Rezolvare Varianta 100 Limba română

Subiectul I (40 de puncte)

(Mihail Sebastian, “Oraşul cu salcâmi”)

1. Sinonime: brutal = dur; violent, agresiv; mânie = furie; refugii = ascunzători, adăposturi; orgolii =
trufii, vanităţi.
2. Prin punctele de suspensie din text, se sugerează tensiunea şi implicarea emoţională a personajului-
narator
3. Pereche de antonime: surâdea ≠ plângea
4. Patru expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul “braţ”: “a lua la braţ (pe cineva)”, “a da braţul (cuiva)”,
“a ţine în braţe”, “(a primi) cu braţele deschise”.
5. Câmp semantic al “sentimentelor”: “mânie”, “emoţie”, “descumpănea”, “orgoliu”, “revolta”,
“neliniştit”, “surâdea”, “plângea”, “copleşit”
6. Fragmentul prezentat este un text narativ deoarece are acţiune, ale cărei întâmplări sunt povestite la
persoana a III-a, prin monolog, există personaje (Gelu, Adriana) şi este prezent şi naratorul.
7. Perspectiva narativă utilizată în text este omniscientă, naraţiunea la persoana a III-a şi focalizarea zero
(”dindărăt”).
8. Calitate generală/ particulară a stilului prezent în text: Claritatea - cuvintele din text sunt folosite cu
sensurile lor de bază bine cunoscute, nu există neclarităţi în exprimare şi în transmiterea mesajului:
“Primul gând al lui Gelu, sfârşind acele rânduri, fu unul de mânie.”
9. Comentariu: Gelu trece printr-o serie de stări sufleteşti după ce citeşte biletul din care află că iubita sa,
Adriana, l-a părăsit. Nu-şi poate stăpâni emoţia, nu reuşeşte să înţeleagă cum putea, o femeie, care a fost
a lui totdeauna şi care avea un rol foarte important pentru echilibrul său emoţional, să îl părăsească; nu
putea să-şi imagineze femeia iubită la braţ cu alt bărbat. Primul sentiment a fost de mânie, urmat de
confuzie, neînţelegând faptul că Adriana, femeia care nu avea secrete faţă de el, nu avea orgolii sau
momente în care se închidea în sine, avea să-l părăsească.
10. “Umblă fără ţintă, pe străzi pe care nu le cunoştea”. După ce conştientizează că l-a părăsit iubita,
Gelu este confuz, o mulţime de sentimente îi invadează sufletul, tot ceea ce se află în jurul lui îl leagă şi
îi aduc aminte de Adriana. Iese din casă fără să poată gândi, sperând ca aceasta imensă durere ar putea fi
uitată, ştearsă, fără să lase urme sau cicatrice. Dorinţa de alinare este aşa mare, încât face tot posibilul să
se îndepărteze de locurile ce îl legau de femeia pe care a iubit-o, care a fost a lui în întregime, sperând că
va găsi mângâiere într-o plimbare prin oraş ori prin vizionarea unui film. Dar obsesia femeii iubite este
atât de puternică, încât merge fără ţintă pe străzile pe care nu le mai recunoaşte, intră la cinematograf,
dar iese fără să observe că filmul nu se terminase.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Transformarea unui dialog în vorbire indirectă (un fragment din “Moara cu noroc”, de Ioan Slavici)

Ghiţă i se adresează lui Lică, spunându-i ca să-i lase lui banii, însă îşi exprimă această dorinţa cu o
oarecare teamă. Lică îi răspunde că va lua banii cu el pentru că ce-i în mână nu-i minciună. Ghiţă îi dă
replica şi îl asigură că banii nu îl vor ţine legat de Lică, apoi se duce în pivniţă să aducă vin rece. Rămas
singur cu tovarăşii săi, Lică îşi dă seama că ar fi fost mai bine să fi ascultat de Răuţ şi să fi lăsat o slugă
la cârciumă, acesta încearcă să-l liniştească spunându-i că poate este mai bine aşa, însă un alt tovarăş
care îi însoţea intervine şi mărturiseşte că el se teme de faptul că Ghiţă s-ar putea să-i mintă.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Elemente specifice imaginarului poetic romantic, prin raportare la o poezie studiată, aparţinând lui
Mihai Eminescu:
* “Revedere” de Mihai Eminescu
* “Dorinţa” de Mihai Eminescu
* “Floare albastră” de Mihai Eminescu
* “Sara pe deal” de Mihai Eminescu
* “Scrisoarea I” de Mihai Eminescu
* “Luceafărul” de Mihai Eminescu
* “Odă (în metru antic)” de Mihai Eminescu
(Roxana Blănaru)