2.

4 Familii de oteluri inoxidabile[6]

Oelurile inoxidabile sunt clasificate in stare de echilibru, dup

microstructura. Aceasta este dependent de compoziia chimica a oelurilor dar
mai ales de coninutul de nichel, crom, mangan, azot.
In funcie de matricea structural se cunosc trei mari familii de oeluri
inoxidabile i anume:
oeluri inoxidabile martensitice
oeluri inoxidabile feritice
oeluri inoxidabile austenitice;

2.4.1 Oeluri inoxidabile martensitice[6]

Oelurile inoxidabile martensitice se caracterizeaza prin coninut ridicat de

carbon intre 12-17% i peste 0,1% coninut de carbon. Foarte rar coninutul de
carbon poate fi 1%, dar in cele mai multe cazuri poate atinge valori intre 0,40,5% carbon.
Atunci cnd coninutul de crom este prea ridicat, pentru mrirea tenacitii
sunt aliate cu nichel in proporie de 2-4%, iar pentru a le mri rezistena la
oxidare la cald se adaug siliciu.
In funcie de coninutul de crom i carbon, oelurile martensitice se impart
in patru grupe si anume:
1.Oeluri martensitice cu coninut sczut in carbon. Acestea au o concentraie de
0,15% carbon i intre 12-14% crom i se noteaz convenional cu M1.
Le putem gsi in produsele care lucreaz in medii corozive i care sunt
supuse unor mari solicitri mecanice.
2.Oeluri martensitice cu coninut mediu in carbon. Au o concentraie de carbon
intre 0,2-0,4%, se noteaz cu M2. Prezint o tenacitate bun i o duritate
satisfactoare.

3.Oeluri martensitice cu coninut ridicat in carbon. Au o concentraie intre 0,61% carbon si intre 14-16% crom i se noteaza cu M3.
La aceast grup de oeluri fr a pune condiia de tenacitate si a
inoxidabilitii deosebite, se urmrete obinerea unei duriti ridicate.
4.Oelurile martensitice cu coninut redus in carbon. Aceast grup se noteaz cu
M4 i are ca elemente de aliere nichel i crom. Au o concentraie de 0,1%
carbon intre 16-20% crom i intre 2-4% nichel.
Pentru a face posibil apariia structurii martensitice i pentru a face
posibil pstrarea clibilitaii se adaug nichelul cu efect gamagen. Creterea
coninutului de crom amelioreaz rezistena la coroziune, deasemenea aceste
oeuri au proprieti mecanice foarte bune.
Clasificarea oelurilor inoxidabile martensitice se realizeaz in funcie de
coninutul de carbon, crom i alte elemente de aliere, caracterizndu-se prin
duritatile specifice. In tabelul 1.2 avem prezentat o clasificare a acestor
oeluri.

Oeluri inoxidabile martensitice.

Tabelul 1.2
Grup

M1
M2

M3
M4

Compozii
e

chimic

C
<0,15
0,3
0,45

Cr
11,5
13
15

0,6
1,2
0,1
0,2

16
18
15
18

Duritate dup
normalizare HRC

Ni
-

Mo
-

Si
0,40

Alte
Mn
Cu,Al,M
o

43...45
48...54

0,75

56...60

1,2...4

40...45

Productorii de oeluri inoxidabile martensitice produc diverse mrci i

intocmesc diferite combinaii intre elementele de aliere prezentate in tabelul 1.2.

Aceste mrci sunt utilizate in fabricarea mainilor hidraulice, a mainilor

termice cum ar fi turbinele i motoarele, in fabricarea navelor, ustenilelor de
buctarie i a instrumentelor chirurgicale.
Domenii de utilizare a oelurilor inoxidabile martensitice i mediile de
lucru in funcie de grupa oelului:
Grupa M1 se folosete in fabricarea de scututri pentru turbine cu abur,
supape, uruburi, piulie, arbori i elice pentru nave. Mediile de lucru sunt acid
nitric cu concentraii mai mari de 1%, acid boric, acid acetic concentrat i peste
10%, acid benzoic.
Grupa M2 se utilizeaz la cuzinei, acesorii aeronautice, arcuri,
decoraiuni. Mediile de lucru sunt carbonai de amoniu, de sodiu, de potasiu, de
magneziu, pcur, uleiuri minerale.
Grupa M3 se utilizeaz la fabricarea instrumentelor medicale, rulmeni
inoxidabili, bile de rulmeni, piese pentru cuite. Mediile de lucru sunt ap, abur,
atmosfer obinuit, alcool, benzin.
Grupa M4 este utilizata la fabricarea tacmurilor, articole de menaj,
piesei utilaje pentru industria alimentar. Mediile de lucru sunt soluii de acizi
organici.

2.4.2 Oelurile inoxidabile feritice[6]

Oelurile feritice sunt oeluri inoxidabile care au un coninut de carbon

intre 0,10-0,35% i intre 15-30% crom. Nu sufer transformri structurale la
inclzire i rcire deoarece sunt oeluri monofazice. Deasemenea in anumite
situaii, la anumite concentraii in crom i in carbon se pot gsi parial
transformri structurale martensitice.
Oelurile inoxidabile feritice sunt mai ieftine dect cele austenitice i
prezint o rezistena la coroziune mai buna dect oelurile martensitice.
Caracterizate prin compoziia chimic i prorietile mecanice, in funcie
de coninutul in crom i carbon, oelurile inoxidabile feritice se impart in dou
grupe, F1 i F2, prezentate in tabelul 1.3.

Tabelul 1.3

Oeluri inoxidabile feritice

Grupa

F1
F2

Comp
ozitia
Cr

Al

0,08
0,12
0,1
0,35

15
18
25
30

0
4
-

Si

chimi
ca
Ni

Propr

Cu

Nb

Ti

M N
o

0,5
1,0
-

0
1
1
4

0
2
0
2

0,05
-

0
2
0
2

0,12
0,25

Rm
daN/
mm
58
95
55
90

A
%
25
1
30
3

mecan
ice
KCU
daJ/
cm
12
1,4
25
6

Valorile mari ale lui Rm din tabelul 1.3, si mici pentru A i KCU sunt
obinute dup durificarea structural, i anume clire i revenire, la unele oeluri
din clasa feritic.
S-au creat diverse mrci de oeluri, care prezint fie o structur pur feritic
fie o structur ferito-martensitic,prin asocierea unor elemente de aliere ale
oelurilor feritice, cum ar fi carbon, crom i adaosuri de diverse elemente.
Domenii de utilizare i mediile de lucru ale oelurilor feritice in funcie de
grupa de oel.
Grupa F1este utilizat in fabricarea ustensilelor de menaj, industria
automobilelor, decoraii arhitecturale, instalaii i echipamente tehnologice in
industria chimic. Mediul de lucru in care sunt folosite oelurile feritice din
grupa F1 sunt acid azotic, acid fosforic, produse alimentare, sulfat de aluminiu,
acid citric i tartric.
Grupa F2 se folosete la instalaii ce lucreaz in atmosfera oxidant i
sulfuroas, decoraii i ustensile de menaj, piese turnate pentru instalaii chimice
i menajere. Mediile de lucru in care se pot folosi sunt acid azotic, acizi organici,
soluii sulfuroase, ap de mare, acid acetic.

Teoretic, oelurile feritice nu sunt sensibile coroziunii sub tensiune. Dar

din nefericire acest avantaj nu poate fi valorificat in intregime datorit fragilitatii
ce poate aparea dup sudare.
Datorit faptului c sunt mai ieftine decat oelurile austenitice, exist
tendina de a fi folosite in diverse domenii industriale i cercetri actuale, i
deasemenea de a le inlocui pe acestea.
2.4.3 Oelurile inoxidabile austenitice[6]

Oelurile inoxidabile austenitice sunt caracterizate printrun coninut sczut

de carbon, i anume <0,1% , un coninut de crom intre 1225% i un coninut
de nichel intre 830%. Au o stabilitate a austenitei pn la temperaturi foarte
scazute, i deasemenea au o anumit proporie de echivalent intre elemente
alfagene si gamagene.
Din punct de vedere al preului de cost ridicat dar i din punct de vedere al
performanelor, oelurile inoxidabile austenitice reprezinta o poziie de vrf a
gamei de oeluri inoxidabile.
Oelurile austenitice sunt materiale cu caracteristici mecanice foarte bune:
se prelucreaz uor prin deformare plastic, au o bun comportare metalurgic la
sudare, rezist bine la coroziune. Rezist bine la diveri ageni corozivi i se
comport excelent la temperaturI de 1K pan la 1373 K.
In medii formate din soluii de cloruri i la temperature ridicate, utilizarea
oelurilor austenitice este uneori limitat de slaba rezisten la coroziune sub
tensiune.
In domeniul oelurilor inoxidabile austenitice s-au fcut numeroase
cercetri pentru a se face cunoscut influena compoziiei chimice asupra
caracteristicilor mecanice, asupra rezistenei la coroziune dar mai ales asupra
reducerii preului de cost.
In functie de elementele principale de aliere, oelurile inoxidabile
austenitice sa impart in mai multe grupe:

2.4.3.1 Oeluri austenitice Crom-Nichel

Aceste oeluri sunt caracterizate prin coninut sczut in carbon, cum ar fi

0,12%, 0,05% i 0,03% i o proporie de 18-8% a cromului si nichelului,
calitate care se utilizeaz cu precadere.
Oelurilor inoxidabile austenitice Crom-Nichel le adaugm siliciu pentru a
le mri rezistena la oxidare la temperature ridicate. Adaosurile de siliciu ajuta la
ameliorarea comportrii in medii nitrice foarte oxidante i la eliminarea
sensibilitaii la coroziune sub tensiune.
Prin adugarea de titan, niobiu, in anumite cantiti, in majoritatea
cazurilor aproximativ de 5 ori coninutul de carbon, putem combate coroziunea
intercristalin. Adaosurile de sulf sau de seleniu putem mri prelucrabilitatea la
achiere, iar inlocuirea partial a nichelului cu mangan sau azot poate reduce
preul de cost al acestor oeluri.

2.4.3.2 Oelurile austenitice Crom-Nichel-Molibden

In soluiile de acid sulfuric, cloruri si acizi orgnici, pentru a mri rezistea
la coroziune, se adaug 24% Mo oelurilor austenitice 18-8.
Este recomandat ca, coninutul de carbon a oelurilor Cr-Ni-Mo s fie
foarte mic, si anume mai mic de 0,03%. Prin adugarea stabilizatorilor de titan
sau niobiu, prin adaos de 12% Cu sau de 24% W crete rezistena la
coroziune a oelurilor Cr-Ni-Mo.

2.4.3.3 Oeluri austenitice Cr-Ni-Mn-N

Modificrile vitezei critice de racier sunt provocate de adaosurile de
mangan in oelurile pe baz de crom, deasemenea prezena manganului permite
meninerea la temperature ambiant a structurii format la temperature ridicate.
De exemplu un oel cu 0,3% C; 17% Cr; 10% Mn are o structur austenitic la
temperaturi ridicate, aproximativ 1473 K, care a racier se va transforma in
martensit.
Dac avem cromul in proporie de 1415% si carbonul sub 0,20%,
indifferent de coninutul de mangan, putem obine o structur austenitic i la
temperatura ambiant.

Un oel de tipul Cr-Mn, cu structur austenitic, poate avea compozitia

C=0,1%, Cr=1215% i Mn=1415%, iar dup racirea rapida la 1373
1473K va avea o structur pur austenitic. Deasemenea aceste oeluri sunt
sensibile coroziunii intercristaline, deoarece nu se admite peste 15% Cr i nu
putem folosi adaos de nobiu sau titan deoarece s-ar restrnge domeniul de
existent al austenitei.
In oelurile crom-mangan ca element austenitizant putem folosi azotul.
Dup un tratament de calire de punere in soluie de la 1373K, un oel cu 21%
Cr; 14,5% Mn; 0,03% C si 0,7% N este austenitic.
Utlizarea oelurilor austenitice este foarte variat si cuprinde domeniul
temperaturilor ridicate, industria chimica, alimentar, aeronautic, domeniul
criogenic, industria naval, farmaceutic, nuclear.

2.4.1 Oeluri inoxidabile austenito-feritice

Structura oelurilor inoxidabile este dat de echilibrul intre elementele

alfagene (Cr-Mo, W, Si, Al, Nb) i elementele gamagene (C, Ni, Cu, Mn, N).
Structura oelurilor inoxidabile variaz in funcie de echivalentul in crom i
nichel.
Oelurile inoxidabile austenito-feritice sunt similare cu otelurile
inoxidabile austenitice, doar c la acestea s-a reglat coninutul de elemente
gamagene si alfagene.
Multe dintre aceste oeluri au o sensibilitatea la coroziunea intercristalina ,
prezint dificulti de prelucrare la cald i deasemenea li se pot modifica
proprieile prin durificare structural.
Oelurile inoxidabile austenito-feritice prezint un coninut scazut in
carbon, aproximativ de 0,05%, un coninut de 20...22% Cr i de 8% Ni.
Deasemenea pot fi aliate cu 2...2,5% Mo; 1,5 Cu i 3% Mn, iar adaosurile de Cu
si Mn permit reducerea nichelului la 2...3%.
Proprietile mecanice ale acestor oeluri au un continut sczut in carbon,
i un continut de ferit de aproximativ 7%.

In comparaie cu otelurile austenitice, aceste oeluri au unele proprieti

fizice i mecanice mai ridicate i deasemenea prezint rezisten la coroziune
intercristalin. Ele pot fi livrate ca bare, evi i uneori ca piese turnate. Uneori
prezint dificultti de forjare, laminare, trefilare, ambutisare.
In schimb oelurile austenito-feritice, pemit obinerea unor piese fr
defecte, comportndu-se foarte bine la turnare i la sudare. Pentru a putea stabili
domeniile de utilizare, in industrie, mai sunt necesare unele investigaii.