzii para- bolice si fie orientati spre central diseului +> solar: Dupss pozifiile celor dou axe de rotatie, se disting urmitoarele sisteme de axe : — sistemul polar (o axi polar’ paraleli cu axa de rotatie a Pamintului si 0 axi orizontal& fig. 3); ~ ‘sistemul alt-azimutal (0 axi orizontali gi 0 axa vertical’ — fig. 4). Concentratorul parabolic prezentat in fig Tile 1 gi 2 este realizat cu sistem polar. * Jug. Vietor Varzaru — corcelitor tlintifie principal ICEMENERG-Bucurestl 24 . Sistemul alt-azimutal poate fi utilizat atit la concentratoare parabolice, cit sila heliostate. Sistemul polar are avantajul e% migearea de rotafie in jurul axei polare este uniforma. Acest Iueru permite concepered unor dispozitive simple Fig. 1 - Fig, 2. Vedere a oglinzii de 1a concentratorul parabolic cP 30 care s& asigure rotirea concentratorului para- bolie pe durata pasajelor de nori, eind traduc- toarele de orientare nu pot funetiona. In acest fel, reaparitia Soarelui giseste axa optic’ a ENERGETICA * 35 * 1987 * Nr, 1Bes tg \. Lye? 2 oe . oghne'd gorobolies i ~~ a? A San stila normale fo epindé QD as 2 fin fala footer yi verticals Fig. 4. Sisterul alt-azimutal concentratorului intr-o pozitie apropiat& de cea corecti, nemaifiind nevoie e8 se piard& timp pentru ‘reorientaro, erescind in acest fel durata anual de funefionare. Sistemul polar este indicat si in cazul insta- latiilor cu un numar redus de concentratoare parabolice, unde sint condifii ca migcarea pe indlfime sa fie comandata manual, zilnic sau la un interval de citeva zile. Acest lucru este posibil deoarece, dup cum rezult& din tabelul 1, in timpul unui an, pozitia planului misedrii Soarelui nu se schimba in cursul a 24 ore eu mai mult de 6,64 mrad, in intervalul aprilie — oc- tombrie. Aceasti valoare este inferioard erorii e de orientare a concentra- 0 mrad). Se observ c% torului parabolic ( ENERGETICA * 35 #1987 # Nr. 1 in jurul datei solstitiului, imtervalul de timp intre dout orientiri suecesive pe inilfime poate fi mai mare de 24 ore. Datele au fost obfinute prin prelucrarea statistic’ a coordonatei decli- natiei (efemerida Soarelui) din Incrarea [3]. Variafia este valoarea medie pe perioada cores- punzitoare din luni. Datele corespund pozi; zitiel oragului Bucuresti. Tabetul 1 Yarlafia deelinajtel Soarelui ta Interval de 24 bh, tn perioada ‘aprilie—oetombrie ‘Varlatia “ Variatia |) (mrad! | ooteeeen 1-31.10 Evident, cu aceast simplificare seade prejul instalafiei, prin eliminarea traductoralai gi regu- latorului de orientare pe insltime. Servomotorul si reduetoral de turatie este necesar s&& ri- min&, pentru realiza migearea pe in&ljime prin comanda manuals. Pe baza consideratiilor de mai sus, a fost claborat la ICEMENERG un sistem de orien- tare automat’, modular, pe o axX. Prin uti- Tizarea a douk asemenea sisteme se poate asigura orientarea pe dou’ axe. La coneentra- torul parabolic tip OP 30, realizat de c&tre ICEMENERG i care este montat in sistem polar (fig. 1 gi 2), se utilizeaz dou’ asémenea module. Parfile componente ale unui modul sint : —traduetorul de orientare (fig. 5); — — regulatorul tripozitional . de (tig. 6); — blocul de alimentare si comand’ (fig. 7), dimensionat pentru dou module, in care ke introdue regulatoarele pentru cele doui axe de orientare gi in care ge aflX un ansamblu de patru plici contactoare statice, plus cirouitele anex& ale regulatoarelor gi ‘contactoarelor ; — servomotor asincron trifazat ; reductor de turatie dublu (pentru dows axe de orientare) cu autofrinare, iegirile pe axe dispuse la 90°, in planuri diferite. Caracteristicile’ tehnice principale ale unui modul sint — Precizia de orientare : - 1 mrad — Unghiul de vizare al traductorului : 75° (fafi de axa optic’) — Puterea nominali a servomotorului : 90 W — Raport de transmisie reduetor : 1/45 000 orientare 25Fig. 7. Blocul de alimen tare s{ comanda cu'dowa regulatoar® $1 patra contactoare statice = Puterea consumsta de regulator si circuite anexe : maximum SW — Tensiunea de alimentare : 380 V trifazat Schema bloc a siste mului de ‘orientare auto- mati cu traduetor de orientare corespunziitoare unui modul este data in figura 8. Din punct de vedere constructiv, traductorul reuneste ansam- dlul fotoreceptor diferential de lumini gi ele- mentul: de comparafie. El sesizeazi eventuala diferenja intre- directia razei incidente de la Soare (mirimea de -referinti) exprimata ca unghi a, si directia axei optice a concentra- torului, ‘care constituie marimea de reactie ap 26 (exprimatd tot ca unghi). Diferena de unghi Aa (eroarea de orientare) convertiti in dife- renfi de tensiune AZ cn polaritatca cores- punzAtoare sensului erorii se aplic’, prin inter- mediul regulatorului tripozitional, elemen- tului de execujie. Fig. 8. Schema bloc a sistemului de orlentare automat cu traductor de orientare Observatit: — in ea2ul orlentarli concenteatoarelor parabo- Tice: as, ae fn carl orlentarii heliostatelor: ap. az 3 — perturhatii* ; deplasare suport traductoure de brientare (aumat In orlentarea heliostatelor } Determinarea precizici de orientare realizatt cu aceastd bucli de reglare automata, in eazul sistemului polar, se poate face relativ simplu Aceastdi determinare se bazeari pe faptul ci Soarele se deplaseazit in plan ecuatorial, cu viteza constant de 15°/h. Cronometrind timpul intre dou’ repozitioniri suecesive ale concen- tratorului parabolic in plan ecuatorial (rotire in jurul axei polare) se poate determina unghiul de insensibilitate al buclei de reglare automata. Prin aceasté metodi s-a misurat precizia de orientare care este mai buni decit 2 mrad. fn acest scop a fost ficuti media wnei serii-de intervale de timp, deoarece, datorita pertur- bafiilor, intervalele de timp succesive pot e& nu fie egale. Ca perturbatii se pot. mention variafia directiei si vitezei vintului, frecarile variabile din lanjul cinematie al elementului de executie ete. In seopul obtinerii preciziei maxime de orien- tare fri aparitia oscilafiilor intrefinute ale sistemului de reglare automat, regulatoral este preyazut cu un regiaj al amplifiedril. La punerea fn funcfiune se face acordul regulatorului prin reglarea amplificirii, respectiv modificarea va- lori AT pentru care se objine la iesitea regula- torului Uy (vezi fig. 8). 2. Orientarea automat a heliostatelor Heliostatele sint oglinzi plane sau focalizate (cu distanta focal’ de zeci sau sute de metri), la care conditia de functionare este ca normala, Ia oglind’ sau, respectiv, axa optick si fie bisectoarea unghiului format de raza incident’ dela Soare cu raza reflectati spre cazanul solar aflat in virful turnului. Dintre modalititile de orientare automat& posibile vor fi prezentate dou, considerate ENERGETICA * 35 * 1987 * Nr, 1ca avind perspective mai mari de aplicare si_care int in curs de experimentare Ja ICEMENERG. 2.1. Orientaren automata cu traductoare de orian- jure Acest: sistem este identic, din punctul de vedere al elementelor componente, cu cei wtili- zat la orientarea automat& a concentratoarelor parabolice (fig. 8). Deosebirea const& in faptul c& traductoarele de orientare pe cele dowd axe sint amplasate pe traiectoria razei reflectate, deci pe direcfia heliostat-cazan solar, care constituie mirimea de referinji 7 (fig. 8), fiind montate la capatul superior al unui stilp plantat ling% heliostat (fig. 9 si 10). Fig. 9, Orfentarea automata a hellostatelor cu traductoare ‘de orlentare. 4) Fillostat cu traductoarele de orientare montate pe un ‘ally separat, ) Vedere a ansamblului de doud traductoare de orientare pe azimut si Inaltime. Iniletoare fir Fig: 10, Amplasarea traductoarelor de orientare pe direclia hellostat-cazan solar, ENERGETICA * 35 #1987 * Nr. 4 Marimea de reactie este directia razei reflectate a (fig. 8). Cele dou traductoare de orientare corespund la dou sisteme modulare de orien- tare ahtomati, ale c&ror caracteristici au fost prezentate la ‘pet. 1. Fiecare modul. serveste a rotirea heliostatulai in jurul uneia din cele dou axe : orizontal’ gi vertical’ (sistem alt-azi- inutal). Perturbatia specified acostui sistem este deplasarea stilpului de susfinere a traduc- toarelor de orientare, respectiv modifiearea valorii ap (fig. 8). 214. Unghiul de vizare al tra- ductoarelor Dwpi cum sa aritat la caracteristicile teh- nice principale ale wnui modul de orientare automata (pet. 1), unghiul total de vizare al traductorului de orientare este de 150°. Nottm acest unghi cu gp. Dack se utilizeaz& acest traductor pentru orientarea heliostatelor, este necesar$ limitarea unghiului de vizare 9 deoarece pentru unele heliostate din cimp In anumite ore din zi radiafia solari vine dintr-o directie apropiat’ de direcfia razei reflectate, fenomen care poate perturba funcfionarea sis- temului de orientare automats. Figura 11 prezint& schematic citeva helio- state ale cimpului cu form’ de sector de cere, amplasat la nord faté de turn, la care feno- menul menfionat mai sus poate provaca orien- tari false pe asimut. Se observa ck fenomenul apare in special Ja heliostatele aflate spre latu- rile AB gi OD, unde intre axa reflectat& de heliostat: si raza incident& do la Soare, la inee- putul gi respectiv sfirsitul zilei, se formeaz& un unghi a—8 (fig. 11) mai mic decit 0,5 9. falsd pe azimut gi unghiul de vizare maxim al traductorului : ABCD—etmpul. de helio- ‘slate sector de cere, amplasat la nord in raport eu tumul; S — cazanul solar tn virtul turnulul; M, P — heliostate ‘tn pozitit defavorabile din punctul de vedere al feno- menului de orientare falsé; TO ~ traductor de ortentare pe azimut. Deoarece razei incidente pe traductor sosité direct de la Soare ii poate corespunde un flux de radiajie mai mare decit razei reflectate, 27ld bornele traductorului apare un semnal fals care provoaci dezorientarea heliostatului, mai “exact rotirea: continud a acestuia pind Ja capa- ttl cursei. In aceste condipii, sistemul de reglare automiati nu poate functiona, fiind necesar’ 0 miegorare a unghiului de vizare 9, al tradue- torului pe azimut, astiel ineit raza incident& pe traductor, direct de la Soare, *% fie obturata. Belatia pentru stabilirea unghiulaj maxim de vizare 9 al traduetorului de orientare pe azi- mut, avind in vedere eliminarea fenomenului mentionat mai sus, este urmitoarea Semnificatia unghiurilor « si 6 este da figura 11. ; este un unghi suplimentar (de siguranfi) a cirui valoare se poate lua intre limitele 10-15". De exemply, pentru un cimp de heliostate ew forma de sector de cere, la care. 2 = 115° (la inceputul zilei de lex a’ centralei), 8 = 60° si y = 15, rezultd ¢ = 80°. Deci traductoarcle de orientare utilizate la concentratoarele parabo- lice, in cazul utilizarii pentru orientarea pe azimut a heliostatelor, vor trebui si fie pre- Viaute ou parasolare care si le micgoreze un- ghiul de vizare de la 9 =150° la 9 = 80°. Pentru traductoarele de orientare pe inalfime, se impune ca unghiul lor de vizare in plan orizontal si fie inferior lui 9, pentru ca raza incidenti direct de la Soare sk nu perturbe orientarea pe inaljime. 211, Orientarea grosiera Orientarea heliostatelor la Inceputul zilei sau dup pasaje de nori este una din problemele Specifice sistemului de orientare automati cu ote injate || As ie mole Cee oretnet peliosdataler fohledine, | Gogetedtne).| wterime, oe referingé (heaifie belostor caleuteps) “Fig. 12. Schema bloc’a sistemulul de orlentare automatd a heliostatelor folosind 28 traductoare de orientar oats funetiona in aceste situagii, este necesar ca raza reflectaté de o portiuné oarecare a oglinzii heliostatului si cad’ pe traductoare. Apare, deci, necesitatea unui sistem supli- mentar de orientare, cu precizie sedauti, denu- mit sistem de orientare grosier&. Acest ‘sistem wea’ operatia de aducere a razei reflectate in cimpul de vizare al traductorului, urmind ca sistemul de orientare cu traductoare sh preia comanda gi si exeeute in continuare orientarea, precisa heliostatulw Sistemul de orientare grosieti trebuie si fie simplu si ieftin, pentru ca sistemul de orien- tare automat% a heliostatelor cu_traductoare de orientare eas (A — Ay), (3) in care: hy este unghiul de indlfime solars ; A, — azimutul solar ; ‘A — azimutul supratejei considerate, ‘In ceea ce priveste unghiul «de inclinareasu- prafeteiacesta poate fi constant (cazul A)sau va- riabil diurn, lunar si anual (pentru celelalte sisteme). Vatiatiadiurnd a unghiului « poate fi Togs 19 aL 20 lows Zeman. voile Ce ST aT 86 8 Fig. 2. Distribufla dium& a intensitatit radiafiel solare fective pentru sistemele fotoveltalee (luna lunle, 21 medle ‘variabild). 32 impus prin conditiile de migcare alesuprafetei de captare, de reguli migcare uniformé yi con- tinud sau Periodic’ in secvente egale. Pentru sistemul fotovoltaie ca urmirire in doud axe gi concentrator cu oglinzi plane s-a considerat eazul in care aria celor dou’: oglinzi agezate inclinat cu unghiul de 60° de o parte si de alta a suprafetei cu panouri fotovoltaice ‘este egald cu aria acestei suprafefe, iar randamentul global de reflexie (incluzind coeticientul de re. flexie pentru radiatie incident’ oblic’, gradul de murdarire a suprafefei oglinzilor ete.) este egal cu. 0,7. In acest caz (F), relagia de calcul pentru in- tensitatea radiatiei I va fi: I AT Toy + Tae (4) Analiza comparativa @ celor gase visteme de captare a fost efectuati pentru un amplasament prezumtiv din zona Constanta, luind in consi- derare datele meteorologice caracteristice pen- tru aceasti zon, Rezultatele obfinute au per- mis ridicarea curbelor de distributie diurne a intensitagii efectiv mediia radiatiei solare pentru fiecare sistem fotovoltaic. "O heewmd al 4 Sepremasit 2 medic 6 Veron ool Tie Fig. 3. Distributia durnd a tive pentru sistemele fotovoltaice (1 ‘variabild. Lijit radiaftel solare eféc- juna septembrie, 21 iedle ENERGETICA * 35 * 1987 * Nr.1,Densitate de energie Tavetut 1 captatit : (kWh m=*/luna Total sistem 4 ) ne EM Luna calendaristicd I IW OY Nt vn var ix x xt xm} iv— X_ | anual, A 5900 127 43 1584 150 168 M007] 108 1381 B 508 134 168 194195182 1491377 | HHA 1335, c 3551 102 219 244 248 251 169 103, wa | 1378 1641 D oD 170 215 283 238 242 202 48D] tas 1885 E mB a 11 225 254 260 250 202 150 8870/1502 1988, F 116128 2st 358 408 418405927 24d 13813 | Baa sis in figura 2 este aritat’, comparativ, distri- ca intensitate de caleul pentru o putere medie Dufia diurn& medie a intensititii efective a radiafiei pentru luna iunie, iar in figura 3 sint reprezentate curbele corespunzitoare pentru luna septembrie. ‘De asemenea, prin integrarea ariei_suprafe- jelor delimitate de curbele objinute gi de axa timpului (orari) si tinind seama de ponderea rilelor senine, variabile si aeoperite corespunzi- toare fiectirei luni, s-au determinat valorile medi ale densititilor de energie captati lunar (cWh-m#/lund) pentra fiecare sistem foto- Voltaic considerat (tabelul 1). Un element important pentru analiza com- parativi a sistemelor fotovoltaice considerate este reprezentat de numirul de ore de insorire pentru diferite valori ale intensitifii 1adiatiei solare efectiv incidente. Tn acest seop, au fost: trasate curbele clasate, de caleul, pentru fiecare sistemfotovoltaic, asacum estearitat in figura Prelucrarea curbelor clasate permite deti- nirea unei intensit’fi medi anuate (sau sezoniere) nominali a sistemului fotovoltaie. 1.3. Analiza rezultatelor, concluzii. Examinarea rezultatelor obtinute are dtept scop definirea unei opfiuni intre configuratiile de captare ana- lizate, din punetul de vedere al aportului ener- getic. a) Sistemul fotovoltaic eu urmirire a imig- cirii aparente a Soarelui si concentrare (JF) este superior tuturor celorlalte sisteme, atit prin densitatea de energie solari efectiv captath (orar, diurn, lunar si anual), cit gi prin faetoral de utilizare (numir de ore de Tunctionate la intensitipi ale radiafiei solare efectiv eaptate). Astfel, pentru o intensitate efectiv’ a radiatiei Ge 1000 W/m?, numirul de ore de utilizare in perioada aprilie-octombrie este de circa 1500 ore, iar dexsitatea de energie captatd pentru aceasta, perioad% este de circa 24 MWh -m-¥sezon, Tespectiv 3,15 MWh-m-#/an, b) Daca ‘se considerd densitatea de energie captatd sezoniet (sau anual) de citre sistemal Apaive-scronenie Fig. 4. Curbele clasate ale intensitatilor radiatiet volare efective pentru sistemele fotovoltalce. ENERGETICA * 35 *1987 * Nr 33otovoltaic B egal eu 1 (100%), atunei densi- tipile de energie oaptate efectiv de sistemele analizate vor avea Valorile: A —0,65; B— 0,75; 6-69; D—0,95; B10; F— — 1,6. Se constati ch sistemele © gi D pot adui contribufie energetic’ asemindtoare, dar reali- zarea constructivi a sistemului D’— polar — este mai complicati, astfel ineit este de preferat emul fotovoltaie’ C. De asemenes, compatind sistemele B si C, in afari de faptul c& aportul energetic al pri- mului sistem este de circa 85% din cel al siste- mului C, analizindu-se alura distribugiei diurne a intensititii radiagiei solare efectiv. captate de ciitre aceste sisteme (fig. 2 si fig, 3), se con- stati ck pentru captatorul orientat E—V (B) existii o variatie puternic& a valorilor la capatul zilei, lucru care impuneunele probleme dereglaj si control ale puterii, spre deosebire de captatorul orientat N—S (C) care prezint& o caracteris- tick interesanti, alura urmérind, in general, curba de sarcind zilnick a”sistemului energetic sau fiind practic constanta, lipsiti de variatii mari. c) Este evident ci este preferabili atilizarea sistemului F fait de sistemu? B deoarece, in afara aportului energetic mai mare asigurat de primul sistem, utilizarea sistemului de concen- fare cu oglinzi duce la reducerea numarului de panouri fotovoltaice necesare; cum costul panoarilor este mult mai ridicat decit al coi centratorului, utilizarea sistemului F este mai economic’. 4) Ca mare, pentrn realizarea unor. cen- trale solaroelectrice fotovoltaice destinate sis- temului energetic, in condifiile (ri noastre, se consider oportuni utilizarea unuia dintre sistemele fotovoltaice F sau C. 2. Concepfia de ansamblu a centraleé solaroelee- irice fotovoltaice. Solujii alternative Centrala solaroelectric’ fot ovoltaick (CSE-FY) destinati furnizarii de energie electric’ in sistemul energetic cuprinde, in principal, urmi- toarele componente mari : — sistemul fotovoltaie de captare a radia fiei solare; — echipamentul invertor, de conversie din curent continu, livrat de sistemul fotovol- taic in curent alternativ, care“se’ debiteazt in refeaua de distributie a sistemului energetic ; — echipamentul de comutatie, de masuri si control. Implementarea unuia sau altuia dintre sis- temele fotovoltaice C san F, selectate prin ana- liza energetics ficutd, depinde de’ un complex 34 de factori tehnologici, constructivi, de am- plasament si tehnico-economici. Realizarea practic a cimpului de capta- toare fotovoltaice implica, pentru fiecare sistem considerat, unele probleme specifice : 2.1. In cazul sistemului fotovoltaic F Sistemul de captare cuprinde un numir de heliostate, ficcare heliostat find echipat cu structuri suport pe care sint dispuse modulele cu panouri fotoroltaice, precum si sistemul de coneentrare cu oglinzi plane. Structura cu captatoare trebuie ampla- ath pe un mecanism de actionare, intreg sistemul find dispus pe un stilp de sustinere. Mecanismul de actionare trebuie si asigure misearea pe dowd axe (pe inalfime si azimut) a suprafetei de captare a radiatiei colare cu aju- torul unor motoare clectrice, inclusiv echipa- mentul de comands si control propriu heliosta- tului. De asemenea, pentru o mai mare eficient’ a captiirii radiatiei solare, amplasarea in teren a. heliostatelor necesit 0’ analiz’ aprotundat’, pe baza unui program de calcul de amplasare corespunzitor. Se mentioneazi faptul cd, tinind seama de datele din literatura, conditile de amplasare a heliostatelor fotovoltaice (de- terminate in primul rind de efectele de umbrire reciproci) reprezint% wn factor determinant pentru asigurarea eficientei sistemului. In plus, deoarece suprafefele de captare ale unui heliostat fotovoltaic sint de ordinal 40 ...100 m2, distantele dintre heligstate sint destul de mari, de ordinul zecilor de metri. In aceste condifi? suprafetele de teren ocupate sint destad de mari, de ordimul 5... 10 ha/MW instalat. Cele ariitate mai sus yor determina, eu sigu- ranjii, costuri destul de ridicate pentru rea- lizarea echipamentelor (in special a heliosta- telor, Ineririlor de construefii-montaj ete.). 2.2. In cazul sistemului fotovoltaic C Sistemul de captare se realizeazi sub forma unor ari de panouri fotovoltaice dispuse pe siruri paralele, amplasate pe suporturi care si permit o mijcare simultan’ de rotatie a acestor suprafefe dup’ axe orizontale orien- tate N—S. Principial, sistemul construetiy © este mai simplu decit sistemul ¥, dar uncle probleme se pun si in acest eaz: alegerea unor distante optime intre siruri pentru a minimaliza efectul de umbrire reciprocé, necesitatea realizirii unor mecanisme de actionare (care pot fi comune pentri. mai multe module dintr-un sir) care sk asigure o vitezi unghiulari de Totafie corespunzitoare unghiului orar de mis- care a Soarelui de 15°/ori (in cazul in care se face o unmérire continu’ a migedrii aparente a Soarelut). ENERGETICA * 35 * 1987 * Nr. 1tn cazul utilizirii unui astfel de sistem de captare, de regul suprafetele de teren ocu- pate sint mai mici decit pentru sistemul F, dar terenul trebuie ales plan (pentru egalizarea energiei captate inainte si dup amiazi) spre deosebire de sistemul F care poate fi ampla- sat pe un teren plan, dar este favorizat de un teren in panta. 23. Componenta de baz a sistemului_ fo- tovoitaic 0 reprezinti panoul (modulul) foto- voltaic. Performantele panoului fotovoltaic (in principal randamentul de conversie ‘,), de- terminate direct de caracteristicile (randa- mentul %,) eelulelor solare utilizate, influen- feazi esential performanfele sistemului foto- voltaic, respectiv a CSE-FV. In aceastS directic, atit in fark, cit si pe plan mondial, se desfigoari cercetiri amp! pe mai multe filiere foiovoltaice ; siliciu mono- cristalin, siliciu amorf ete. Situafia prezent& si prognozaté pentru va- lorile randamentelor celuleor solare si ale panourilor fotovoltaice este aritath in ta- belul 2. Evident, preocupirile privind ciesterea ran- damentelor de conversie au in vedere si seiide- rea accentuati a costurilor de productie (19 — 4$/W,, 1995 — 1,8$/W, pentru siliciu mo- noeristalin, respectiv 3—4$/W, si 1... .1,58/Wy pentru siliciu amort). 2.4, In eeea cepriveste celelalte componente ale CSE-FV, unele preciziri trebuie ficute asu- pra echipamentului invertor. Pentru aplicatii in energetica de sistem, trebuie realizate invertoare de putere, trifa z randamente cit mai bune. Randamentele obtinute curent de 0,7—0,75 influenjeazi negativ randamentul global ’ al centralei, astfel ek este necesar ca aceste valori si ajungi peste 0,9. In plus, inyertorul trebuie si corespundi conditiilor de lueru specifice unei CSE, cind variatiile de putere la intrare pot fi mari si fluctuante funetie de conditiile de insorire si metcorologice. 2.5. Pentru aprofundarea aspectelor_ legate de realizarea unei CSE--FV in conditiile {ari noastre s-a elaborat o schitA de plan general-cadru al unei centrale cu_heliostate fotovoltaice (cu concentrarea radiatiei uti- lizind sistemul fotovoltaic F) (fig. 5). 340 kWe ea. de virf, pentru o intensitate a radiafiei solare de 1000 W/m?). ¢ Numir de ore de functionare la putere nominal’: 1700 ore. ¢ Suprafata totali de receptie a radiatiel solare de eftre fiecare heliostat fotovoltaie : 50 m? (din care aria ocupatd de panouri foto- yoltaice: 23 m? si aria oglinzilor concen- tratorului : 46 m2) Fig, 5. Centrald solaroclectrict fotovoltaicd cu concentrare. Mache — seara 1:200. S-au Inat in considerare panouri fotovol- taice cu celule solare din siliciu monoeristalin, cu randamentele de conversie conform ta belului 2, pentru anul 1995, Cimpul de heliostate a fost conceput intr-o jormi geometric rectangular (teren_ plan), avind distantele intre axele stilpilor de sus” finere de 15 m pe directia E—V si 12 m pe Girectin N Aceste distanfe au rezultat din studiul evolutiei umbririi reeiproce intre heliostate in cursul unei zile, astfel ineit re- ducerea radiatiei captate penta perioada aprilie-octombiie, intre orele 7,30 (8) .. 16,30 (17) sk fie sub 10%. Suprafata totals ocupati de CSE-FV este de cirea 2 ha. In zona central a cimpului de heliostate se mplasa corpul de ckidire cuprinzind : nvertorului (250—300 kVA, randament 0,9), camera de comands sicontrol, servieii auxi- liare. Pentru cuplarea la sistemul ener- getic, in exteriorul cimpului de heliostate sa previzut transformatorul ridiedtor de tensiune e Puterea _nominali medie, de calcul (eventual doud transformatoare in tandem aleasi: 200 kWe curent alternativ (respectiv 0,2/0,4 kV si 04/20 kV) cuplat la retea. Tebelul 2 Plan mondial Handament Skmono_ sno " | 1985. 1995 1995 1 1 Gente (m1 | 12.8 8 | ° Panou [9] | 11 ® 5 ENERGETICA * 35 #1987 * Nr.Analizarea aspectelor ¢ehnologice si a indi- catorilor tehnico-economici preliminafi duce la urmitoarea conchuzie: atingerea parame- trilor prognozati sau necesari pentru compo- nentele de bazi ale unei astfel de centrale (conform tabelului 2 si pot. 2.3), realizarea unor subansambluri constructive’ simple si ieftine (mai ales pentru echipamentul specific heliostatelor), precum si un cost de productie pentru panourile fotovoltaice cu celule Si monocristal sub 50 lei/W. pot duce ia un pref al energiei electrice livrate de ordinul a2 lei/kWh. 3. Realis pe plan mondial Prima CSE-FV de sistem a fost centrala Lugo (8.U.A. — California) realizati de firma ARCO Solar, cu o putere electrick de virf de 1 MW. Aceasté central utilizeazi sistemul fotovoltaic E, cuprinzind 108 heliostate cu suprafafa de captare de 100 m*, cere ocupi un teren de 10 ha. De asemenea, s-a pus in functiune prima etapa, de 6 MW, (putere finali 16,5 MW.) a centrale? Carissa (S.U.A.) care, ‘utilizind experienta centralei Lugo, a adoptat sistemul fotovoltaic cu urmirire ‘si concentrare (F). Aceasti etapii euprinde 756 heliostate, acope- perind un teren de cirea 64 ha. © prima centrali, finantata si exploatati de o intreprindere de energie electricd (cex a districtului Sacramento) utilizeazi sistemul fo- tovoltaic 0, Au fost puse in funetiune etapele intii (1 MW — suprafaja ocupati circa 2 ha) si a doua (de 5 MW), puterea finalé a centralei fiind proiectati pentru 100 MW. ‘Trebuie mengionat faptul centrale au fost realizate ati toute aceste in scopul de producere de energie electricé pe eale foto- Voltaic, cit yi pentru continuarea cereetiirilor de perfectionare si ieftinire s echipamentelor pentru atingerea competitivititi. Coneluzii Aspeetele legate de conceptia de ansamblu @ unei centrale solaroelecttice fotovoltaice pen- tru energetica de sistem prezentate in lucrare arati urmitoarele : — din punctul de vedere al aportului energe- tie este indicat unul dintre sistemele fotovol- taice de captare a energie’ rolaze: cu urmérire continud a Soarelui cu miscare dupa axa N—S, orizontald si sistemul cu wmfrire in doud axe si concentrare ; — realizarea’ unei CSE-FV, utilizind unul aintre aceste sisteme, implic% cercet’iri si studi aprofundate asupia echipamentelor specifice §i generale, amplasamentului, condifiilor de me- diu ete; oportunitatea realizirii unor CSE-FV com- petitive, justifieatt din punct de vedere teh- nico-eeonomic, necesit dezvoltiri tehnologi de amploare in care s% colaboreze strins ceree- tatori, tehnologi, fabric: componente si ipamente din di i de activitate. Bibtiogratte [1] DAneseu, A. 5.0, Uilizarea energiei solare Ed. Teb- nied, Bucuresti, 1980. (2) Bots, E. 5.2, Availability of Direct, Tolal and Diffuse Solar Radiation to Fized ard Tracking Collectors in the U.S.A. SANDIA Report SAN, 19 13) Meinel, A. B. s.a, Applied Solar Wesley, §.U.A. 1976. [4) 4 * Modern Power Systems, tulie, 1985. [5) ** * ARCO Solar News, vol. 4, nF. 2, 1984 (Primtt 1a 9 octombrie 1986, acceptat Ia 19 nolembrle 1866) snergy —~ Addison ENERGETICA * 35 * 1987 * Nr,1CercetSri pentru elaborarea solu (mari) de acumulare a calduri Ing, Alexandru Mibailé, ing. Constantin Popeseu, ing. Adrian Budacu* Descriptori : sisteme energetice, acumulatoare de cildurt In domeniul surselor noi s-au cercetat sis teme mari de acumulare a cildurii on posibi- lititi de utilizare in instalatii de centrale solaro- electrice (CSE) cu_cielu termodinamic. In aceste aplicatii este esenjial ca stocarea energici termice s% se realizeze la un potential termodinamic cit mai ridicat. Pentru acest tip de aplicajii sau examinat in special sistemele de stocare in c&ldur’ sensibiks utilizabile pentru centrale solaroelectrice eu ciclu termo- dinamic de tip Rankine. Pentru acest tip de ciclu s-a examinat si posibilitatea stocirii in ap& fierbinte, cu transportul céldurii sub forma de api sau abur saturat. Prima aplieatie a unui sistem de stocare pentru o instalafie de conversie termodinamics a energiei solare s-a realizat la centrala solaro- electric’ experimentali a ICEMENERG — Bucuresti. Aceasti instalatie, functionind cu ciclu termodinamic de joasi’temperatur’, 2- gent de lucru volatil (freon 11), dispune de un sistem de acumulare cu apa fierbinte realizat in dou’ rezervoare cilindrice, cu raportul H/D apropiat de unitate. Schema termome- canicd este prezentatS in figura 1. A | est sistem s-au fcut misuritori avind ca obiectiv studiul stratifickrii termice. Sa constatat ci stratificarea termich este neti I& chiar gi la diferenfe mici de temperatura, atit in regim stagnant, cit si la tnedirearea ‘si descdirearea acumula- torului. Rezultatele misuritorilor au fost pre- lucrate statistic gi au fost comparate cu un model de calcul elaborat, finind seama de transferul si transportul e&ldurii intre stra- turi si etre exteriorul rezervorului. ‘Masur’ torile realizate concord’ cu datele de calcul ale modelului sus-mentionat. Aceste date au fost prelucrate statistic gi corelate, finind cont de principalii parametri care influenteaz& procesul. Rezultatele objinute se coreleaz’ satisfiicitor (abaterea medie pAtratic& d: 10%) ca relagia urmtitoare : 1 =1 — {exp. — 0,067 Rez Gr? (H1/D)"}, in care 1, este eficienta de extractie din acu- mulator. Aceast% relajie a putut fi folosit’ pentru caleule de proicctare a rezervoarelor de sto- 8 H c Beg Fig. 1. Schema termomecanicd a centralei solaroclecti 44-~ rezervor apé caldd. (acumulator) 1 — generator vapor! freon; 2—turbind freon; 3 cleetric; 4 condensator freon; 5 pompa freon; 8 — terervor freon} 7 ~ {de ricire ; 10 — turn de ricire cu tiraj forlat; 11 —pomp& allmentare ; 12~captator solar plan; 13—pompa de cireulatie 15 pompa alimentare rezervii termoficare; 16 ~ schimbltor do cSlduré apa-ap& I | | | generator, 8 —pomp& ule; 9 — pompe tor ulel 17 —sehimpator de cildurd apd brut de adaos; 18 — ventlie reglare automat A — stafle pilot pentru experimentarea grupurilor turbogencratoare eu freon ; B tng. Alexandru Mindili, ing. Constantin Popescu, ing. Adrian’ Budacu — cercetatori stiintifici — ICEMENERG ‘Bucuresti. ENERGETICA * 35 #1987 * Nr.1 = stafie pilot experimentaldi pentru acumulare de caldurd ; C —cimp de captatoare solare plane (2 x 1000 m). 37central solaroelectrie& eu ciclu texmiodinamic de temperaturi inalti, pentru care se elabo- Teazi solutiile energetice si tehnologice la ICEMENERG ~ Bucuresti, a necesitat, de agemenea, un sistem de acumulare a c&ldurii corespunzitor dimensionat. S-au examinat numeroase solutii posibile, insistindu-se asupra a dou’ din ele. Una din scheme era destinat% unei CSE cu cicla Rankine cu supraine’zire a aburului gi pre- supunea stocares la temperaturi ridicate, mai mati de 350°C. In aceste condifii era necesar si ke dispun’ de un sistem in care stocarea, cel pufin a unei parti din cilduri si anume cea de suprainealzire 2 aburului, s se fack la temperaturi ridieate. Sa optat pentru sto- carea cdldurii de suprainedlzire. Restul durii necesare, si anume cea de producere a vaporilor saturaji, se stocheazi sub form’ de apl fierbinte la saturatie. Eyaluirile fcute au permis alegerea w scheme pentru instalafia de acumulare (fig. 2), utilizata in schema termici a centralei solaro- electrice de inalté temperatura’. In cadrut acestei instalafii transportul cildarii cdtresi din sistemul de acumulare se face cu abur saturat gi suprainedilzit. Astfel, incdirearea acumula- foralui se face cu abur la parametrii cazanului solar, iar dese&rearea se face cu abur satnrat la presiunea din rezervoarele de apa fierbint aflati la saturatie. Aburul saturat produs in acest mod se suprainelzeste trecind prin schimbittoarele suprainedizitoare cu stiruri topite la temperaturs inalta. Se asigur’ yariatia sincronizat% a temperaturii de supra- ineilzire cu presiunea de deseXreare a. aburului saturat din rezervoare. In ipoteza de deseiirea- re sus-mentionati, se stabilese, printr-un pro- ces de optimizare termodinamied, parametrii aburului supraine’lzit produs de ‘acumulator. Optimizarea parametrilor aburului s-a fiieut in ipoteza ea eficienja termodinamics a sis- temului s& fie maxim’ pentru randamentul intern al turbinei_ impus. Optimizarea a fost realizat% pentru dife- rite niveluri de variagie a presiunii de dese’r- care din acumulator, determinindu-se, cu a- ceeasi metodi de calcul, capacitates de sto- care in apa fierbinte si in siruri topite, nece- sari pentru producerca unci unititi de ener- gie electrici. Cerectarea experimental, a _proprietiipilor fizice ale materialelor de stocare programate si fie utilizate pentru acumularea cildurii de suprainedlzire (hitec) a permis eX se coneluzio- neze ci respectivele siruri din produetia cu- rent sint pe deplin satisficttoare pentru scopul propus. S-a constiuit apoi un ‘stand experimental pentru studiul transferului de cdlduri si de mas intr-un sistem hitec-api. Schema de principiu a buclei termice cu hitec este prezentat in figura 3. Cercetiirile efectuate pe aceast’ instalatisy au permis s& se stabileased specificatiile tehnice necesare proicctirii schimbitoarelor de cil dur’, hitec-abur suprainedlzit. Aebind Schema instalajiel de acumulare cu apa fierbinte sl sirurl topite (hitee). Implementarea acestela tn cadrul unel scheme Fig. termice de centrald solaroelectried: 1 rerervoare de acumulare api fierbinte abur saturat (Ruth); 2~—rozervor hitee la temperaturi joast (250—275°C); 3 —rerervor hitec Ja temperatura inalt@ (400—450°C); 4 — pompe cireulalfe hitees 5 desuprainedlitor de abur cu hitecy 6 —supraincalzitor de ahur cu hitec ; 7 ventil de regia} al prestunii de desclrcare @ vaporilor de api din instalajia de acumulere; 8 — ventil de regla) ; 9 — cazan ; 10 —turbind ; 11 ~pompa. 38 ENERGETICA * 35 * 1987 * Nr.1Fig. 3. ~ Schema de principiu a buclel termice itec 3 rezervor hltec ; 4—schimbator de cAldurd desupra incdlzito | generator electric de abur saturat, 40 bar; 2 ~ condensator 5 schimbltor ajustare temperaturd itec; 6 ~ schimbitor de cAlduri tupratneilaitor ; 7 — supralnedlziior electric de abut; 8 compresor ger. Funefionarea buclei eu hitee a fost_marcati de dificultiti in ceea co priveste vehicularea hitecului pe conducte, datorit% pericolufui permanent de solidificare a acestiia la sei- derea temperaturii sub punctul de_ topire. Dificultatile manifestate in exploatarea cir cuitelor continind siruri topite au condus la renunjarea la solujia de acumulare cu siruri topite pentru supraine’lzirea aburulni in ea- zul centralelor solaroelectrice. Acest Inern gi-a pus amprenta pe caracteristicile centralei s0- laroelectrice care funcfioneaz’t avind la baat un ciclu cu abur saturat, ceca ce modified principalele caracteristici le echipamentelor (cazanul solar si turbina). In general, aceste modificiri, presupun simplificarea echipamen- telor yi usurarea condifiilor de functionare. Sistemul de acumulare a c&ldurii se reali- zeani eu stocare diurn’ de api fierbinte la saturatie in rezervoare metalice conventionale, a c&ror executie nu pune probleme deosebite. n schimb, turbina va trebui realizaté pen- tru_a functiona cu aburul saturat de presiune variabili care rezult& din instalatia de acumulare. ate Studiul solufilor de acumulare destinate sistemului de termoficare a avut in vedere douk scopuri. Pentru stocarea e&ldurii in ciclu dium din sistemele de termoficare se utilizeaz’ rezer- yoare de api fierbinte cu volume unitare de pind la citeva mii de m*, fn eadrul acestor cercetiri s-a examinat, pentru un model sim- plificat, de refea de termoficare, efectul acu- ENERGETICA * 35 #1987 * Net miulatoarelor de cilduri, amplasate in punctele termice asupra economicitifii de ansamblu a refelei termice. Acest efect a fost apoi coro- borat cu cel datorat majoririi temperaturii agentului de transport al eildurii, Pentru evaluarea efectelor mentionate s-au stabilit functiile cheltuielilor necesare reali zirii rejelei de termoficare si ale costului cnergiel termice livrate la consumator, eXrora, li sa determinat minimal pentru indicatorii mentionati. Bfectal global a fost reprezentat, cu ajutrul unui factor adimensional denumit lun- pine economicd de transport a retelei definit ca ra- portul dintre distanja de transport in refeaua termic& cu. acumulare si distanja de transport din aceeasi refea firk ‘acumulare termick. La evaluare s-a mai folosit un parametru denumit covficient de acumulare. Acosta se definegte prin ponderea sistemului de acumulare iz stalat in rejeaua de termoficare, pentra asigu- rarea puterii termice de virf. Prin calculele efectuate s-a determinat atit lungimea eco- nomic’ de transport al eXldurii, cit si coeficien- tul optim de acumulare in refea, respectiv reducerea puterii termice de virf a refelei. Pentru a evidentia cele dou’ efecte ale acumu- Uri, trebuie s% se determine mai intii costuy de investijie in instalatiile de acumulare, sau diferenfa dintre costul acestora si costul pu- terii de virf pe care o inlocuieste. In ipoteza in care , din punctul de vedere al investifiilor, este avantajos si se inlocuiasc’ cu instalatil de acumulare pind la 60% din puterea termie’ de virf, efectul acumulirii asupra lungimit economice de transport, tinind seama de coefi- entul de acumulare in rejea, depinde de 3temperatura agentului de transport al etldurii, dupa o lege prezentat& in figura 4. Din examinarea rezultatelor prezentate in aceast’ diagram’, rezult& ch stocarea in insta- lafia de acumulare, amplacat% in zonele de consum, are o eficien{i maxima pentru coefi- cienfi de acumulare situafi in jurul valorii 0,25. De asemenea, distantele economice de transport in cazul ‘utiliziirii aeumulirii crese odat® cu temperatura de transport al cildurii, a “Ga ae Foe Fig. 4. Lungimea economied de transport al c&ldurli (LTR), funclie de cocficlentul de acumulare (aa), pentru diferite temperaturi ale agentului de transport. Astfel, pentru temperaturi de peste 150°C distanja’ economicd de transport se poate majora de peste doua ori fa} de distanta eco- nofnieS de transport in cazul in care tempera- turile sint de 100°C. O alt& directie de dezvoltare a sistemelor mari de acumulare utilizate pentru instalatii de incdlzire este cea a sistemelor de stocate se~ zoniers, a clildurii. ‘Unul din sistemele de acest tip, care a fost cereetat la ICEMENERG Bucuresti, il con- stituie lacurile naturale cu gradient’ de sali nitate, care au o fmportanth capacitate de stocare a cildurii solare. Heliotermia repre- zinti un proces specific de eaptare gi stocare a energiei solare in lacuri naturale cu gradient de densitate datorit salinitajii variind de la suprafafi clitre adincime. Gradientul de den- sitate, peste o anumit’ valoare, impiedic’ procesul de convectie termicé, astfel incit energia solar’ captat% se poate acumula sub form’ de cilduri in straturile mai adinci, cu 40 densitate mai mare decit a celor de la suprafatis. Procesul de heliotermie a fost semnalat pen- tru prima dat& pe plan mondial in fara noastra, in lacul Ursu, ined de la sfirgitul secolului trecut. In Roméania s-au identificat 35 de lacuri si- rate cu caracteristiei helioterme sau eu posi- bilitsti de a fi amenajate pentru heliotermie- Citeva din aceste lacuri, intre care dowi si- tuate in oragul Turda, ‘au fost cereetate in cursul anului 1985. Cercetirile intreprinse au constatat ci fenomenul de captare si stocare a energiei solare in lacuri sirate exist si cli, in anumite condifii, aceasti cantitate de ctl dur poate avea valori insemnate. Principalii factori care influenfeaz’ heliotermia sint urma- torii: intensitatea radiafiei solare, durata de strilucire a soarelui, temperatura ‘aerului, vi- teza vintului, alimentarea cu ap%i dulee la supratata lacului, turbulenta apei, gradul de agitare a straturilor de api datorate pompi- rilor sau balneatiei ete. Cantitatea de cilduri stocaté in sezonui cald se regiseste sub forma de api caldi la temperaturi pink la 40°C. In graficele din figura 5, pentru lacul ,,Riri “Fund”, si figura 6, pentru lucul ,,Privighetorii”, sint prezentate ‘variafiile temperaturii apei cu a- dincimea, misurate in cursul anului 1985. Cercetiirile in acest dotmeniu continud gi igi propun elaborarea rolufiilor pentru amena- jarea unora din aceste lacuri pentru utilizarea ‘aldurit colare captate gi stocate pentru nevot de balneoterapie, disponibilizind astfel unele cantit’fi de combustibili superiori. i i Ot Fig. 5. Varia temperaturii apei_sirate ta 1 Fund, anul 1985, Cereetarile privind sistemele de stocare a caldurii in hidruri_ metalice au inceput in anul 1984 prin realizarea unui model de la- borator pentru o instalafie cu o hidruri de fier-titan (FeTi). Pe aceast& instalatie s-au it puterea termic gi capacitatea spe- cified de stocare permisi de hidrura de fier- titan. De asemenea, pe accasti instalatie a fost cercetata si stabilitatea la ciclaj a hidrurii de FeTi. ENERGETICA 35 * 1987 * Nr.12 5 Bit ane a ee Fig. 6. Vatlajia temperaturii apei stirate in lacul Privighetori. f) BR itegen * Fig. 7, Schema modelului functional al instalatiet de stocare a cfldurii si a hidrogenului ex dowd hidruri. Dupi cirea 1000 cicluri de inedreare-desetr- care, eapacitatea specifie% de stocare a hidrurii metalice a sclizut pin la circa 50% din cea initial. Acest fenomen s-a produs datorit’% mo- difickrii propriet%pilor hidrurii (otrévirea a- cesteia cu oxigen, deprecieri _termodinamice ireversibile). Deprecierea la ciclaj_a_acestei hidruri o face putin apt pentru utilizdri indus- triale. Pentru a studia o serie de cicluri termodi- namice specifice, a fost realizat’ o instalatie cu douk hidruri cu proprietiti diferite. Aceasti instalatie experimental, a cirei schemi este prezentati in figura 7, permite, de asemenea, studierea comportirii in timp la ciclaj a celei de a doua hidruri care este de tipul TiCrMn. Rezultatele obtinute pink in prezent condue la coneluzia c& aceste hidruri permit aplicatii numai pentru instalafii cu puteri mici sau foarte mici, fiind necesar si se studieze posibi- litatea perfectionirii in primul rind a. hi- drurilor. ENERGETICA * 35 #1987 * Nr. Pentru instalagii cu puteri mai mari este necesark gisirea unor posibilitfi de crestere a capacitiifii specifice de stocare, in paralel cu perfectionarea calitativi. a hidrurilor, care im- pune mirirea stabilit3}ii in timp gi miérirea substanfiali a vitezei_ de absorbpie — desorb- tie. Menfionim cd, pentru aplicatiile energetice la scark industrial, spre exemplu stocarea cSldurii disponibile ’ vara din centralele de termoficare sau a c&ldurii reziduale din indus- trie, in scopul restitugiei acesteia in sezonul rece pentru incilzirea apartamentelor, capa- citatea specific’ de stocare trebuie marits cu dows ordine de mitime pentru ca solufia sh fie acceptabili, economic. Pe ling’ cresterea capacitagii specifice de stocare, pentru alte aplicagii cum sint : pompe de cilduri cu hidruri, instalatii frigorifice, ini termice de for|% cu hidruri, este nece- esterea vitezei de absorbfie-desorbjie pentru hidrogen cu cel pufin patru ordine de 41marime, ajungind la durate de ordinul zeci- milor de secunda. Cregterea vitezei de absorbjie- desorbfie este esentiali mai ales in cazul uti- lizérii hidrurilor cao capacitate de stocare redusi gi aceasta datorité faptului: ci prin cresterea acestei_viteze se realizeazii 0 cres- tere a cantitifii de eldura vehiculaté de citre hidruri. Exemplele de mai sus reprezinté tot atitea directii de cercetare in domeniu, suecesul spli- cirii lor in practic find insX ‘conditionat de ce pot fi realizate in direetia imbu- drurilor pe liniile mentionate mai sus. Cercet: entate mai sus continud in scopul stabilirii solutiilor tehnologice optime care si permit valorificiri eficiente din punct lizarea acumulatoarelor de elduri de mare capacitate la centralele nuclearoelectrice in scopul cresterii disponibilititii acestora de a participa la reglajul puterii in sistemul ener- getic Bi liogratie (1) MEnI1a, AL, Bilegan, 1G, Predica, A, Sisteme mari de" acumulare a ealdurit la. temperaturi peste 450°C — raport fart ICEMENERG 1981 B) Mihaila, AL, Bilegan, LC, Predica, A. Sisteme mari de acumulare “a edldurit— raport final de Sntezt TCEMENERG, 1982. Al, Bilegan, I. G, Predica, A. us le deumutarit cildurli tn sistemele de terme fieare. In: Energetica 32, 1984, ne. 4, p. 177180. Kaleesinsk y, A. Ungarische Warne unl Heisse Kock salseen — Ann. D- Physte-7 (4) 408418 (1902) Budacu, Mingild, AL, Predica, A. de vedere tehnico-economic, conducind tot- eet ee ee odati la mérirea gradului de disponibilitate {gj minaila. Al, Predica, A, Budacu, A. energetic’ a surselor noi si retolo: de Gieluri reale de funcfionare a unei instalafii de stocare energie. hima a ealdurt. Tn Energetiea, 33, 1989, ‘wr. 5, O non’ directie de cercetare ce urmeazi a fi p. 216—219. abordat in viitorul apropiat, 0 constituic uti- (Primit 1a 9 octombrie 1986, acceptat 1a 19 nolembrie 1986) Instalat Dr. ing. Gheorghe Hobennu, ing Deserip'ori: turbogenera’oate, Fluide organice Preocuparea pentru economisirea energiet primare a determinat eforturi in directia rea- lizirii unor instalafii care s% utilizeze eildura idual% evacnati in diverse procese tehno- logice industriale Se contureazi in prezent un domeniu distinct. al_ turbinelor_ termice cu fluide organice, capabile si transforme aceasti c&lduri in Iuera mecanic. Luerarea examineazi, pe baza cercetirilor efectuate de autori, principalele particularitati ale acestor instalafii, evolujia, performantele si perspectivele de dezvoltare. 1. Domeaiul de utilizare Degi momentan pot exista perioade in care preful de cost al hidrocarburilor eunoagte o relativ’s stagnare sau chiar regres, tendinta generals, in perspectiva anilor urmitori, este de erestere, determinat& in mod obiectiv de epu- izarea zkeKmintelor de petrol si gaze naturale. Din acest motiv, perfectionarea unor teh- nologii neconsumatoare de combustibili fosili, dar eapabile s& produck Iucru mecanie, consti: tuie pe plan mondial, dar mai cu seam& in fara noastri, o directie de perspectivis a cer- cetirii_stiinfitice. Ang. Gheorghe Hobeanu — Institutul Politehnie ing. Constantin Popeseu, Ing. Viadimir Stoeneseu, Eugen Butnaru—cercetatorl stiinfificl—ICEMENER G. Constantin Popeseu, ing de turbine termice cu fluide organice ladimir Stoeneseu, Ing. Eugen Butnarut Una din tris&turile definitorii ale instalatiilor de turbine termice cu fluide organice (ITTFO) consti in faptul ci nu sint consumatoare de combustibil. Cercetrile asupra acestor inst lafii au inceput inc& din anii 1960, dar primele aplicafii industriale dateaz’ din anii 1970 [1). Domeniul ITTFO este foarte larg, incluzind atit recuperarea eildurii reziduale, cit si uti- lizarea wnor surse noi, cum sint energia so- lari sau cea geotermali. 1.1. Recuperdri industriale Nivelul termic al cildurii reziduale este variat, de la 540°C, temperatura gazelor de ardere evacuate la cuptoarele de sticl’, temperatura apelor de rieire de la fabri hirtie [2] Mari cantitéti de cilduri se cuptoarele de ceramic’, cérimizi arse, de stick’, precum gi in metalurgie si siderurgie, temperatura gazelor evacuate depiigind, de reguli, 200°C. Rafinariile de petrol si combinatele chimioe reprezinti, de asemenea, industrii in care se evacueaz importante cantititi de caldur’. Yn figura 1 se indict variatia ealdurii re- ziduale raportate la nivelul termic. Se constat% c ponderea principal’, revine temperaturilor seizute, t = 100 — 120°C. In cazul recuperirii ‘cildurii sensibile a ga- zelor de ardere, dou’ aspecte condifioneazt im- plementarea TYTFO ENERGETICA * 35 * 1987 * Nr. 1a) infuenta asupra procesului _tehnologie principal, exprimat& prin rezistenta{hidraulic’ Tespectiv’ pierderea de presiune corespunzi- toare generatorului de vapori; b) temperatura de rou sau row% acid’ care limiteaz’ r&cirea gazelor de ardere la 70°C, respectiv 170°C. a, 08 o7 06 as (io 160 169 200 220 240 260 (FC) Fig. . Varlatia cildurit reziduale raportate, Q,, funetie de nivelul termic, la 0 rafinitie de petrol 1.2. Reeuperdri la masini termice motoare Turbinele cu gaze i motoarele cu aprindere prin comprimare (diesel) evacueazi produsele de ardere la temperaturi ce depisese 400°C. ‘Desi in fara noastri ponderea acestor masini in producerea energiei electrice este cu totul neglijabili, situatie determinati de necesitatea utilizirii combustibililor inferiori, totusiim- plementarea ITTFO mu este lipsit’ de interes. Astfel, dezvoltarea transporturilor navale ofer’ © directie important’ de utilizare a ITTFO, ceea ce ar conduce la economii de combustibil de ordinul 10—12% [1]. 1.3. Surse noi de energie Energia solari poate constitui sursa cald’ a ITTFO, asigurind posibilitatea conversiei in lucra mecanic. Tot in cadrul surselor noi tre- buie inclusi energia geotermali; desi in cazul fArii noastre nu are un potential termic prea ridieat (cirea 80—90°C) totugi, pe baza iunei tehnologii bine puse la punct, poate fi transformat® in lucru mecanie gi deci in energie electricx. 2. Componentele instalafiei de turbind Debitul de cilduré al sursei calde Qj, este preluat in receptorul de cilduré al conturului primar RCOP (fig. 2); acesta poate fi un schim- bitor de cildur’ gaze de ardere-ap4, lichid-ap& sau un cazan solar care incilzeste api sub presiune. Debitul de cilduri recepjionat in ROCP se transfers fluiduluf de lucra FL. (in generatorul de vapori GV), care igi m&reste entalpia de la valoarea i, la i,, vapori- zindu-se gi suprainedilzindu-se. Circulatia apei in conturul primar este asi gurat’ prin pompa de circulatie a acestui contur, PCCP. Utilizarea conturului primar este justificat% atunei cind : a) se impune constitwirea unei capacitifi de acumulare (stocare) ; b) faidul_de lucru al ITTFO este foarte inflamabil gi prin contact incidental cu gazele de ardere fierbinfi poate Ina foc; de turbind termfeX eu fluid organic: Q~ debitul sursei_calde; RCP - receptor de turatle; PA — pompi de alimentare ; DS} — desupralnedlzitor; CdS—condensalor de supratalé; PC, PR —pompa de circulatie, respeetly ricire; TRU — tur de ricire umed; , fy, n”—regulatoare de nivel, temperatura, turafie. ENERGETICA * 35 #1987 # Nr. 1 43¢) purtiitorul de cildurs al sursei calde (spre exemplu ap’ -geotermali) este corosiv’ sau confine 0 cantitate: mare de struri minerale ce se depun in GV. In multe situatii gazele de ardere inedlzese direct FL, astfel ek RCOP si PCCP lipsese din schema. Dupi GV urmeazi separatorul de_picdturi SP, ptevizut cu regulator automat de nivel, care evacueazd lichidul in desuprainc’lzitorul DSI, pe condueta de legituré cu ventilul de by-pass VB. fn continuare FL este dirijat cite ventilele de reglare VR, actionate de sistemul de seglare si protectie. Ta intrarea in turbina termici, FL are tem- peratura f, si presiunea pp, iar la finele des- tinderii 1,, tespectiv p,. Desupraincdlzirea FL, adici aducerea in stare de saturatie, se re zeazi in desupraincilzitorul DST, ‘inglobat, de obicei, in condensatorul de suprafat CaS ; aici, evacuarea caldurii latente de condensatic se realizeazi cu api de ricire, in circuit inchis, pompaté de la turnul de ricire umed, TRU, ex pompa de ricire PR. Condensatul, ou parametrii corespunzitori punctului 3,’ este preluat de pompa de cireulatie PC si introdus in aspiratia pompei de alimentare PA. Conceptia constructivi Problemele legate de conceptia instalapiei sint extrem de imporiante gi, practic, hot&risc cficienta acesteia. Se disting mai multe aspecte : 3.1, Alegerea fluidului de Tuer Nivelul termic seizut al sursei de cildurk determink temperaturi ty modeste (de reguls 110—280°C) la intrarea in turbin’. Utilizarea fluidelor cu. mask moleculart miei (vapori de ap’) conduce la volume specifice mari si deci echipamente voluminoase, adied investitie ri- dicat’. Mai mult, ciderea adiabatic’ in turbind, Hy este mick in’ raport cu cildura latent’ de condensafie a vaporilor de api, astfel incit randamentul termie teoretie al ciclului dupi care func}ioneaz instalatia este foarte sel mut. Aceste observafii elementare exclud, prac- tic, utilizarea vaporilor de api ca fluid dé Iueru la instalapii de turbine termice cu temperaturi coborite la intyare. Varietatea fluidelor de lucru FIL eare pot fi late in discufie este extrem de mare, astfel incit apare mult mai indicati examinarea unor grupe sau familii de substante caracteri- zate prin tnisituri comune. In cazul hidrocarburilor, caracterul lor infla- mabil si exploziv impune precaupie (vezi fig. 2- conturul primar) si folosirea lor apare justi, ficat numai in situapii deosebite. Freonii, compusi halogenati ai prineipalelor hidrocarburi saturate (cum sint metanul CH,, etanul C,H, propanul Hy, butanel (Hy) 4a se obtin prin inlocuires atomilor de hidrogen cu atomi de flor, clor gi brom. Se eunose citeva zeci de freoni, care sint gaze sau lichide far culoare si miros, neinflamabili, necorosivi gi cu toxicitate redusi. ‘Alegind tipul de substanti nu_s-a rezolvat inst problema FL al ITTFO. Aiei majoritatea cercetitorilor se condue dupi experienta exis- tenti sau dupi volumul de informatie asupra unui fluid dat, considerind, in general, pro- blema alegerii FL o chestiune arbitrar’ in interiorul familiei de fluide organice [3]. Cercetiirile efectuate de autori arati ch aceast’ optics este incoreetl, in sensul eX exist fluide organice, care, in conditiile unei instalafii concrete, asiguri’ randamentul eco- nomic maxim, adied termen de recuperare minim [4] 3s Generatorul de vapori Temperatura fy a fluidului de lu turbinei_ ter i it de nivelul termic ,¢ al sursei calde, cit si de ne- cesitates, asiguririi diferenjei minime de tem- peraturi, pentru transferul de cilduri in gene- ratorul de vapori, Diferenta t,,—f, variazi in mport cu fluidul purtitor.de cilduri. Astiel, in cazul lichidelor te—ty > 10°C, iar la utilizarea ctldurii gazelor reziduale aceeasi mirime oseileaz’ intre 65°C si 140%. Generatorul de vapori este, de. obi schimbator de cilduri voluminos, necesitind © investifie important& ; scderea ‘prejului de cost determin’ tendin{a utilizirii ‘unor echi- pamente standardizate sau aflate cureat in productia fabricilor specializate. Aceleasi ob- rvafii sint valabile pentru desuprainedlzitor si condensator, reunite de obicei in aceeasi manta exterioari. eru in fata 33. Turbina termiot in concepfia acestui element indispensabil al instalafiel se au in vedere mai multe pre- mise: simplitate constructiva; numir redus de trepte (preferabil o singuri treapta); in cazul treptei axiale, la cdderi mari, utilizarea treptel de vitez%; evitarea coroziunii prin des- tinderea in domeniu umed ; turafie moderatd; randament intern cit mai ridicat. Evident, aceste cerinfe sint contradictori side aceea apar solufii de compromis. In prezent se remarei tendin{a utilizérii pe scart tot mai largi a treptei centripete radial — axiale, 3.4. Dispoxitia gonerald Evitarea pierderilor de fluid prin etansirile terminale a condus ‘a realizarea ITTFO capsu- late, adic& turbina, reductorul de turatie, gene ratorul electric si’ pompa de alimentare sint situate pe acelagi ax si sint cuprinse intr-o carcasi communi. Urmeazi doui consecinte: ENERGETICA * 35 * 1957 * Nr.Pobetut 1 instalagit experimentale s1 Industelale eu flulde_organice Sura de cildwre | Tnstalafla de turbind termlel eu Guid organic Nr 7 7 Tuldul de era P. | ert Denumieen | Temp | — Fuld te —_| te | Pe lesema constructoare| Anut | CO | Denumize | Formuta —_|simbot] CC | GW) z 121-22) Trietr-trfor-etan [Rig | aio | too [wr Sa. — | Too + 200° | Fluorinol 75 (75% 380 | Fiuorinol 7 25% 10 "| (75% CR,Ci,OF 125% 10 i [G0 nertin — Franti 3 | Mas Pe = ~ |For | aac eS 856 EW) “Toi 251 | 000 =p | | oien 251 | 600 Captor ceramic | Tofuen [qn.cri, 274’ | “oan | | Gaptaioare solare | Tal CHC, | 200 } '85 %.CF,CHOFT 15% 1,0 10 | Minereu sinterizat | 245. | Fluotinol 85 * Mac — motor eu aprindere prin comprimare. = fluidul de Juem cte utiliet Ja urgenca Jagirelor gi argierajelar rceveterului; — fluidul de luciu este si fluid de izcire pentra generatorul electric, lagére si 1cévetcrul de turatie. Astfel de solupii s.au aplicat in cazul R 113, R 11, FO 75, FO 85, tetractoretilend gi toluen. De obicei, instalayia este previzut& cutn medul de comand’ si control sitvat. Ja disianti care asiguré functionarca cutcrati si optimizarea regimulai de expleatare. 4. Realizitri gi perspective Date asupra unor instalafii pure in funefiune sint prezentate in tabelul Se remarcd domeniul Jag de puteri, cuprins intre 40 kW la 14.000 kW; enumerarea din tabel, trebuie considerata orientativa, deaarece in prezent numirul jnstalatiiler de acest tip, aflate in functiune, este de ordinul miilor, Randamentul efectiv absolut al ILTFO cu 4, > 250°C depigeste 20%, ajungind, in cazul ultimei instalatii din tabelul 1, la 23% ; aceast’ yaloare depiseste cu 20—30% lucrul mecanic care sar putca obtine de la suse de joast si medie temperatura C) folosind instalayii sini fluid caganic In cazul recuperarilor de caldu14 la motoare Diesel (tabelul 1, nr, crt. 4—7) 1andamentul ITTFO oscileazk intre 20,9%—22,1%, eeea ce mizeste puteren cu 10,5—-12%, i, in con secin{i, 1andamentul maginii termice pri- mare [1]. Firmele Thermo Electron si Barbe (8.U.A.) au realizat ITTFO cu P, = 400 kW, care utilizeaza gazele de ardere de la un motor diesel naval cu puterea de 6000 kW. Nichols ENERGETICA #35 #1987 # Nr Foss | 280 |T4000 Fima Ormat Turbines (Israel) a realizat i comercializat cute de ITIFO cu cielu Ran- kine, destinate unei exploatiri indelungat In {aa noast.’d ICEMENERG se afl in stadiul implementi1ii ITTFO cu_puterea de 300 kW, la Combinatul Petrochimic Pitesti. Coneluzit 1. Caldura reziduala evacuath in metalurgie, siderurgie, industria matetialelor de constructii, precum §i la motoarele diesel navale, permite implementarea unor ITTFO de medie tempe- Tatura (fp = 250°C), ecea ce conduce la tanda- mente efectiv absolute yea de ordinul 20%, 2. Degi in industria chimick si petrochimic’, ponderea principal a cantitiqii- de cildur’ evacuath are un nivel termic mai sclizut, este posibili implementarea ITTFO de joasi tem- peratury (f, = 110°C) la care ye Fe Situeazdt in jurul valorii de 10% . Realizarea ITTFO face posibild, in prinei- piu, producerea de lueru: mecanic si din surse noi de energie (ererg'a roleri si geotermal) logratte [1] Lacey, D, Prosad, A. Five Organic Rankine Cyele Systems’ Instaled at Field Test Sites. In : Modern Power Sytems, 1, 1981, nr. 9, p. 32—35. [2] Meaeher, J." Organte Rankine Cycle Systems for Waste Heat Recovery 1m Refinaries and Chemical Process Plants. In Modern Power Systems, 1, 1981, nr. 8, p. 510 (3] Dahan, G., Verneau, “A. Mechanical Energy from Waste Heat Using Organic Fluld Rankine Cyeles. Int Modern Power Systems, 2, 1982, nr. 1, p. 46 [4] Hobeanu, G, Popescu, GC. Criteri pentra ale- gerea agenfilor de’ (weru la instalofit de turbind de Joasd Temperatura In : Energetiea, 33, 1985; nr. 5, p- 290-236, (3) Hirakawa, Y. Suzuki, TW MW ORC Plant Instaled at Nippon Steel.'tn : Modern Power Sys~ tems, 2, 1982, nr. 4) p. 4549. (Primit 1a 9 octombrie 1986, acceptat In 19 noiembrie 1986) 45Cronica CONFERINTA BUROPEANA PENTRU ENERGIA VINTULUIL—EWEC'S6 — ROMA, octombrie 1986 In allele de 7-9 octombrie 1086 a avut loc la Roma Conferinja European pentru. Energetiea Vintulu —International Solar Energy Society ~ yi coordonath de Asoclatia Euro- “- EWEA, Comisia pentru {arile Piefel Comune si UN} ‘Manifestarea este cea mai important pe plan mondial in domentul energetiell vintulul si se_organizeazd o dati 1a dof ani. EWEC '86 a cunoscut o mare audientd in rindurile spectallstilor : s-au inregistrat 316. comunicAri stiintifice propuse din 35 de {dri si 8 continente. Comitetul de selec{ie a fost nevolt, pentru a respecta Incadrarea tn Ump a manifestdril, si aleagh 31 # accepte 237 de comunicirl — 141 pentru prezentare orald si 90 pentru prezentare grafied in eadrul seslunil de postere. Printre aceste comuniedri a fost acceptatd sl 0 comunicare romdneascd, (publlcatt in acest numfr al revistei Energetiea) sl anume: »-Funclionarea unui aerogenerator carcatat. experimental racordat la sistemul electroenergetic” autori ing. Gh. Voicu, ing. C. Tantireanu sing. M. Tudor de la ICEMENERG Bucuresti. Asttel, dupa partlciparea In 1985 cu o comunicare la Conferinta Asociatiel britanice pentru energetica vintulul, preocuparile FomAnestl In acest domeniu se fac din nou cunoscute In comunitatea spectalistilor din intreaga lume, intr-un cadru deosebit de onorant. {n afara contribujie! importante adusa de reprezentanfil {aril gazd, © mare parte a comunicirilor a apartinut, eum este si firese, reprezentan{ilor (drilor cunoscute ca avind o larg® implicare in energetica vintului : Danemarea, Olands, Marea Britanie, S.U.A., R.FG., Franta, Grecla. S-a remarcat, de asemenea, participarea cu mai multe comunicirl a R. P. Chinezi,'care, cu acest prile) a apdrut In prim planul activitdilor in acest domentu al tehntcl La EWEG '86 au participat sirea 500 de specialist care, in afara Iucrdrilor conferinjei, au putut vizita si 0 exponitie cu cele mal reprezentative echipamente aerogeneratare ~ produse de serie ale citorva zee} de firme in lume. EWEC 86 a fost Inet un prilej do a statua faptul, deja larg recunoseut, fi energetica vintulul este printre ele mal promijatoare dintre tehnologiile reinnotbile si reprezintd, deja, © industrle de sine st&titoare, eu o bund plaid de destacere. Peste 1000 MW In centrale aeroclectrice formate din circa 14 000 de grupuri au fost instalali In Call- fornia ~ S.U.A., In afara celor 2.000 de grupuri din Europa. Conferinta s-a desfépurat in mai multe secfiunl. Simpla enumerare a profilului acestor sec{luni este un indlelu foarte sugestiv pentru prezentarea preocupisilor specialitilor tn acest -moment : “nstalafit i compenente. = Potenflatul eolfan $i amplasamente. = Performange st testari. = Desvoltari tehnologice. < Expertenfa de exploatare gi tatrfinere. — Apliealitenergetice = Flabititate si sigurana. = Impactul arupra mediulat tneonjurdtor. = Programe de cece tare. — Legislafia tn domeniu, In sectiunea j,instalafié. si componente” s-a diseutat faptul ef grupurile comesciale au atins nivelul eitorva sute de kilowali putere unitard, lar grupurile experimentale nlvelul 1—3 megawalf. Din ullima eategorie s-au prezentat gTupurile multhmegawat din noua generatie aflate tn constructie sau tn stadiu de punere tn functlune : NEWEGS-45 de 1 MW (Olanda), Esbjerg 1 de 2 MW (Dancmrarca), Gamma (Italia), LS — 1 de 3 MW (Marea Britanle), EOL de4 MW (Canada), WKA de 1,2 MW (R.F.G.). S-m prerentat actlvitatea poligoanclor speciallzate de testare cert‘icare a performantclor aerogeneratoarelor, poligoane prezente tn toate lirlle cu preocupari si chlar in {dri care sint la Inceputul activitilii cy R.P. Chinerd, Spania, Halla, Kenya, Egipt etc. sectiune aparte a grupat probleme legate de realizares centralelor aeroclectrice cu puterh pina la cifiva zeci de megawatt in curs de realizare, cum sint cele de la Masnedo (Danemarea), Zeebrugge (Belgla), Sexbierum (Olanda). Dintre aspectele de dezvoltare tehnologick si de ast datd problemele rotorulul au fost in centrul atenflet. © parte din tisile 51 organismele implicate in energetica Vintulu! au prezentat in extenso programele cadru 1m care tg destigoard activitatea : Japonia, Canada, China, Marea Britanie, Italla, India, Danemarea, Olanda, Spania, S.U.A., Suedla, Vietnam, Plata Comund, Agenjia Internafionala pentru Energie. Lucririle EWEC *86 au avut amploarea, diversitatea sl consistenfa specific unul domeniu modern al teh~ alell aflat tn plind dezvoltare. og. Cristian Janséreanu ICEMENERG ENERGETICA * 35 * 1987 * Nr 1