Sunteți pe pagina 1din 129

*Gtr

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

-Manual pentru clasa a Xl-a


Dan Cristescu

Carmen Selevistru

Bogdan Voiculescu
Cezar Th. Niculescu

Radu Carmaciu

oRl

I
CUPRINS
I

ALCAIUIREA COFPIJLU UMAN


Topog.alia organetor 9i sjstem.to. de orsane

nue4ie

B. Funcljie de
1 0 sesta r absotuia

Digestia

Nivelurl de ortanizsr.
Celule.

tsurufl orgdne si*me de o.!ane,

Absorbta nbst

oruanism

FUNCTILF FUNDAMENTALE ALE


ORGAN]SMULLII UMAN

13

A. Funcliiie de m slie

I Sisrenurnenos

P6

Ssbmu ieryos veseraiv


Anarrabrr

32
33

anaitdbrut I nestez c
Ana :aroru dhdv
an

d%tod

na d 0a nNe ur

usr.r v

zabtu vzua
Ana nabru acusnclvesr
Gandeo endofne

9 ra cnDuale
Circu atra linfat ca
Acllir.ra cadracd
3 Bospraiia
Pdmen
4 ErcEta

bu

Corrpdztia chmc6 a u
MebhDtismu.
Mebbo
Merabdr'smu
Folui

ar

va oarea enerqottc6

ao

al
a5

Si6bmurrepmducdhr
ApaEtll qen
Aparct! qen'ra nrascu
FzoDOa oEaneor ds
sandbiea

FandEasurendDcnn

fza (qanda p neahl


Tnusur
.1 Mgcarea
Ep

Aftcuratlie

nuscutar ..

.60
63

A6
87
aA

90
97

..97
JO3

..

quurmenEtor

1D3
tOE

joa
lo3
111
1 1

reproducere
116
jt6
...
i: fsmnin
j16
n
.. j17
Epmducers rj9
repmdlDeni
1P2
Prann nq tam lra
rcP
Con.eptE gtconk.epie
tpp
Sam,na s ndgtercd
rcP

c. Fundia

caidere suprcf,ae
Tmda
Fara!rcdee

56
5a
53

nei

.
smutinbmedar
erer!*c

H'pofza

Ssbmu

nisrnu ui

Doesi6 dbsorbta gisecrcta ta nj!i


ntsi iu u gros
2 Circu ai6
Grupe e sanovne rmnsluzra
Femosbza 9 co6s! a.ea sangeu

Ana

. j5

Marea

Maduva spmsr

btE)

tuura.

II

14

de

D. o.sanismul- u. tor unibr


FDmeosbu a medL ui nem .

I. ALCATUIREA
COFIPULUI UMAN

in

coD

omenesc, ceLuLele si tesuiun e aL.atures.

ogane i sisr're d organe


Oraanele sunt forfrate dlD qrupan de ceille ;L
iesutu;i c e si! diferenlal in rede.ea indeF,inin,
anumilo fun.tLi in organism Orsanele n!fuld.ne:
za izolat in orqanism, cjin sf;ns corelale ree d
allele. Pentru organele Lntede.

ef

Shtemele de organe sunt unLbtj moifoLogr.e.te


jndepLines. pdncipaleLe fun.tii ale orqanLsmuluj: ie
relatie de nut.ilie :i de rcp.odu.erc
Seanente e co.puLdi ma
Corpulumai este a caiuir din .ap, gaL hn.tu si
membre. Capul, i mpreun; .u @trl.Iomeaa exuemi

(,prlesi. a.
spunde

d panea.iandd. (are.ore
.iPafrea ra.ii
(.utacfanbnol
neutu dnuu
uL

.are.orcspunde vis.ero.ra.iuLui (lata)


GIlraste seqmenrrlc e leasa capllde lrunchi
e eme.le somdice (mus.hi, oase, a fric u La'pEzintd
tii) sj eiscere (arnge, tahee esolag iiroida pamii
La

Tnrnchrn(6s.I 2) este lomd din tomce, abdc


men s peLvis. in inte orul lor se qasesc caviblile
tonc.a abdominab 9i p. viana care adaPosres. vis
cereLe. Cavitaiea Lra.i.a este seParab de cavitatea
abdominala Drintun muschl nlmn dialGqma

{r: : -j:r r: :- .r,l lLrgiii c.auLui,ene ver


:- s -. :: ::i: !!tei.. (.ranial) 5l inle.ior
(ca!a:ll.E :;-: :_.:is:-ri .arul s mergePana
la ni\.Llt-::-,:.
-_::.. srpiala i3P1..
sas,rr.
Ayul
--:-:F::Isrer:.: ena axlls.osi
miico.pliui.rJe r:::z_:-:: ! alr.rl t:ne or
:::.j c:rPLluL
,dr!l taB:rs:l .::;:j:.
a:E
r.
s
:
a d!p:
Esre ol'ontzL :
r:l
--!
r\::
Ptin
cr.
C::._
Phnuile
-r::. t(e
tict h

Planll saglai t<a prir arLl l.i'gtrohal e sE


:,-t::1.
tal PLanulc e tece ptu ntlfJ .:jdaa
sin
impa4indulin doua

Cavitaiea abd;mioala se corrinua cu cea pelvian6,


. e esre limiiata infenorde d;frasda perjneal;.
lle,nblere Cele supeiome se leas6 de trunchi
prid .edtla s.apularai po4iuoea l.r ljbe& ar tei
segmente bial sntebkt n mana; cee inlc.ioa.e $
eaga de t un.hi pr n .entura peviana, sipodiu.ea lor
lLbE.a prezLnta. de asemenea. tei seqmenle coaP$,

Plarm!.apdnui alonrjce
?.nd prc.narea pozitiei segmenielo. care alca

'res..r-.i imenes. se folosesc. ca e emenb de


:.:.:r.. :xe siP anlri(fLq.3)
a:-:l:ren.s.eneak6ititdupaProcipju sime
:::.:l:r:2. ii:nd !n corp lndme
\ra..:!tLad dirensiunior spitjuuL sise ii'

,',,r
n;@rid,!

rtlsd7

L(.5

\
c1Enon

rutotrLd4i 3 sdnsi

Fnd

plan nedioJagftat Panul medi.sgitaleste panul

axe si planu.i
Lioser si
elementelor .ohponeote a oive ul

Planll fronlal merue pa.aLel cu fruntea ! lre.e


prir axu longitudibal si .ei lransversal. E imparle

Nomenchtu.a matomic.
Odati cu arele 9i panurile corpului ati lacul cu
noshnt; cu unii temn crania, caudaL, vental do.
sa!, med;L de1, sasiial, fmnb tansveGal.
C;nd se v.rbesie de membrcle coD!|0j, se foLo
sesc tennen i prorimal pent.u rormatiunile mai
apropiate de cenluri sidisrai pcnt celc maiind.

..aulintr.

parle anten@r. (venlral.) ei alta posre

Plarrl hansrarsal eu o,izonbl t{e pin ui e.


lbl s baisverel E impane coQLi int{ parl,e supe
-d kEniarr) ei ab inreri@r. (cauJal6) Planu tans
,nsal esre numit pLanul mehenei c.aulu A.este

fi(atu

..!

ti

nraia. se t.ioserle te.menul ,o/arsau palnaa


pent.u fomaiiunil palmei ar la picio. iemeniiplan.
lar penh fo.maliuoLb din bpa pL.i. luisidorsai

pentu IomatiuniLe sLpendre dle laber pici..ului


Superli.aal sj p..lrnd sunt termenicare araG gradu
de apropiere lat6 de suprclata colpuu

organe, ssteme, vhcere,


tansveEal, p.oximal. dcta

b.

Pbnlnb de odenrare ale coorndl sunl a.Baoilrlj


fbnla! c. longitudinal; d trasveEl

O CoflpLbl sp4iil punchte

lemdij

cors-

Plnul frontal merge pmlel .u .....,.,.......,-- ti


pnn 1 ..-.-,...,,-.-.... ti ul ..,....-.-,,.,,- El
inparte colpulintrc D te ,,,,,-.-.,,,..,-.-.-.. t alh

te

F..na

ce uleLor asie

legab de fLnclia lo.

lnitiaL

loate au fomd gLobuloae, dm u teior pdt deveni lus

lome
Ce lu le,

lesut!ri organe

sisteme

re 0tgane,0tgantsm

Erisb diledie Djveun de orgaDiz e a co.pu u


,ran. fLe.aE .ontibuind in fioalLa celmo.f.Iunctio
: alinlie<llri orqaohm (riq 4).

CeLr
CeLua

e$e unitalea de bad molofunctional6

a o.sanizdni mate.iei viL. P

;--_.!.d
r qrur,.oisiituidd dife.iie tesuru.i.

si

stelate. cubice

cilindi.e etc.i

udeLe,

crm slnt
c lj

celulele saogvine .vu u ce uree anip@se sau


Lasinodse, i si pa sr.eaza foma g.buloasa

Dinensiunr'le celulel.r vdiaz; in Junctie de spe


cialiu ea lor, de starea fizioloq ca a.rganismului de
conditiile medjuluirxtem v-sr6 etc Exempehema
tia - ?5u, ovulul- l5l200u,IibB musculara $ia
ta - 5-l5cdrmedia se.onddeft 20-3Ou.
alcaiuirea ceulsi d sinqem tei pafri compo
nente p.in.ipale I memb.ana celulara 2. cLtlplashai

ln

JI
..tt

"r

:q
r4cd4@A.deir.s

:t;,;:,

(ftn$te

plaq.6tica, plF
celuhra
malma) inconloara .elu a. ii conrra roma si =eE
$rudunb inte.ne ale ce uLei de mediul exhdlhr'
Este akatuita,in DnDcipal, did losfo ipide 5ipmtine
Fosfo ipide e suoi astfel dispusq jncat portiuned ld
hid.ofila f.neaa un bista! jn inte orul catuia se

r Aefrbtra

.:

'*'

i.tffi a ftmb'fti p'sum si hismeDbranai De


ft NidEk nu sunt unifom distdbuite i o cadrul
srtuni 6ridi." u.6t model sblcruraL a fost denu
mir ncleld hdii. flud (fig 5) l!\efibEna conline
r

dL-oi Ldc+rireru e qlorip der abete pe

lo. h'droloba A.est nez


p.erul
ransmembEna, al
h'drord
'en.ih.".a.
molscuLelor hidro$lubile ri al ilnilor ComP.nenta
prolei.6 este .ea care rcalkeaz; Iuncl ile specializate
ale membranei ei mecanismee de tansport traos
membranar. Proteinele se pot afla pe lata

extefr

iu

F46crFiroF.rd.!(!sla@'o+z

rdtd

r' n.

e..lu e clop asnrd prez nra diter te prclLh.


a..perjte de plasmalen, Urcle por a ienrp.rrra
r.od.nale de Lpu pseldop.deLf (ler.o. ..),
La trie

;i
::
r

lee pe.mdnenre ni.ro!iiGpiiel

rru

ep leLiul tu b ilor .enaLi),

.i

ned Lle I sP.^cP.k pa.


rih Ll t. mr.lLn ..lLl

rc s. oases. in iniscarc brnMiade Fln.tiona

.itotldsma e. Da te nesru.rtrrr, h.opldsms, si


. prle st' cturata. .rgar le e celu e (!r 6). A.rs
i.a sun de d.la !pu.i: comDE i
5pecif.e p.ezanre numa ri iiuriire c.lue. unde
indeplL4.sc Iun.ii spe.ia e

jni..asej

(ep ie iut

:-hee)eu &sm.znin .olPus.uli d.


r-lLlaize,i.eueh.pitet:e

daLe

eq6rurr.are

2 Cit plasmd are ! nru.ruri.!mplexd la nv.lu


resrasur;ndu se priri.ipi ele flnctir [ita e. Ene Ln

Sku.turd

shren cdarkur.'

ovare

ieald

dashJm

eu rotud? r 50 250 Ar

E^ 5b

snbr membnn fom4 d i n cra

ri maoovez

prokkd) PrczrL un fterF exkm (mmbid


.ondnaE, in cde se aJla snemele enzimdiae

forirarB oxidadc Ginrez ArP)

corpu<uli iterici rdsp5nditj in


luleh

!ae

E5ts

unu

rom

pe.edal

d,n doi

(enr o

noqm!

de o

,dJioiibrilcL suni ea'neird

..nra.tje di s .o

Frei .are sE nrrde

/Yelf.librikre constjttric

in axopasma

I ii

tlend.iie

,i{r55r (.olPi tisroizil smr ..hvaleiri


e,ganopLasmei Peit.u .. u a nerrQi
ln atam drqaniie !r..mrnc s spl.e in cjt.pas

colpii

s nclLridnie. r.p asnrrjce..re ar


.?iacr.r renrp.Er sin'n reD.ezenbt. ldn nrru e de
{bsb i de reaaa pndd de icde s iiqnmr
md se ma gasesc

sb

bE

clb n

din

cis

Sediul

snal umd de

6c

rcdized6 ros

ras-ir e (reumic

'n
de (

hpu

d!

bpb.;,

loslo r6.il oxidadve, cu

tjcureror

padddjn etu

zunn..

s{es

L Nu.leu .nP

! fdt. r

rrrJa ,ufi|irp ese.b qe.u Pi


Lldmei !e I
rn.
r - db rs i
!eu I ri.. ir! trnimdd d.n ,
(..r! e id p.i:e m!c.rse) Arc de .bi.ei rjma

rf!,nrn,r nr.l.ildr r\1a..ilalea cetute d rrir


d pol exna s er.epli .elu. bintr

mononu.Leaie

c.de thepdlcrce).

polLnu.l.aic (ribro

nrde). rnu. eile (h.nraria

edu 1r)

n s.u

Ddc isirnii. n!.1c!r!i Pot


1. ..uu lun.r.r3

corcsp'nz

l,I

1,.1.! il.Prsnr.
Sra.IJa t!.r., 1r( .LUi,d. ncnrbf.na
i! nd n Lll iucicJ
tlirrt{.r r!.. d prrras .ne drllr..u n.ut
lLh t :nined !inrrt dLr :!
. Prernr nbozlnLi
apln de

r\'lenbEna.er i prerrt, Psmeabltale s...


0!d p.Dt! rtnie ro..tle s
r\.erna !efl.tre Li s.hmb bCi,..li.ra d.rbn:n
re n!.t!e sip.ods i .:abi,innu! ..Ll3r pre
.rm . rn tarsf.r ,i. .4e dc1: n:! iP ii .:
Meriiisiele iTpl.ale ir l,3rrPonii r':nsnr.m'
p.: i C.!pd. ir J.u. rrPq
r...!b :.erenb Lrrr pr.ten.
L.d.aq) si necisF.
.;rc ne.esita p,erei:r ur.. *rrel de t.rt.ne Din
prnLa.aieq.r.Id. p :e d lurJnri s .sn.ua ii njr
a d.La dituz unea fs.litaii s tatrsPrnu ..i1
Lln.lt .d de i casf.a l,ariPLnu,lrin!m.'r
brnr lre.rx de ..nslmd energetn ne.elr pcn
lru ra:liz ea lLil A{aeL, erLsra rraJsPon rainL.3r.

I'an

'..

.d lrnr !: t. .ari.'itrrin. .
ex ni : rerea d. i Lai,,rlr sL'\i.i I: n .dLisrrnu
arL nn. Je d.mrna di:: e
.elu i e se f.mEdt .r. n-iri, i:ruiL.Lr Anrl
drr.ri n. dc Ljtde s tnr Ji a: s \lt
rp n!.ear s!t,

dertisl.a!rup nd.
.ifLrur.: osmod r diflziune. fa. Litah. sL na,r'
rr fe..sita

ene.se Pentu a se

,.rr..ri, c .

,!lL'

m.nbn rJ.cllard. r t,p:sm:

lr.z.mi

PndrP?sit. -:.

..n[i.o! nrd.]

.P:rar

_:r

!;s

TPj

iriri!, t.r ri t 7l Moe.LLele unli siz,.a si m*


.:a!. r i-trLi af jnti, soutie. !e gases. inll.
- :rI :.z-:JJtut. Pemrai.nt rc! tat aLeneigai
Dr :.!ei .
:- !:. r rr.
_.:1r:r . rg,rJ .
i.
:.
-Et

i Ja

Col.anadin sbnqa cupinde orsanjtele comune din


.roplasmd ulPa dn d,edpra une.d'nLre tuncr le
a.Fno, As@tj or4anit.e cu lun4le .ores
a. cn.uLat a

ne.dsni cheltuidla eie lJeticd

. ]{ecan isme care nu utllizeaza p'oteine

iNacnophs

le b sidteza proieica
c Lsfo.ilaea oxidativa cu
3. rcticulul
endoplasmat. e berarc de enarg e
4 ap dulCogi d e^.re1h unor sub\ ante
2 mito.ond

t ui !.!m
.ii. .n erist;

: d. tunG iol

dai de

difd"'
a) 1 re

l t' r|: mis.d.ea l].le


dij::::::-.ii:e
.u r':,:e ! : -r. :..:!D d {Pnb ! sa dish

D::.it:tr.:.-

. J jrr Nr.: ri e.LjP,i r.r.


..ereT::./!:]htril.]|

.elulare

tie pr.Fr.tl sdiarale sj :pe


l! :s!tu,: ndePLirieamur spa.r.in

ll. !.1. a! r r-ie

iat

.u:e

FfrJLrr
.Lp,re
.:r r,:r:.n Ll: r slud ne ij.','
:<:l! s,,rr s::r:i t:r:pJ lr t?nfenrb.:ni c;t

i_- E-

Aa

pamar pen[ru luncliona@ proteinei tans9od.are


esl n6esa.a

hdoiz d.d

A1?ului.ld ac6t ca4

hnspodd.e * ndesc pompe


secundar (.otansp.d) ercisia nece$d Pentu
tadslerul ufei mol{ule sau ionimpotiva gEdied!'
Droteineie

t*o
E9a'Elpdnel
orsanice care pEzinb lesdiuri
polare, dar nu suot ,_ntarcate electic, de
covalenie^loleculsle
exemplu COl etanolu sau ureea, poL de asemenea,
difuz prjn memb.ana celu aia. M.le.uLele po izate
maiman, de exempLu gLuco.a. nu
brana .eluLa., prib difuziune 9i, de aceea, au nevoie

$eroizi

Deasemena memtada nu pemite p5saldlLoni.


iber acesta va avea Loc dod la nivelulcanaLeior ioni
ce cu struciura protejc6, formaljudi membranare cu
dimensiuni ala t de mic incatnu pot fivizualizate nic
.bia. cu arutorul miooscopuLui e ectonic
Osno2a est difuziuoea apei (solvntului) dinho
soluiie. PenLa ca ea sa 5e produca, membrana caie
sepad cele doua compa{imente trebuje sd fie semi
pemeabil; (sa fie mai permeabja pentu moie.ulele
de solvenl decat penb!.eLe de salvit). Apa va tece
din companimentulin c e .od.nlalia ej esre mai
mare (solutie maidiluab)jn celcu concent.alie mai
n ca (solulie maj concenrrat6)
Fo,4a ca trebuie ap icata pentru a preveni os'
moa $ numegte presiune osmotica Ea rste propor
tionala .u numarul de pardcu e dizolvde in solutie.
. l4eenbme @ uute!* pDtein. t'eqrorr@
l"lole.ulele orqanice po adzate 9i cu greutale mol'
(uLa.l da.e t.averseaza membkna celulara cu ajuro
Lp..teineLor transportore membEnare. Ace$ rp de
tanspofr e*. specific, sdurabil (va exista un nans
bsbno si pent.u
aceea$i proieina nanspofroa.e poate aplrea .om
petilia lnrre moLecuele de transpituL
Dilu,rna Iadrrlara ln acesr .aa moe.ulee se
deplaseaa confom g.adienlului d
nu este nfte$ra ede.gie penLa transPo(
Laturorlla.trD (fiq. 3) asiou.a depLasarea moL
eculelor a ionilor inpolnva Eadientelor Lor de con
.entralje si se desfaroma cu consum de enetgie
Iuhizatd de AT. Este de mai multe iipu.i:

tui sau de concentralie este obtinuh prid tansfe.u


altei enersLi conf.m sradientului ei de concennafa.
De exedpl!, ponpa de fa'/r .
O cateso.ie sp{iala de ir spon este cel vsicu
lar. Acesb poate Ii: endocitoza, in .are mdehalul ex
ta.elul este caDtat jn vezicule fomde p.in i.vaqi
na.ea membraDe .elula.e sl tknsfekt inirscelular, sau
exdto,a, in c.re maie.ial inh.eluld esie captat in
brana cLuLtua. iar
continurul Lor va ll .limLnat id exteriorul celuLei Fome
pa{icu aE de endocito,s sunt IagNitoza ti pinmiioa

Potdlialul de mmbnF
Pemeabilitatea *lecbva a mefrbranei prezenta
nbacelula.a a moleculeLd nedituzibile incarc e
nesativ ri acu vilaiea pom pei Na_/K c.eeaza odistri
butiejnegal, a sarcjniLo.de opafte tidealta a mem
branej celulare Aceasb dife.enta de poteDtial este
denumird p.renrial de menbmna.
are o vaLoaie
'Potentidd mdbtlM d repaus
medie de 65mv pana la 35mV (vahare apropiata
d-" cea a potenft u ui de e.hillb.u pentJu Ki $i depin
de de pemeabilitatea nembmnei penh d Ieritele
tip0ride ioni. Temenulde repaus e*e intodus pen
tru adesemna unpotentaLde mefrbrana atunc cand
la niveLul acesteia nu se produc impulsu.i eledice.
valomea acestui potential se dato'azd a.tivitatii
p.mpei Na'/Ka care.eiltoJuce in cellb K' diauzat
a exleno. al expulzeda Naa patuns in celula.inFun

ii

men
rapod de 2 Ka la 3 l\aa. in acesr mod, o celula
tine relativ conslarta concenirati. inhaclulara a ioni
lorde Na siK un potentialmefrbtuna..onstant,

. PoknFa\d

& 6c1ift

este modirica.ea tempo.ad

a poientjalului de membrana (fis. 9). CeLuleLe

sldi.

sederda

sbnulaie

potentiale de aclrune prin modjica

de p.o
rea potenlalului de membEna
adiune sut
duce.q asp{tul ri durela polenlialuluide
^4ecanismee
dile.ile jn functie de npd de celuld da. phncipiuL de
este a.elasi: m.dl6.area potentialulul de mem
bmna se daioreazi unor curenli e {tsici c e apa. la
tEerea ioDilor prin cana e e membBnare specifi.e, ce
e inchid su s deschid in fundie de va mrea polen
lraluhi de membEna Pentto a enumere fazee poien

bd

iElului de actiune, se p@t u. ca exemplu neu.onul.


Pragrlj celulele ercitabile se depoadzeaza ra
pid, daca valoarea poten lh u lu i de membrana esie .e
dusa a un nveLcnric, numii porenLkl ptaq. adala
acestpftq aiins, depoLa.narea este spontana.

Pendda Efnctat, .ep.ezidta inteNalulde timp pe


parcursul cdruLa este dificil de obtinut uo poteniial de
acliune E sia d.ua perioade refE.b.e
. De.iMda refiack16 absoluta, pe parcu$ulca.eia,
indifereni de intensibtea *inuluLui,nu se Poate.bti
ie u n nou poteotial de a ctune C upn nde Panb asceo'
denl, a potedljaluluide actiun 9i. poduoe nin cea
des.endedb 9i se daloreaza inactiv&ii ca mle or Pen

.per.add EfEcldfd rclatva, pe par.u6u

rareia

potenia de

d.ca
'!une
puiemi..
L
de
acriPoten
u
sti muld este suficieni
lh
a
3stfeLare
o
vireza
de
apa'itie
une obtjnui
Paniei as
mai.edusa
d(at
ma,
n,cd
sio
ampliludine
.endente
do lea
d

u de actiune odda senerct in orice pun.t


memb.ane xcibbiLe. va stimula. b randll Lui,
zoneLe adia.enle ale ac6te a. propa@ndu-* in ambele
sensu.i, pana a comp ab depolarizre a membEoei
T.ansmiterea depoLa.izarii i n lunqul unei fib.e nenoa'
se sau musculare pdta denumnea de mpuls (ner
Potentia

al

m.

Ptup etatile spec aLe als celrleLo. sunt corldctl'


tated (prcpnebtea c.lulelo. nus.ulare de a transfor
ma enercia.hinL.l a un.t compusiin enersie meca
nica) ri aclivilatea setode Fiecac .elula sinieti
zeaza slbslanlele proteice si liDidi.e p.opni, necesare
panrrurera.erca nru.tur or pentrucEnerc s nmul
tre Unee rdule
spe<'alizd n ptudurerca de
'du
subsiante pe care e.exp.na"jn mediulintem (secF
tie endocrina)sau exteh (se.Ietje exocnna)

Fre e

Ptul.ln

d.

lE

PotentiaLulde acliune e$e un .aspuns de tip -rot


eu nimic: sljmuiicu o ininsibte infenoara p.asu
declan
Lui, sub iminan. nu provoaca depoladarea
nu
der.r
sarea unuijmpus. a. stimlli supklininan
mina o.eaclie maiampla decst stjnuluLpreg
-Panta ascenaenft depoLtunarea apare dupa
a[rcerea potenlialului prag si se datoreat crc$en
permbilitalii memb.ane pentu Nar ac6ta va inba
in cetub prin canae speciaLe peod acest ion ca.e
suni vollaidependente rjcare ss des.hid atunci c;od

potentialuide membran6 aringe valoarea pEg


-Panta descendenrd tepoLtutarea): Potenlialul
revine catre valoarea de .epaus. A.est lapt se datc
reda iegjrii K' din ce u a prin caoale speciale Penb
acest ion ca.e se deschid. de asemenea in prezenia

til

'::1t":

tl
I

"1""
F9joDfuuEblb&du,i&Pfu

Cifuzunc ,-\m.ri. btrisp. r.tir taisp.fr p:!r


plti:d .F m.mb,ana p..iin..,ca,acb.e !,!tr

EPIEUAL

(unrtrari eislhe

si Lidfar ce

ficdJ

l4doishuL .dre ntresita

prezeota unor prolelbe


membrmare bansponmre este, a osmoza; b. Per

meabilitatea neselectvai.. dijuziuneaid

djiuziu

.P5 d'

.plu.hta

nddc c

pavimei'or

Poientialul de membrana poate Ii: a. constan!


idverst c.de actilnqd de repaus
6 EnmeEF pdn.ipalele proprietati generale !i spe

ke6rn4i (eidsfr, rine

b.

-riPu 6 .odoane .erlbE Gden.


h pdln:' gandde Pdd ojJel
s nplu (! bula( acino,
.omprs (!ubr oi.inos)

Luctate ptoclicA
ObsrvaE pitliului de aspsn
Ilai.rrar n.esai penuta p.ntu dinu
losic, eprubere, pipet6, solutie l% alba$'u

lm centilug6 mic.osc.p, ame,lameie

ser

&

hi!
meii

ac spaiuLaq

ceue descuamate de pe mucoasa bucrl;


,jlod de lu.r!. Se c ale*e gure cu ap6. se .fcc
iueiza ui peijal .u o pe.iula umeziir: in er fi.io
looic Se .l6teste pe ula ink.o eptubela cu ser
l,ioloaJic. se adausdo pLcdtud dinsolulLa l9i" albas
lru de metilen. Se centifustudza sau se dtr dtea:J
(30 mid),
ia din dep.zLtulde pe fundulcp.ubelei
si, cu un d. sp uat, se face un preparar mic.o

at inereite

lcsuiw casi uneco,sane


.adip6 ,n I tu Lnof or$n! rdmh fthi) s ablu,

.ad !snos

inft lamr si amela.


Re..rarea celule or se p.ate face si p.in kzui
rea Ls. a a fetelsupero ea imbii.u padea neas
cutib a ure lame de bd.eag rimelilarea razaturii.

alte

- hi!iR GfriraF rcsbc

:inqb. hh.ar.

sclpi(

i.'nrale

di.er.sinLlar.

Gre indepirres. tr I gd
..eis gup de rLr.ri.

srnt lrtre,nne'rPie p,nt


..Lild4 ! . runrL c;nd .sir in
rri,dne stbnanL dc. m.nf
nr n.:nrbre:nrre,
!ubn.nl. lLnl.rirenu a _

Gn!.

deld ltiq
1]e1..
lLmgi'ihintdoiualol{!de,ilab
hdes

an

'spoiqios

(comp{ri

lt

h(uL:ri

irbr m*.h i schelerki Gomd .D


.Gcd vkeG rim! tiL'nir (ii kh)
.

iluele

cpirizelo

Lucmte ptoctch
Ob*ryati pe

preparatele micrcscopic dln


colec.ia bboEtorului de btolode ditqle bpud
d clule 9i !es!tun, inceEand s6 iddinGt @n'

tuz4j

pdncipaleL. funclii aLe o.ganismulu

Puteli

lae ti ob* alii mm*ode

tsutunh cddihqln@

qi muscul'e. dupa o

lie efect@ra Pe o broasa

n tucruile

su

@ k r.dn.aza, lolosind

pntru

dise

@ lePu

$ cunostintele dobafr

Denun$ .omponenteLe celdlej djn figsa aLtuEia


organree celularc din PIm cd@a d
eandpnan h .or.<ornztm.e din ad@ colcr't

AsiaF

, -tuta

poinl tI, "{e a temd c.d,u:0.-.pd!cclj

'bd

husllda

nercdd

Danusrlad

jn cde le
dacb e.unlorlle lecate p.in conjun4ia ,d@d4e' sunt adev6rate sau raisq ln cazul
considect adevarare det@}mfl daca inft el x]3la sau nu o relarie d .aualitate
jar
Cnoplasma este uo sistem coloida! ae@te.e nediul de dispdrsie sie asmblul mjceliilor .oloidale
Sllbihi

Neurcnul nu se dividq deoarece ou ar ln componnla

centr@omul organii aehlar cu rol jn inmullja

II. FUNCTIILE

sistemul nen6 cenLal (sNC)

FUNDAMENTALE
ALE ORGANISMULUI

UMAN
1. Sistemul nervos
Sistemul neryoq impreuna cu sistefrll ndocnn,
relleaa najoritarea functiilor organismului. SisremuL
nenos (sN) ar rol jn sp{ial jn EgLa.ea activibiii
musculatuni i a slandelor se.reto.ii GEt dft.inq
cai $i endocnne), in timp ce sistemul eodocnn re
gleaa in pa.cipa Juncliile metaloli.e. Reslarea act
vitadi musculaturii
somatjc iar reslarca activita[ i m us.liabni visce.a e
ria slandelor (srD eiendmdne)esie real;au ds sN
verletativ.lntreSNsisistemulendo

Compa.timenrele f64ionale ale sistemului nedos


Reglarea neryoas6 a funcliilor corpulu se bazeda
pe activitatea centilo' neryo$ care prelucreaa infar
matiile pimite ti apoj e aboEa2a
bansmi ef.tonlor Din acest puoct de vedere, 6e
.a. ceotru nenos p.ate fi separat in do0a .ompar

t-

compa.tmenluL seuitM unde sosesc infomari


'
ile culese a nivelul receprorjoi
. coD panjm.dtul m.to( care iransmile comenzile

Atadar,Iieca orsan neruos are doua fun.tri lufr


damentaLe lunctia seEiljva rifunclh nororie

Li o,veLul emjsferelo. ce.ebrate mai apare func


lra psihica. Separa.ea lunctiilor sistemului ne os jn
lunclij ssDirjve, motod 5i psihice este rjii.jala si
in realibte, nu exista acuvibte senzitivi f&a ma
nLfeslrr mo on. r !ke\eEa. ar sr,n e prh'ce rezulla
din inteqrarea pnmeor doud Toata actiqratea rne.
mului neBos se desfasoala inr! unihle in dive6i.
'FizioloOia neuonului ti a 3inap*i
rep.ezinta unitatea modGfb.ii.nata
sistemuluj nenos Din punctul de vedere aL fomei

N@nd

al dimensiunilor oeu.onii sunt loade difc.iti Forma


oeurcniLor este
iabila: stelak l.oam.l" anteri. a
a e mrduvei), sre.i.d sau ova . (in qadoli.ni spina ),
ptramidal. (zoneLe motorii ale scoa4ei .ereb.ae) !i
lusifomd (jn sralu p..fund al sc@4ej .erebrale).
ln luoclie de numa.ul prslungiritor, neuronii pot fil
. lnipoliri (celulele .u conun si basicnas drn rc
lna) au aspeci gobulos .u o slngu.a prclunsrei
.?s.udounipolarir se afla in gangtjonut spLn, Fj
au o prelunsne care se divde jn -T; defddb se dis
tribuie la perlfe.is iar aronul pdrunde in sisremul

' b,polari de forma rotuoda, .vala sau fusilo.ma


prelungripom'nd de l. pol I oput' dr.elu fl
(neuron din qano on I sp E C.n 5i ledbutdr
.e

e doua

'

Scaj?a, din reun.

din mu.oasa ottactiv.)i

! nLllipdlarir au o fofrd srelab. piramjdaE su


piritoma ti przinL numeroa* p.elungni dendriii.e

N.r.nu

Ene

nll)siuna su na n!r.::
1Dln dr Ld tee reL

'.

,"'r,
aL

1- ! ir.i:.ar.
. :i:: Id.d.ua

frn::: :r i:-.

-.".,L,.. .1::.:-:-,!lrL(ts

esre.eluiifu! p.Eri. :
an6r nerr.nLl! .i-'

r,"-i--r-t,.,
d.lrile nia

.e

Lu

ll)

_. :r lri,l.rn. (mem'
_.'- : ::::i::malsL n!.re,r
.i :::1i:!! .:iE slblre deLinri

reu.oplasnir ..11r.
(frLtoc.ndrii. nbrzti, _i::-

._.':asm Lc .u
.-rruliu se dNi
,rel. imluzui Didmar:: i: r ::_:! !...ir.e ...PLi

;.

iiq.o zi lNnsL) Jin

-:

si un axD. (scoafra ..,rbr ..,ebELr.:3.


rnreri.arc din madlva spLn Lil

r.r

.!

ne.

l ' tr '!.2t.?tl

sa, din rntsiordloroan smrLli

vise.o*miiivi) mdori aiom: a\:r,:!1i ir

lesa

Gtumoto,ii si inrercarari (de 3sdaL:) .a,e tu.


legitu.d iDte ie .oniscnziii{ sim.ri.r
Aadul
diametul ma' mic de 2
teac6 ire

mielid

'n

Rotul mielinei

Pi

..

prelunqi

.hin.i .a.E if..s,a


tluruuL neno: a lileLl sir:pse:r EurrnLl
'nai
rnr ic n.udibnle si m l:.'d::L
in.ri!6id ai.nul. se tle..ebes. i i.i.r e de o
izarc
sistem neru.s peifrrct5:rP) e! SllC
.i
s J. d anr.bllax.nulli. urnti.ar.e st0.rr
.u m.dialo

SNP

Axonul nelronilor SNC

']@nilor

. plodu* de cil]eL s.hNdn

tj

::!-d

drn .: : :
d!.Lrl Cel,rae r. ::- _::::i, s.nzi!e sitLe
., i rr:... Ce u.l.
**urL".-.t..g.
.h A-.,:.. !: ::\.nL..Einubr
":L,**
D.ddritel. in oo L::: :j r::: n.lr maiE.oa
ielmribrle
se aoDi s. s! ;a 11 i: -:rr.'.
n
,-:
!deororea:
Ac+a
'!lis il ..ndLc
:, o in.j d"
4. rrene.pFlL q
lm) si dai lLrcasi Es!. :- r:: ;ri,r .il.pdsmd
-,lrano\'
mLruc! Ldr !e,.!1. ae,ex
neur.nbiie llembrard .3J. :r::-:: i+:sma se
drmeste axoema siare Ln:.i .::r:1t ri prrPaCa
De: -r:- a.seuu sad
peq-j.
::. :i J,..ra sd
donul ;mite c.at{rc
d ii D.nimed ie niralasE:r:;.: r:r.le raml
.iLi- but.niiic.mindl -..11r r. ..r.d. plne
s

Dup,rn.i.neu,rl

.rr- .i -:i : :e la Saza d.n

li .tr .! r. ii rE:5: :, ee .dr \e q...5! i:

10

eluls prc

r pre?ind discontiuiulj tumjre nod!.


Ranvi4 ce rcprdinb ?.Ful dinft dou.

.po!u$

de olsodenddle (o

Axonul neuronilor SNP


.

AxonuL neu..nilor SNC

dkpune in i!ru| ie.ii de nre n4 iiind

dou. ncnsrr.tii Ratrvier

ii

fo.

corFpunde o sin

. sepad frembEna
s.h*an ds resurur qhjuncriv din jur
e ror in p.meabili'de
rcz nsF

./.^,.-).

Nev.oslja G marirere e supe.i.df. rL ra l n.


vtuslil.r depise{e de l0 o.i nLma.ul i.urrnl.r
Foma I d fiemrnLle co.pu ui .eluar p.t I ine le
iar p,elL'igile virdblc ca num6r Se des.rir m.i
mulle rpur de ftvmlll .euri Sch,ai. rslrrrru
. qoCendrosia, ir.r.o r .!ee ,!f.idm.re n
celLleLe sd. tre fevr.!] ie nrl .ehle .are se JivLd

ro

ens (sunt sjrgurcie .eieile ate rerurrtui nc.rcs


.are dau nartere tudo,il!. dn SllC) iu ..ntin ne.r
.ofbrie siiri.!.piNns Au rlde nip.d pertful
neu o,i. de ptutectie b.l. r.L fao.. ra, rmi.r!!lil
n siileza le.iin. me na siii 5nrdza.id ARN sid
a r.' ibndnr pe. erp.eJ.a7ireLr,,nLru
Cer d n.nmsa ar. D.'llr eiarile.i er.irdb Liid. s
...du.ribiraie :dci p. e ge.e.d Ln frcniizl d.
:.lrn. . e se p npas. sL ene.ondrs lrritu p,.p
dLdte d l.n des. s^ if .dpitu aa.dai nzirr.q.i

Condu.erea impulsului oeryos. Apada unl


P.i.ilaL de actiui. intl 7.ii . mdnn{rie rrr
r.na e dere'. na ap r. liLi d!tr pllenri !1. :.i

r.lLne Lnrun

sunt..nse.irlsprimuu p.r.ni:ldaa.luielrdnerdi

aronllui rcspeci !
Condlce.ea la nive uldonitor mielinici (riq r2t. i
a.esL .dz, p.rerti.lu de a.irn. r.dc sa ap a in
!r.d zona a nambraiei. Prop.ie
embraiejpemn dep! drz .a.eqiLnl.i .dia.err.
a. pd.risr!rdc d.lunc ede .ond6 inr.o sirrsu.r
Jt..ra de.tuece in dnc.ra.prsi. lnde 5. rtudus
P.tcnti.! ie sctiune 3nte or memb.dna esi. il
ia.e refta.bra dbs.lti De iatt re.merll de .on
dNere en. rmpropru delarere..icc n.! p.i.ila
de a.t un. esr? ri evenim.nr ..
Epera se relre.e.eaza d3a unglr;r.i!!i
la nivelL'l

{- r ,-.L,,, i--,
Esr2 fulc*!

hpc i ren6 hokiEddli 4 eli!re)

in!nt pui.i I

depo za.i p.Jduse de un p.rerlial


de actiune .nteror A.eana .xp .r de .a rr.t-.
pltenia e,a d,A a.lLne dFrute de I lLnltrl Druiarrn
esle c.nse.iira

>={PL-l-a

ConduceEa la nivelul aonnor mieliotaF (rig Bl.


icdsl .iz &t..i6 prlpr eidtior iz.lai. e i e nr e
iej. pote tialul de r.liLtre ap e d nive u nodur to.
R.re' si s c de . Li n.d ld altu inr!n rtp de
..idu.e,e numh s.rator e A.cn tip de .oddr
cere pe,r'ii. vleze mtrlr maimar (lo0ir,s falr,ie
l0r. s in fbr.p irn e nce) Aceast: erpi.a apdritis
diirdp(d a un.r reflexe dc. altee
Sinap$.ne..ieriun.i tun.ii.nati iird un neu
!tr I I d13 ceiuta. ir sNC. a d.ua
reL.on. dd. rn SfP ea pod. n . ce uh efd.rome
mtr.u md sau se. er.ae Dcs sim
ieu,!raLa sindpsa ieLiomls.uLdfd se n!nre5re ptaca
nor!.i. sdl i.ncrjMe ndmmus.u a
L nxeu sjrJpsel"' ltunsmiterea 5e la.e inrrln

*,d
ia.e

.e -, a-dr.denbiL.. (i q
de \ aj._a :

,r* *"--

Dir pm.t

ftrsm:r e. i ftprr.

in

una

iji

til i.h

a.:ct:Lr Cra. n.:i.lrar .him.

eLLre'

ir fina siriPr,.r
lfs lj) ira,. J:PrL:nu ea nerbEo.r
3tr pJlen
dd.d ene !.,rd i. Jn t.r:r:.itiatr.
\!rbr
d.sp.e
o ribE
i^lrernnrldE D{. c:.: .nr
..nfundar.r p ea:3 rr .e:.i ri. a! d.ra P.oprje
mr

p.nerdptL.a

n, nai a sPdtiaLa n

p.im; cz doF 6emm.: t:a1ri! Prlduse fin


des. . ea i. nedLalr:Ji i.aa:s nbm prPsinaPt.a
. dri P
\e.!,. ma rzu zrd P !n aL r
p,.duse de il.E
a.eeas fainlGne

MLin: pEsnarr.e re.ik


7j6i.::r: f p.r.umuLd

pe

Obosla tdsniten sinapti.e Srintrrea r.pe


bta s fdpdd o .L dPs!:,

. r - rs el. iclrrruui
Snapse chimice

lmd dspbdi

r sub

4iunea rmPukului rePoi

inEra.loned cu
membraE podsnaPtca ddeminad

. apro.Pe

st

unidjreclionali, diispr

roat sinap*le sNc

ci !" h')

. medbrotuL .hjmic

coddu.eea

f ind

pnn

dAE l(rn

de joncr

me

ttsif,aptl.

penLa

c4 n umaloarse
scada

mrlLse.unde

a..enrlir ln

.i,

^.cn
1.m dea la(a (u un m{an sm de orolftLeimDdi:
,a supGn'mu c4e f rcarreaz orn eo,,;.,ca
'
dep.z telor de med'aror.h,m.
tre,rcrrmi-,uoa

de la

tuelulkmmk'

prermphre.

El{tete medcmdElor

ntpbe

unele med.amenle

siiapseJor (.oleina), alrere

.*- *"nr,,uo,

scad (uneLe aneslezice).

Ilecanismu tundamenral de frnctionaE a siste.


mulu' neRos 6re adrt refle\ Gau ,motu renrt).
RelP^tr1 rcpreznh rea.La de .asD
'ori la.umuta,.u une,.one re..i
.enex a tost inrrodus de drre m;tmari.Dnut si rit..
zofullfan.ez Fane Des.ddes it596 tb5or RasDuns!
.ener poate r ev Ltor sau rnhibr.r
B.D anatomica a actutui reflex esie arot renex
dJ.du

t dr 4n.'..mponenre da

(o ed areranld .enrn'

nenq

.a ea etcFnra 5i

erdorut

lriq 16)
RRepiorul ene o 5truc(uJa e^.rabrLa .a.e ra.dr
de ra itrmul/ p n hriar, ds pojenua gradde prJpor

Aar..ihtea replo.ilor sunt ce ule eD e ia e nirc


jn cetute reouo ale (gusra!.

rcntiate si spe.iatj4te

audit ve v.$ib!Lare) Alri Ecepro.i din orOanrm sudr

mni .rqdne o urrelubra at.:


d'n.el!re. rbrc (otuuncr\a ! r
dendrtc rcrepton icqume LLr prop,,!.epto, )
ouldi re epr.n Lndep ne5!.hLar remL
natiile buionate ale dendnretor (ncuonut fteDii,r i
oltactiv, reeptoni durcon)
rurtc

!i{n

Li nivelu .i:,+!rLlu .N.

r. tir.i, r

.d ei.r

rF!':r rr nri tir il.fa


nnrlr

difereota dinlr actul .efler si mcul reflex


e Folosind schema de mai jos &tminaF semniri
catia .ompo.eoteld a-e ale .uLuireller
O

Pjuli

-l-f-rl

dn nti,r ! f,q.rtr irr (bdre..pt'.i.


OEnde$

piocipalele hPu.i de recePlori


ODdUniF centrul.efLex ti pr{iz.ll nivelu.iLe ma
l.r. ab sntmdlui nenos .enlral.
'oErplicali transmiterea imPukLLui neNos la
velul si.apselor De ce credeti ca transmiterea se

.i

,.nern.?.rrr., n r:L .r i. rli!r

lrus

a.Eani.a:e9::ir i.r!.. :!rL n_i!:!ie


rt,nrte .h nni,, l.ra!'r. r: r. r J i i.
::rJi?
. /.r.n,..rlii, arrrt, !:::.:
d,n

::m.1 i. ic __:r.:
n.mb.dt ..!r. ,rlrrnr r-iL r.: I :::r
Ln lun.tie dt r re- J! rirrlr.
.L,7,.i fint rd .

!3.41! vcdebml f.md d '


!.r !e cbrale Pa .3r. ins. iu i
imitdn,P.ri.a.ddnrduveLc!.e

lpr,.ii.,c: !iri.
r.,.a,,,if ilrin.
;:rn:le tiu,i r.. P idl," t! emrsenleiP.imuLuL den
,tr r ra, ir nh rf.rirdd !erlla ii drcPt! v.dE

s.::1. ! r.i rtr re..Prrru


.

t]ll.i

tv

prira i.l! cI.l.,tr i:indnd |e

Li n!er ...pt.1r. .i. r. rrJ!n-.d ifu


inre ord3ied:ni! ir rfr rna .nji! !:..
ru

R,...n.r: 'ii i .Jnbd : nDrn'


r l r dLi
d.idri.. i e rur. ']

Calea afe.nta.
!ef,r'fr ilP

g:n!li.ri spirdl

sa!

P icenbiunureflex.Piil.egeL:rz
tli.r dn r srcn,l

:;i.at,r.

fLi.l.r;. sp:rti.P [r.i!i n].i]rcL sP


n r n veLuLlbut.. s nrcLrLrtl.;l
Calea eielenb r.prczt . ii.rLi in,r rr nr.iir
drbrte

Efectod Prn.

piLi

i!

l:'

inte pretele osos d veneb.tor simdduva

se

afl;

cek uei membrane ale meninqetor verrebrate care


1i{+E p.ordia si outrilia mlduvei.
sub vertebrc Lz mdduvs se p.etunse$e c! conul
nnuhi iar acena .u lium rem'
dealba(onulu, m.durars arldmslu kmm; ren'
romban i sa(oli. cu dtrede aprodpe led'caa

Al*lul

xtdid

dl

midwi

ln iEprul .esiunilor.enicala sj onbala, maduva


prezinb doua po.riuni mai votumi
tele ldddrie) .prui.a a r .mbaD, .are .orespund

Suntal.atu edrn tre membftne de p orertjec e


inlelesc malu'a lfq l8). membEna erkro a 5E
numese drra natei Are o snlctua fibrca$. rezs
tenti si esre separah de pecrii canaului verrebht
Arahnoida are o slructud conjunctiva 9 esie se
pafdb 5 de pid mater pnntr'ui \pdlu .are .nntne
ll(h du cefalnEh d on ILCRJ
PrJ md,er ene o membidnd conjunctvovat u

;, .u rc nuriri\

adera

prtuntndln

sanluri si Iisu

A{aduva ste

ri.

in grosimea ej se

fomata din subsbnl, cedusie dis


sub foma de ..loaoe av6nd, in
sectiune tansversala aspdul liteiei H". sisubsbnt;
alba,la peifere, sub forma de cordMne (fiq t9)
S!b3t!.ta cenugl
Este ..n$ituita n n coDut neu.onjLor Bara r.ans
pusa

in Gnh,

versdla a

vei, iar po4r6ile laterale aLe H ului sunt subdivizare


in ccme aorencre lateraie i posreioare.
Cdaftua mugie p.zinta iD .enru, canaiul

ependimar care conline LCR.


ci).rcle
(ventrale) .ontin disp@irivul
\omdlmot.r .are ene maiblne dezloltaLjn reoiu.
nled abnor codmle ante.i.ara \ h f md *e i ;al
scune dec6l .ele poden@re 9i conrin doua tipu de
i fomaa .adaci_
na ventaLa a nervilor spinali.
cMEle p.stdi@ (doreale) conlin oeuroni a
cailor seDi ve care au semniicaria d dutoneur.n
Gl lJ ea neurcn), prot neuronu (l.ul Deuron) Iiind sj.

etsi@

C@mk htdnle suot v zibile in Esiunea cen .ata


infen.ara,in Eqiunea iomcata si lofrbara suoericra.
Contjn neuroni veserativi simparici pregangiionar ai
ca.or axoni pamsesc maduva pe .aled r;d6cinij ven.
rale a neruulu ip'nat s romeda rrbrete Dreoan
ql'on e ab lnemuu s mpan..
lnte c.amele laterale si posrnoare in substanta
aLba a m6duvei. r afla substanra Eri.utab a m5dl.
vej mai bine individuaLtata in resluoea ceruica a si
lomat6 dn neu..ni dhpugi in rerea, p.e?enti sj in
ju.u cana u ui epeodima( pe toda lunqimea sa.

Substlnt albd
S. afla . penkna m.duvt ) e dsn
{b
rlma de (..doane
oi<m ras.flb's.
"rc"

'n.are
dents, snuate,in senerat,
periaeri. descendente, sirujoieror
aie spre
fara & prccedeniete si fascicute de
asiare, sluare profund in inediab vec narare a

"H uiui fomeaza comisu

F4 B eduq

F4nfu4kri&W.$ne:

+M l*t@ l'lrsdl

.ftq! F.rD

rladu\d

spnd

esLe

I'd

Late suPeror s

\ l5 b

\e.LebLele Ll
cr si L2 veneb..le c2 ri L]
Co nee ldterdle sunt vtribile mic..s..pic pe
sectiuned tansveEala Prin maduva spraiiin.eqLu
nile i .arv.aLd iofenoarr. t..acaL; si lmb a irfe
fi.sra: b ceaicala sloen.ara torecaLa Lnfe oa.a si
.mb ai .. .eNical; ;nIe .ala tofa.aLa I lombdra
slperioara: d .e^icaLa s lnla.ala supe oaB

venebre e

. 'cale as.endenie [d t sens b ia! fig 20)


/l'aaih shLlj irtf, !.::,:=!
; _F.reol;r
Cd4 *nsibiLbEi temjce si iuer@*
st u.er r::. P'r i! scn\b htad

r--F,- , r r"iii :r-

l--iititse D.,:
j;r. mildi
Prar.neui.nrrn rfian qaisl,..J spLrdL Dei
ili E Lu e56 Ln-:.iaFrg. ij ll.ePr lrr 3xonul
s. afla i neu-'n :err'r dn clr
r! 0!.l.ro, aLmddulel r-rJLLuil9.e Ln.gdlitr

'

zLml oDus. unde lomedd ra{L.ulul so ooblamL. lat


Gre in traie.tul $u a;...2;d shb#;ti;;

care devin ascendenti si fomeaz6 lemni{u media


cme siodleapta sprc Ialamus.
Allll-lea neuron e alla in tahmus. A{onul.elu de
al llFlea neuron se prciecieaza iD arja s.mestezica I

";r
i tucNul.erebhl.jndreJtandHelplgblamus

r C.id sdblitalii

Plrpdoepure de cihtbt

al

m4,:.ri

Aceasta cale este con*ituita d n doua racruri:

taciu spindercbelos do.sal (dnect)i


rtaclul spinocercbios ventnL (i n c.u.isat)
.

Reptori i a.estei cdi sunt fusu.iLe ne!rcmus.utaE

Protmuronu este
tq_

crllqlqttrunde

--Guloneurdbul

4!l@,,--._

pe .alea

ladi!!lt!!!:1e4@r"

t.aectulsdu as.endenL aiiFate

A ll

lea

n.Lr.n s. arh In bram's

t i n qanslionuL spina

den

Oerlloneuionul se afld in neuronii senziiivi din cor


nu posen.ra maduvel Arohdlreluide alll lea neu
.on se P.ate compo.la in doua modu :
. Jle se duce io .ordooul lateral de aceeaii pa*e
f.mand fascjculul spinocerebelos d.riL (dned)l
.fie ardnse jn cord.nul htera de panea opue,
deci se i mruciseda si f.mdd fasciculul spin (ere

aflarn neuronii senzirivi din co.

Axm m6ior nefo{trece in crisrlidadq


!e!r alc uind &!!io u soindalam c ante or caie,
Ln

l(ali,

d.la ajmse la rcepton, jar axonu, pe.alea itdl.itu


postendre,lnrd jo m6duv6, in subsknla cenugie

Ar.i 'l tr +

Ambele fascicule au un tale.t as.endenl stabat


mrduva slajuns in tunch uLcerebral, unde se com

'fasciculul spinoceiebelos doN sidbde numai


bulbuLsiapoi pe calea peduncululuicerebe os iileii

rl
d.ii rn

spatiu)

. ta sci.ul!l spin(erebetos venlratslrdbde bulbul,


punlea sl mezencefaluli apoi, merrrand dea lun4ul
p4unculurui cerebehs suprior,alunse la cerebel.

uliltiiaz leiaa-,aEio!

-q@re!]@@ds"-

r'

dh "Nb r"",-'

.?at)\e- ,1t - ,/.,\,4

ln conditii nomale, visce.ele nu reactoneat

la

stifrulL mecanici, iemi.i. chimici, iff infLuxurile oe.


v@se jnteroceptive nu devin consiente Numa in
conditii anomale vscerele pot fi pundul de pl{a.e

Protoneuroiu se

alLa

ln qanolionulsrjllla.arui

de;d;ii@i6dq@4t!4-'Ar!!!ideasem;
ma Luns,J3trunde jn cordohul
mst nivel h{iculul Ea.jLi:

p6ts!!. Jdma.d !a
si r*c.ul q!!:d

lrtrlonam ca fas.i.ulul cuoe ap e numai ln

madlva ioracah s penGb


in maduva ceB,.ala.
Aceste doua fas.j.ule, numit. si fascicuLe spinobul
Deuton.uronul se aflaln nucteii gracilis ri cunear
din bulb Axonu celui de al lFlea
.4eazajn bulb gifomea:i d{usatia senziuva dupa

Receptorii s qas*c in pererii vaser.r si ai orga


nelor sub forma de teminati ibere sau .orpus.lli
Prctoneu ronul se

drib

Lui ajunse

ga se$e i n qangLionu L s p Lnalr den


la recepbn iar ax.nul patrunde ii

Deuioneu.onuls afla in maduva;axani acenlia


aL.dtuirea undi fascicu i dn aprcape in

inta in

aproape ajung la tdlamus


Alllllea neuDn se ana ih ialamus Zdoa de pro
itrlie cofricald esre dilua Aceasta cale este multisi

211

Cda si$duluj pi@idnl

- 1ffi;ift;1;ar;hur

.in ldr

de 75:i dn fib.e se ioodcisaza b nivoluL


(decu$iia
pnanLdaLa), lomand fascjcuLuL
brlbulul
pj.amidaL incrucL$i sar concosPinal lateral, carc
ai n.P n.trd.i are,.la maduler:
' .in $ de -X 'ld n I brele ras..u ulu' p lomidalnu
se inc^rirea; rl fomeda fasc culul PiramidaL dire.t
(.o* cosD nal antenod care aju nae i n .o.donu L an te
dor de aceeasL pa e find s iuat langd fisud mediana
in dreptu I I ecaru i segmenl o pade din lible p6 ra sesc
acen fascicul. se inctuciserza si tre. in cordonul

cerebrar si c.ntroieaz6

Fas.jculul pikmida (codi.dspinaL) are ongini .or1i

te aria m.i.ne a a premoione. a.ia molotie


suplimenbra si ana moiode secundara sup.aPusa
arei senzitjve secunda.e. Dinte .eLe apoximdiv
1000m0 de Iibre ale lascicuLulli ptamida. cnca
ca e d ler

fa{iculu ui pimmidaL slr,tbaL iD dnedia lol


d.scendenia. tcie cele rei ebF ale runchiuluL cerebml
sq ajmse la nivelu buLbuluL se compoalj difenl
Fib.eLe

7\n-

:r

.hj&ulluipdn

itunchu cerebrc. dh libree

pkamidal se despriid f bre .od ..nu. ea.


ajuns a nu.leLi m.ton dL ne.vil.r cranieni

NeXaljaral{lldee mdduya cu r{eptoni ri


--Jl'rl!i
- :n
9Eb! (somatici si !sicl-ilsuftrma-n 3liJe
s:d .ohulLi anie.ior ar mdduve ).
ln rcgiuiea cerui.dla existajsj qeryEaii
: .ooc uzie. caea shtem0lu pcmLdaL arc doi pei<hi.
(fnfi ul-se rntra.-rmdFDhr-rr.naffi cefr ]
cab) in Eo,u!e!!9&!ala sLot 12 nell apoi 5 jn Kiu
r:r deurcn .odical, .entrar, de.omanda:
qnb ,,!5insftldiunu in reqiuna c(.igma
.r oumn inferior, pelfed. sau de executie caie maNeNii
spinari 5unr f.hatidin doud rrdacini
r?. fi situarin maduva sau in nucleiimobn ainer
anL;i.ara lv!.r6r.r-ffi,e

-;Fsie.iotu

C5

:isrsruruj sFlntuird
jsiare..ioinea io ebiele
codica e eisubcorricate
i.ntaleaz6 motilratea involuntara aubmarl si se
-iutomata. cdle eftapnamida e c.nicale aiunq la
_,.leil barLi{corpiistat) De a nuceij baza i, p.in
.a5.nteL. acesrora (tibre strionig ce stiorubice sl
r.ei curaie), ajuns la nu.leij din mezenceta (n uc e
- iosu,
substaota neasd si r.matia reticurata), con
::landuse sp.e m6duv6 prin fas.iculele niqosp
:1.. rubrospinae ri rcticulospinae de la nivehl
:tr.eior bulbari- o ivan sivesibubr se coniinua
.r k scl.u lele olivospinale si vesrjb u ospinale (lig 22).
Toate acesie lascjcule erlrapnanidaLe ajuql in

m.r.r dn..m,'13
Prin .aile dendmb pimidale ri exFapi6ni

-al

la

neu.oni

d.le cenlrii encefalici exerc ia contrclul motor votun


:a. (calea pnamidar.) r automal (caiLe exrapnanr
lal.) asupra murulaldni s.helerice. in aces m.n
sunt rcgate tonusul mufuLar si a
nind menroute posrura 9i

{hi

ibrut coDdtui

ta ectule

gang

rcmalL:enziris GE

Ridi.inaart.,toad..irh. a!,ni

ncL

mi,-mddJi;;;tri;;;;-r_;;inffi
--r.nr[r;ii;"..oi;iii;imhb"
".
Rdda.inaf.dpfiera
eu

prezint6 pe

ionu spidal.

mnil.r sc
ir

'ia

"

co.

p" ts' {ul


suir lrta rzt abt

ld.*lii r.-'rb

aandlLonu soLnal 1., rveLul.orua

res;niinffi&;;;.: ';;,ffink6,*- h,
NelronL somalosenzitiviau o dend.itd un@ care
{poprocpb).

,rjn piee (erterocepbn) sau la


prcfunzi din aparaiul loc.mot r
Axonu lor intri ji maduva pe calsa

Neur.nii vjscerosen?iitviau si eio dendrita tunsd,


.are ajunse la recepioiii di. vi{se (vnce.mcp
ior ). Aroni or patund pe .alea .adacin ii postemde
in maduva s ajuos in jum.tatea doGala a clmuLuila

tedL fraduvei (zona vhcebsenritjva).


Radacinile dnterio
si posterioala ale nervului
sp:naLs unes. tif.mead tlnchiulne uuispinaL
caF este nixL avand in structurasa fibre sdmdom}

Iznch n, nrDullt sp ira l iese La exten oru ca na


venebral prin gaura interve.tebtua. Dupd un
s.dd rraie.r de la iesnea sa din cadalu veriebc ner
vdl spLnd se desface in raJrurale sale venhla, dor
sala. men.giaa si .omuncanta albi. Prin a .incea

lltui

a veletaLiva

tica postqai.tionrra rnt6 in nervu sDia

Rarur rlc

meaa. se

pdn anastom.rre Ll eLe fo.


ce^lca. biabial lon]bar sac.al

e de pl.xu.i:

ln resiunea toraca;. Emlrre veirmte ate n..viLo.


f.ma neNiior lnter.rslalr
Ra,nu/a d.,sara d nervlu spidai ..ntinc ca si
ramura vedtala, atat fbE mollrii car siIibE s.nziri
vei se distribuie la pielea spderuisila muschijshra
se disoun

F42hducqdj6$ndydjs2

fntrle

sinpa

ib

Ramrra menrnsiala a neruutui spilat contne


sivas.m.toriipentru mentEd

I bre senziuve

Ranu/ile..nuni.ante p.in .ea a/ba tc.e fibtu


preqanqio.ara mieLinic6, co originea jn ne0bnuLvLt
cerodLolor din .o.nu aiez a midrvei. id p n .ea

.i,,,..,d

,;-.

1lbra p.nsaqlLj.im
neumnrLri dLq qaillorri

.er!sa

rrL.lFL.a

fl nd axonuL

!.:.tr. :m:ai.

Lale.o-

r. d.!3 iLr.1.: e ei: r, rE.!!!luc.'c


1 rii,-r.!Fan r:r- r-T-r. rtrd ene indepl,
n 6 n-lffiali-l-r
r:r-i - -E r{r
G-Rqr";.r..iira s.-at!im P: :.ip.hLe,efl exe
M.du!r

shaE a-n't1i6_: :iJ-r.

dr sL r.ne\l.:i ie':
.R.frler fi.,lal. ::15::' ii .]:Ja.!a blus.a
a, nJ,ii-:rni .:6:ii::
ia_ia_er l.rdr.rluiiu
..{ d!
RElinr--!r. ; .i::ii-i: -rl:ri
3.ene
.aucir ren.L-: i-!.:tivP

=--(rerl

reflexe se cer.eieaz6 la DiveLrL tefd.nuu lui Ahile


l.ereiuLahilan) si 3 te oiul de ns.de a mu*hju
!i cvadd.eps pe sambi {reilextL.itllian)
Renexee mi!l.i.e sunr ndsiaeri.4(fj4 231.
R";; r nr ,eD.ezsnbu ,le
alEarata de pnmul netoi enziiiv P.oPnNeptiv d n
qanq L.nu .pi. {daPrelunqnlea.eJUJ P"unqnea
ien,rrr,, unqa rrqe a perre,c t .e tem na d ,
velul rc.ept!tuLui. P.elungirea ax.nala scufr; palrmde
in maduv; prii .tdacinie plsknode si se bilurca

t:

T
F4}ReiqPdE4.}'-..:

Ocmucate ra.e siapsi.u.e! oid nolor dn.o


nele inienGre de ac.easipade, incht6nd arcu rcflex
m .btic iar . alb rdin.die fsce sLoapsa .u aL ll- ed
icur.n propr oceptiv din csrde postei.a.e dd dide
pled.d lascjculee spinocerebelese.
Cenlrul.efLexulu mi.btic este chb. snapsa din
tre neuoiul serzitiv si ce moiol Calea elerenb ene
ax.nu moto. iar electorul libra mls.uLao st.iata
Rellerel. mi.brice .u
in men
au r.l
rolin
menliodea lonusu

J]@:!:-!!!4!4!@"-'
t4 ACe5rsu.r E!er,@r8c
lucdl

,i

n p ele

"'-1*

ePron sul

sqnl@jjks'+gjlilr

ielr.lr

-llb-9r:-c;lTe-alEFdFsunt prclungid (dcndntc) a e nel


ronibr din sadsli.n ul sp,oal. CentLi sLnt p olis inaptr.L
fcralidir neuroni se.:itjvide ordinu aldoilea, reu

'u.l(t/- \ etlek-/ l

ioir

de a soci.iie si neu.oni m oton Caled ete.enta

esb

reprezenbt6 de a roi ii ieuroi iLor ,not!' i, iar efecro.ul


.sie muFhiul texor e rekale mafa sau pico.ul
din fab .sentu ui cauztor al duredi
Retlerele pdist!9e!!:!t:lis 2a) pEzin pr.p eb
rea d. a nda l;, nvelL,

anten6nd un nLmar.rescut de neur.niia e aborarea


.asplnsulur siudLul lesi.r. e guveneaz, fenome
n !de Lad{P d flr td.!L Je Pnuqef

l^9F.*r,eif#.l:iti.,Ti;

(.erLexe vaso.onsi.icimre sL'vasodilabroa.e), sud.


rale, p u pllod lata roa' e, .ardi.a.ceLeratoarq de mLcii
Lne, de defecalie sjserua e
2 Fun.ria de condlcere. maduvei sp nadi este
aisurata de caile 3s.e n&nie sj d es.endente. prden
late antedor d& side ca :.une de dso.iatie

Ltrctdlt otacnce
DmoroFffi uor rcfiex o.t6tsdino4
.Penrru rellexlr ro'ulian (patear) stimulul

este
pmdus pnn bvirea, cu uo cjocan de cauciuc a ren

donul0i .vadri.epsului femu'al, d.t.minand exten


sia gambei pe .oaFai ifuslmiia este prezeniara La
rellexul monosjnaptic (A 24).
,Pent.u ..flerul ahilian se lovesb rendonul lui
Ahjle al tricepsului sural atunci cdnd membfll inleri
or esre in unghi drept 9i ganba se spniina pe !n
produc contacda rricpsuLui 9i exteosia
supo4

DhoMtre

imdiedi reflqlq medd@


Se ja o broas.a spinala (broara dcapitab, cu
ceotii meduLad intacti). Dupa 10 min, peblru dep6.

sim "sNului spina', broasca decapikt se sus


pend6 pe un srativ cu o sam; int'odusa pnn pbn

seul bucal Stinuatj pielea gambei prin aplic ea


uDor bu.rtide hafrie de fihru imb bate cu acid sul
func de con enlratii dir.it (0J oJi 09 07 I s:
2i{). Dupa fiecare teslare, spJLa6 sahba cu apa si
uscatio prin tamponare cu harrie de filtru. Se obljn
reaclii de .aspuns tot mai ample, propo4iooale cu
concentktia acidului sulfuic foLosjt pobivir Legilor

Legea lb.aliza L La exciiatia cu conceotatia


sbba de acid sulfu.ic (0,1

O;lCl

se

ob*.va o

Lesea unirale.aritali La concenlralri


lle r ia i nrregului m embru infe or

obtjoem

usoara

!e

05ts,

Legea

sintiei

La 0,7%, se conskla ca bromca

flecter6 pure.ni. mmbrul inferio


comitnt fleclearl membruL rferio. de pafrea

Lesea taaie,iL uriliznd o harlie de fjltru


lmbibala.u acid sulfuri.l%, se obtin .onb.ctii a e

legea generaltarii La o conceotratie de 2*.


produc convulsii senehiizate ale muscularun mem

Jo l(ul aciduui se poate lolosi, ca stimul, un


cwent de inducie, a cd i intenstare va fi crcscuta

Pe bau cuno*inielor despre functa Eflexa


madu vei spidrni, xplicati reacliile broagte i spina

Le.

.aLe ascendetrLa..ae des.cidentd

.efLer

ieri

J.orati.. elex no..epti! relLer

,::

spinrlL

n.r|r

ir

Fas.ic piEmidaL ar onsinea .o.ticaia


a adile molcr i Fcundara si suplimenlr.t: b da mc
tdiq c. aria premotniei d ,_n tcte cele 4 dn cortcale
Prin caile des.endebte, centrii encfalicl *ercl1;
conlroLul moror asupE musculatud scheleiice:
a. voludta., pnn caib exbapihmidale b. autdal
pdn caih piramidalq c vollnt sl aulmal pnn Gile
intrapinmidalei d. volstar. p.i. cald pimjdda
Trun.hiul neNului splnal esie a. senzinvi
b. mir! c motoe d t@re *pumunh sunt gslte
dilab.a puPilei
ReflexeLe miobrice au
h didj0nei c mjc@r@ pupilel (mioa; d me
tjneiea ionusului muscular si a pottjei corpului

bliE.

En.eiihl .rp.inde irur.r,::


Cd

s madu!.. ei.ar: r: e;:.

.!:.ri
:.r:.it

.E.ereu
de menin
tuP

lnn.hiu ..r.bE itis -r e!:e irnar di


buLb

'an.ld.rttul puP
p.e

e de

3..m.Llr. s i

tn .r

Fa. pdfr. dii sinentu ie .s p.rfE n si trrn in


num.r de 12 pe.chi. Se de.sebesr Je ier! sPna
p,

d'sq! r!4d+ i h

ire

lmdduld pr. urq !


mczen..fahL intunctiuL.qeb,;,sia!r,iqire.z..e
din.ele 12pcrcchi.le ner!:.rrili ar,rrL..nt.a si
meren.efd u sufr sedrulurr rc].
selative salivd.r d. d.q utiiie Je\
.r c di.a..elemt.f . ci-inh b lJi. de .i

ebF

q'l

i a.ee,.. i! ar.

dola rad6.ini (d.rsd a

te rn
veitft 4

d sPoz

Clasifi(fta.eryilor crdieni

Noram.in p us..a n..viL/lJ, v/J, rx, xaL Ln n.u.'


lum or s fibrr panN,iP.ri.. pEsanqLir e .!
.isin.a,n itr.lei laoabrivi (parasLmpaLi.) ai trur

Pe,e.h.r / dc n.rui .tn edL ,.ruri.lla.!ri


.u.igincd r.dd Li.eue,A bjP.lar. Cn nu.o.s.
.la.tiva Sunlre,v ser..ial .a...ondrc iillm.ti

P!,..h.i

r/ de

n.n

..anenL

- r.irii.Pti.i

n',i..rnpusidin axlnLi.eLLLe. ,nutiP. c dn,e


tn;,c . f!'n'.ad rerv0 .Pr. srnt neoiidizod.li
P.r!.rrea r// de nen

nrnin.ni m.i.i.. eaLsL Jb,e PaGsimpatice


tibElor iltiisprla,nnu.eulrn.ror
d;;.!.nduuui iif mezenccral ttilrL rbr.c
pzfdsintati.e. i l nr.euLacccvtr dlderuluil i.i di

ttrL

O, :d nea rcd a a

N./rr /

tll/

sunt srL.,,alr .onct.ard er.i


(l)sL sl.loa.unicc (rLl)
.piice
talr.lraclive O
rr.rrirrr lY, t/ .\/ X1/ nrn noroa
lai, V YIl /{ X \ in n.li m,.sn
r/ si

odliie: aPa..nb se ill! i I sPatu dLnte


:.dun.uLLl.f re,ebrai. Fjbrel. m.!ni nt!

mczEncela

pri.iala

se gaseie

in sanqioiul i.ig.minal sluat p. raseul

neluuj Acena..nljne pr.roneuronut. DeuroneuF


.ullibrcor setrdive se ari in nucteiirde,nbaridr
rlirh'ur.ercbra Fbr. c mo1.r - -,q,i- *r.,"
nu leu moL., J ,
dLi ounte O,i. ,er
'oemenuu
ap erl. se aoa pe partea
ante,toa a a rurti F6re e

:enzitive se lisribuie la pielea fcrei, .ele mor.ri


ne eda muFhi masiicatod Din c.e iEi ramli
pincipaLe ale s e .ele oftalmici si naxitara suni e..
Perc.ha v/ de neRi .mNem n.nj, abnxcns
suit neM m.ior.Atrarisnea reala
neeului aldLcens din punte Origtnea apa.eDb afla
in e Dtr[ bu b]ponril Fib.e e ine eah nusctr u]drepr

d .F_,4-

ir

: mlshij d.epri intem, slper or siinIe.or si l. ob .ul


:rte.., a sobuLu ocu ai pre.um e a rus.h u rid.i

rlpeoapei Frbre e pamsmprtice ai!! a rnuschiul


sfn.rer a .sulin a fibree ctcubrc a; mtrs.h[u

Pere.hei W

de

n.ruicenieor nerurita.idti
du s fbapdasmpJr,P F.

\dt

du nqiied
' sunahe rhrcata
punte FbFh
/ e^uu ra.b unoLnea
n qonq unu qq , ud de pe rr.k ru nlnL ! uie
se giseste proi.neu.onu Dcuroneurodul se att; jn
brea moto

Pere.h.a/f denetoicEnEoi rc/rirrohleai


Au .asinea ..at6 in id.leul ncr
{'lui. nturt lor rn mezencefa o4inea ap eira esie
:e tala postenoara a hochiuluj .erebEL sub ama
.va dngem ind. Fibrele ineneda musch u obtic super
erui.mnieoi

- n.rliirigemerr

Orisinea rcala a r brelor scnztrive

l-;ad:5

{,;tui

Fibr.c parasimpatice prcvi. din doinl.le nu.lcu


a.r m sinu.leulsaLivdior supedor zmbii!;sidL se
in punle O ginea aprref la r qase
ponin Fibree mcr..i ifdnea- mrr.t mLmrl
F btu e s.nz.r a e culeg cr.itat
sundive de la..@u
mbii. Fbree parasimparjce ine.veda standee acr
male. subnand bu ae sjsubinqr:re (riq 23)

- ne.uii lesliDu
netri seDo ali si suot fomali

Pe.chea v // de neM c.aoieni

dintr.o conponents vestibubra care are pe tGseu


qanoLionuL lui Sca.pa, sio componeod.obleara caE
are pe biKi ganslionul Coni. Rnua cohlead r
rndreapta spre nu.le'j cohlean dn Punte. idr ca.
!esubu ifd, spre nu(le vsIbu]an dLn bub
Perc.hea l, de n 'fl can eni n?rulaloso/a'
ringieni suni nedi micsti, caE au 5i nbre ParasifrDat'ce Ono'nea rcaa a fibrel.r moron * ga*1te in
;u.leuL a;b'duu din buLb Fbree senzofale (ousta
trl du Dnm-ul neuron n oai{lioni de pe tr4edu!
oe ului.iar,leuroneurod!1,innlcleul ellrardiobulb
Flbrele parasimpatice p.ovin din nucleuL elivato.
9d
inlenordin bulb. Ongjnea aPmeobse$*rt
'd
mdschilor
distribuie
ret@livar
Fitele
moto,iise
tu
Ia.inseLui. Fibrele eEo.iale cuLeg excitalri glstative
din i.eimea posrenmra a limbii. FibEle paFsimpatic
aiunq la qland e parotde (fis 29)
Pere.h?a X de neM aanebi - neDii egi eu
5d (ft .u ri f'bre
moroni e arld
reala
a
fibrelor
;d6imr"Ue Onqinea
au
Fbree
n nu.hulambquu
Pdmulneu
'eEonale
rcn rn qans on' d pa lraLecLul nfl uj. deut re@nul
anandu F,n nu.Leu $ b dn buLb Fhrele pesfr
Dd[.e D'ovLn din nu.leul doEl a neMlu' vaq. Ort
oane ap"""u * ana rn:,"1, retrmL'var FLtree
;ororu nsed. mu<uatu6 ldnnqelui t rmseui
Frbreie seuonab culeg sensibiibtea suslahvd de la
baa ddd.inii Limbii. Fibrele patuimpatice * distibuie
orqanelor din tomce riabdomen (ns 30)
Perecha X/ de nedi .Gnieni neluai accesori
sL spindli sunt neNi motori sdnt fomali dio doua

Fl4nr6rituxr.P,nr!2n
ua buLlEa, cu ongna 16 oucleul ambiqlu,
.omul anrenor al madu
spinal4
ongmea
pnn
Distibule
mmura iot.mi care P6
vei cefricale
ajung
la nugchii hnngeh!
.eflii
vasi
fibrcle
[ande in
stemocleidc
ajuns
la
muschji
prin
extem6,
iar
|.dacini
9i m

ii

truE
toastoidi rib@ (fia 31)
Pere.haxlde n*i ftni4 ne/riihipoglosi
sunr ndi motdi Au ods@ rela in nucLul motor
al nmlui slnrt in bulb. cnigiM apaFni6 s grsegle
ih gaFi pmliw. lnd@i mu*ulatud lL$ii (vqi
fis:3il

Frg.3rlw(r!@ArerEryhr4$

2 rery

(esq

....4
:

n{ . ra.t !

1vF
nft!
,

\d , "^

:.........
Ce ebe

e^

.b,- Lnj na,\ ," "


- ie :

.".d ,q. poqro.

......

Asia!

ar'\loro

De,e.ni. d"

. 11 VII 'X {
zvvrt tx,I
3. ,tu.\LX-,(I

....._

Ll

cerebetulo.upa fosa po*e.ioad a.Gniuu fihd


sepamt de em slerele cercb.al. prin conul.erebetu
lti, eraescenta a dure marer .errbme Fste 5 ,
Lnap.a bulbuu 5ia punii, cu ca.e detjmireaza cali
b'ea lcnlf.ululu l\ cr lnma unur nuture o eztn
land . pod,un. medknd !Jmi5!r sr doua ;. r!,
alemle voruminoase numtre mjs/ere eublroase
Cercbelu esre legat de b!tb, punte 5i mezen..tat
prin ppd n.ul' erebelos ntenor m!rn r \uper
f A.e.tipedun.u .onrrn lbF !rtrcnfe s e ere(1e
.ei nLiLo.j .ontin numai flbrc dfe.anre
luprdrata lerebeluru e51e brddda de sin L r De
,d.e .u d' cnre addnrm Unete sr numtr.,sp,
superbciale, delimtand amelee (foLiile) cerebetofie
a tee maiadrnc c e detimiieda tobutiL.er.betlhi.

srap_rcaTr.

1
id

! , \rtr

d.

b
c
d.

fG

e ad;Dc in numr de dola caredelnn


creb.lurri LobLi sun
.erebel) pode .r (neo.efebet) s ro.Lhn;durar
dLiele

leaza

l.ti

L: eiLerio' :e ana un nct de ibnanrr.en s.


cafe l..mea?a sc.ada .eEb.luhri sco b c{cbel
roasa nc.nj.ara subsraih atbd .e
p.alurctriin rots o( d;nd,in aisrmb u aspecrllune
.o.oane de afborc de undc si iu,rele de arb.r.t.
,reni ln iiteriotuLmaseide subnant, dba se dases.
zone de subslanc e^ae, ore iinerd ;mei
Extrpmea .erebelllli pr.ducc .stcn e (s.ader.a
Iodeivolurlarel astaT e (ulburar ate ldondsmuui)
siatonE (diiniudrca r.ius,r, m, s.,iir
Dupa .aicva unr

Den.efahl (6s :lr) cupnnd. raamusll rceu (in


terupe.e sinap0.a) plnru rcte *nsibitibt e .r er
.epla !e.. o aactvq vjzua e s aud

nozLduLltblsb.|ddjFdsn]!
rEb i p!!r" I

ir tqad-

'\

'\

\ei

vorbnii ir pnsfen stanqa dcl.nii a osmeda d.


!o din, emislera sbnsa fiid niaitleTv.lab ld drcPb.L

E'istc.ele.e.ebde pFila t.i fcre Ldle,ii

medialr si irer.a. (baaLa)


Pe laia lar.'rra (riq 31)sE rLlerv. d!!i
.d;n.i: fisuE Ldt.rdLa a lui 5v viLE si sniu

sailui
.entrl
l.bi: Ldbd

R.ando A.ene tdnuri de i,iidzd Ftu


fr.ntal. situar i aLntea Fnluu .cntd Lobr Pa'iet:
dedsrpra s.i?uji iterle .bult.mpqi sub fisum at
s ludl ir 0nla. P.neri.ra
sanrurie iaiputjn.d.nciinrpad obLi D si'i.

si aud:!3 -:::a:
muru .entrr supei.r d. rlesrar. re!r:r. I . d,ue.e pin.ipael..lun.riL ale o $n smrir':i:
ire.rre nEbbo Lsmul derfed a. s
i.m...oLarca dqenia pri .entLi iftre sare s
rdiel.ti lnel. a.le ..mD.rtamenrale rinu slnr

vrra

Emislerele cerebrale
Lmist

dl.

,..

ptrih prd.a.ea na v.!


ieaos.ental Sufr reglia rib.

ccrcbrdLe

Fii.n'nn! e.r...uui

turi

slp.n.r dEr! t.e.um

i comPl.ra r fre
5

ir p?i. : :::_ r: :i :':


el{? ul

9nt .] -:

:: ]:

or de i3utr d.,::
Ponerii de fJ.d ar:,.:

: :.:. ;! lni
i]: !-' -i 1t,.
Lrt..:i.:.:'r
l.b! t.mp.m mdp bl p,.fft irt, _r.:..
purL.s.niu ..laianl si sarru ...:
q.ir qnu h rr?ri::: :
ilact!

.d.e aldposierle b!i"


L aiefa de saniu .facln JE
dspuse sub l.ma Lji.reL li

Ca

si a.erebe subnanb..nusE r.rE

rupfufaia. l.rn,nc 5cGn: .e.Ebrale si


zimE Io,iiiil rL.r b': (.^.ot :r:!r

: b: in.on.afj

vent.Ll ..,.bn, ;:

g Gilili

I'spureul getir.
buli pdmesc libE de la a. scoa4a cee
bEl4 h i.lnui c. corpii sriaF d. subsbta neagrr
Fbrcle comisudle lomeazi a. corpul calot
b, Iomixul c nu.leul rosq d, conisura alba ante
Nucleji

Paleocortexul a. se afla
re didcetal t ners
ter; b.
in .ohpooslid calea ollactiv4 c ftntine
cnlrii limbajului d rom4r6 qn
d cerc :n jml
dienefalului.

Fs17srsdhici 6n

1rFru

cq$GtziE4bi

NModnl a caiu I din sase st.aruri cs rs


pEzinra sediurpro.ese or psihice supe ome acriv
ANS Cr ren! prin a.eas.
ta se iiteleq procesele
e stau la bak memoiei

Copri sEiaF (nucLei bazat cp.ezinta nu.lei im


ponan[ ai sisremului ext.apiramidal si sun! siliaii
deasupra si latehl de talamus

invalaii landnii.Ediicrc
Fu4iile nMorrexuluj se
. Fu.riire
.

Repzinia eblul supen.r de iniegrare a a.iiv t,ti


Substania aba

a misf@lor eEbhle est. fo.

mata din librc de p.olectie, comisurale si de aso.irtie


F b.ele de proi(tie unesc in ambele ensu.i scoarla

cu .entri subiacent nbre. camclmLe ums. .ee


doG em sfere, lomand co.p ul .a Lds, forn Lxul (tisonu I
cerebra ) r comisura alb; ante.ioali. Fbrele de asoci.lie leasa resiunidin acee4 em sfera cerebrala.
Dupa crm niti 3.Gda cerebEla cuprindc pale.

Pde@rtru! jncus
doua straruri .elulare

ir

ssreduL limbic. conrine

c..nexi

zato.ul oracrv, hipotalahusul, talamusul, epibla


mlsuLsimai purin cu rcocorrerul.
Cele ma impodanrc ..mp.nanie are sislemuhi
limbic rrr.o ea olla.iiv d, fo.mab dio ncrui ouaciv
PaleNodc:u (ris l7).cupa o zoda rest.adsa p.
faia mediala d cmisfe'e.r .ercb
numaid n dola stdtu.i.elulam s
sel.r psib ce alectivem.lonale sid a.telor de c.m
ponaheot instincriv.

srupeaza

in: senzitive

setrTrrirJe se realreara pnn sesmenreLe

Fdn.liile as..iariue
lumiLioc.niuto

plexa a

.ealizeaza

perepria ..m.
dilerrelo.

e gisemnificaria

. nrn.nah noroflt Emsfe.e e cerebmte .otrtrotem


mdtlrie somdic;, v.lunbr6 9i invo
lunb.a Princjpaele srru.luri Lmplic
suot codexu moior rinuclel beli (.orpii sriau)

iDrrarla a.llvilate

Retuxele

n(odFomle

9i

on.Iliomte

exu necondilionat en.innascut si esie carac


ter stic speciei (x. .eflex u L a imenb( refleruLde apaRef

Reflexul condironat este un raspuos .invdraa pe


neruoriil dau unui nihll Loitial indiferent

care cenbr

(fa.a impofranb bioogica)


apa ia unuL ssmna
abs.lut (.u mpon nta biol.qica). anLmaLul de axpe
rienb r;spunde pdntr-ud reflex neconditionat Li un
emnal ndilerenl anifralulnu d; n
e o reaclie de onenbe lP Pavlov a descopent pos
bilirrtea in.arani exciraotilorindilerenu cu $mdificatri
noi si lranslomarea or in stimu i condiliomli, pnn

. asociere la adm n slrarea unui sUmul absolut


(hrafa)sa se a3Ni.z. un $inu jndirerent Gono. sau

.prccesiune

srimutul indiferent s6 preceada

.d.mindnG animalu sa lie llam;od.anfelindr


nstinctu alihenb sa fie dominanlin I mpulasfieri
Pe tala hedialt 6 etrlsreelor @brde se poi
a. s.izm el.adnA
girii orbilarii c rartul

<t6oa

i reperare - peotu Iom ea unuirefex conditio


nd suni necee l0 pana La 30 de sedinie de ela

Pavllv a expicat me.anLsmuL elabor;.ii RC p.


ap iei uno..onexiuni iilre centni.odl.alj a,
anaiz,to.il.r vnualsau audiiv I ile c.ni.ale vege
ta[ve nimuldte de exc Lnrulabsrllt
Reflexee condjti.naie sp.e de.sebt. de .ele
lnnascuie seinchid d n !e .orticd El.sestingdaci
sumllli.ondiiilnaLiu esie inta.it djn iimp iD timp
p r.e abs.lut (itrhibIe c.dLcala).
Pavov a arabt ca ld baa iduro. rctivtrdiLor ne.
vors. sbu doua prc.ese, exc ratia siiihib 1a
Ef,.ilatla esie pmcesulne.v.s activ c e se nan
lesa pnn iniiie.ea Lnei act\ lrt! sau pLif c ea
baza

/nhibil,a este lot un P.oces a.!! .are se rani


pni dimnuarea sau sLsbr.d dneiaciifiat ante'
r.are Eristi inhibiti. erre.na nec!-ndiii.na! lsu
pra mnaE de pfu,eda i Pnn nd!.[r neELla].
dLn afa.a loc ulu .r-i.dl
arl v. si idblbile ixem; c.nditionata (de srjnlere.
de tu ziere si de diferedriere) care aP e .hia. in
inteno.uL f..atuhi con.al a.tv :L e$e spE.rfL.a

Neo.oaexul este a. alcJtuit din doua slr.tu.i


celulaFj h Fdiul proceslor psihic suPeriodrei
c. denumn si sisldul llmbiq d. ediul actelor de
Palocortexul ste enhl cdtical al ealizatoru
Iul a. auditM b. vizua! c olfactir d. cul'mt
@Complchi spaliile puncbt cu temenii cores

Funcliilr nocondutui se grupea,

in .,.----

festa

Ambele pr.ccse slnt ertem de mobile putind


.ofiica 6 sau

iradLa pe o suprafala

!teNN n1 vn3 re9et.t, r


Centr i ne.voii vegetaiiv si egttura
S

Cen|n

re^is

siiudti

LiLiieriia

ria. anaii in .elaiie cL .rg:nee

..nt.L.a3 f..nera !!:em!l i

or

sie:tanev-

.ar.. activitale.o

ne^r- !.q.i:r! d..sebim. stnc


tdrals fun.n.nal n sniEr ie .s smPaii. F LnuL
p asinPa[c ceE ma nJre.rg:
valc veqe:atia dL:lrl. !i ar:aglrna n alre lrqane.
simpa!c!L 5i D:ras a:a!.Lle\erc b efecle de ace a9
tip. d a.ssle.1..t. srit.:i.r:r. cantitativ s .a),tj
tiv Erista, de asederea r_a:"e:suPfa car.rd numal
.ddrul snlemlu

E.;:-

asiatje
(murcn

Neuron mul0lord

ft'liDt

tn

inresihe in sNc

are.enr) deptori h SilC

miie impuhui de h
(neum ereren0 sNc la un orgrn eledd
neNose inconju'
A*i@ de
EE de resui 'lbrc
coniundir Poate fi

carc 3rmuleaa

.ontaclja

musdatu'inete.qamjesrduLui

crup de coryi

ieliom[ lo.albati

Arup de lrb.e

mnoae cat leas,

"n!ldinLressteme
L! baza actlit:ii r ii. -- .trrs veqetativ sb
Elexu care se dEri:r2: :i :::: a:.!l rener ve
ene
getaiiv !a ea rerr:: : r.- - _:1rs
'egebhv
:: : r.r ,.ilex
Jo di.
Neu.oi!l vis.erc:ir!.: :: r.:nq rEa ii gangli.ni
spinal sauin qanqL:rai Etar.iat i aksaline'vlo.
..dnienL oerdria .r ij!1se tr :a.!Pr.. dLn orudne
sad vase (bar..ecept.a

p.6.Kepiff

cl,edorecep

l.rj) iaraxonllpatunde ir ierrai. intrindin eq ura


cu .entul vegetaj! (sinpal. saL racs mPar c)
CaLea eferenL a .ei exlili \ egeblv se deosebene
fundamenb de.ea a rpneruu s.ma!. ddd ra exis
tentei uno. qanslLoni v.gebtr larero!e ebra iu
.duL sisremuLui sLmpa . eu jlriavccci :i rta
muiaLi, in cazu sisremuu pacsimpalc La dvdlul
garo onil.r e loc $apsd
axriul neuronLiLi
'nte
p.eqanqlLoda.
prevazut
vcgctativ
cu ieac; de mL.!ind,
p.sgang
.na.
al . ui dron nu
sine(onulvagelatv
postgan
de
mielinb.
Axodul
neu.onuu
are leaca
posiganqlionaft.
alunse
la
glionar fomedd libd
ftre
orsaoul

ef{rd

vesetativ (muechi neled sau s and4

SistemdL nervos veCetativ fomeaza,

la

niveu

plerurile din peretti tubu ut diqestjv


ln .au I paksimparicutLi, fibra p rcqanqlionara este
ruf,qd. in LmP e fibrd pongrnq,
r'nd roane apr@pe deorodn! csDed \
tj ambFtt sdeme n F hba pEsanq una.a si
cea ponqanq ion a s" eibereazo acet"5 mcdr..
La sslcmu s mparL. ra laoirul oentenc al nbre
postqhs omre. {oro unde:(e6ia E ..
.,
orqanul etectoi se e ibereaa n.radrenaLina -r
iar ii
caul paras mpati.ului, aceritc.lina.
Pnn .oororut asup.a hidardutui. m$.r,lan di
netede

(eElor

ii

SNV c@rdooe

( slandelo.,
a ldsetor

de5pre ere

engvin.. Ede !orb4 asddr


tor .aF nu sunr n mod ob\n,r s,h

Arulrefle! vAgerair are dcetea5i ! omoonen te cu


,el somati., d/rercnrd cond, n m./ur ,; .'rc ah

ic]a6!xhdfuqbEl
1 rod Fer ,: i.;!i
:ente tr M<se p p{un regeial !e m \!e

<

mparico

ceniii shremului simDatic se ana rn coarnet. t,r


4le ae maduvei to.a:ale 5i lonba.e suDerioara
a tii sistemuiui parasimoatic sunt sibaii ,;r in
'rc i pdEs mpdr.' d n ltun.h ut .ercb.at cal s, rn
adula sa.6la 52-54 rnde se des.ne nL.te!
el#mu]nl refroe vesilrv
limpatku 4 de.aretu propn repruenbre de
dturile simpdh.e pafavedebrue larerolefrebEtel
Cajle

;nsmpar.ul(dnan
en' lll.

vl l\

rdr

tooseste (dtea uno, ne^r.ra


asrmoar(ul sd.rat F .aa a

tintune s'mpdb.e pda,efrebo e 0alerorenebr.


!) slnr doua ranlun de q.n<ton,,nudh deo Dade s
:. alla a .olohe ve ebra e CanolLonri Ldrer;lede
:l' sunt lssat 5 .u ne^/ snarr;nn cmm.omr!.
in cdul 5{smuu empat4 sinaosd rnre Lbrele
_E ponsanql
onac are ( nq irtioni taterov-{.
ri

:bEr

apafrinand lanturior otraveneb.a

<eit s:nqllni

e DeMFc

>unr foane apr@pe de madula.


'brelc preqanol'on a ene j(uda
sstsanqliona.6 esle lunda.
ln .aur njemuu;'aBmpak jmoe rnre
'bE preqangrbn a t, cea podqanstondra;e t,!p,n

ignonn lu\lvis.eEliGprcape ne ! scer) su in1Ja.


rurari lafldh .hrar jn oeret.e or&nulurr .!m s,nl

Aceasa cup.inde d.t Deurcni phnul arc ..m l


neuronar siluat in subsrania cenusie medulan ;!
cerebEl6 i donu su face sinaDsr cu .el de at
dollea neuron inlrun ganslon vegerativ prifr,lne!
ron se nume;te preglngliondq iar .el d? .t doitea
Ofq neo f bre/.r preoanqtond.e 5, to.dlza.ea din.
or \eqelar! arub /a d ferenLerea !et' d;u,
componenr. ae sNV: s mpaLca gipa.asimparj.;

glo

Co]I!e! inr

C a.ierjsti

SiW simpalic rj cet

p@impait

simpat

pestmpatic

SNV

SNV

oi9ne I'brcrof zmek rmcid


pEgdnsLme i romb.d de zNs@hr
m.duvej spineij dduvei spin.dr
Lftdi,lm sd. IjnFJite p.6. c@Udi h,sri
r pEd.bite nGion (c
'n
buEti)

Di*'buE

In hr@l
rtebp.San sqhism

eu in

irq tutuvisd0
p:r, b

cp r;vi,

C.mpomnb qnpdi.a
-rwaa trg bmu pen.
ru upb 5 dp arc
ddrcn.lnd dn lite e po{ sa nsiron e.ide ddrenotna
dji medullsupratsndta C.mD.nenld
DaajmD*i

produce cPl md ade\ea


.urui. pnn e bpidrea din r,bre e oosk;d,"mF.;..
rirco,ner. A.tunip .eror doua.o,i-;*r mn,echilibrate penh nenrinerea homtush,b

s,."#lilr

numar foarte m. da fibre postqan


qLionare simpatjce care eLibe,eaz a.eiLlcolna (Ach)
ENhb si 6b.e postqan gl onare .are nu eLibe.eaa

Exisb

sirn

ni.

Ach ni.i ndradrenaLina acest


co inersLce. nonadrenercice, eLiber;nd

ate subsianle
precud monoxidulde aol (f9 3s)
Aa oritarea vis.ere or suot P.evazdte .u insrvatie
dubla. simpatica n p asimpdi.b sjtuate in care cele
dou, sisreme D.t acliona taconisi (de e{emPlu,
rcqlarea dDm;rruLu puP'dl ..mPkmPnr ide
e,emplu reg a \{rete e ldkl eu ctupe rni
(de erpmplu d n !eu aParaLUU repnd!.aLorvurn
E{isb ii caicva o.gane care nu sunl plev6zure.u
neNate pmasimpatic6: medulosuptareiale, slandele

sudorcae musch erc.tor di I rel.r Je p sau


mdo'iiaka lded !nq!ne n a.en.Jz reslarej
activit ii se race pdn cre crea eu scaderca Etei de
iimulare simpatic6 a $ru.turli resPectiw
Sistemll simpdoadDal nieryine, de asemenea,

E ertele

\tinuldil sNV asupu dttrLelor org

Electul stimularii simpatice

Efctul stimuldii parasimpatice

hs (mu$hi dilabror pupilar)


kis {mu9.hi co.situ pupild)
Relax e (pend vene@

.l

Hre[a

delemioa

La

disl?ot.) conrraclje (penlru vedee de aproap)

srbe

Kela -

deiennina

srele

J
Di atalre rn

atectedd mq,o'iirea

va*ld

c3leE reritori vescu are

(ane.i

ole dn bsumtrr. visce.e sipadial

rcldea; sfnd.cle (&

Educe debitul unnai 9i

sl4h

dtemina cmlracda slmdetului

eLe mai

.onbada mu$hiul &tsusor veical

.laxed sliderul veTi.al

nre

- -\.:rt *Tfr,*
,\

.t

--reqs-I

'a
Fk'4lgnd'Er6!4@'
Notiuni elementare de iOien6 9i p3toloqie

mme s

nive sp'nal eu .erebrar


Pote avs mulhple etjologii, baderiede eu MBle
LnfLn;da

de

inllamato.ie acub a crcieruloi deleminab


pruenb uoor vinsun a nivelul sistemului .eRos
c6tal, iu prinL{ rcacti-e de hiPerensibilirat initia
L de un ttus eu de o proteina st6ina orsdhmu ui
5e cuadenzeat Drin disfun.tii cerebBle exrinse !i

Bh

de

Ctup de afe.lun cereSELe detem'mE de enqe


rca la orclul tgutului cerebral. in soatule eoduml.
suMural eu subaFhnoidin RddL, de obicei, pin
rupfta unui vas at.omatoi la o pelsd ce sufers
de h'pdeN'une ad.n4l. l t I ma' rd se pale daioE
tuF mu meri5m conqtr'tal iu une' malfomauj
cooseijtale EG mai pd $ * coosdnrie si ca um@

Af(aiuoi cu turialiilte ndicata. .epEzi.ta urgete


medichitu.gicalE cbiar d-a hemmOia ede opriL

:: $ngele d.emt

P3.ienrii por dmane

c!

sechee

Rep.uinh a.a sla.e clioica a unui pacie r in .are


Tesia nu pcre li tezit si iu dspunde ra n ci o care
E3i3 de stnuli Apricarea repebb a unor simu
trveca cer mutr rcflexe pnmiive de rpaurs. Dac:
sbrea de c.m6 erle pbtunda pd psi si reflexele cu

*l

u rtr nchiur cerebmr .; si .ere mi.h,i.e


Are multipLe caue care mpi.a disfundij a nivetut

nisfemlorcercbEleLdiencafaluru

Ca ea

af.renb

., ,FfF o

sips[iDinLe.au

ze cele mai fHveote sunr idumtismeLe cerebrate,


hem..ag le c.rebmle eu alectiuni ccbiale dituze su
Sunt de doua hpuri: izolate ncKurenre si se ma
nif.da dmr in aiumit situalii(ei brlr Iebrile lrauma.
tisme craoise), !u epilepsi3, b6 .
cakcteriab pdn ahcuri.u debut btu{,.u pierdefta
.ms enle. cu adivibre mororie oeconrolaL sj cdacldisrica pmcLm si cu fenomene enzonab. Esre deier
minab de siimu area ex.esiva a ce del n.NMie

n .odponenta a.crlui ref ex face lesatura inre: a. ef(ror si cenirii nenosir


.-rD.o,d,,aP.

":,.o.

'q\
e cerebrate cuprind trei menb.bq astel a
n o'dd,.dt-d,dF
^lcnjnge
nMidd ipo

tronrala, pa;eb 6 si vhceraLa

nchiul cerebhl esre fomat din: a. bulbul rah dianr b. ce.ebel

rdli,'.1 ..ia Lhd.


StltiliF d a.a

raior,

tupiaDp.1. d"@

,o,,oo".

..

puntea

b .enrii

b oa.ietab. arah

p..,,.:",

lliV uL d pedun,uli .trt.

ot.ld1.d\c ibla,d.botdrr\4

eqare p.in conl unctia ^de.arece s uni adevaEre sau fatsq i n .dut i n
e
deratica sunr adevaidte, detmiroF daca inrre ee cxis6 sau .u o ELarje de cauzahate.
Hipobanusul repFzinb .enlru suprior de inregrare, reslaE si .oordonre a p.incipaletor run
.rgaiismuLui, de.are.e esie componanla de baza a mezencetatuui
enun tun

oida

Paleo.o.rexlleste sediulacielor de compoddment insrin.tjv deoa,ece este atcaru din doM

L,
c.nsi
Li

aLe

sliiur d.

Cunostiniele se dobandesc in cu.5ulerisrenter prin invarare, dcoarece nu sunr eredjrare


Folosind cunoiti ele desp.e nervii conieni
sa le d3temriati sub foma unui rbe porivit mo

incei

3. lds'tfit

i ,. dsntE

Gr md' mu h d'nke 5hdunte

e pot

Iiob$nate |lt

rmaqinile de mai

eieine). Este lomat dinrrun snat sp.e

2. Analizatoril
Anallarorii sunt shtefre mo.folunctionale prin in

i.me'iiul clrora, la nivel codical, se . izeaza aoaliz


.anl 2riva si .a ar v5 a $imlril.r din mediul exted si
intem, care actionea, asupB re.eptorilor
L{.itatile propaqate p. caile seEiiile detemina,
in a.iile cod calq fomarca de se.atji.

aaliator esle

Fiecare

.itut

din

tei

segmente

pe feric, intemediar 5i cental

S.!rcntulpritaic (.ecepto.u ) este o fomaljune


speciaLnah .are pMre percepe o anumiL fom; de
ercrgie din medi0l erte.n eu intern. sub Ioml de

epidem
numii de.mulpapiar $iun *.ar sp.e hipoderm, nufrit

demice

care sunl

niste dica['n bon.odi.e. Pe suprclaia

degetelor

ln

iJatul papilar

papilele sunt mai evidente ri fomea?a nille prmmi


nenle numir creste papilare, a caro. intiparne da
amprentele, cu impotunta in medicina Lesa, si in

dnd,

cu

...

sinap* putinq imprbunb sunl

coodu* rapid si proLrtate inLo ade corl,cah spfr|


fici fi{atoi analiator, lar p calea indire{b (stutemul
rercular ascendenr acrivdor), impulsuri e su.t .onduse
lenr si pmL.cbt cortcal, in mod diluz si nesp{iffc
sgndtul .ntal este reprezentat de ana din
{oa4a ceEbml. a c e ajunge c.lea de conduce.e 5i
la oive u c6.eia imDukun e sunt baosloma le I n senA

r. ,iJt.r l !!i. rai

Pielea este un imens canp .ecepror, datorita


numeroaselor s variatelor teminarii ale analratorulu,
cutanat carc infomeda ccntai nervosi superiori
asupra prop.ieta[lor si fenoneneld .u care organis
in pisle e Fsesc .e..ptorii bctili, temici, du.e
ro5 de prcnuoe s Penh vLbdtji
PieLea constitlie jnveisu pr.tector si sensibil al
orsdnismllui si se c.nrnua,la nivelu oriliciilor datu
ole ae orsdnismului, cu mu.dsee. Este aLcatdih. de
la supkfata spre pofuuime din liei sltu.i: epiler
mll, aflat in conract d r{t .u med
si hipodemul su resutul subcutand (fiq 42)
Epldmul este un .piteliu plurstalfi.at keratinar Profund, prezinta statullemindiv, ift superfi

io epidem nu pattund vae, acesra liind hrsnit


pritr osndza dio lichiduL inter.elular Epidemul
contine, insa lemiiatil neNoase Libe.e.

Dsnd

p.tura conjunc vadensa.inca.ese


i lmlalice, ieminatii neNoase
si anexe.ubndc (f.elc de par si canalele alandelo.
e51e o

sasesc vase de s6nqe

Stratul.e cula. esle canst tuit din fibre de co asen


si tibre eLastjce fomand faricule grose. Elenente e

Slnstll inlmedi{ (de cooduce.e) este romal


din caile neruoa- pnn c e impulsuL nervo5 este
lrasmis la tuarta .eEb.ah. Caile ascendentc sunr
Pe calea

se afla papilele

F44:Pl.Ejq6.lb4drP

Epoddul

esie a catun din resut conjunctiv

Lax.

.u un oumd vanabilde.eLuLe adipd* ln hip.dem


s ana bulb i firului de par, glomerulii glandeor su
donp e 9icorpusculii vaier Pacini

FeceFtoriicuianali
ln pie. exisb reminatii libe.e giincapsuate
Tmhdtiile llbs! sunt alnofiztji dendnfte ale
neu.lnilor seritivi din sanslrnii spLoali, distribuite
prnl celulele ep demului.
Eristi libre neN@se c e se tem na sub loma

unuicoruetinjuru Lnor ce u e epitlia !jcare con


stituie dis.onb hctile Aerkel, car

TmjEFle incapslhte in hiponem e gaes.


co,"usculii pent.u snsibilibtea bctila, corpusulii
VarerPaci.i, cei mai mari corDus.uli
ln denn se Sases. corpusculii/,1eissner, Knuse ri
Ruffini penttu sensibilitatea lrcfiLa.

C..p!scu i RLnriDi sln


pentLicald. iar c.rpus.uiiKEUse pentl rcce
Pie ed ene sedili.ecepto.il.r pe.tl,iiimu le t
tlr de sersl,ilr.ri. E rcOezi a resnentee p.r
,e.i.ea.e putitrlreitjpur de ! r:lu
Rt.ep I orii ra.r ili fac pa c dn caieqo,n nre..i.
receptorlloi fitd niduLal de def..nmr ine.rn.e
sunl ..ai?aiijf derm I
menleLc lad pal Pin inierm.diu a
pdr generd s.u ta.iile d. p.e! roe sau vib atori
Cej cu l!.a rak ii F,Lea n,})e oa a i dermuLui re
.epioneizi atj,gerea l...pus.ul Me ssne. dis.trri.
{en(c) ce slL,.i jna pturlnd. pr.silncd (c!r

Tlt

in prolunz

mt re dfla.o.pus.u

iPacii..

epiderm de.m hip.de.m ...pusctr eissnerc.r


pus.u Ruffin ..rpuscu Vaie. PacLni,
^ c.rpus.ul
K,3us.. cl4,us.u C.lgi /,bzoni, disclri ]!lerke,

oAn4i

a.

rfteptoc

Epidermul

ln struclura sa a. o pdrud super


t un numl. red6 de capilare

ssvine;

a.lg i1lazo.i suil

bn

lffl se rdrr|]a iermin:r ile nen.as.lib.re car


deie.id inscr.a si presruned Clrpds.lli
l.ca

Re..!lor! lsna

i sutrt

rti

in hipod..mul

FuLpei

renfrdiL ie,yoase iiberu

nr s
gurent'lui s.ad. rc..pior pentL E.e . s .ej
.a'cr ir mp su etLd.L.a,dtenrperlLtrrcutaia
.e i depdscsc nrmcr. pe.e penttr cdli TehPe
5 re.eolr r Penau
f,r aFm,ettu

Rr..?]lrriplnkl d,glre srnt, in pnn.iFl. te,


ntia{inervMse Lbere rnsr t.! rerepl!'i .trlirJl
rot i.r inite idfunri .irc plt f i.re p etJla ..
dNrere nLmubti

ci,le nri. s

d.

beL caieqorL

.hiJn.j-

d.

fa.trL rre..ii
s r de..

se ddipteaza puttr

i ll

paBisieft {mrlu
rL pode du.c d (.st.r.d in ini.nsbte a s$zdlei
Campul receptor ti acuitatea *Moriala
Camptr re.etl.r a uio oe! nr inf .:i rr seis
brLiid.s .urand; esre a a teqlm
mulare detemna m.dific n Eta d. dcsc c e a
ieL(ntrlLii resperriv 5lpfdfab canipulur relepli,
ene'n raPon nve,s propod onal.i deis tatea recep
Mai

A.uiiatea tactid s. c actcnzcdza pnn prasrl .e


disrn.ti a dour puncre drferne ! esLedi$
pin nlmrlarei r d.u pun.ie
ap.opLaic suba.tll pe.cepe dnoeEa lie.6.uia din
Dercepere

teee.Va. caic.srcialaiaraintc2mn avntu


LitrrL,isi50mm ri anumi! z.n. d. p. i.rz.clc pos

b.

anallzator esle

.alea afeEntbj

calea

ficiald gemioativ6r

se id.pteaz. foarle,apid sl re.epucEaza vib,aiiic

pi

coL
pe.ifi. al undi

raspunsul

Seomentul
rcprezedtat de

c. teminatii neruoas iiberq d. glonrulii

Recepto.ii pentu durera

a sunr iimulati de fa..


mecanici temri si cNmicii b. se adaptea4
usor in prezenla stimulilor c inlra io -peri@da
refracrard absoLub'in cazul persisrenti stimululuii

d tete

raspunsu.ile sunt

AEnmdl

coEda

re.eptorii cutanati

ti

des. elj rclul

Oudizind .uot[nlele idsutte la studi sis


nervos,stlbitlj calea umaL de *gnentul
i.temedia. ti ltrllz4i sgmentul .entraL penlru
sensibilitatea ta.tila dosie.aobbpa[ca).
temuLui

Luctofl ptacfice
Eviddtier

ssibllt

Fi ta.r e
SensibiLitdea ractil6 nu este reparliata

,areria/ll

unifom

nece5a.i esteziomelru Weber even.

Discrininarea spciala se pele detemina cu


ajutorul estetomerrului weber ' m compas spdial
cu care pot fi percepuli izolat doi stimuli aplicali
sisuhan. cele dofi varfuri ale .ompasului su.r per
cepure 3epdrat dact
ana la o anumit6 disbnt
unul de .elabft si se masoara in milimti. Dlstanla
ca maj mic6 la care varfu l s6t simtjte sparat
dd a.uibtea ta.tila, difenu In anumile regjuni ale

ambb naini in vasul cu apJ la 30 C, cum vor li

iimasr

corpului.

aborstorulesk dotat a un ter


in acelasi mod ca

'n.are
moesteiomh!, se va folosi

Eddenljm sii)'ltilFi

dtlt!\*

Penh evident.rea Fdsibllitati durcrcse pot fi


utilizate .iupir@ intepdea lovi cu o ngb tc.la
nivelul teglmnlului. Nu sre ine recodandab sa
s taca pe subiecli Lmani su pe animale de labo6
tor, din mdlivd lsn de inteles.

Esb

de

pEfei

sa

organDeze o

di*ctie

baza

pe dpenenlele antenere c.nd sufenola a fdr


.ons{inla uno. facron ndivi. Esi .u6cuta po
ceduE provftrrii reflerlui de smtal (scalpinare) la
broasca spina[zata atunci cand, suspendatd pe un
supo4 i pune p toEe 3u pe abdomen o hanie
imbibara in a.id sulfui. 5x, este iodepartaL cu

ti

LEvi&nti@

io

snb

ru

iti9i

termJce

tempeEtu.a coIpului. Tr
moreceptorii suni ftspanditi peste tot in dem,liind
mai numeroi pe buu si in muc@e blcala
Corpu$ulii Rufiini sunt sensibili la tenpe.aiuri de
peste 2t q bmpetu.ile peste 50 c dau s@lia
de duerc, fi1od percepute @ acuri CoPusculi
Krause sunt mai sensibili la tempe.arui sub 20'C,
sub IO C liind perceputi ca sMtiiduer@se

Este

raporl

Receplarea seroatiilor de cald si .fte s pGte


tac inhduddd nana so.ceslv, timp d 3C40 de
sunde in vase cu apa la dilenle Gmp6tui.
Capacitarea de difeEntieE a intnsiiali stjmulilor

poat li apreclata hrmai pdn conparalie


daca $ tolosesc lrel vase
apa cu tenpratunb
de 20 q 30'C, respectiv 40 C
se intndu.. o
man. in cel cu apa b 20 C $ ealalt6 in cel cu apa
la 40 C cca 5 minute ri apoi se intddft simultan

tedici

'Ara zalorr kf!stezic

Deft

ionftLa a activLbri mot rii oecesil;


iiiomdea Demanenia a snemuui nenos.ent.al
asrpEDoz,bcLspaiaca.oa!Lu, adile.ite.reeses
rared

Evtdd4j@ mpRreld
necest tuira, tur nestu, .oll

de

^4ate,Lat

AmFenta.a s lace pnn presara lioar6 a unu,


deser intn tuier,
apoi, pe o coald de hrftie,
oblnandu.* ihpimaea fomei papllelor demice.
se .onstat , pnn .omparalii, .a sut f@rrc dilente

i,

I
I
)

nenle si a g@dului de .onlra.lre a murchjor Aceste


infomatii sunt Iumtale de Keptoni apaiatului vestj
umih
buhi r(epro.ii viuuali si cubnati, da. ri
rccertori specifici ca.e se afla in apaatul lftomotor

de

(popnftepbrltr R&eprorji anatr..ului kjnesrerc sunr


situdj in mus.h kndla ne. anic utaL! pnosL tj@en.
re P.ceproii k nedezi.j dn peno!
cotptd.Ltii vaLerPacini. identici cu cei djn piee
sunt sensibili la migcdn $ no<lificaa de presiune
abrpls.ulii nelrotendinosi Ootci suot siruaU ta
Fnd'une. mur.hr rendm in colPu5.ut patud l
rbre nenc* cde sunt sumude de rntrnderea pu
monibrnedi continuu iens unea DrcdLs i n tei.
dome s ajuLi la p.even .ea c.oract ei ;un*e erce
Ei

.pend sensibihaka propnftepriv6 de reqare a


mjrca.ii (simtul tonusului muscuLr), pnn Jas.i.utete
spin(ercbeloa* venL?l si doE
Dspunerea in paEtet a fibretor jnrnfuele tace .a
nundeEa fibreor errafuee $ delemine 5 nljn
in madula sp'nadr e\Eb d.ua Upun de moroneu
murt!' 5.het
v@zz fib.le exfatuie moroneuronii 4 5i cei cale

ro'lj .are lneNedd

neRee

iumt] mlrlneu.od,.

r'brele

$d a alungiii exagemre a huschiu uj.


re,nmrm n?rdoase libere * EmiDca in lGra
srosimea capsulei aniob.e sj tra

'nlrarush
Relasred mu{u.E
a{e prevenib pnn jnbnderea
? dcrla.ea fusudor.are la Bnil' I
conrradis rfler.. Aced m<arirn p.odlce o iilinde
re i o tensiuoe mu$ula.a de re ax

Fblrile naronls.lirre sunr dieminale DddF


itEle muscuttue sriare, ctre sunr sb-mu ate dJ redsi

c.p5ule, ato.uare

sive

unea dezvoltat. in timpulconracrje musc!are. Fusu.


nle neurcmusculaE sunt fomare din
tibrc mu5

Cotpus.utt

Rutlt *

^la
! Kcpionp.D

sLdd .dped'.'ata
plz [a si m r.dnte

tto

cultue mod flcat oumite fibft inbatuete, conrinute


looundvd r d5pusep ale cu ree eF
'nso.dpsu)a
Laluele p.di'n P penrence 5unr.
liune. cenlrdla ne.onLE.Lrd contine nude (r'q 4t)
Fusurile au
etuula moroie. t;eruat,a
'nsaie de dendriter ale neurcnlor $d.
senzinva ese asisuhb
zirivi dtn qanstionut5p,na (riq 441.
lneNaria morone enc d( ouab de dotu neurcn ror
T din .o.nul ante.ior al naduvei. Acrti axonj aibq ta
patua penfenca a hbreror.u e. nucar r !u lml
nd. e De .dre le ..nridi
pofiiunii cenrraLe, .ea ce duce ta srmuta.ea fibrelor
senzit ee bulospirale si a celor .in 0de
impulsul neruos se i,ndsmite neu.onuluia. l .e
duce la conlractia fftelor exrafue e deieminsnd
lmpursune arerenrP de
du5e pnn doua

rpenrto ensibiliratea I nelrez.d GmtutDdtjeL


m {anirn spaturpdn fa{.uee 5p,nobulbare

Fr4

4 @ldbhE(trrr!*nrr'l@er

q@r F_r

bhn!hc,. rGd

l--CrMNlt
Fb 4f, FbE bhhete

srr4r5

{ tu

I mrorcuq
aFrs iiiLn!&d:6 ffreoratuie

":

Nd

cHEE

-.

-,----.----,---..,--;

i.orpus.ul \ateFPa.rnr, cor"u\.ut Corqr ausui


: neuromus.ulare. mororeuron a molonJrcn

P Ea.a.ri i t.lllbaza rL
pcntr a l,,na nenLi olfd.tir
(i0 20). e $ibar laru.utul; r .tm.idllLLi si se
re nir ii bubu oar.ri! li.ind sinaPra ru relroni
n!Ip. l.elueLc rual.r;. 3 a.en ivel. car. rc
p,.zinb i lre. reu.n 3 cLirrs.rile (rj1J 45)
Aro ff fi,'er-tdltul Jl..liv.a,cinfinalse
ntrda: i l.buLJ! h.da kria
ome.ta:- p.
i la.t !: {i: Ll'ath pr.np. si rt.leu anrigda ian)

Ar.n i.elL,e o blFla..

c@pletai spaiiile puncbte .u lemen


lnervalia senzitiva

a fusu

.ores

Lor neu.omusculare

ale neuronilo.
spnal unele dink
acestea sunt numite .-.,-.-.-...-- eu p.imare, ar
altele .-.- -.--- ,.,, sad s{undare
este asigurara de

dn ..

_Ana1,z.tof!l

.... .........."....

!
siml rl mnsdtr .Iadi fa

ct

imtllgrnLlLi.
Re.epi.r

de a padi.ipa ld

analzdto

Jr^riJl
ru l]l1.

esle siaS

!dL..omp div.L rnEle anjnr e Ri,L!


)il.rrsc in a dcpLJra Prezenta i
la

.saiun dtrd.te .i talamlsr


. nibnsnb telJlrc s6
tim,*t.
PeM fri.:
in
rtr.i
s3 fi-" soub i astfcL
!r::
a
s
i
3jrqr.
le
in. s. p!.ri r.re6: nEid de ,
Porre Jil nq. P3na la
un rrm- de apro
mr.su,
da.rti
.\n:
It000 de
.4e
dr
dE
Tnos.r
r fulr t0
ii
Cal.a

rlf.{llrr rL:i.

a.

(lu .tactivsufr.hPmrE.iP

t.n . c o.Lpi Pad$ poner!'nLpeilrara . ir.a rr


na r I Ll epFzenLt l. el "a bpo# o n!
! d" p,m nerm a.LE:
bp. e rL. deniL.ita s.rtu i
mina.u ! lerruL. hui.nllo id.ti! Prevazuts.! cl

Luctore ptachcA
Re@o4d@ sd sbsrqldor dula mjc i
pEguile ssibihtAE oUer e
Peotu ca o slbsbnia * srimueze receptoii ol
fac[vi.lrebuie $ fie volati; si ! a'ba o adumit6
concentaLeii aarul resPilai., Subslanta odoranis

p..vBra stimu

,:"

ea

s *uatia

o factiv6 daca arun

supn i . n^alu muc"d.e' oL


fa(uve I nd ne.eere. [Po nspra' e md ptutunda,
lie nsptarji scude sirepebte (adLLn{ e)
Prasrl sensibiLitalii.lfactive ene.eprezentat de
con.enrratia minima dLnd.c substanta.docnil ca'
re povoaca senzalia de mtos Penh eier este de
l/lO0O0O0 O/L ad iar penh mosc praqul este
d. zece orimaiscazut l/10 moom 9,/L ael
r4'.ri?l na.asa. srdlete cu beE@ acet ni.
t.luetr IruRe d nenD. fldi de bandafi. sL f.ene bulbi
de capa, usluoi Iu pin] de levdbcd, difeite fru.te s a
r'lod de Uc.u Subiecrul se leaga la (hi cu o
esarla sipus sa recunoasca dileritek mn.sun
Des nu ersb o .lasificare a mnosu.iior, fiind
foafra vanate, eiista incerc6ri de a le s.upa in alo
matce. eterice, ba samice et..
Detem inarm sensib Llitaiii ollaclive s lac, I n la'
bo&tomle spe.iallzale cu oLfacrometul. Pedtru
iestarea a.uitalii oLfactjve se p.ate folosi M olfac
tometu simplu. dnt{ paradecauciuc Pdna.arei
apaere p pompeaza b.usc in narie subitrtuluiae
rul care contine substanta odoranb in concentElia
do.it6 Acuiratea olfaciiv; esre invsrs propo.tionald
c i..n.entdia sub*anieL od.Ente

tl

mnh, nF
.aE mate fi ftr
co(drar de xto dmq/m.;er
proporli
I'jnd folosir
hfme in mestec o lr t
'n pnh' a * depist uq
retan (inoim),
Dra;ta
O *istbililate

fen

cap b n (denva I oroa


cpur crxar ]a o

n'.

marc o avem

al sutfltu i),

Afa zatorui IJ!stat

v
Simturgusr0lui a. rohrlne a inroma asupd cati
itiiaimenteor inlrodue in qu6, da. jnieNne sijn
id an$nrea ref exi neconditionata d s{.el ei qtande
Reccprorii aoalzalorutui susrabv sunr chemore
:epto.i. reprezdnbtine muou.r ousbtiv siruari la ni

,elu pap'le.r oFidu!e.a[!'furm!icir.umrlare,


rqr.fl,,. r roloi. Llm mrroJe l',auaa oao,G[
1r'lo.ne nu au mugun glsrdrivi
Muguni glsta[vi du fma ovo data (fi4 ,j6). li shc
r hr sa*y ell'le fmn!e, d< pre'nb tapou
L! plLu bDt d .plutettr qusbLle
?i.a un
'nlcruqlneRok dte nen
..r$. rm'naji
fiort,.

Dn punci de leJerc ori.Lc Dcntu rn.,l,d o Fr


ru or,rarre,re perepr; ai ro;r mp.4ire Ln pdh
.akgoni qt
num e seDcji
\cesrea 5unl'tEle
ad sJ,rr n,/.c si r o".
cei mai mllli drnre moquniquslativitui ti stinularide dojsau mai mullistimulisu*a1v ai.hiar sj de
unii stunuli ousr,tivi car. nu irrrd
pimari, jns.6 de obicip.edomina una sau-doua difr

L, conbdur dihre subsrantete sapide 5i celulele


re.epldre dle mugurelu qusbl/v \e prcdu.e o Llepe
nt/dluluL de

re..'

dsfel: subslanisle chimice s. q. de motaclle


proteice receptmrq care palrund io membrani mi
aoviilor si desch d.anale i.n.q a.este4 odall des
chre periir pahndeftd rnrror de sodiu .a.e vor
1or,

l4uqun'qusbri!

sunr

dsrrbtr'L

suDr4f.trd lLmbr

ido deln rd z.ne,d"..i"t. -, r


Ift.pii: un! adumit r p de sust fundamnht(ris 4?).
anrel'

olrllann

'lff
q'tu!""*.na,"@
a'Exdti
nary
d
enumsari.
lonii
id at do nernj *
:tu io nucteul sotib. din butb. Ard i deurood.m lor
r in rud@q dupa Grc +
sFe rdldmtri
'nL][apb

:ituab in paded inferjcd a qnului Nst.entai


se/uaria p,rndra dearst tde;iinrtea subsbotc
r chiml.e spec fi.e care srimuteaza receptorji pen
a susr estejnca ln.omolct cunos(d. Au Lsr iden
fL.dr cerputrn B po(b,/ su probobt r(cpr.n ch

'Fb47h4'@Feaqdd

'ltctote
Rffigt E

pmgd

cuiHjttdl

ptaclcA
dilqitd.r tutstar. dnd

ds

qi

rruslllive

Un slrmu pcte prov(a stuaha oushdva n!.


ma da.a esre slubl rn apasau eti-va ce,,neL
'n
ubil' nu sbnuleaa muaun'.usbtr'

P..h demoraG rdr""'i,

.r..
lhe "*-*d
ainL u-"'a"

palru s6run runnamenlare


;>kil,r se D.i
robsi unete ar'mnre, qcum
bu.dhrie oteu ii sufrl de srepfrut
ReonoaiteEa hor produ* dupa <usr e Doale
rliu legandu o s a b dhii subiecbluj si
oferindu.j diferire alifrenre cu gust camctendjc

S.ler.ri.4
Plzoul *nsibilitaiii qustalive 6te rePr@nlal de
.oncenlralia cea mai slabr la care stimulul pn auce
o FMatie 5i varid, fdde mult de la o sdtstanF la
alb e$e mai iidiGt la .ele dulci ti nai *aui la
consi&E ca pr.gul
csle dare Penh! ziar
ce Dntsu ch'n'd e'e de
este de I q/l- in
OOOS o/L h o L.mFdtu a sord'lor de 24 C
du gusL
Brut!.iie pa.alde eu prea rsi
Dgudatodi de viiun pot deos.bi pesre 3oo de

hp

.!

tunica opaca, reprczinb

ai globului dular podenor .ste pedo.ab abr

Coroida * intrnde p.scno d. .E ffla ca.e


rtprczinrl limib dinte.o.oida ri .o.Pul ciLid. ln par(e3
e pcle r;, csoLda este pva,ub cu un .nfi.iu

Corpul.ilar se afli lmediar inaiotea o.eisatrab


i. sd.tu.a s, pr(eele .iiare 9i mul

bulb olIa.tiv. buron oLfactjv, cil olfactq papile cali


cif.n.e pap le lunsilome, paPile foliate, papile fi
llfome mugu.e gusbtv, hma ciuruita, cl+sbuv

R{eptdii analiatdJd olJactv F gsradv sunl

in pnndp* a trr@oftcPtori b. intffiptoi


c. .hemoEegtf< d BffitProd
.,ci d{#va e ffij.t:lls h tuvelul suidu'
Iui ftrc cabal ir : bbd drdis al ceelelulul
h t Lmus c hipobhnus d lobul idpoGl al
cl l.le

Ed|ffi

remn! a un;ld!

ak

analiahiu olfaluv smt


c P*udodjpobn

b. bipoh4

mu*hiul ciliar este fomat drn fibre nusculdre

ci(lle sunt in.frate de paresimpa'


6b.ele
kdLa.e sunl neruaie de simFt.
tic. iar
Procesele cilia'e sunt alcatuite d n aqlome.rr .api e
nelede. FibEle

/risul este o dlahagma io fab antenoard a c.istal'


inuluiiin mill( pranta u odliciu oum pupi6
lrisul are rolul uoei diafiaqme .are p8mLte rcgla
r.a.anlibtiL de !0nrina ce sosene la relina

Tbi6 hten$

este repr@enbia de .eiini Ea este


fotosensibila
care iealized r{ePlia 5i
membdna
influx de os
lumiiosiin
stimulilo'
tanslonea
serab siPre
posenor
de
ore
Rerina se iotjnde
zLnta dous .esLunL imponaote:
. pata salbena (macula utea), sitdala in dr.pirl
axului vtual. L? nivelul ei $ gasesc mai multe couuri

Afa Tarnr.j !':ril


Vcdea lumized
nad'

Fne 90i din infomahile


de rftd re o imp.i

'l! 'ncuquctor
!!'5d4ab14 nu numa dire
tonld lz'ol@'cd
'
.enllerea lumloorbtii, lomei si cdbni ob'ddq dar
rijn orish.ea ii sPatiu, me.ther@ Khilbtului si a
Cllbul (!Ld {fio. 4aI de f.ma aPmx mativ sfer
siruatin orbiL. Peret.le slobuluimuhr este
Lmat din hi tu.i.i con.cnbi.e - extmd. medie i
inrema sidin meiii refinsenre
Tmio ensnb este fibr@$ si fomatd din doua
porduni inertale postdior s afla {letrc4 ia. anteir
ca. este

Comea este lransprenb, neavand


dar

de

fibEle neaului optic, .are Paraseste gllbul dular. cit


si de aftera care ioft id slobul(ular
Tdn@ mdie va$ulard, prernL trei *sne re
care, dinsp.e posierior sPre antenar, sunt cor.id4 cor

si prezinrd,

.a

d\uo

5/6 dii luni

a.eid st.ucluB

va$ de

san

numer.as. tLbre newcse

ll'-\

'--\l

att

*a;
tt. "

Fuocta ph. patb a dnat,atotu ur uzual ene.er


reperea tuminozbrir fome
, .utori obie.tstr d n

drbpkr.

htar

.sre

floal dn mm+

{o ^pr
o pur@ de rerE+e d aDormL!

{O de drmh i
dsrarin (cu u
de rehact ae
zj
de d'opini) simptrnddd apmru d,nptnc at (hutu

pu*

_-"-ri,

pcrerrcnrder@oenCft16

tu

F+19'sdeEh

E'-u! @'F I .tur 44rp& r@d!"*r 4.d;"

"_,;

dftbt

basronase in cenfol macutei turea se an6 o


fovea cenLilis _ .unai .u conod
.pat. crbn, sirudb med,ate inferior de Br, n

coocavitare

benr. reprzora t6ut de rerre a nerui ;dL ;" rut,r


gobd (ular r de hrj?m a meretor alobutui
h PaL @dd nu e{sta etemenre f.id;nsir ts
ln shctura reLni e deenu IO ftr@ rn
*,nurne5. tret feturi de .elule run(lonae dnakcatu
,n
t al, smpuft .elu e fotoReprGre, cu pretuno.jin

rma & .on sj de basbtui Le u e biootare !;r, b


tpolare li atura de a.esrea, r mai@sesc cetute

mu

a!rric
t-

susrnere 5iQtute de
Celulele cu bastonat sunt cetuJe n@ese maJi
trcate in numar de crca
de m, ,ade Basromsete

qor

pue bd,

de aprctumdy m de doh,,;. ."*


oph! tdrT frm ,n fab rehe! R-.ta
F;hh are
un de b o dsbntd md mare de 6 n e vr rtrr,a i
r / mm in sp.rete @EUtu, .puq
dand F reh . ,mqm rcata md m'ca ,, r6ru@ra C
a puiar de rcr'a.l. a apaEt,rru doofi. ;uk
apdm reFi anrtr@e J 1mft,. Totu;:
cn,brrnul

adapbre penrru vederca

nduhd. ta hid

e*

mpdlanl durae @ tu de .u/oud kk


ftnti, @ti*nn ortre5,j de 4 Lmd;
A.onodrred(fis 501repre nra vanara outenr

mu I

M.drile

Fftinl!

@ffipdenb unoara

mtrrchiulu (llidr Gqanut acrv aJ a.omod esrc


mukhrutcitiar cand (hutpnven a dsnu mai
naE de b a mutrtxut ciLar es
mentur suspsso, 6re ,n kn,m". e-*ru
o,n"i"
kneuie (stat.ida romp mrnd crsG/,;,
.a

dm eM de cubft a&stua
& .unveqenb qade ta vatera mrmd i;20 d"
d'oPE csod pnvim obE.te 4flare td o dr[d^ fr_

..

sunl repFEnbre

apce

cmr.tnul

Crb/srrdlare loma uer tenrie b,convde rEns

pr.nte. (dtuald

nle r de o cdpqtd et6tr.a _ msratoda Cnshrnj


sk molrnur ]d t(ut eu ptrb b ,nem de [bF .ae
a.atuesc [qamentut susptuor cnsbln,j nu.6bne

%e *nqvine nutrb e

Umm..a

apor

laonnr

esie

pnn

u tdd n.Jor
rea

Corpul

!d.oj

dfBuE

.d.e

de

prk<tor .

are o fomd sferoia a. .onsrsr.nia

rrM.pak.L oc"!a
roae, s'luat6 jnapoja cnsblnutui

c"_*"

de

rerrdcre a crisblnuu niq@dtudsL bGF


pnv'm un ubi<I. Acomodau a Jdroreaa
eld+,
c'bui.dsblnulu! dpaEru u sul@

Ceulele cu conun, de aqmena, celute n@o,e


m&
numdrde 6? n Lc
'n gaibsd;jn
ro.r '.ate
rn pdra
fova renhti5 exj5l,1.ma,

(onurre sunr adapbre penh


vederea druma

J,

Fb$

^dr&*

a b

d,d4 h a!@r"E

mi.a de 5 meti. mug.hilL cil d se nrnta.b si .eLartu

{ibFe lisam.ntu teisitn.a din cnsbfnh scide ia.


JdoniJ Eld L rrdl. . isLr n * brmbda Ca omaq
purered Je .oiverganb c.ene L !
Cu . t . anii plteEi de .tnFilenb s. le dd

/.-

_Jry

,....nsblirul Jrlire

ma lrtus si m
arj. ntrmib prezbi.ple (p.Prbi!e)

Punrt lelnD!:pr.ptl d. Nh a.aFved.m cla.


utr d,i<rr .! elod a.rmnii! dl
Dr?.r rr.rin PundLL..l mi rPr.Piai de.thl la.arP

v{em.d tu eird de ic.morlde


r.n.r!1ibn...!rddprdnm eira a 25 !rr! ia'
tuni! ren.rtrm La 6 n d. rh. Ac.moi ed ede 0
a.r Eler n.d d. ..rr ..ni.ili sL de cni.!

.vaddq.m.ni srFir .a.e P,in intemedilL n!. Pd'r


vesEbb! p riinrp?rr. :rciat n.auLui {ul.m.ior din
nezen.elal ..iirid: .lrhdr m'n..hiuui cilirr La

Asrirrmdnsmul esle !n \i.jr d. rci.acle d.l.d


erstenlel m3i mtrlb. rde de curbui .La nrPEteic
conrei A$nd m meoJiar .r Pur
ai.mila .!mrd vd nddnr i l.rmra uni i'.aqir
rctni.n. d{la,e pritr! tlr.iee 3flde Ln n,e, di.nl
spdt dl .ocspofz.in. AsbqmilsmlL se .o e.leau ct

padcipa s cstiicolj
de a..:r:\f.
'ftala ! nndato !! atrE
.aiidn ana- !n;: pnire
tive.;. dcsplE! eid:r padi.ipa s n $hiiinsului
!in!F.h e:tu< r sl:.b!r: { ar
lieflexr ptrP 3r iir
lir est. !n .enex m'rli mri

relelr

simplu.

cr.erb ii iEen.E;r

LL

r(uhrii lsl:ir lnit de rnj.z4.d rr{


lnc p:1ci,.
(ld i nsJL,i :nr: ii lid..tu(Qb i. sa
mus.hiJ:

ln h njn!L,:.u

...hiL,
5pJiele

.sd@nGm

en.rir : .:- rhJ ts:tu L: 1? nim io


+,. rr. t!rrbr{i..rPr$teLd

cerbilL

Pllsrk

forxhimic

din

rerft

Retnr este *nsibila a Ediaiiice(t!'n.liei.a.!


lmqjJnea de $da crpine rte 190 s 770nn
Rd(eplir vnuaa c.nstd in rtisf.m er en.rqe el{
t.maqnelc d luLnii ii I ntur naa.s A..sr pr{es *

mosul. f.bensibile lpis


basl.iar

mai muli [pun:

mcnr vizua nuirlt

eDl vt!a), .arc suit d.


c. ]t n un s nsr fel de ! !:

c.nunL..rnl

lreitehr

'odoPsn;
iodopsine
ei,enea p jmenii
I,lnind rolrfteptr. Pr!.esu rol.r{epri.
esre idcnt. a c. e d.u d rjpu d de .e trle f.t.mcc pi!d,.
PismenlLt vlzua ibs!$ ene.rlir.id ati.i uminrase 5
de

dds..nprne in ceLe d.ua c.mp!


pismcntlor lizuali. der vat de vit
nei (c.mun
mina A) s 'utLr..
lpsinr ({lirerr. ii rln.te d. piqFcnrr
vmal) Deraft.e pisnrentul h.e padc din sh.tur
rre b'dEi coiu.L!' i ban na*i,r de{ldt]dNre:
e delemni modifi.ari ac .oidr.rante.r irn..
se

.-. .. --:a :arb d mri


Prtin ce 17 mm de cen:J ::: 3: i: LP:nld
.bie.rde de..hi penw . : r::-:: .r :riri{Qi
.d,

tr /rip.mEkr,

urid.

de

pan

tia p.ten tiaLului .dePt

rdeptcdl.r vtlal e e lmfre mar


Bdsr.na*ie suit mull mai *nsibil. dfrdi coidr.
Perl u 3 stimua o ceLua .u bastonds 61e nLlcen:
S.DsLb Lrdted

uneL sinquE.uante de lLn iJ


Adapla reptrxild viaali Snsibilibtcd celLle oi.rore..pi. e esta.u abt mii ma
iDi mut pi@enL cdntibtea Je 0d*i1 d r ..nlr
si b:n.iae vanra in fun.te de erpunere .r a lN
mLna su iiluned!.Pn erplneG. mrltimP laluntri:

eneqia

hiDemerqb

b*@*Fd

. dhtr /nr.t 0ipomeb.pl .-:.:.


lnle dr.iDa de 17 mr Pssdi -

r':::

iE

2Jtemica Pgmenlul vrua aiji din c.nr. . s din


Sasronas.eiedes.h}siircrinensLopsine inphs
.ea dEr m e pafre a reliienu ui lsi din .onui sidin
!stona*)ene ftnsfomdii ! tanrna A Asrfi 5.ade
concen'a[d p sm.ni ff ftul, iir sensib i{atea..hjr'
uil: umna s.dde A.es p,m!s e*e nun I id.pbrc .
umd vederea ilLuma (r.t.p.a)* rdtedn.! ar .
tu c.nldlor TripLi d. adapbre ra Lnin, ene de 5 n
nui.. lnven da.a h ndivid sb muli tmp in intuneri.,
retinenuL s ops ie e d n ..nun si din b.n na* sunt c.n
lear re Ln piqment vizlalj. D a*mened, vibmina A .ne

IraNlomab in rciinen c.escand astiel .adhbtea de pLs


mdt vtuai Acen PI(es esre numil dd4tdr ld rn
ruiei. *nsib biea liuibasron.s la iilme.cesre de
,<i de oi mai mare dsar h
derea rduma Gc.i.p c;) e{e a5 sumta de bn iase

rn avnamrnoz A se..mp(rre adapurea la iilu


rcri. ReduceFa ved.ni d ume aste nrm ta he,nem o
pe ara celei...tumc oicbl.pje
Vedea albne!ru 9i v.deB aornndcd Si mularea
ban nae .. polu.e senalia de umina alba, iar lipsa
slimuLani. enat a de iegtu Col?urile .dre reflecb roa
re fdiariie lumin.ase ap abd, ia..ee .ft absorn

roare hdiariilc

*rali

ap

velu

ce u e

or

pdft

nin rehn6, br a ll ea neuron

..lulelc mu tiplrare Aio ii neurcn 1.. mu iip. ari


oven ti dirr .ampu intem a rebiei(camoulndaL) s
incru.ireazi. fomdd .hj,sna.prica dupa . e alunq
Ln ra.iur opi. .pus Ax.nr p.ovenrridn..'putexreii
dl .etine icampur emPoB ) N se in
lmcLulopi. de dceeai pade. ueNL opi..online lbE
de la un sjnqu, llob o.ua( in tmp ce (aciul opti.
conine fib.ede a antr .chr.
Lai de
p

Iid.rur.pri.ijunge ametaraantrrls..lPulq.nr
.u al extem) unde malodbtea librelor lra.[ ur o0[. td.
sinaps c! ce de a Llllea o.u..n. al.;ruiaron se pr.
pasa spre s.G4..e.ebrala s seleminainlobr !..ip
c jn lu rul { zuni cahanne ude * and dnre vtualc
pnnan si se.unda.e su rs( irive

negre Srimu area .dnuitor prodL.e

dq iu nrclie de tipul de pnre.t !i


zual pe.are il..n!n Astel eiista conud.ae.!.tirr
pqment seisib ld.ulo ea nsie G
.o5ii) ..nun cu pilrdenl ensibil ra curmFa wrda ( ..
nun veri) si.onu i.tr pisfrent seBsibil a cu. .a d
b61ra (.con!d albmtre'). St dlared e$ld a c.l{tr r.L
tpuri de conl. pDvoaca senzaGa de alb srimlLdrea
unei sjnque catql.ri ne .orul pr.vdaca seozarid .u
drlereni

Culoile osl albastu si vede sufr .LLoi limare


furdamentde. Prin amene.u ror if dile le prG
podL e pot .bll e tDie cel. alte .urori ale sp{tntu
rn.Lusv.ur. ea arbi. Fje.d.e cut.d din sDe.lru ijcoE
sPuide o culmre co'npLemenb.d c

su

llnnl dnte deldele vederii (.rndtice ene .un.s


.ut sub dedumi.ed de dnioris4 P
au din nasleie .elule cu con .orespr nzarsre uneia din
ft ccle te .u on f"ndamenbla rzd
vetrt

irJsesc .eiuLeLe

.u .on sens b e la verde s c.le sen


apare aprcpa rr er. us virsie la ba.baij (gen. I eces va
X link al AD.oximativ 3% drn p.pularia na{dina

RepEzinta seqmenllL intcmediar a aMltaronlr


vnud (fig 5l) R{epiiiicaii .pi.c sunr .etuee for.

se6ibLlc.u

.!r[ s ll3ionde Neunnull$ afli

Sgmmlul ordcal al

amliaroutj viaal

Fi*dtuL pund de pe Eri.a iicoEpunde un p!i.r


spljc de proiecn. cofrca, Aria vtudla pnma.a se
int nde ma a es pe ldb m.diar6 a robitor o..ipibti d. .
pane side alb a s.Lurii .dlca. ne ln lurula.esreid se
ana ariile vizuale *cuDdare iu dsNaive Li rivelu
anei vizL i e pdma.q cea maj i nlne rdp.ezenla.c o arc
mdcuLa: a.eask ocupa .eiunca plsed. a a tobL ui
occipibl ln snile vhlale 5e reaDeda scnzara sip .eD.
la vhala resptrnv translomrarea slmulil.. elecri.!
p.m li de a iive ul du c.r l.lorc..pl.aE in emnc

veddo bin@laE a stdco?ica


Spalul clprifs cu privn.a se nlmene canrp !t$l
Canpul vizua!
Fiecatrri

{hii

corcspunde

t,/

un.amPrizulnon(u/rr

(fis 52) .a.e se supmpune in mare pane .u dmpu


vtualal.elu lat mhi Padea.dmLiJ: ce.I d.Ld om
puri .cprczinta d',p!l urTualbintrlhi Oice obie.t
aflat Lncampulvizualb nmlLar

f.m

pe rerjna fierui o.hr. Aresle magini fulneaza pe


scodd j nh r aq ne unjci Prtresu de auziune codi
.,lt eda p.sjbil rufrar J.., im:linire retnlene se
fo.neaza in !u r.le c.,esPondenle
Acest prmes dE fuziuie a im:g,nilor jncepe a nive
lu co.pilo. qenLculat laien i VedeFa bin(u ai .on
Iera abiljtatea vededr in p..,uujme (ste.e.{oPL.al.
E trp ea e \ zld e prm e d.fem no orbnea
D stuqeFd n, or \ zuae r.unddP Pr.du.e ordid

'

Luctdti ptachce
'Dsiadobdd tr a
n4aiprial

de disclie,

n..s

dhi

plmttd eu

de vit- (de la abatorl tus,


taMta pentu djse.lje Lup4

gisimq
de lduluL conjundiv si de nug.hii extin*i 5i *
obsNb smeea si {leotica. Cu ! lama eu o bit
tudul se inciza sderob@, pe linla {uatona 6 pana b
corcida, contiouEnduie, cu fdf(a p6na la rljza@
une kiotun .rolaE Sclercrica F st [on@, ]o
evebi si * prinde cu ee p planseta Se obsefrl
.oroida S indepaftd com*a de{hizandu6e 6l'
fel camera anrentu din cde se {u.g dmea
,^.Jod

apcd

de

tu.ru

Se

or4a

globul

mhr,

de

oberya irisu! c4e deLimiba, pupr a. DuP6


indepartea fisului, p.ln hspadta cislaintLui
laele de en'
pot obseNa maola de4 pata @6a
qe de anvelu relne! S. x@ie cnsblnul)L linandu
deasupa unui tert
aoftta marirea lii@lol s?
d6pnnle apoi aisr.loida Dupa desp.indeEa .risreli
dulul
vede.oipul vilroe cu o consisbt, caEdens
pdte obseNa reona
tjca prin indeparlar@ caruia
Se

'Ddnotst@ renenbl !{pihr

,lod d? LcrL Sdbie.tul esle ast jd faia unei


su& lminGe ii i * mped trhii o o eeda ne
Ea: cca 3 minute La despdndea ee.fei subi{t'il rr
buie $ p'ivasc; c! dhil laJg de*hii +r. suM de
lhina S ob* a ca pupjlele suot dLit d,lite (midn
aza), micao6nduse in .tcw seonde (mioza),
lmina jnrens
RoluL sbiemului nesos vegebtiv in codlrlul relle
xuLui pupild e pGle pue jo evidsia pe (hi de
b.csca. folosindu* sunsiate neurcraDsmtdbarc
devnind puncrifome la o

vftald: bolnavu rede Lde.el.


+'nrifi.at d cuvLntel...Lt le
(mediabn chimici) colineigft acericolinj elulie
l/lm0m eventEl atlpioa IC siadrderci.e - ad.e
nalidl (epinelrin.) solu! l/10 oco su prLcal?ina z{
de ctPie
'DqM5t@ cfr.hiui
Refled esle polisinapnc nsLcprv. CljpituL,
.6spuns noior de aparue e p@te pdl!.e pnn ahn
ldea comei a vait Reflrul nu e produce in @d
Dor l@iuni bulboplnrift ale nucleului suibv al tise
menului iu ale duii olta mice a aceiuia
Detdnilrc .anptird lizql

ffi

,tiit

de

asdal inc3t

irc.& Se ll"s@ Pe taba r@ vtntunLol


in ce s lnsetaie drDtele denate

lrd

6e la.ivelul pupiiei subiectulq .cesrt va sia la 15 cm


de tabla ri va pnvi cu m sinsu (ni l@l aminti!
deplM o
claLaft (hi fi]nd ac.p6il O ala
oeln aba in hds fi{arei In[ de pe bbia de la mf
gios s'c cenru cdd subieciut ce jd tot tmpul er
pdmstu ui pnvene numi in cenLrr muia ca a Ps
h@j punctulrespdiv. L
cput cuLlfta alba
(m. pucrele de p late lioiile, obunrndu e
Iinal
o foma Sometsic6 reprsffid dmp'rl viaal mm
old pentu lmim albd PsLa campui vedoji
rice F vor rolosi dete de diloiie cuoq p'imekle
acestod vor ,l diledte de cele penh lumitu alba L
a.elasi lel s pMeieat poh .elalaft mln Padea in

pds,

*m

mm

Tuni medie a globutui ml sle lomata ditr


a mDUlciiar b. c(re c irir d corcidt
ln aEuctm retnei * qa$* clule a runclioale
t de sugjnde c *ioalE d de Mialie
Ilw.Fd notdk a dobuluj Gula este @liata de

lwiictrieiij

dddoldi

b.

dbdu\i

ctd

di

A.dodd@ se ralizeaa datonta: a aparalului


suspensoral.dstali.uluii b,lastjcil.lii qislaiinulujl
c. mutchilor oblici infdioi ti slpe oi d. mug.hiului
e An.|i r.spunsul coEr
Mugchiul cilia *te fodat din ffbre a sinatei
b. oetedE .. mixte, d bl ln acomodarci d. special,

(hi

Distanla cda mdi ap.opiab de


Ia cqe se
ved ciar, fara acomodd, esld denumiL: a fovs
centialBi
puncr proxrrj.. macula lul d. punct

Ar; zdr , Li ,ir:Llii r. !.:Ji!,r r'


tu

ambee fete ae timpanului

ie in ite.iotulsau un lant ad
dt .,l
.anu sL scariF au f{arc cte un mus.h! muschiul
c ocanului care dimiireda vibrdtj Le souorE pltcr
nice $ nuschiu scanrei.aE le amplilid pe cee sa
be, regand liiensilited Lndei s.nore
UKh@ intar, ese f.mara dinrun sislem ne
in.dpe.i numre labnint.sos s6pateir stinca rempo
.alulli ln rnier.r rabkintu ! osos se afl. Labttrtul
memb.anos inte abirintlro$s s .el memb.anos se
Llrech.a medie conl

.u at de osc

Analizatorul acunic ai analizaloru


poz ua co.pului in rcpaus si mis
uEchea intema. Fi6aie are cate

vesiibula.

pen

in
h nery.ee.on
duce impuhul neml acuslic (cohleao respe.tv
ieml venibuar Pe taiectul ne uluicohear F afla

qanslionul spiraLCor'li id. pe lraieduL neauLu yestibu


krse afl6 qanqLionu vesiibukr S.arDa. CeidoineNis

unsc si fomeda perechea vlr de neei cEnieni.


Ufthea umana poate perepe undeLe sonore. repebie
intrc anumih ordine Gunete)
nr.ed;nduse

e!

n ceea.e pnvene anallzto lvc$ibuai

a.e

tloctia de a funiza idlomahi asup


rilor corpului in spatiu pe baa ca6.a declased;
tflxele postlc e gigesluale La aceash lunclie mai
panicipa si infomali La culese de La recepi.'ii muscu
hn kine.tezici,.ut ari (taci p.esium) si opticr

Bra

.i..,n,l

Labtinrl os.s ene

te

cana e

se'ni.i( a.e.ed*s.dflainpla

nudpe4rendic a.e unul pe ceblah fiNde canal emi


ct.ulai s des.hLde la o extemitate a sa print o
drLatalie ma lalga. numna ampuh La ceak ti extre
hiiate candlul aote. sa uneie cu ce p.ne'ior in
tun canalcomm ina nta de a se desch de in venibu
a.L.u os.s esre sruar anleior de vesribu sipE
z nb o fom; ..nica, cu un ar osos cedtral, numir co
lumela jnjurul.tuia mel.ulosos.edLred 2Lt tuE
pe c.umea $ p nde lama spikla osG$. . c
este int.egih de membrand bazila.a a labkintu ui mem
branos si membcna v.stibu da Re
memb.ane cdmpadimcnieaz lumenulosos in
'tuno.
vdstibuLam, situd; dsupra memb'adei vesrjblld.e
rampd timpanica, sub membm.a batad, si caoatuL
coh ed (me .ur me r b ranos) i ilre memb.ana bdila.a,
membrand vesibuai riperereld exiem at mcL.u ur

oso'

Rdmpere vesiibu a a si rinPa

fd. ia. cdndluLc.h ed, endorimfi.

dma sptala

a$

spc va uldetcuu

un spatiu iber
heli.olrema
Labninlurme,rbaros esie formar dirnrm sisred

de camffc situde

vesibuluLmemb.anos este,.rrut dn d.ua cavii:i


uh.ua sruab n Prne:.uPerod
cana e semjc rcu are

PerJeclron ea apa.atului acustic a deleninat del


volbrca unor anere jmporGnte urechea enema cea
medie c e nu au nicj o .e atie cu apa.atul veslbular
Ure.]s nad .updnde pavilionul Fi .onduciu

a..nmr

canaee semic rcularc osose sime.uios.s.


Cele

.u

conun contin pigmnli Fosibili la


cul@rea a rcsie b. alba3trai c verdq d loate
.aspunsunle sunt corc.le.
Celulele

Li.h6 medh esle o cav tate pneumdi.; spara


in stinca rempomldlui Pe.etele laietulalurcchi medi
esle reprerentat de lmpdn PeEieb mada p.dinta
letaslta otata si lereaskn ,oruda r.a nivet!
peEieui dred.r e deschida r.npa l& Ebtachrq
p.io .ae .as tmpanului c.munica cu azofaddseLe
A.easb comunicare arc rclllde a esaha p.esiunea pe

menrb.an@*

(r

53).

a rcule po.,erre

.analul
c.hLed c e.onlne oqanu Co.ti,.u re.eptoriiacusli
c. OrganllCoid este aleal pe
aia bar ara
lD .entu o'ganuh'i C.rl se 'nemb
Ease9te m spatiu trj

rj

.eu

e dL

susri,ere ltrn.lu eJre t.ire et de

f;tr.len

lrr sprtlau:
de sunne,. r !!ases..cLucL.
du.ltrve LaP.! br- i.eulen.a r'.a*srler
mindi dcrdni.E dLe ie!.n d

n .e.e

ner.nLlr iin ldig

p"! .p.a a ..ltLelor auilit!. se lases. r tr


iuditivi .a.. patlnJ ir me nbEna
. e .ellLele ile n,sr Era Dcasuprd.il l a ii!isedflr
Codi Ld

jii l:bintu me',bdi.s lr lt.uld si


e.! i se q:s.n..d., nr..!a FsP..if uti. a,rn
scl a fomidle d .ede d. sls
:neinbraii bdala. p.n. .dc suit d sptre .c uli rtr
Sunt

situ

.u cili. Ld pr L I h^,
ses. d,andiie : e nlun,nLi i n !r,!]l.nd vcn bu
S.arpa Cilii slni iru.bil rn nEmbrana r!1i1.. ii
.ae sa.ra gEn!|. d.. b.nri le
nlmiic oliliie cFnee;rnF re ..: -ieLnd,npdel.
.aEe..sem.robrc m.mbEn.dsi suil Ln'd. d l
..lLr. dc sudinc,. si .eule se.uirie b p.Lu ipica
,eLr eeseruu iep,e?jih. . cpatuft Lrti..!Po
; oelatin.a5i i . p.LLbaza se !r.
dni.c al. neroi or dtr sa,gt.r renrbl S.dr
Segmentele inte.mediar s cenLral
Calea adsuct Primul ner.r s. afld in $,!]l.iLi
:ptral CJd Dend,irele pri,nulli n.uff djtnlL :r :r il
DdaLc

I .eluldlr aLd { !e .! . d
a\fi tirera ndlu .rhe .d. s. xl,,".irr^.p.
.eido nu..LroledLlleitr.: d.rsa ) d pui..liCa
r. qa;.n. r I .i ncur! Aroi! a..nuia sd ii.,L
.is.:ua liFr.if. r.r,rda u t.e.r as.4deil sl i
bful

!o.! d
LVLed

nfen.r rndE se qasene. lrea n.urcn A


.ai..u{i.e se sas.ne in corP!

neurli d

ceuideaLlv ea relFn
prcie.iiia ii !tu] rmpoE s!p$or (ts. 55)

lurrL3n.r

as..die..

:nm

s.:[i

e Dnmdste aterene de

sE

secuida d s]u dr

Ld

aria

Piturt

Cal@ vestjbulaa r)rmu ncunn se dfla ii gan


f.iul lestibuLd, S. pa DeiJriee Prntui n.uftr
drlr]]] La .eLu e e si7.r a e .u .li din md.uld si (esr.

inpL,laE ia. arinL lormedd h,num venbda.a a


pe.E.lr i Vll. de ip r .Eri.ni (n.n L lei'JL a
..hrea.) R$uc Eni[ da 3e idd,PrPl, sPrc ..1
pdru iu.e len bu.rid r bub (suren.r nrdd,l.iP
E slmediaL) La a.en nrvelse ati.e de i Lean.u
4 al.a rp*ib! rra s de ai.l pLea.d mai du te Lsc

.tus..uu \eslb!.srina

sp.c midula (.ni

. Jasci.! ! vesrjbula.erebel.s spre c.Ebel (.o


b.L.az e.hilibru sbti. n dinamtrI

':
a

s lV din mez.nc.Idl s Vldin pd;E (conrr.ha& mif


.ai e sLobild dulan .! pun.l de ple.are labi. ntic);
. fas.icuLul venibu o.lalamic spre inlamus d. aic
)rin ijbrele rilamo .orticale. se p.oje.leaz6 pe

Mffiimd Reptki
!rc.hea

rnnse

n! d.

sc*tu

auditive
umana percepe sunele cu fiecvcnb

.u

inte 20 si 20m0Hz siamplitudiniinte 0

sL

dccibeli (l db = I dync
)
Undee s.n.re suni p.aduse de ra.efer s cnn
densan ale a.tuu siau ca p..p.ietati lun da, nefta e
' rnahima4 deteminab de te.vedta L idelor
.,nrcnsitaiea det.minda de ampiiudine.
'1m6r!l detemind de vibnliie monce supe

Celdlele seuo.iale de a niveLu ..ganllui Cod


:aEfor ma e.eqia meca njca a $netelff i n mp uls ie r
,E sunetuiesie kansms pana a..qanllcodi. in.e
)and de a nive u pavillonu ui urcchLi, cdre.apreaza I
:in]eda sunete e spn .oDductu iLdLLv errem La ca
ratuLa..suE, unda soo..3 pu.ein vrb6lje n,emb.ana
hpanuLui .ffi, la rsndul sau, antrenza lantu celor
reL os.i6e Pet ntjiLe timpaiului nu duc a suditd3
: Nmai a. s.adere a a.utiliiaud iive a urechii rcs
Fiive Uida sonora esle lransmie maincpafre, su.
v feresiJei ovale. pedljr ei si .ndo imfe V Dtiile
=s
? prcsiune ae eid.limfei lac s vibreze memb.ana
E ra pe c e se sasene o'qdnulCld
Vibdtiile membEnei bdirre a.treieaza .etulele

d{a aju uj in hp dinte semna eLe acustice .d.e inta


in cele doua ufthi si pnn diferenta de inte.silate a
sunetulu care ajuise la ceLe doui ue.h
Frdolooia dalit roilui v66buktr
AnaltratonLl vestibuar are nlul de a i foma cre'
ierul despre p.zitia capului ld spatiu si despre a.ce
e.anF I nidre sau ci.culare a care a.esta este supls.
SimtuLvestibular nu esie propnuzjs uD simr al e.hili-

b ui ci . .omp.ncnb impofranb a mecanshel.r


cde conbibuie a .esla.ed echilib.ului, aldtu.i de ant
zdo. i kinesterq vnua , raclL si de .e.ebel

Rseptoni macu an sunt sdmulai mecani. de dt.e


lite srimularea are lm aGt in ..ndnii srarice .ar s
dinam ce Cand capulsb nemiscaL otoliteLe dpasa p n
Eeutatea L asup.a ci i s celulelff senzoriale, ca.e lri.
m impu slri spre cent inf.m6ndu i asup.a p.zitier
capu ui in Ep.n cu dirdia vect r ul s.avtatanal.
Cand .apul s corpu sufera accee.a linia.e onain
te inaDoisau lateral), Ldee de inedie ifrpinq ot litele,
care sunt mai deuse dedt end.limfa ln rns opds
daplasadi AstIel e dclanseaza la nive ulcentdlor der

.t

capuluj. in veder@ mentinerii {hiLibrului p

--<\

)ia

rdil !e a cad .ili v.. sdlei def.


:rin.tulcL memta.a ie.toda. nclinarea .il .r inbo
ede depoanueaza .elL'lele. in dnecla .pusd lc

_,rerpoh.heazi Oepolari?6i e celuleor senzoraLc


?sc lreonta potenlialel.. de actiLne d hLpeQ.la
llemblana ba Ldra . . skudu.d compdiab i cu
Gzdndo. cu codde cdrurr ii c.resplid parti.ur.
-3tjde elaskn e siJe z.da a b
. rczonarla ctr sunelee de lrecvenra inalta
J00o Hr, nilo.d membmnei ba

rr

-knr med Foml]z), iar va.ful mc.ultri.


'{rente i@e (2G5m N,

cu

Ttunilerea dim'il'ili audniv n.ca.e n.uron *o


:trr dn sansliouuLspna Codi bansmiie impulsui .er
.2se de a a anumna zoua a membEnei bdilare
r.easta sF.ialh.e z.nala s pasteaza in continuare
r a ce ek te statii de .eLeu aLe cai a.ustice Srneie e
:. . anumiti tre.venl. a.tveaa anumiti neunnj
:rhleari coli.ulad e merrralami.i ln acesi m.d, excL
:liile s.n.re epamte in lrecventele .omponente la
:relu m.mbEnei bazLare, e tansmit prin .fi.e t.
Lnde viue sunetul se rer
pnn d.La me.anjsme p.ncipale pdn derectare.

ldenriicarea

ieda

dn(tiei d.

\,r

2.i dr dN(oh, rhArr)r.4

tGt;

durd

rem cat ca Fceptdrii macu ar nL dctec


viiea de deplasarc a corpu ui. rsp(tiv a caPlluL
ci ac.eLeEla (cei din ubcula acceleratia odzootala
i.r cei din ecr i vedicaLd). R{ePto'ii a ra u t ru ui
v.5tibulff suft ri sediul unff .eflexe p.stune O mod
n.are b.usa a pozile corpului ddanseaza rcflere cde
ia mirca.li De
teaza

aldta a mentrderca posiu.li

:i a echilibrulul
Receproni oioitjc nu paidciF La menlderea echi
ljbrului i n .onditijle accele* d tr c i.culare ale .a Pulu i si
Creneb ampu e

ij

\)

i.,

.'.,h

cupoL.le selabnoase care se

!r!a< o bdr i:elff sem'.rcu c


dEll do cd !@n Flepi.r al

ftprezlnb .Pl

anal'

respooebi de frentinerea echilibtuLu in.ondlliie

ic

Cilii .elu

Le
ulare ale .apu ui 9i corpr
aLele sem ci.cuap sunt eNcitati
mecanic de deplasa.ea eddollmre. ori.e misca.e de

celeraiiLLor

c trc

lo. senz.rials drn

Lu

a capului sau a c..pului airteneaz .aiatia si


a camleld fmL.ncu are al de io planulrora
tiei respective Din.duza idediei, endo mfa dLn a.esre
canale va suferi. deplaere reld va in sens oPUs si!a
iocrna.up.la in ssnsLLa.este deplas (ns 56).

'oblie
mulbn6

Recepiionarea miscenLor .irculare aLe capuLul esle


ad onb inenf& cdnd.or.eml.k.uare n ccle

rsbpinun
he

r c spahu

u lftu d oflzo.ra .isaqib

tinpan. leG6t.a roiunda,,ovab cl.can. ni..ka


scanra, tumpd lui Eusta.ho ulrcuLa sdcud
ab nt hsotimembftDot vestLbuL .ana seml
.irculare.
otolil.rqao Cofri, qd,qLi.r ScaPa

Transmre.ea inlactiei sc fa.e de la pe$oao6

'ne.

La

persoana sau de la animaLe la dm Tratamenlu ese,


de rcquLd l..al, La. preventea raspaDnii inlecliei se

fa.e pnn lratar Persane or

Rcepbrii maobn din ut cula d $cula de


tcteaz' a vitu de dedare a arpuluii b. viteza
de deplasE la nivelul capulLi c a.clElia dizon'

d afteleFlja onbntala.
Re.eptionara miq<anbr circulare ale caPuLui
sle posibila datori& onenbrii canalelor smicim'
leer a, in plan lrcnlal sagital b ln plan onzontal
si verti.al c h plan fronral, orizonkl ri egjbli d. in
pan tEnsveEl 5i longitudinal.
O Eplicatj modul de hdsfrildrc a slimulului ditiv.
lald si verticdhi

Notiunielementa.e de iq eni si pato oq

lnaeciie lLng ce cubnat. pot n p.lvocate de der


mai.firi ctre produc infecta.ea tegumeniaE supe.f
.iald sid dnexelor cutaoate (par. unlhii) saudelevli
di qefulaardida.e pot ale.t i ml..a*le

boLn

Boala inflamatoie ce alecleaa lolicuuL pil.se


ba.eu: etiop: loge. ie comp ex 6 si nc.m plct eluc idda
Afe.teaza in speca ad.lescenti Lneo.i.apala.d ri
un aspect psiho socia L im plnadt
l.feclja cu vinBul Herpes simpr+ c.nia d n apan
lia lnei eruptii cubnak su mucBse cu dsp-t cdac
ien$c (vezicule pe o bad eri{efra{.asa). lir{lia p@ie
Ji pdma.il sau re.drnla Se pMle t.ansmite de a om la
odr TeDpia se lace cu medicamente anbvnale
sunt infectii ba.te.iene cuinnate de obicei super
fi.aLe, benelicind de re1}!a de te.apic LocaLa cu dntL
bi.tice Ap3r jn specialla copLi.
Edem 5i vas.diatalie la nivelu muco.sei

manifeshta c nic prin inoree

nazaLe

obn.ucie naala

Poate avea

frurjpe etiorogii si poaie tr acula

sau

wn c

lfta
RepEintd opdffeea cristalinuhi dio ompmenb
uj .rlc al olobului mlq cea e du.e ld

pnn compalie cu vnez de

producE Cmu

va*lor globu ui cula.


sj a ndLiui optic celu ele retjnine sbr disbu* iar ne
v! opiic s pete atofi4 cea ce p@te du.e La o',bir,
de lichid duce a compEsia

sisremu

pierdrca gradata a

&uibtii

vizuaie, carc

pdte

me.ge

panl la pierderea compleb a vederii. Acesb opaciliere


e dator@a uoo. modificari chimi ale p.oijnslor din
comp@lia.hstalinului, modiric6n a
bor infeci i ir?massms
CataJa.la reprejnh pnncipala .aua de pie'dere a ved
edj. Trerrmentul con{a in lndepanaE .hirugLcal; a
oista inu ui afe.tat si impantarea unuja adficial
RepFzinta a doua

rdde
P6te

cau; da piede.e a vedeni 9j esie


in udle maiplrin dsvobie

kKenl maia6

afe

peMane de onc v56ta. da. 95% dr


ca?url apa La pe.s$ne e de psle 40 de mi
Claucmul esle c.eslerea pr.s nii inh4u ae UnG
rea ap$ nu s dren@ corcspuirabr prio sGtmul

Reprainb jnllamari n!.c*L conjuoctiva e rj pcte


avea caue mulLple alersice, inf{ti6*. balfttice
Orita excma 6ie un temen general pdn ca.e *
denumede once nf{tie a ure.hn sxtme (mjcolica
Outa medie pmleob acub esre o inf{rie a ufthii
mcdii Patoreolj ajuN ld acest uive, de objcel pnn
lrohpa Lui Eusbcbi. su.cedadd cel mai adeea unel
amisdalte su dceli Cei mai su$eptib suot copiii,

d@Ke des.Ie.vsni si au trompa Euslachi. s.uria


si plasr,a orirnt!. Smpiofru cel md iecvenr esre
du.efta la niveluLuKhii medii, iar p
de inflmb de la acest nivel poate duce ld tupeea

Ssmentul intemedid alamljat ruluircnduce impukul nesos de ta


asceodents c descendeuiE d coatemle.

t
Drir.{r''b'aa

atie

'Ft.dp.d "p'demutd

rfl \

l,podel

asi
n tMF,, o \"p'.,!L..1
Repio.la

SNC pdn cai:

a de

supGlaF canp'lui raepto. peniru ssibtjratea curamia: a esre in rpon dte.r pDpodional cu densitalea
rdepttr oq t esc i n rcpod rnvers p.ap.4jonal cu dens tatea deptorilof c. nu depjnde de densirarea re.sp
bd o( d. tGte r;spunsL.iLe sunt gierite
CooaDadin sransacupdnde unere srldun ae smen rului pfiferjc a anatizaiortuilnul ia. cea dn dreapla,
fomailuri care iDft ln c.mponenta ac6to A*iati fomaiiun le cu stru.t e co.spunatme
I .dm a mhd.d
a pab gatbena

3 tunica nedie
4 tuni.a inGma
5. anexe e slobuLui

. n,;.hii*ti*{i

d. coma ransmre
e um{tra ap;s

mula.

St blill daca enuntuile le9te prjn conjun.Ua .dedft.e sunr adevamte su talse in cazut in .are le .onside.ab
adevaEle, .letdmin4i dad intre ele eiista su nu o .ealie de cauzaltate
P erb o.(r'qbri.l*d4 + ddee,.n@qe.d'-dDd, Lrp d.era e ,r*atubjto., . L1
e ds,. ri o etuLdd. ,,\roqb ode
URhea intsm6 este lomara dtnbxn sisrem de i ncaEd d umiie lsbinnt osos, deere.e i n ntenorut aces

R*plondea

de

cilt

anaLiatoto I vestbu ar, a miscantor ct.uLare ate .apuluj esre poslbib na.e. impul
la canalele
c rculft, ca.e sunt onenbre in cete reL itaou.i ate spaliuLuj.

suile o.frse provii de

A.o .0"
'",'o.
ollo.lrla nu are
tur n'i,etoaddh-,l.ld,
dcde c, hhm Fr
D{ADo rpno, o o.:.n.o o b r o.a. ".o.rn,.rt
ti n --.1"opod.e hidtuFde.olEqrio
Acan4i un e*u .u iema -Sensibilitatea

,toou..- ptu.o,o"." "


"""
,F,d , o"o,?c.noUotu% .o,

componenb a flnctiitor de rekrie.

^:

:: : :-:::-

: :.

c':iiala a, s...Eii inem: srit limde.ir .pi


ieiisec enni al. .d.r.alLL. Pron
i .iiLd erz; ,jn.cL i i sanrle
ti{monLi nrll lubndni.hn.e spe.nc. .rd
ad,re r : disr b de l..Ll snteTP si oDCu.
d;re ard"i'i- se ..nside,. itrd. enn..r n.

j !

rLlE. f,.[.

'msu +t,
:rish s

. ile r!

art;

s .e

lrqaie.ar. ,n.a,a iun.ld llr

e.!

n-.Lsndr. n

anrLi;iir.

lu

n.nliendr.

Prirl

rE.re

tt!f!n.r.enri.iia

p1rt:r rpre rtrrie.c[ ee..rPU

i
3r in.Lr
,o*r"q l'.a"",s.ro
t-. ..h d, --n.,pn
m s { t.prid r d.
:j;sltr. r ii.hiut r(eri
'i.lLr uni neuD,i hiP.t afi!. r dL aLl.r lrq t
:

..i,ei.: .o .od nr sn.n!


r.'!!5 .';nd tuL d. a r.sid 5i ...r:.na pe.ae
uniala i.i ! taiea diaerrai.i o,naie te ca,. lc lnr.
q..azi ir inanblu iur.l r.r jqd, !r! u
)ln.+]i!l .. r qriPff.id!.il....rn.
ri
Fq cdnr.hb.Emtlli.elLrlar
H.rmlrLi srnt . L,e!
LId rb a

ue

er.etauu iiiPxi c[iatnei

, r 1r 'r'nii i 1D
t
li
Loan
r
ad.I
I l.r Catn.n.500,i!] Ln. aL.rlu h din t. ob
ins
nih.iu (iniqdrec r 51 0ntiirr L,btr
rm.rr 5i.e nt.flnEdi.; ..nntuLe trd.r.h,t./,zr

rre.,.r nrr/tn,P.1ilr
Llbi irit.ri.r ene p t.a ..3 mai d.zrllta:r tr
.:ni.i oiniiundT5;dnmasJhr.ru!i.inttiP.r
ia, .bu

ri

rrrld hma.:iieliil. ii.r.nt I

s tun.:.r:. AMioir.. rip.ri:d e


r rrf ,! r urrd ln, e 19lnrt .,1zii
rl.s.,s
una

):_

F,-;

puh

o.n hLt.ii an.hiPttirr.


i.nr:n cnqrre T rr.Pa i'nP e
fi.ldins i1P h Potal.nlsli inte, i sL

Je anai.m'stul

.. Ur:

.ind tr.n, nc i rp.iaiari.hp.


r3s.trLr. s ,.,r.is.3 i n
.Jc r d. fetr je.dh
si rcq a:- ri.,!tir I p nn.i h, p,,r ntem.dnd {e5
ten ..r,Ju,.drr i.t |tr.a Lnlreqliui ssteil
nlu,rl,it].lra

st!.!,n r ra: ani.n. a. a s. intindL 5


.r,r.. npe err pt.
H i r i,l- p ze .Lr ql,
.a .rqan.inra .ire !:n:. .nr!.,rre tAa Jll T5H
FSf lHls nrtrqtJ!r r:irsTll ry.i.ira)
Homooul s.matoh op LSlllr tLe,. it si ho ro'
.ic (e!.rc nimuea. rrprerni !u ini ni h',
moni tn.'Jicn i sltdi. ...s1.8i .rq lnLL
STHni,r!.azatunJ.Lqere-l;rirelLr,.rllil.l.rx.
(enee ir.iiriz e i(lilrr.piri: el ijeterm Ltr.
.rs1e,a: ,n Llnsinre a.ase r
Ene

STf.e px.rnd i,iJn,..t.

P, r a.i

unei.i! tn.nrd:

r.,tale slllp.odurei:!ltua:., iasc.r !nq!:i Je/


Stim! eaza.;.ne e- nas.lrisi : ! srs.lir .r cr.ipli. . .i.tu uL STf d.r.:lir

iici.NtrKPin

. d,.s,pr

trrndl. nesrrnd.!n.en'raia _tr qrr d d


urlrur
no
zio a h!m!ntr se
9
se..elei de minefrocod.oizr efecrea Aalll sr
m Eduse h alaE actiuni ndtrecre. ACTH srm I
eaz,

nrc.i

meanoqeieza

in.eulee

oiqmenbre

(melan.c ie), ptudl.and in.hjdeEa culo.ij piet i.


Hipe6ecretia de co .or.prni produce rrat efec

r.c ex.e u

La

br.nzd)

c;r sielecree meld.


nivclul (e.rm.ir r, i rdah*

de sluc.c.rric.rziL

Hipose..etia de ACIH prcdu.e ere.rele.a.aders


(vczi corti.osuo.a.

tce deficit!ri de qLuc.con.onj

Homonul ti@lrop (l.eonimltina TSH) srimu


eaz s nteza sise..era de h.monirioLdrsni Hiperse.
.Ietia de TSH pode duce a hipedircidism {de exem
pLu boala 6a5cd.u), ia. hpose.reria du.c la jnsuti

Homonii gonadotiopi (9.n adosrimu ljn. e)

fio,monlr f./i.utosrinut nl (FsH)

14$LeglbkwiF'rdfthFMdpdllE
I Ir hdt Eustdai 6 hb nem
"!
HipeEccrctid aceslui harm.n e .oise.i'ne (jn
d e vaEb) asupE de,vdltdn s.mdjce si mera
boLsmulli. Da.a hipccecrel a de STH sunnc inainte
depubdare sc p odu.e qrqrnr6mrr i,l\rJLLdrLnoe
runct e

br' dppe{e2meri prn4*hred.raqeBb i n;


ne a .!tanrohli lntete, u n E\re afedal Duni
'
Pubaddr. se Prcdu e a.romP4r,
crellerea exaq.Eta: oa*or fer.i. a mandjb ei. a !a
rLor late- in sene.al, da iinsosarea buze.r cresle
rca wscerero. (iimaL fica! dnichi ljdrba) s aunqnea
eiqleEh d m;in lor t p.iMrel.L
Hip.se.retid pr.d!ce, La .op I, opnrea creterjso

marice dar nu a cete neu.opsiht.d. Boata se numes


ie rira.ism (nanisn) hiponzar lndivDti sunr de rale
mica,
H

r20,t30m,

Prolacdna nunrir

propodilnaid.zvolari

sj.!

rD

hom.nut marnot.op sau tlteo

top (Llx), nimuleaza La temee

p..qes
teron. Proractina este uo iibibiror al acrivitatii
q.n.dltope find ldodb'la s o.e! a lvudE
s andej mamare, s.nsibllizata de esboqen si

{rerk,leDrcbdin., "r.,; --.

..'".' -,,.

de efodul ijzic, sresslt psthi. si chrrurs:c.t hip@ti.e


mie, s.m4 in timpuL srcinii secieria prctacrinej cresie
sEdal atinsand un vird la nasrere 5i revenind la njve ul

de conrro dupa aproxtnariv 3 zite Supiut delemind

.re$erea tempora.a a smliei de protactina


Homood adrenoconjcoaop (ACTll c. icotopin4 nimudza ac vilatea secretore a sa ei

con

tro

beba! sri

muleaa dervoLbrea lubild seminifen sj spemaiae


nez4 id( a feneie, dctemina ..es
rolnuLLu' de Craaf r s..reLa de esr.dpn
H.r,r.r,r//!rrnzanr tLH) ocr.n.:za . ba bdr
prin siimular.a sec.eliei de and.odeni de care .elule
le interer t a e renicu are Levdjq.ia remete deLhi.
ni o{ldld aP 1a.!rpu u' qalb
' 5ienr.q"n o nmuleah
de pmqesiero,

Lobu intermediar imitlociul


Reprez nta 2ts din ma$ h pofizei. Anai.m c, iice
pate dn aden.hipoliza. El sccreb ui h.mon de
$imulare a piqmenrog.naze nuinii

ciiostimul t lASf) care d..

Acl}]u

hmon melmc

d.e a

Hipotalamlsu secrcra un h;mon de

nhr

Lobul posterior {heurohipoiiza)


Hom.n e berd! in c rcllatie d. .dre i. m
hip.lDa suit v3soprcs da GaL hormo.ul anid ureri.
ADH) si oxito.ina. [i sunr secErati in hp.raiamusut
antea.r id punerea lo.in cncuLalese td.e nrbiin ts
enb h poralamuslrui prln rira pituittr6.
Va3opEsina denum r, I humonu arrdireric
(ADH). e G rciiune p.m.ipra cresrerea absodtiei

ldru'aiv. a ape d nieu rubr j


a nc o L. n alan de ftduclra
.etua.ea

u.in ei. ADH pr.d uce

dna i ro-(!r

ri redu.e rca se..eiij or

iutlror g aide or exofiie sij pnn aceasla, conbbuie


la mentiDcrca voumuui ichideLor.rdanis'n L't in
do?e mm ADr prodrce vso..nsrri.ri.
Hip.secrerii acesr! hlmon deremina pLerder
mari dc aPa. in special pin u'in

p.iie

dc.r. Boi a didbetul


aTiunial. hipoi: :musului sar

ai! r.re p3na d 201 i 124

insipd surv

i1

^le

oxiiNina (r.ir!.iia) ninlledzd !:oi trr.iia fr u sc d


Latui ,etcnr a lretuuL srard n[ial.s Ld praaima
l.plelL,i dn slaida mdm d.

dnortta.oDta.:ei.eu.l..r,c.pire

a..

eiicon

,-].

hip.fnd dderorplliza. rcu.ohLprr -. hrmoi sinr


tot p pr. acl m h.mf adrenr..n.,bp hom.n
ti eot..p hirm.r qondd. U.p. h.m.n icl.n( I.str
dLdbet b:. ur didbet
iar ani. las.p'Esind.

'it!.!ia

.,
! &r rtun.2Fd!n

i; ! -n'aaa
OAlesei ..spuosul corect
Sm detemini: a. eliminarea und QmpNi ai Ca
si Naib ellninde de K, Na siB c retdtia de Fma
lomedjns d. rerenlia de.ompusiaL Ca, Na, K P tL N
o Cmplelt! spat'rLe I bere
Pnn.ipa horm.n q andulolropi s(rebti de adE

ui Redbsodria ape ene conse.inla gftd enlu Li


osmrii..ra de t nsPoduLNaC A d.ste.dn!|, p.ir
d.luiea sd d..e!ne.e a Na'in o.qanism. ale..Lir
nFniir..ea presnrii lsmorce a
.rsanLsmuLli si a lolumulu sangvin prerum si ii
.Loru

CeuleriG asenandoaE

ala

se

'

a......,....,........; h -- .,,.,.,...-.-; c --,''-'' ---h'pe6e.rela de SlH produce nainLe de Puber


;i a adu t -.-.-..-.--- 5i
hiposecetiadelermina la.opi!...-.-.-.--,.'.' .-

Oxitdna

stim0leaz,r a. contmciia muscdlatuii

oerede a uterului gravi4 b.

.a.bofi

expnaF dioxidului de

c. expulzla lapteluL din ganda

arl!l!

Suni sd,Ja

damara

to

de

in gandeler!

(boaa Conn)dtr.e l.

at.n.ron

rctenle masLv. de srG si apa ii d.lemLna edemE s


hjpefrensiune. Hiposecrcti se inlal^esie i I .dul Lns!
T.e e bae d C\P rtrula lddrson) Ld d a'r b.
nd rE
osdere da -ne s d

I
f !

sjadiname (s.dderca.ap:ciidi d.ea. L


2.Oucmonicoizii 3u tep.ezenta! in sDe.ial d:
..nt'n si h,dro.or!'on kodnoL). Cil.lh LD;nq:
r.nsLune

lesd dpp, teneepld,mdrc Om.afra.tlnc ibe:


! (ofrprrlLL i\F la efedele mdob!' c .2e ifne

i,r3 e,alc

;e,e.h. siiraie a Pou supero

tiireBe(eta

al

P..tiune..d

.d d (pe.iferi.al si lnr rudrird, tlifer iP din PUn.t de


ledere ,qn..j.l.qL., dnatodL. si tun.lri (19 59)

colt cosupmrena a lcsFl


Homron se.Ebti dE .orti..nrPErcnald suDt de
narura Loi{ind EL sd sntehzea- din..le{er.l Rrlul
lor ene vita n lunctic d. a.!!ie. p.n.ipala exer.
tab de a.enL hlmdi eisunt
LAineElocorticoizii. ctr ,efrerenhniu o n.iPa
i,l.sler.nLl, j. d r"lLi fi.tab.LsmtLs.rL.i.r miu
c.d., detenrianl reJlrs.rbii. lia ln schi'rbuL lt

ra H.a. e er...taL leirLltlbi.rurdiJeicon


1..r d ira s occt,n. Se pr.dJ. kdirie simLdun.
an. ir:ona de Gbs.rblii

EJ{te spsiff.e
Organ

su

dsupra

uor

lesut
J

orgm ti tesuturi
Rol

ilmrdl

de

dinotj

tl bdorte

,tsnb; mm t Nm6turde mu
I nabi rbr memb.selor
I nuturul de

lizozofr:ls

mro.jte c r.u anE

0i;

hintesrjbbl.l(*d$ac b66 b
pe.$F|6t]i' mcl jfi a sd*]:]el

Rolui luioLmic in nbn

[m'i intmddid

p.li.. a .arul

fredlldd semmes..atd.!
nal i r proFn e de 801
noradEnalina ln.rcpincfrm), in propcdic de 20%
Actiunea acest!. hododr este idedti.a cu stimularea
sj,Pdi. Prin. Pa el. .ctiuni al.
acenLr h!i, lnisimedd.i llrmi su t
Ho.trio ii

bbolisfrul

ii

conceitata

eitlo,

aiiii

mu$chi s.helatti

q$i lbd plasmricL

Hjpe6{.eiLa de slD.!..dL.oji deLemriri sindr.


mu CNhng,in care prcdomna semne. der.slariLo.
meldb.lsmuuL Lnrcmedia. allndvi p.ezinta obez
t.le diabeL sL hipe,tedsiune. Hprsecrelia se ini;

*..etdii

rasupra:prratutu .adiovascular prcdu. bhic d.


vds{onstj.Le sL hipedensLune C.esle ex.iiab itaLea
mi icrena n] djhti jnsi vaee m[.t e si le ..i
tada pe.eLe Cin piele ml.odse ! vrs.e.e N..dd,enr
itu de predorn !.1actiuii$s(onsiri.io ei
.asrpfi aP .tu !i ,csPtr .. dei..mina ,. ara..a
mls.! arurii nEredE i diLb.ea btunhiLoi
. asufr trbtr!id,qen! daieunin: .eLax .a mus
.udud neiedr a p..etiL. !.rntd.tid sfid.terelor

sretil.r

C.

rln

.asupra mebb. sFUUL qLu.idi. I lpdi. prldu.


qlL.lqei.lri sl hipe(li.eme ,n.bi zarea orasim 1..
dn .ezerue ! cabbo ismuL 3c zi o, s,asi Ad.eiaLiit
dE electe pi.drmlnanr ekb. .e sjeieroetjce
.alle:.iiun diai6 puple ..ntacra fibrc. ie
tede ale mus.hild c.ecton d fnulu de par Prldu.
aeda.on.ala. anr etare sif.i.a. s
rer cul:i rctivd.r as.endcnL
Art si (er a ..'LL.aleL cat sL.ea a medularei qr
prrremLe suDi stmuhie in conditiide s.ess Gbn d.
in.r.d e eur.psihi.i. de em.!i.lmdniatisme. trg
eu .i dsa ecsi d.) Acasti b.rm.ni au Ln rcl

Hip.bamus

A,lenohipofiza

impodantiD.ea.!adeddrpta.eao.sanismuluiiiti
ta dJeritel.r agrcsun inleme 5 exteme

cs

mnemo..rl..iz

I
CJnn b"a

9lLicn.rni

idr.nrlina i.Edr.nalina b.a

Addrsln sind.omrLCusl,Lns

Hmdii *aetmi,

sunt rep.ezentab de doua


aidrogenl Gsamdrd.n c.l.r
siai! .$..senL (as.mandro, .eLor
qretal de .rre]. Acr ea a.esro hornoDi o ..m
pLetea p. .ea a b.mr.nj ff pxuali .csp.divl R.ILL or
sp nai lesu ii 3p{ial i n .aul apailieL n de?voliri
etemin6, La baLeb,
oesrdrea lb si musbtiloi dezvotarea ldinqelri s
3.

de

adreoalina (ep nerf

krhiba maloritatea

ie!

grupe de hlnn.r
reL! Jc knL.u I

lli

.ularc La Jeie srimueda dezv.lld.ed gandeinwn


depunerea lipidel pe sodr sico.pse et.

e,

Medulosuprarenala IMSFI
Rep'ezdta podiudea edu a a glardelor suPQ
.enae Anatomi. si lurcl.na meduLac qLdndc

raspuos cor{1.
fiomonii sdetatide sup.ftnah sunt de natua:
a. protd i.ai h lipid icdi c glucidic6i d. fosfolipidicd
HipFecrelja de aldostebb delemina a. elme;
t hiporensiunei c, *tderea capaciLtii de elorl d ede
Aledeti

P.incipdlel actiuni cadiovasculare ale adrenali


dei si noFdrcnalinei sunt a tadi.ardie vasEod.
striclje ri hipoteosjunq b. rahicardie, vaediatatie 9i
hipoteosirnei c. tahicardiq vasoconstictie 5i hiper

EJe.te

anerioar
tbroas. (l!ra tirndei) (ili

Este L...lLzara in zona

cap i

giiuui.

spdfice

pe sisteme si

or<ee

in.o

s.fttor

(parenchmlr qandLla,) 3sic ro.mir di,i


celLle epiielLale o.sdnzdie in fnlL.ulL. ir iterionl
c ora se afla in maierial .moq
... d (le 60) A.esla .ont ne tneog.bu ini f..ma
de depozit i hrmonl.I tnodLen liroxind 5 tri
iodoti,bnira. Tne.qobuLina ene o p.oteoa siieriza
ti de cel0lele f"l.!1. e P n ird.re! ,noe.trel.r de
tir.rna din *n,.trn tiE.q obu ine , r.zuLt h.'m.niL
in.idicni (in.rird si ti.d.tn.nina). S nteza rDr
monilor sieLb.tu,ea .r din.oloid in s;rqe 5e face
3ub a.LLLnea TSH lipoar.r.

rotu d

tonGur lo4a de contGcrie si

t{venb .onta.rild

liipofun.ri. rtudzna duce h.onsd.dte variab e


de raFir Da.a nflnp 3 ..piu mLc. s.
p..ducc.inc.in..trdrzv.rarLs.mdr..si psilii.e
d rrcln ii D..a su ire la
itra.
adu 1. se produ.e dr.r. d
rie si..pa.bti deirratF'n lnditerenidev sa pm
slrr r.dusc m.bboismll bd.stc s.azli ia. resliurie sLnl i ,Libate.L d encil
,m.!s(diredein. pilea de!ie u..ili iig(6ali 5e
ptucre.6dcrca ptuu apare seuria de i.ig
Np.rluncti !rtrdiand cne.aE.idtrat prn cres

ii lli.tie

rered metaboisnLLlLi Lazal

.u

100%

si

tubura

h.rnilil...

ln anumite tipla d. hLp.ntr.idnn. b.


iprezintsiptutuziasl.biorr.uLan(exofbmie)
O.LLi iiednre a !rdrde tir" d esle gL5a eide
i... Cusa esle o iestere.ial,rmc.. qarde !is.
tit dc nbn.id. hpotun.i. cr!- glseiene prc
zrnta r rLtrertr s ,n rP3 dc b;ut i un.. subnant.
.h tr:re lridme rrrriie lbndnte $5qrene.]\.r u
na\

rr: :.enff3

l_:r!frr.IL:

sE

erai.

i ii

nte r. .u iliroiderise

af.

L.u

gasesc ceue spe.ae


e sau ce uLe C'. care se

Homonn tnoidieni .r.sc metabolsmrL bza si


sumul d. .n.@i. s au un r.ljn pmccs.le mor
foseneiic. de..enere s n ie.enii
litu. A..a d a.rune sa n,ai re{i iLra te pregmni a

pii!.rra

dnd.

i.qlat. re.iiiie th

nrmiie celle

mdn reqill!

dei re face prna un mecd

rr.,; 1..:b..k ripradi.l,ip!ttrl,ddidn


Caicii.ni.a . irelL: r.oLJer si rartl.oLd.l!. iL
i:5r r,!.ir { dJ r iE.Le.lEritt derenuLeptreliu
C Ee rE.r.b un hr,
.r. 4!ta d fi ea Cl r

!o

asupm nieutirlLinrlur i r nedia. llu


hipc.siccmi. lipidic cl..t hipo.oLeste
.oLemidnr pr.te. caiab. sm

Ele.t.

crdic

Srnr ri:1 s:r:. r. s::i .;:. i.!: p. fab


prsien.?3: rb !i a,r:: ri .-i:i:rd..uil. F.il
caie..re :.,e:: :.n:'::i.tr1 .i.!.Lee pnaf!

ac

EF

Pe$omsul lPlh) eie a.t\ isupi os r tr , r r


. L. u 5 ri.tulLL d!.trtr lr r i rreae .ir.rtr l.
I i elg lee rtd,r kiD! d.a.e se
lLip.ri..!: s t,prnrfai.m: sunt r:r:Lltui
iied.lr ci,nluqi:c d. PTll l{n drrifle. ,:1,"1
. rnelrr. rlntrii db:rd!.
ni l.i e. d.Lrn,h!eitrtl r.i.

Hre.:ler i rl,l,.:e.;.Li,iiiPIf !i i!.r rl

.az da trLl)e... ete

sp.rran.

La:

.d. u il

ir

de..ni.r( i *.r.rl. d.lr


,' rar,lhn, !l,iba a rrr!1cl,f

Par.:e.n ridonn en. mrii.d ,n cinrrl


lL,i riefire.'a. d lnL.iic !r LpLJelj s
r,rniiel. ri lrunfi s.rr,rrr r 1r s:idrr r,e
Ci..,e.ndr. re r!.Le inaa:h.r n.r tr)
nr3hbJ]nj

r20ir .a1

!il. e: I al r0',rr: i re,re!

n,,cu tirJLatr r:e

r,.rr,,

rj.ljF

1.

nt.mr.d ar. ri

De:.', ..

C' rle

liEnm@li

modaitalile p.in care

ns!,rl

i,,5tlitr iJ.bert /1a!.Li.oin lLia

n,r r.

.ellle

slucagon s

.i.L

ir Prizalj efe.tele honnoni or i roidienr aslpra sis


'-rCompletatl 3pdi,le LibeLe
Ca.ilorida este dn ho.noi secreiat de

mulna

.(..brJrLlnrmrn r,!ari. i Pau.s.r I rll2r F,rl


t. rcJi..rrii: .r. ir t92l d,iLi$,r-C 3iL q

Calcitonina 51nalL,

tLlJrl,!nm p ilh:

qr.ti

PIll delemina

Efsrele mebb.l.e ale insu inai

prezenta eabnlor crescuie .le gli.emiei la deter


min;r rcpetate sica.e,in ev.lula eiprezinta hiper
gi.ehie, sicdzuie poliurie, p.lidipse, poLifagie,
de?echilibre acido.bazlce ii elecfo itice. Complica
riie b.lii prov.a.a i .ompromiterea morlotuo.
tiouala a un.r iesuturi si orqane de imporiadra vjtaLa,

cun a' 6 sistefrele n erv os, ca drvascula. $ u ex.re.


tor Excesulde insu ina se ca.acie zeaa pdn hipo
glicemie sever6. .are poate compromite dramaiic
Clucasonul si

eldele

sal sunt prezeotate jn

'Epiflza tg anda plie! El


Este situarainte nLber. ulii cvadn qem

si

en

i su

peio

int: in componenla epiblamusllui


An omi. s functionaL a.e conexiuni cu

musul,

cd.are f.rhears

epilaLa
d sisiem ne 0rosecretor epi

Epjiza sec.eta melaloni@ .u actiune trcdatoare


vdtodna cu puiemic;

asupra funciiei sonadeLo. si

Are un .o de glanda endocnna (Iis 62)in prima


pade a..rogenezei, pana b puberiare. Esie oglanda
de epite iu ecretor !iorgan lim
falic. A.e loc.ltra.e reto$.mala La pubedate, invo
ueaza rara sd dispad.omplet

a.tiune antigonadolropa, mai ales anti-Lll. Erlractee


de epina au sief{te metabolice, at.r in metabolk
mullipidic, qlu.idjc Droteic cat Fijn celmineral.
Epifiza a.e leqdui sdanse.u.etina Stjmuliilum
n.ri p.oduc, pnn intermedju ne ilor sjmpalici, o re
ducere a strEtii de melatonina La intunenc sec.e
tia de melatodra c..ne,f.an;nd lunclia gonadeLol

in orsanism are alat ro de.rg llmiatic .e^irc.


c;t si de slanda eodocnna
Desidu au tcn ndividlalizati homoni.a ata.e, *
cunosc o serie de ete.le aLe exractel$ de tinrus:
I acliune defranarea derv.lti lq.nadeloi Z actiune
d stimllare a mineraliza.ii oease 3 efecle de oDnrc

- mitozelor.
Foncuie lhusului sunr putefrc blocaie de hor
monii slemizi, care deiemiDa jnvolutia acestui o.qan.
llniraiea hnbbgrca a timusuiui este lobulul rjmic
romat dlnlr{ retea de c.lule r!.ulaE, iot. care *
a

timd e Acestea sunt celule hemalofomalcie


pnmo.diale (stem) mjsrate din m;duva hematclen;
si lratufomate sub influ.nb fadonls ltral in .eLul.
ana

Fb62rmd I

n+: z

e4e io

lmlofomatoare de tip T.nheireLe inimanrea'


orqane limfoide penfe.ice G&qliofli linfarl.i splra

..i

0lsfunc!ii endocrine

.hirurgi.ala a.cidenta; a parainoide or ft prncjpaLa


..nsecinti asrp 5.adErea m . a a.a.iLrui plas

md.,lapr ce aae.teaza d.iivr ra mus.trdurii.


' B@la Recklingnaus

.opiLd.idl.e La nanism hip.Iizai


Carqia Nporhrt (]dla Simond,

pa.ioada

Hip.se.rel

hohlnutui

dc ..estere la adult deier

fina 3..:sta sufe.ta .drt c a.i.rnrta prin


imb5ftn.e prmatu.; prlvo.ari pan artufie rsu d
Repkznta .rest.rea in exres
sau numaL a anumiior segmenie d
exces a rohonuLuL de crcse,e a copl.

calzai6 de seoeria in ex..s a h.m.nuhi de


aenere la adulr 5e manilest pnn crc*erea in
Eosime a oasclor ungi$ a renturllr mor maides

lne povocd de delicLru

se.retor

ADH

Sjmpln'neLe inc ud poljure po d psie si dezechiLbre


oni.e se Ifaleaza rrin ap.d crte.n de ADH

Blsdow4rav* (sur6 toxic6)


amanF: de \ol,mdlrdnLlc ri!'d.ay.'atd
,a in 5e nlr mekbub
mu baza r fre.venb cardiaca.ras., perscia scade
in s..Lbte s ap& hpe.sud.Eri nlumdate dnre
.i.ur apar. s er.ftalma ca..onsecLnra d sd.mu

-Bo6la
l,,pl

lui.etoniblralsidrum.la.ie murchitorex[fte.ia

Ene rczlltdrul hporrodismuhi la a.lLh si dfe.


e.hi btu I hnko.l..r.l i c provo.ard ede.n si
.rcnered !.rlmo ai sanqvin. u.mab de.resterea pre
siuiij sansvine Si,rptomee de mLx.dcm incud:
sc;darea metabo&muu baza elargie iendnra de a
.Esiein sreutale. Benefr.iaza de iecp e.u hdnnod

Aoah se dat.reaa distun.tiei sandel.r prreriroide


siprd.lu.e tuLbutun ae mekb.l snrului ca .illli si fos
lDiLlui, duc;nd h nemnem zan o
cemie 5ihipera.Lun. Se maiifesrj p.in duren.soa
s. l.aduri pai! lgi.ej cilo{o ioz6. calc fic irenaLe,
die dne..r.. s tcsutulujpemnL.

Oettiene hipececretu de conicosrerJir si .ne


provo.al. de rcsua d. tumor ae.. er J dd.enaL
sal de hperse.rerie de ACTH Se.ar..ter/eaza p.in
are.iarea melabolrsnuuL lipldL. !lu.d. s prne.
Pa.ianiiiprez nta hpenensune hipergtr.era s .sre.

nie mus.ulad,\4odjt.a.ite J.eLb.l c. ..nfem pi


cenillu asr..( nnpasid sL pD!.d.a lara ,.in !d.
Plnd' siceaaa de b?on .
ilodihcdnle pot li nduse si Larosen dFrand la
Paciedii tdial pentu ale.tiuri ffl n lriL ctunicc
cu cotr.oster.nLi d.easa terrple a.e ilrepi fun.la
menl pr.p'ielatie antinflam .i i de scadere d
,aspdniulu r n r. d!en. qrupe rarma.olo![r
! S,n.lroul mdr(xefllal
DE rcqlla aslcil sidrlmulu Cushinq. a.,Aani
maladie sc d.o.caz; s..Fr al
indroqeir L2 copi deremifi ap.itu pLb.nalip.e
...a ri hpenrcfie.ea orcanel.r 0eilaleexlene Alr.
Lnq.osarca v.cii 5 piozira{e
'n
er..s La l.meia adub dercmLna:p ilia p .ziralii

teaza

Esre f.rma inlanlila a hp.rr.jdhm!ui .unos.uk


si sub iumele de cretii s r 5e . dcb.neaz6 por
ae*e.eiib.ziatd basaiui faciale .arac ter nicc dez
volbre .scasa an.rmala, rerard fsiht. lemperatuG
scazuta,l.ta.g e Di.gnonicat p.e..ce poate I ratar

Alectiuned se dai.reaza se.retie nad..vire


m ne.a

oc. l.otri 0 .;i s i I u.!.

irit i

d.termiM hposli.emie dazechjibru d trdLnrc.r s.


diuluisip.tas u u deshidEtara, hiporeis rne s.ad.
dprd: in gr.ubia I asrenre m .di O Derseft .e
sDfeia de aceana boala sinu en.
ne.ozi pode mud in.iieva zile prn d.shdnrire
s.veri tideze.h Libre ele.to t.e naro.e Un aii s n,P
t.m a aresrel boLi c*e hiperlig
p.ov..da de se.reriajn exces a Aclll.uLui si p.s b I
a ilsHuu (provitr din acesas m.t{u i pm divaj
enz ma!.), .a rczu rai .l rl,sen rc feedbr.k u ur i eq.
tiL
iLde it.n-dou o\upEadcn hn: a

se cara.terzeaza p.in trasreFa de vo un a qLdn


dei tir.ide pr.vocah de apo ul nsulicenl de iod.
Dezv. tarea anlmala I rnoidei ene pmvocata de
ercesd dc TsH, stiftLal de nivete e plashaii.e mr.i

'Pi
'lurblr;d rre ndrabo Lsmltuj eech.trn prov..3t.
p.in hipere.rei a de aldoneron

r.i

D slun.!. a pancreasuLjcndo.rn..nd;id dii


in..pacilater orcanhru ui de a oxLda qilc dee,

posecrelieide homon pat

"t -t,d

. )-pa a.""

d.dd ,

,-d.

."

rlrnrnuL :1ft ttr,rP

nLTU

it..r.ne

e.

. h..r.n i!.ndJr: : -.
2 Li dttl! s pid e5te ?n.:.i!!i!:

r,iPrse(elar nsulLrEi

. h.;s.i:. :

.e!r..P suDi.JeltdesauliLsE r.::l


enurl!
5ii: n rlr r:. detemina!.1J. inre.l..rJa s r. 'ilrre Je..r7trlrraic
n.r.rNLiie
P,: n.' n.:t rh!rn,.r.artprn.d.tmirirn!.
Ir.d:a:r J..:t..d!1.e l..L .
is:!,i I r.,.{i.rJd!!
pri!
i
d.
:Ldond
!i
2 I lprs-r ?r
sr. r :pr i, .rLl:frsm

Stnbilili 3d.d

indcL.:n:!.:r.. t f, !.

itL,.! r.tu l1..runu 9.. r


1,:,rn,l s.i.nr dr m j.:s
'Redaclatj Lr

l\r".h

fr.dr

rlrr

Le

ur

de

4.Migcarea
Mltcdrea, lna dntre inslsi.ile .ard.te.isri.e ale
organisheLor vi,se.eaizea?a b omprh nteflnediu
sjstemuuiosteo ticuLa., cu r. pasiv, i a shtem
lui muscular, c.mpo.enb dctiv; acesi.a asigur6
misca le co.pulu, ae uior sesneote dLe sale si

0sieoqene2a

creFterea oasslor

De.voltarea oaseLoran F p.in p.ocesu de osteo


sene- (rls. 63),.are..nda io ransro.ma..a iesutu
lui cartilaginos sau .onli.tivo 6br.s dl embrionulli
in s.heLetuLos.s aLadtr tu|tr

riLdsinoa*, pan6 in ju.uL va.srei de 20 deani,do

carllalee de coojugare daf?oepifirme sau

de

crcrtere Ce u ele dce$o. cafriraje protilereaza numaj


sp.e diafiz6 rcatt;nd asrfeL procesut ie crestere in
lunsLme d osuui Crelteiea id srcsime ese.ealizda
de zo.a i. te ma, .sieogenr, a pe.iosldlui.
Dup6.e pr..esulde .reFtere a incelat. epiftee
Emdn d..pqle !u un suar subira de renial hLatn,
numir cafriat.di.utar tn iuru ldre de 2G25 de an',
c tjale e de crestre sunrin (uire de resur osos, iar
ep lize e se sudeaza

La

diafne.

Sc be etL, L rcprezibb toraliratea oase or a5e.ate


poziiie anatom ca (vezi fis. 65).
Dupa fo.ma lor oasete sectasifi.din

in

.r unsi pred.min, lunoims: humetus, ndius,


toase de predomlna lsrimea rijnarimca: ptr

piia stern.scapu a coral


s.u
e - cele tei dimens uni sunt
'.ase
mativ e$le ca ptene rauiene.
etal. nonta, occ

Exisid tioase, cum

aproxi-

6 rolula,.are se sasescin

gr.sim un u L tend on lieo don u L cvad.i.epsului femu


rcl) Aceste Gse se oumesc eeDoide. Exisla de
asemenea. r oase alunqiie, cum a.ricoaslee i cav
i.ula La care prenomina Luosimea dar care nu
pezinta dialna siepifize aFa cum au oasee lunsr
Este aL.duit djn neuM.anLq ca.e adaponeie ence

F46 cqo4r

anil hrr!zed^ lPfd)

sidin vi{erGaniu uMe * afia di;r sgmrnieLe


peiiledc ale ursaoelor de simt cah p mele segmeoie
ale aparale or respnator si disestiv (iiq 54).
faLul,

Dupa o sinealor Ms.lcspp.iimpa{ inoasede


membcd, de,voltale p.n !si6.a.e desmala (endo
..nrunctiva), si oase de .an bj deu voLrte pr n .siri

Osj/ica.ea desnala - de membrana d; nat


tere odse or b.lti cutiei .6niene, pad a cavicuelor
si mandibu ei. Acea$6 osficare .ealizeaza si .resie
reajn grosime a Mselo lung pe seama periostului.
Osilcarea en.onddl, d; nasie.e oaselor me
brelor, oaplo. scune si oaselor basi craniului de
asemefea prin acesi tip de oslficare r .ealiFdza
crcsterca in lunsjme a osului a nive!lcarlilajuldi de
oenere, cafrirajut diafto-epiizdl ln m.deu caxtaqi
nos aluduios ung apar cenlre de.sificare, maiintaj
jn dializi ultei.r riiD epifze Aceste cenre se nu
mesc puncte de os ricare pnmitiv6 (pdmara).
Osiffc ea epjfizelorincepe maiGp u dup, ce e e
au aiuns dprcape de dimensirnile definible Raman

Neu.cmiul este alc6tuit din patru

.he

froiral. eino d. sfedoid

oase nepe

sio.cipiral

ridLn

p"ra.h, remporale 5 pafeiae


d.ua
Vra.effin'd ene fomai dn 5ase dse pere(h
od5e

lmax ilare.

oa

La

tj

ne

na

e, bcnmaLe,

harele ndale infe oaie)

risomati.d si

si dou6 oase

clr

nepereche

dln col.ana ve.le brald, ste.n. .oase si


bazLn Bazinuleste aL.aluil din osulsacru iiceledou6

E*e

Io.m

Reprezinla schelerul arial, Iiind situata

jn

Pdnea

5 PosLcnuafa a .irPulu lndePlinene un


hD! r. a^ de strn.erea.orculu
\er rMn 5 4 ubrea dfe Lrero
lhLul; t..pului Clpnnde 5 rcqun .crv'.rd Lo d
cala (d.re a) l.mbaE, sacrald si c(cigina
Vea(ebra rip prerinta, in pa.tea s antedo d. .or
p.neror ar.u ledebrtrl .ar. tne
oul ledebieL
prn do pad'.!l \edebra
legat de.op!l'4

medand

".debd

Aresta dm umd
n.iile int.nedebEle lde .onrugare) P.in care Les
netul spnai in ra corPu \edebfo pad'.u ' lede
bra' s d^u ledeb,al Q .fb inrr'ul \edebEl , de
pno suprapun.re Lmeazd &nalu vertebral ce
addpone{e rnadu!: (f'q 66)
Gul ed Pro\ ne dn suddea !eor.inc \ene
b.esa.rae OsuLscrueste unos edian nePe.eche
de rom; uiundbuLar;. cu baza in sls
Ferele late;b ae $c.ulu prezinia o n'prafdta de
an.!larP penttu os!1../a
V,ldul'crulu ndrepbtrnro- \aunene( b a
Co.ogEle Rezu te

dLn

flzj.na.ea celor 4 5 wne

i;a

.5

,r

ihiiFTn.b?Fa

Coro a \edebrara p.sz nrd curbu,


Dan
eg'c. !;L s n pbn rronro (riq.6?J cub!dat,i
F,rn;L;
eqr6rinrnumire ordDc dnd d"."".", r"k";",.
enorrrcqunre.e^irrd s lomb d) ,.tt.E ;a,,n
.rn.aqLka p eiie anrenor
(reqrun,le
s
i(adl ' ubrie in plan frmlat s; n"-es.rja.ia
,.. .,.

C rua e'ie ur os unq di lorfrr irerer s..l


.aE .are 5e anrcu ad- toLera .u (.DUta \ mpi;

a 5Lanqa sau td drcapra

t!

a.
:1--

rur

J.

6Ece 02t I E(!dn chhF

1l
Tora.ete osos

ere rlrmai

dnle

Lor

de srern

iis

:remut e*e un ns tdl,rua aDte.or,De in,ama.


dana a ruE.etli Ena tumdl dn n
ubnu (.ro s,
bpendcre l rod .. .--"
_,1 &._ -; ,.
lurur vaEreide,l0 de anl
C@lde runt ar. uri oneo.dd taq nia! sirdde rn
panea arEb d ro/a.etur rnrin\e de
to..r,iDi \"d"
Drar lra ra pam . n{n rlnr n nlmar
de t2 De
,eci Ind rlmnc Po\ten.] J,n ru

\erretee bEcte

Pnmele 7 perechr

CeniuE pe.ma teago membru nteror de s.hep


tun hiu u . esip trmdb d n o.selc .ordt. ({e

pdbEnd

reerya!o,nd$kruni

dnruk.i

un os

Strheeru manr ede lomar dn I lae !d.Dene


r_ meL.arpiene 5 ! rdtanqe iDenku
deod, i
Po'ce - e\ nr nun douo raLnoer
Scheletut mehbreror inreri;e ene ao m, a.eniufd pervina s \.he/prul membruur,ntc..r

-r.
)I

ere

/.. de foma fun.h,utaio dse


reEtse dd uteak c; hhenx,I
5(heeiutbratu u esLe elraruLJn o5u humcnr
:rheeiu Lebfatulur G a dtuiur d. dou ce
S.aputd

sunr lanp ddejqrdre.!dn,a,/

,c'P

idsP dPoarc.. sa ofrlutea


irermpd'u .lrdluu .oa{c, vt urLrmee d;i
.i.{e nu au lan Ll ,r I u a|dnq
.oane [.bnte ( befe)
P.sreror, s.he erul Lonlelui ene lurm
d...nF

s<hete tu I n ernbretor superiode

ene lo.mat nn
.
{neeru
renrtrri 5capuldre ! s!heetulmembr, i
rpeflor rbs Grhedrt bEldtu df,teb.arulLr s
m,n|. Lenrra raput4e sad membrut;uDa,q
r brre i sre form . dn lldv ua,5cotrld

d plnqr !u sa4!t

ro.mand

baz

ul

o{ .ord pro! ne dn {dred a u iai: riol


A.nDn s puD5 dlrasre 5!d esed ..eardadiihn
ra ibtrunca bipeda. mehbFte nrenoare rrLnd n,re
renr de in !edefta run.te de pkl
Srheeru ckp5e e{e r.rmat d,n remur

re/mi

a.

S.hpeLU q.mbe,ene
ur dn duua.dse ,D
ase2ab meliatrima \!/umnoae s,Iblla

t"bFr

roub ere un os trunqh utaL .tr baza rn 5 F s


rud n rtndonut mu5.hiutu, c!ddr
rercu 5e dt.ureab tu aprr& d naL a Ghfti ,

t4lranqe lnuDd dola

.(r! r| .hr:.-...,....__.,,..._.._
!{rebf pld !ur, lereh d

.o.oge .rozr o.dozd srerl


hume rs r.d, s

""

GrPme mclf psP raldnqe, tnn


purE bb remur fibua.ldBiene mcrac 6.h!n
!.na
'

osul corrlprcv'n dn sudarea dsror a ["_


D <hon;c ed: d. Dubir
schekrut m6'nii sie rom dn Gsere a ffi^
P enq b m.ta(aD ere: . b6bnP
Ci&icdl. esr un os tung aft are. d loha
de S.
(ucar b o qremilaie mediata.

co manub.iul c. o extremitate late6E care se adi


cubaza cu *apulai d o faL cosiaLs care se a.li
cuLeda cu tuberculul ultimei c.aste
CuDunle colo.nei vefteb6le in pan fiontal se
.lhesc a. scoliozer b. cjlozq c. Lordozq d condr.ze
Osul sacru a. ca pincipale cffi<&rhtici: a pro
vine din suddea ultimilor 4 5 vertebre aLe coloaoei
b rcprezinbo EmdFlra.ozi mam'rereor. laiele
Lreobi q DafPrc ae adrd 3ie .r ..ralu d var
ruLse a.ricul;a.; u, iar baza cu.dcisere

it

Oaselc indeplnes.
mdte
Rol de parqhi ale apamtuLui

AslDc

..,puu

li
t

r.ll

fLn.l.nal.

ldomotor lJLs ijsl


sunirdre:
musc
asgu;nd
a.tirreaTa
paEhlie
adls
l...m.tia Se.lnstituie.
.cnuuL
.L
..l.ra
adL.uala

\.d.brzra

.:!r ll-

I r

i.uititr dnb. oaleLe earnb.ir P


.!L:i3 dntE osul LrIalLr u s .ele.le

..utji t..a.L.a Pe nru in ma :L plrtrrrili


''Ibdr n! osos p.nti ..sanele pev ne
RoldnUtoxic. Odse e eti iuner.ar

sLbsLaA

leror.c(llg.Pb F)palruiseacfld.ntlin.rlLdrsm
siL..lbd ea, tretl.i. f ind ap.ielimidate ena ln
feLul a.e*a. ..i.ent a
.,esle Pr.i mllt si suDr Prevei.e ete.i.le no.ir.

4 Rol de sedju principal al oeelor hemaroPc


i.tice Lr ..pii. t.arc oa:eLe. l. :dut .as.le dc
..irin madula r6ie heid.ePna Li :nllt ntd0v:
dn canaLrlceilt ildializc .is.o,lu s e*e qa
bEnd teslr id pos.u a, .1. .Ezdrlil ia. a vaBlnic
esle.enur. n.tund.nrld
5 Roljn metabolismul calciuLui, f.sfo.jui 9i elc
lroliFlol Od:eie tP e7r,a
subndne,n nen a :L.rsanism!LLi
CompoziFa chinici a 6elor
Osu .ontiie 20t.pt siSoi.ezid'tr Ls.d Enc
alcaiuii ailrn nnt....sanicr soidi .are.ie
f.mtc iul nb,b de depr:er dr 5 ur de.al.rl
,rl?trr.ra.rgann: a.srrri Est. slcaiuita !G951
in t b,e de .. asei. a,,eill.ie dn nLedni o nolr.i
nrmit n ria r. tLriam.nb d nrfleui. ..nr lu nJ
rsen,a F,b,ee d. .rla,lei se ertid ir pnmll .rrJ

nei lnqrlLiriLr..le l! .

de

tenrtn.

sid lsu!

5rni,i.,rr.Ln. Sunt ,cp,ere,l.ie In sPc.ia


de i,r.;t!,d..;1.! ;,.ei,ia i,nP.iiut strbsail.
.rish na En. rriitrJ,at.rir,
Ld dnel l.den rtr,.. pr,.Ere met.bo c. sim

Ld.e.e..aie lgan. O idd..Ladldp nretab.icd o


coinilus ma,.a anrndte r.ubstintei tunddmenr.le
.a r!NrF

.prr-.- .....-...... .'' -..

padrLe. mat.L.e

.r!.n.r .slLla lr d,.x roilit:

o
F4 66 Ped!

Cnrpa$ dspunsud e corecre.


Ro ul scheletuldL de proteclie a unor orgaoe ste
atLsuEr de a. curh craniana pentu eocefali b. ca
r.lu rahidian penl,a m6duva prelungitaic curia ro
frntu inim; 3i pbmad d. bazin pent.u fica!

iry.r+

zi.:
2

Rol de

..:nr u

prct(tie

utr dgft

fdhddn P.r rt

ecdrpa4j l{ul

,-3ri

i.b6ir

de aplicare a forlei la cele trei


si .unostinlele din fizicd

't

Ani. alile suit orcafe de legrlur, inte .as3


lind sedirlmkcarlLor DLpa qfadu de or.bil ate ani
.!it le se idrpart ii snaftrcze ridiaxroze

r!

Sunt ani.uati fjie,lmobile; ru poseda .avitarca


arlicllar a. ln acesr tip dearti.ulalii
to te red6e. Dupa IpuLtesuluu care se inie.pune
inte .ee dout oase carc se :dicuLerz;, disunsem
sindes,rozc se inleelne lesut fibms Guturle.ra
niem) sinc.rdr.,e se interpune Iesui canilasin os

(simrzee) si sin.sloze
Gjndesmoze

se inte.pune lesut .sos

sisin.ordrne osrGie

!a6'a)

!i

gnd
abil d.
Sunl ani.uali .a.e poseda
m.biilate sl5eimpa.li atufjartroe kfticudi
mobie) ri dt.odi (artcllatii mob le)
Amfiaruozele au supralete articulare p ane sau
uro. concve (adicu ali le dintre c.lPuri e vedebra e
.are se kc prn inrepunerea di
Amodiile sutrt articulatii

rn

..-.Crrf .,:ts1i..... ....


i sinadroz. nndesmoze sin.noze, sincondroze
; d,a' tmre .m tiar trore, atrod i

:
:

cu o ma.e mo

s noviale,

ivelul u nei ardculatii mobile, mis.an e depind de


J.ma nrpraletel.. adicu ara
Ee sa p.t realta injururunliar a doua dxe sau a
La

F969Mdli!FodddLFene

Artmdile p.ezinb ma multe elemente sh.tuiLe:

Sinartrdele smt arti.ulatii: a. semimobilq


car
executa misc&i foane rdusq c lipsite de.rviiate

am.ubd; d. care dupt tipul tesutuLui mnsrirutir


pot tj sindesmoze sincoodr@e saL $@ston
oEnwEl elementele componente ale unei

OSt bUllt car sunt elenentele sttuciuhle si


funclionaLe p n carc anialalia serunchiuluidrrer,
de .ele ale umatub! coiului d soldului.

-{91!! qtig-p!!q!g

$er+te

Se .onst tr'le

e{ apes a njvelu .riczrui c.E!!'tgr I Jis


iem!ldiosls .ele mai i n talniie su4!9l1de LaiiqelL'l
ed!tuj-rertciul, qi!t"?., l.{!qzi sj {o-linscita
repr.z nta n er4qsEr! 1 cudur i .ol.anei (.racalcl

p.n

alunotrea Lisamerlql.. .dmpd


rlqlrlqlii, prccum sia llla'neitelor de
ve.in aie Ir.t avea dve6e g.ade de gravibt. ta
Ismentul la.;ndu se dfe.ent d. se aso.iaza lre.veni

neite ale

u!9t

U4"
L6;-areznb. +dsie a..nldb .ol" a
L-nL_.. kr r hr;-u .Libar-rdr; d :n{nL L{ d
*"i;nifi;-, $;c;F-;-rer"6i .d -l*"
a.ioaDe !ei!-';le-ru'6-,ji apart Ta . .e niver .L
i;l; -- . ffi--B," . -, - ir, ai; ."1;=;;";
chluLuL

tedcil"

ntetupea .oitjnLitati

R{u!jg]]n ir

uma

anat .e a uiui os lle

unoJ lmumatismenar

unff

b.l

+n!&. (; *t t"g,l-, r,aLl

excb

s
s

c;nd p.t n
t,n cddruluner

sium.Iuloi.

Temenu de a frdb este scne.al pnf, un numar d.


pene 50 de afeclm 3ni.uLde difenie bare av6nd.a
s rptoin ed.mu. iftlamala si dureH. Cauzele celor
maimulie atuiie r6man ne.un.$ud
mulie dinte
ele suNLn mor taumatisme su prcces infecricse

Fnnc pa

:i:!n,r r,..! ., rii t:nai dn -rs.rri ..:e


:r.uj

i'rr5.r srr..:.

:.

-irr

de mdschr schelei c
q L::: r nr i.h .:PU:

r,:r,I

q ,i)

.rl riL.! i ,]
rr. trp es a. a:!

ruu mrr!1, ,:
l?qn: nf : :
'Srruct!ra

i[

, , !jupe

.', I , r:rrl,rri

!:.-

ai,

ni'.fi:r \?,r P rllnzr. !.

rrrrr.l

:.
lnLj:. : L 1 rLr:5. $.o... jr mJ:ll] !]:::

sr

Lr.ir ii . t,,!i: r::i-,


f.adri| r! h ! i .trt J.'r i
!k i. lrli r.r:rLi\r d.li ii:
L

,-')'
.)

i4:

r!

i. ,rr.lr

Muschiianknon ai anrebhtului sudi flexo.i aiatrte


bbtului si aimainii s, pbdaton ai mainii. lJoii sunr Ie

l1u;chii posleriori si laterali ai anieb.aluLui s0nt


dteosd.i ai antbratuLui frainii si deseteLor
fiana posed, !n apaEt mu*ular complex i aIe
nuschi numai pe fala s pa m 6 si in spatiile iot.r

Mut6n n.nh|lnn blenor


La membrul infenor
mllchii cGp*i, mug.hii

desc u muechii bazinuLui,


pr.iorulul
ri m
"schii

gam bei

ngTr]4u,d{!d.l.ud'm4dibb
bn!*h]6cPidnF!*hd1i!+5

in jurul a.lic! aliei roldului se srse* mus.hji


La coapsa, nuschii sunt Eupali i0 lola anterome
sibja laterala.
in ora antedoak se afia mulchiul aoitoi e. esle
ce mai lung mutchialcorpului Sub mu schiul .bit.r

diab, Loa posterio a

m.d;la a.oapq casim cei trej mui<hi


mare, scun i LuDg, ri mu$hiul drept
A.esii pah muFh! pnn .ont6.tie, ap.opie

ln partea

adductori
medial.

.oapseLe

jn

tie ele

adducire.

:-

r-

: .,: )"i.,,nE

s. iar

iLrrl

inu!.l,i $,r'ii i,r . rFi'


Err]:\]lli.nl']r:n.

rLs.Lu qi*J.riiinr

iuri!

r.lu

Ih:!l,Lpr!:..

'lxil.-,, :r r' !i

-!! i f, n, ,. ./,: rr r' .,ii

r r,fr

s.zf. rnr' i'ri Pi.r'l


!
L rtr.ar'r::.!:r'

d,epti.edii b
.. lemi,ief,,braits d s.Tit.ixltt6.

Flzio ogia

ha Irr:.
lJ,ier,ifi:i
i !r'.s

P!

ir!s.hr

Dr

sche.t

c.: ir

ci

'rj - ' ]]t- .


:r-i ..1:i L rr

;::rilJ Jiir ! i r r r: r

Mtrlh {r,.r,r rr:r':i:.'rir r'r,


aj i .1.iir4,,.,

ii

raiiir

B{d r,trlJ,tr,. : r

t.r:i)L.!ii,.rnsdr:!
si..n. | .n!: Ll:tlld ll|l'..1. l]:: :
r1,- ,1, ,, ri ibn . Z
'a( r'i(i'.: n dt,J.rrpr;,ir.i

-,I

''

in.,.L.l sl

! L:. rrrn, r !.1.r1

DLnri. !.hii rn,...n d br.lur ia. !:t


brarn! b b..psll L,rahial c trn.psu D,-:

rL.

C.nrir[r

I]1u:.hL di .Jarsal suiL

r, ']. ir.r..Jnr,
i,:,lrr, i,: ,1., ,..

iris.rnii:.iL ! r:IL.

I rhte: rir!irtrrLifI .lrn,b r.1i . rrl li


'
si.:su_'. :,, n ..h
t,.1
,.: iurhjj
. -,

dLe

hbie

r!1r

ir,ia'n

.r \. lial. sJ:

rzol.n,..

lunsimed mus.h ului vd.iaza,

id ten

MLB.5'j reate:, uc.u


mecani. A.este.onlracti rx cEclsstne maFn

u ln timpu uneiactiviiat lbis u re lecare


muschitre.e prn faze izomer.e. nobDice I aux.
hul.hiu

t4ajfest rile 6bac1ii mudift


Lr'lan,leslarilc.le.1r,.e suit reprezentaie de pc
tentia !Lde acuur aLfibre
Stimula.ea fi
'nus.llare
(de a placa m.td
brcli mrs.ula.a pe caLe natuma
ie)sau ddirciala (cu .L.eni.lc.b.) prov.d.a apaf
iLa unuipoteniialde actiune propasdt jn uqlullibrei
.! o vlleza de 30m/s. Polenuaele de a.liune ae
une unilitimolori se sumeaTa, dind p.tentia ele de
placa m.tor e A.iivibiea e e.rrica a i ntcqului m us.hr
sau a LnibtiLo. moio.i .ompooedie pdate n l regis
lraia. obLinirddu-e eectrodi.gmiD.
2 ran jlesrarik.hini.e suni
osmul de cupLare cr.itatic .on hcne P.ocesele
.himice din mus.hL asisud ede.qh de.es a proce
se or mecanice. il1etab.lismul muscular este

:naemb

in primele 45 90 lie secunde ale,ru efod modect


sau iniens, iimp necss ap aiuLuic diovdscular sa
regleze apodul de origen Dupa prme e 2 mjDule de

eL(

necesilitLe enerqetice sunt s.tislacute in cea

3. ,^1anaresuri.L

(lls

'rr.anr.r
ajut.rul mioEafulri Ap
.area lDU s

73)

stud

di

rq
|udUe!ci.nujl)9!]a!5i]c<
a fdza de la1en6 durcaa dn mrmentll dplicl.Li
eicitarrdui sj paM k ap4ra .o tm.{ej l. timpui
acestei laz., a.e oc manilen 6 e ecfi.a a con
td.uei, a .arei ducta dep,ode d. lpuL de muschi
liind de la cca O,0l s la muschi0l stdal;
b laza de .on I.acr re dureaz. i n medje 0.04 s:
. I a .le tula,arc djezLz A,A5 s
Secusa pode fi rzometLca sdu izotonLca. Dufdta
loli a a secuse esre de ols, iar aJ.pLiLudldea eiva
raza propo4i.na .u irienslt.lea stiruuLui aplica!
Fna a. valo . maxma Acen lapt se explic6 prin
de Jibre Druscu

cu

F pEs detemina. c.ntuctie mls

s t*

1,J

mus.ula.a, carc a.e umaioa Ele .Dm ponen re

Daca,
rc

i!

io o.

pe

mas

a ce

inteisnaba stimr'

unica c r.bsesc st muli


ici si reslldte, .u.ba .ezuhala
secusa.. o sumalie de se.use !mt
de

shllar?

petil ! i, la ii te.vale

rn.iesra.
bbn.s kortBctie kian.a):

a jn.ompler, alcaruigralic prczinb unpdou dn


Lat. erp.i and suma.ea n.ompLcb a s?.us?ff la
slimularea repeliliva .d ftecvedta r.as de l0 20ni

.ompldl. al ca.uL scf. prezinb un p atou rcg


uat. eipamand strfratia (.bLd a se.u*lo. obtnut;
prn ap .a.ea $imu ior.u o l!.veita duli da rna'e:
b.

Toaie conbsctire vounb.e ae mu$ch inr din or

ga.isd' sdnt tdtdnosui

$manda yohrntal.se t.aismne a mls.hLprinimpu


su.i .u lre.v.nb mare Erisia jisa iD orqanism si

ioa .a.dia.i .ontactia .btinuta in u.ma

a ,^lanilasririre r.rmi.e :le .ontr..le

.efleruLui

se dalo-

tu c.itn.iLer maseL mLs.uLa.e esre de


ceea.e inseamna.a 70% dii dnergia.himi.a
se bansf.rmain eneroie .ai..ici
Rardame

l0g

Nollui

emeniare dd giena

Oboseala si fo4a

inos. .r,

Evidenlierea propneta$lo.nus.hiuLui scheletjc

IL r ?..1 r,

. trLir5blt.le. s
',:rrs ui ,.fr..r br.:s.i tr* ile d\..r.
n:: r I ?'ti Ji / bi in: anrli.? , !ri i.:d:r:

J.tu.

i5r l..in. rJi..,!r

r':

lli r:;irL rs r f.le.:,.r1

Lr!.s.t t:b!. ., r;:.


rlftie, ii \ !ttr.rr!L:lntinderi sj ptur nuscu

C.,ntai:rd,:rr\!: rrL , ..
, Irdi,i.] 5. rhr

a rr. t s ab .it L, :.,


d

paro og

LLrclate Placflca

!i dii.,,.xtr 5 :r.
tH

iri 1r,, i i. p,i iirr..r'

.:':

denumre

Asi4i uneL. l..me ale muscb L.


I patnrlared
2-.upola
3 tuzifo na
4. tunshillaia
5 c..ulzfd

ir.rl!.ni di sliiq. (r.asitc

E dupaf.maacenod, prcze

Lata

a b.ePsulfemura

l, m

ele dnrsa

.. dLanaqnia
d ptra'iddLdLabdo enlu
e snn.retu pLl.ric

Redacbti Ln eseu.u lemd SeislbiLitaiei

mLs.a.sa,..mpoiente d fldcuilor de.elalie sru.iu,ai dupa

.imp.danta inieqri(aiii andom! functiona e i .r!]ane.r de nmi in pe..eperca inrusir lor.biectel..


d. trla i lan.ranel.. dn mediul elte'. si irteri:
.rll(lsislemuiui npruisin transmtrErea.l]relLcra,easiinlegErea nrlmatie
.sisie nleid..rin.a l:cior reolai.ra ..eslerisidervolkri.rganisrnu u I dl ..mp.dam.ntului u ii:
.nr s.dea.a m.da iite de nteqcrcaoEdnLsn LiinmediLr.

itli ii ..mponenla membre.r:


C&iti aso.ie,ea in.!rd.t. refe,r.
.odpsr: b drlebfat - ganb: c rneb.arp mclabEid carpieie - larsieie
C.aneF adsv ate.eprennra a. t,e pere.hi: d d.ua perech c .pt p..echi d

primeLe sapte

bGr

pere.hi

G6siiir6sDrnsllqresicLpnvtcla.L.&.iieri..oqceae..l.dneivefrebrriea.eruicalarb c...isiana
daca enunlurle eFt. prn conln.tia .deo e.e sunt adav6rate e! rake'r, czllin.,re ...n
sideftticorecie deteminati da.a jnte ee ex'sta d r,A ar e de.au?altaie.
. Arrod ie n,nl.onsiderate adi.Llari tre. d.!dre.? se rea zearir pnd pargh i.soase mobile
.Fotula este ui os tlnlhiular, de.a.eene studain ten.loiul uLAhLl..
. F rac tu.ile s p.nla ne de te r m in 6 lu x.iii. d..are.e su nt disl..ate e eme nt.le .omponente rle dnL.LlaLLi o r
' Onfi.rGa desnala esle denumiti de m.mbrana' ce.are.e da nan..c.as.lo. bdzeiccniuur
' Cste.ea in s.oside a osllui se rea zeaz; pin peiosl .leoa'e.e cadialc e p.o ifcreazd nlmai sp.e

Stltiljli

'

Ento6eLe au difente qrade de s'av rate,

de.ar...

RedacreF un ese! cu rema.Rcspcdara curbeL de

rep,eznta aLungin vanab F ale lisameniel.r anicu

ef!.t,lni. sjsaphmiia in prevefirea bolior

sistemu

'1 Diqestia si a h sorbtia


Sistemu d gestiv esie aL.atu I dii .rgane a nv.u
5e realizeaza digest a a imentel.r, lraisl.ma
rea ld jn p.ddlsi aberbabi

.arok

551emul diqestiv.ste alcdtu[ din iubul diqesiv s

Tubuldjgesuv tomat din:


.aviratea buca . (fis ?5I
qe (naz. or. si lannsofainqe) segme
sisteme
or diqeniv sirespimtoi
ccmun

'ia

iirennulsubtt. (fis

??).

dn

t.eipoi.juni duc

FIJ?'C.litGhdLb@44@82

A.')

:-

-g
,'
lq

'+

Fb?ahsdsrlchr

1Jt\

ao'2i

Iol .u teipcrtui c.c.DorGs


.endenl, tmnsveG des.endenr 3sm.d)sr r{i (rig 73)
2 C andeLe dnere iubllui disesiivl
sa oa.e (submandbu e, subllngdale p .tide);
- in tedLnul stus,

ri

acena esre aLcatuit d n subsianle anorgani (0,2%)


si substanie orqarice 10.31) PrnciD.li ele.t litL dr
sdLiva sdnt Na- K. Cl . HCOr , rlPO: Msl, Car'. d
card ..ncentdie .u erceptia K- esle mai mic;
dec;t id plasha eqlvina PdncipaleLe sub*anrc
o.sanice sunt dfrLlaza salivara. du.ina, Drzimul
Fb.liile salivei I Prcte4ia mucoasei buca. pin
alimenielor fie.bint diiuarea eveotlaLulli HCI
'a.nea
sau
: biei .are ar .eguna ji cavitarea bucala,
ZDigesr v: saiva incepe procesul de digesLe al
amidonuuL ! amiaza pmdlcr digestia chidi.a a am

donulli prepaEr. eeste hLd.llLzat jn treplepana a


dadiulde dD r.zr. A.easla enz ma va fiinacivata de
3.iilesnegre masucata ubrliaza almentele, usu
tavod

.ind deslutitia: umc.tedza mu..asa bucaa.

4.Ei.retia unor subslanle endogenc (uree ..e'


tinni acid urc), exosene (mebe sELe $u aqenti

pd.qen0 si rclbacten.id prin ljuozi'n


SElabom.ea seizatiej gustalive prin dizoLvarea
s lbstantior c u Oun spe cilic pe supra aata recep L v, a

!i wa cniNrni{rt6ap!e

6.J.a., inl imp.

gesi a
Iubu d scniv
D

assurd dponLl .rdti0u da ap:


subsra e iurrir!e rc
lui,prn: depasarea aLimente.(2 secErd su.u,il..
Jsenive sidiscnia almerteLoi 3 absubla produsi
lor de disenr a ape sia ele.l,oliL..

ele.Ltulr

A.lirilirea Jioto,ie a cavitdli bucae ..nna din


mani.riie si din tirpu bu.a d d.qlur t ei.

:.1
Masi cal. esle
poarc des,asrc si sub..ntol vounta.

R.ller

ant rn mentinerea echiLibrului

Ca u.marc a tansfo.marior din cavitalea bu.ala,


dlimentee su t.hogeni:ate, Ldbibate cu nrucus si

DesLurta (fis 30).upinde totaitate. acr vitati.r


mol.ri c e asigu.a tmnspon bolLuiaimend d,n
caritaiea bucabinsi.ma. Esle un acireflexcare se

nias

t..tor es:e.oorClid'le renri ie,vos dii irun.hi!


id.ilGnd d.qutitii

lrdqmenrarea alimentelo.

crcst.r.d slpEIeiei de.onta((


diite a imente siemhee.igesrve 2 r!m.e ubri

,i

si

lerei s ii.Ner.. b.uu .rinen'ir l. asi{1u.6 ..n


ractrlc! a.ept.ri gNrarjv si.lib
Lioknte. c vff nLmub r..epllnL otucrlj, initiid
Activibre: scc.ei.r?

Conpodfia slivei Zilnic,

& saliva cr.e..nr n ggJ* aFs 0.51rcziJuu s.d;

Es

nivel alung la trunchiu cereb.al 9i iniriaza . senp dr con


t.a.ii larinqiene muscu ar. aut mare, .are dD ca .eol
bt prcvennea pdLudeni afimentelor rn trahe aimen
tele deplas:ndu
lbrr spre esokg inftg pr(esu du

Luctore ptaclicA
Pentru a pune ln evidenF rolul amildei $livare
digestia amidonuLui, lolositi solutje de amidon
lied l% solutie de iod iodumt 1%,9i 3 eprubete, prc

in

Se

ob*.va:

Concluzie

rdi

l-2 unde Etapele succesi'e aie delutrei sunr


c.ntolate aui.mat de cenhl deglllitiei.
Centuldesulire inhibd spe.ifi..enttul resp ra
tor buLba. pe durata dequriie oprind rcspnala in
.ri.e pu.ct a cicLului respifttor
3 TnipLI esolaqiaa EsofaquL a.e io principal
r.lu de a traispo a alLmenleLe djn aainge in sto

md. mrd

lml solulie

cuLore.

qtml $[va

rea

alb-h

albashaidlet

disp e elurja frid

eprubeblllDUPd30mn'0Pdinidau

lfrL solurie amedeui ncolo. mdmului.u

2pictturi er{tudio cctje ;ns: deibro, ri


iod ioduE! de recsdnere noldk de mr
l

09mL

siv:

a gucideLd

e d,5unrnrganErespa.lrrn\ed.
h mod nomal esitaolloEz nil

dout tjpud de mrcei perntaftice perstaLtLsm pri


m s pe*taltism se.Lndaf Peistaltisfru priin
ene declansd d. deslutitie siincepe cand aimente
le be. din iar nqe ltr esohg: esle cood.nai vasa
Pe slaltismu secund se d .rcaza prezentei ali
men(elorin escid!sicontmapaia.andaimentele
sunl p..pulsare id n.ma.i esie coard.nat de sis
tehuLneros enleri. a esolagu ui
Pe m;sud ce lnda oenda L.a se depLaseaza spte
siomac, o unda d. ,elax e. tansfrisa P.in neuroni
m enien.i LnhLbiron preceda coitacla lntreg slom
a.trls idtio masum maimica .ha. $iduodenulse
reaxe a cand aceasi6 und; ajunge la nLvelulesofd
guLlj itenor preqatind a Jel .dviratiLe rcspe.tjve
reDd pnmtea alimentel.r.
La capatu ieminal al es.faguLui. pe o po.iun. de
2 5cm deasupE jonct uniicu .ma.ul, muscu atDra
. rcllara esoias;nd este iistusata fun.tionand ca
A.est sf ncter prez nta o conrractie ton cb gieie
desiins pnn reaxa'ea recepti C.ntaciia a.estui
sfhcter contLblie La pEventrea unui .enDr sasto

in oi.e elapa, pin uelberea continutului epm.


berei, progrsia rcactijor de hidroliz a adidonului
poate fi intrerupb, cd o con*.inta a inactvani amiLdei. Astfel, daca fiedem amestecul de culoare
albast.a viobta, culoarea disparq iar dupl iacne
aDare dlo nou, frr6 sa se oaimodilicc, hdiferent de

E\penenla

dmomI'eai

mast.alie, deg utilje bol alinenra., amLlaza, to


zim, dextine maltot iimp bu.aL, iimp fa.insDn.
timp esolaq ad, uoda penna[i.a, unda de relara.e

Iemolabilitatea @mei

I Trnplrr!.ar (rorlnra, ii nomentuljn .arc


I inghiite. ele sudr id
mod v.untar rmpns jn fa.inse De a.um incoo
alimeniele sunr gala pentru a

pr(eslLdeslui tLei devine i i inlreqime. iu apr@pe un


act auronat si in morl .bisnuil nu mai poate li .pnl
2 linpul lart!74:r Bol! stjml aa, anih re.etr
:r'e din juru inirarl in la.inge lmpukunh de la a.est

Tubul dlgesriv asigurt: a deplaelea aiihenlelor


b. secEtia su.uriLor diqestive 9i dicestia; .. at
sodlia
de didesfe, a apei si a ele.toliEspunsu le sunt.oHte.
'rodugrlor
tlloi d. icte

C.ntul ddsluulel s. ana h a. a:ile neurcml


pslcpdun ulare b nucleii prcpni ai danefdh'
luj; c jile reurml din sulstanta Etiobta buba.d
ri po4iune infri@n a pudi! d. nucleii propni ai

Cd!

raspu3uile qeeile
hin mnicalie * ,sjgui. a ltgndn@ alm*
leloe b. fmffi boldd alimenEa c dioesrh lipid.lon
d elibe@ subst rnld odmt djo alimdte
R*ptoni a cdror sudlar detemina salivalia

sut repr4dbti de a. .elulele s itive din mugNlii


dusta{vi! b. elul.le *Eitive penb! tacl ti pe
c.ehneb motoni carc stnuled.a ma3lic4iai
d celulele *dilive pmh.J ldpsalur. d dureE
6 Enm@fi ri explicatl rucjlle pe 6E le indPljsiuner

esle de ap.okimativ 2L sj esie un llchld jrc.lo. cu


pllu cup nsinre 19i2.5 a adlli Contineapa(999)
si .diduu uscat al.drit dn subnanle an..sanice

sash.e se dfla La o,v.uLsLai


qan.ice
delor
situaie in m!.oasa gast..a. Exht;
,loui tipu.ide g ande gasrrice.
a. Orinri.e localizate la niveLul fundului ! cor
p0lui qas c Se.reta HCl, lacto. invinsec (glicopr.
tejDdnaces 6 pentl absodtia ibab aviramLneiBl2)
CeLulele secrcto.ii

pilt
localizate in regiunile antrala
(care
si
cell
n.i. Conlin celu e C
eLibereaza sasnna)
e mucoa* (sec.eta mucut
A subshnlel mdgE lce. P.ezenta dciduLr i clol
hid c este .acde.ishca s!.!lui gastric ln coDditi
bazaie seaetia sa variaza inre I si 5mEq/o.d Hc
ber sau combnar cu protaine
b.

Piloli.e

FCI este necesar peniru digesta poteinel.r, asi.

in

sromac aLim.nrele sufe.; .onsecinla acli


vitaiiLo. moro.ii si se.rer.ii a e acesxib care produc
tansfo.ma.ea bolului alimenla. lrr

Adivibtea mobne d stonia.u ui (mot Liritea gasrn


ca fis. 3l) .ealteaa: L st(arca alimentelor ca uma.e a
rehranir{eplive 2 amestecll a LLmnielo. .u s{.etijle
@sticr3. evacudea coniinutuLui oaslri. in duod4
Pdistaltimul cont.actlile pe.israltice, nlpde la
g.anita dintre lundu 9i corpu gadn. s. deplasetl
cauda detemin6nd propulsia alimenteld caUe pilor
Fona conhctiiLo. pe.isblti.e este co irc ata de a.e

,"r.q:
Retopllsia Cupdnde migcarie de dule viD. ale
chLmului d?rermimte de propuLsia pute.nicd a
.on lid utu lui sast.i. .at.e slinc letul piloic i nchis. A e
roL iinponant in amestecu a imentelor cu secrelile

Fd-

(abso.babjl), impiedic ea prclirera.ii ntasas


t.ice a unoi bacterii patogene Substante crc srmr
leali secretia de fcl sunt acetil
sastdna lnhibarea secEtlei se da
riieieiberata dh neurcniaisistemu ui neruos enied.
B Pincipalee substote org@ice dn s.cretiile
qa nce sunlenzimeLe mucna
Se./alia de peFinosen Pepslda, f.ma ad !a a
pepsinogenului, este o enzima proteoLiiica, activ6 io
mediu acid (pF optlm 18 35). carc initiaza procesdl
da dLq.sb a p.oteinelo. PepsLnaenul eft aciivd de
coota.iuL .u HCI sau cu pepsina aoterior f.rmati
Pepsina scirdeaa proteinele.arc vor fi lransfomate

LaDlenenl!/este secretal numaila sugar R.lLl


sau esre de a coaqula lapteLe, preqatindulpanbu
dge*ia utenoar. Sub acliunea lui ln prezenta
Ca, cazenosenul soubL se tGnsfom; in p a
cazeinai de ciL.iu ins. ubil
lipad gastric, e*e o enzma Lipolif.a cu acri
viiate slabd, hidroliind numai ipideLe inserdie sub
lo.ma de emulsie pe care le separd in acris'ari:

l?

s(.dtde

sbfracului
se.EtiiLe ganice .onrinua p.ocesele djgestive
incepute i n .avitaiea bucalri cant ited sec.ebb zilni.
Activitated

surarca unuiy'l opim pentu actiunea peFinei acli


ea pepsinogenului, oxidarea Fe'(neabso.babLl) a

Geldlinra hidr.l

ze.za gelatina

r'4!.!s!lene o slicopr.ieina se.rctdt de .e uLele


mucoase, cu .olin proieclia mlcoaseigastrjce at;t
mecdni. cat

chimic Iat; de actlunea auiodiseniva

n veL qaslrlc are loc absorbtja 0nor subslanle


precum ce e loarle solubie in ipide. etanol, apa i. iu

cantitdii exbem de mLcj sodiu, pobsiu, slucazd si

Acuvildtea in.torie r, niv.lLl intertinului subiiE

Mn.a, a Je a nive u iniedinuluisL Lil.e sunt c.n


t.acliide ameste. rj .onta.riipiopu sre
C.rrracriile de dm6re. (ccntraclire seqo'dn
taE) iriq,nenterza chimuL de 3-12 on Pe minul, in
lelul acesta deteminand amcsie
prd.lle.r aLimcota.e solide cu se.reiilc din intesi

rqis.rnl.

de

pi.pllsie Chimu .sre prJpulsai

in .aititale de 2J0ll00
En.
leaetab
c!.ri(!
sidepozitab,n vEzi
NL/zj
.; biLad ii tdpuL Pero.del.. nt.disen've se
eLLbererra r1duodel jn timpu pe.ioadel!' d(lesti'e
iudai dlpa ce .hinul d de.Lnsat se.relia de c.le
c*okinind . e p'odure,ear e. sinqte.uLu OddL
marginee. du.iele b Liar..

DigesLia la nivelul intestinului sublire

uidee perdalii.q cdre apar in..icc


pd.Le d intestinu ui subl re sis. depldseaa ii d.ectic
anra .u o viteza de 05 2.mr'se.uid.. nui tui
Epid id iilestinu proxmal sL mdi leit ii inienLnu
teminal Timpu nesa..hmllui peitru a tEce de
la plLor paia la rLva ie..ecad este del r ...
acesl nLveLde

Pan.Fasul .ontinc celue en,lo.rine. e:rrie.


dd.lale Celulee exocrine,..sdnrate in r.ini Prllu.
pdh tipdri de e nzjme digesivc pep[daze ipaz. dmt
laze si nuceae .tue sunt,aspunzaioare ie dqen[
p'oteineL.r resp.iLv a liPide or, gu.Ld.Lr 5 a.izl.r
NcLeic Ce u eLe dlcb e se.reta zilric I 2m l5oo:nl
de su. pan.reatc c e .onrne o .atritar. m eJr
HCOj a.esla neutraDeaza dcid(atea g:ni.i tr
.esleiz; pH !l ii lnte$inuL slpei.r
Compozitia s(eliei pmaeadce 1. Electr.i,ti:
Na' n K'se qdsesc ii aceeag

compottja bilei 1. Acizi b lari srnt sinletzar ii


hep.t..iie di cll6terolp,n c.mbin .a cu anumiti
amn..cirisic( N.'. re tand sarunle bLLre secre
tdrc adivii caralr.uele b liare de
lposllubie, mitn in nlenin pard dlunq la nivelul
iLe.nuuL unde se rcabs.b a.iiv 2. Pismenri bilh
blLtlbina s bilileidma slnl metrb.Liii ai hem.eLo
bjnei.a.e, ajid! i hepato. re. sunr craetaiibiliar si
..nfera biei( .afea sa lilbed 3 Lecrtnr ,1 Coes

Cmjt]l

entemheparic.

Eft rcff(

ea .elei mai

imri pidis sa'u.L.l bLliare Cin ites$n! subli.e, Pnn


rena p.fra nLplib n.d (fig 3J) S uie b Lid.e du
.oud rol!. i'nfodoita: I de emukiotuE a liPJelor d n
atne.te a. .. i.nsun. srpe.I.a a o redK PemL
lat frionr.nbr.a n sila.i iaid a.tiufE liPazciPdn
crcdi... 2 druld d dbs.tutF di, i,actu inicsinal a
.cnLir q.dsl. r.i.. .e.ida!.r ..Lest.,.[LuL J a ato

pLasmbrNCOliseqasesteii.anibtemultmaimare
Sec.aria de tr'CO::.ns as:oumra de ce ule e d&tair
2. Enzine - treitipurimaiorc, anr laze lpaze siPm
ieaz. a ! aJnkra Panoeatica se se..eb in fo.ma sa
a.rivaiea hidroneara q i.ogen. amid.n n alie gu.jde
.u exceprd celuLdzei pana a *rdil! & dizali&de:
b liP3zc (ipaz., colesier.Flipaza. lnsl. pda), se.re
late iu f.ma Lo. activa eizime e c a hidrojizedzd

estc ins.lubiiin

apa ne.esita Prezenla sarunLo. bi


iarer.. prcteaze (bpsind ii cridoriipsina) s. secrera
ii ronna lor inadiv; (tipsiD.sen si .hLmotrosino
qe.l. Tipsidoqenul este kanslom ,n tipsina de
snretukindza sau de I'ipsjr iiieri.r l.md3 (aulo'
caralza) ChimotLplnosenuLene treDslomd in Io.
m: Luia.iiva d..ate hpsim: d. iihiblton, tpsnci
este se.retai de a.elcasiccuLe si
proenzme e p,.tej6nd pan...dsuLde artdigesr e

:i abs.rbra ipi
pcntu
deLo. s
er.Eria unor nbslanle ins.uble Ln
apd. cum suni colener.ldl si bi rubina Es. lorndd
3e.ate hepdo.re (nq 32)sj cehleLe du.be. ci.e
Bila cstc neces a penltu d qesl a

pli l.riE,e!.! 3.ene: r ur.. mcli c!m'


rlmtr..hLl.m.r.n n Lpsa s uilor bilir e i,l
ntesrin. se pL.id pri rd..iiE le.iLe,101g djn llP de e
LnseEte. sa.ur r bLnG da .! si ,!01 de a *inlld
Lioide
p

ere

motil,talea inre*ina a p.e.Lm

..1

ba.ierosb!..

Evaclar.a bi.i csi. cons..inb .lnLra.lie inu5


.ulaiu.ii ver .ular? ,i p al. .u reaxa'ea sJn.i.
Ldi Oddi. rea ?ata p n mecanLsm. n.ruoase s
unrom e Me.an smll nerv.s .si. Ealizdtpnd st m!
ea vaFa care deiemLia cont

vczicu e si

reLax

ea shncted.ri iar siimularcd

Sc..eiie iriEsr nNlui s$ine .onrr I mucus .r


de p'o(e.re a ml.larei ment,aLe impouiva
:O,es!rl Hr .na senarrl de !r:iaea BiJm. d.
du.den s d...ue spe.:Le. afl;i
ina si:n .ipt.l. Li.bc iihn 2 c
nri(olilL .d u el!: q,ireldLe nresrtulE crk nr runl
seietare ii umedul inteniia: peprdre dizah i
dd! (ni trza n.na rrza ?ah aui r a.tazr) r lipai
tuL

(ns 34) ee LS ei.rcta..unle n timpu p,.cesdui


de dblorl,lie itdntui 3 ipa ! eli.tlhr se..etari
de re u ele Pp reli. e

stip.tnd ne

Efecte

iiie*jrJle

dntasrni.e Me.anLsmd ffiora

..nni ii secretn de.oh.nLdki.m ho foi eib,a


Gt d i .elr ee nu.oasei dloCeia e .. ,istus
'n
in dl.d.i a p,.dlsior

'.'*i"

Lvctote ptocllad
Aclibea biki asuFa alimentlor
ar.ridl ne..sa., bi ; de p.rc sau dc v a (de 3
abaior) ueirimeota. ep.ubere p,peie,h;friede 6
r'4.d de r,r.m S au dotribpnz de hrdie defi
lru d.be.aE uoa seimbLbacu apa ceddL cu
bi6 Se inlrcduc ha iie in doua eptubetd cu uLei.
.L a.eii Lraiul v. Frnrde
rumaiin ljinia Je lilttu imbibata.u bira
Daca pe doua hanii de nftru imbibate.a maisls
s ascrle pe dor'. lame de sricLa 5e Lasi sa.ada din
pipeid .aie o pjc6ru6 de uLej pe ie.a.e hadje pe
cea jmbibdb cu apa picaiuraii meniine a.rma,in
rimp ce pe.ea.u bill seiniinde pc sup.afaia ha.
Plnem jn d.ua eprubete puin u ej siapa, in
uri din ele se ddaus;.ca 5mL dc bi; dupa care
ambce se aqila:se f.meara eJ.ulsiL temporaiaiJr
cea fara bia sidurabia in.ei cu bila.

""i

Princjpalele enzime sec.eirte de glandele sar


lrL.e sunt a. pepsinogenulrb FE qashca c gas.
Secrelia er(rna a paioeasuLu .ootine a. psp
ndaze ri nucLeaz.: b bblement c. ani azer d. lipaz.

ii

iari

.ompozitid bileirnta a acizij sipignentribi


b ecitina I coLeste..lu!.. amilaz
bj

Ddieli

siijp

act vitated

m.t.rre d pe cea secretorie

'Acliunea enz me or d qest

,;na

ve

e.r:: a::... :!::. . i!::i:


un..
subn:-. .' _ -: i :i
Prn
EdrLme

/r,llrrii
r.ll
I

..e-".r

r.r.l

DefinenE p,!.esul pnr .r;e


.lur lor rel ratirn ! na d glni.L

. exrnd

o n,pr.fat.
mu..is. rt.:: .

sl u.tudl spe.ilice a

ibsorb3blr

sar p.in.iPr alme,lne

,rarir rbbel

(Lfi.e lp! lu ::
::.:de .n. J. -0 3mq/z reDr4efrifd ioii'i
.

: :!
- -:
.. ia r \e - :::r

.dsanta p..a.. moLe.Lre:


ene mi.a q.osided perele., r:
. rcbaua vas.JLac
35)ene Io te b{dtr
.afr htea de sinE. de
llnptr pero:de "T d. d qrn::
.mis.arie ..nbactllE r.,

rrilsi

C! e lrej{til. de m:r. a. diete lufld rh. .: i


sr.;!7a si ld.to- n p.lrhi,du rnr d.i ccu.::
r: a l piiizaMrid v!g.tal. pr.z.ri ndLeraLn..i:::
-:r r! rrale fidilerrt deo e.e in ta.iu qdnr:

.Lr,:.

Abs.rblir ese fa!.nzab

Ld

r:l

;rlrtr
:

linaL d dqesre qundd.r

slil e r.:::

.:nrn ur lncm.le tinspo,l i


. . s. abs.i,bc rrin driu, :: r:ta DuPi .. 3u n! absr ble ir en{::::
::-:rl.rd.:p n,nr ransp.rbte prn ,.ub: :
1::r i:.ij d d d.esb,r p, i c lu.n". la.l ab ::
rii:iaz. d , ilFl'!l niesrna n .api el. :

ApoduLzinl. dc lipLdc vaiaza inte 25 si 160s


SpE d eosebire de !l! cide s de pmteina ipideL. se
abso,bdintdctu sastointnna prndifrzufepasivi
Pe.l.u a pltea tu abeorbilq ee trebuE s le hidmso
Lub o Iapt c. * raLn.aza Ln pEzentd sa.u lu biliare.
hai e de a li dige.le. ipidee heble amu s!.naie
(aansro.mde in picaturi.u ddmeku sub un in.D,)
Tr g .e, deLe. losio pide e si c. e*er. d s. .om
bLnd.L ptut.rn.Lc dn epiteLill .eluel.r itesifae,
Lrma in . . t.. in chili
in tjmp ce
vena Doda !d

ainino.cziis m.n.zahtrdeLe ajuns pln


n.a!. Lpidelete.in.r.uatia imlal c;

Apa, in intEstind 5ub&e dpa se abs. be pasiv


bosm.iic, ca um e a grad cniu
pin dbsorbtia eLe.r.lt or s
,"JaCl, absodtia s.d uLui s. fi.e pnitrn pm.es
a.tt coru urmeazt pi5v sod!
e l,ilaninele ri mineralele
L Vitaminee lposolubje (A, D K L)inta in acd
tuirea m.e io si se dbsorb imoEuri .u ce elalte
lipidein nlestinuLproximi
2 Vibminele hdtusoltrbie se dbsdd pr. lraF
Diera

proteci

1l

c6 ne.esara unuiadut dsLe de

Pdrtu a I sbso.liLte p'oleiiele l.eb e tansf..


matein o igDpeptide: aminoaciz
,le.anisnte d. ab ji btie
Sau Ld.nLfL.at md muhe sisrede de t.anspor(
aciiv Na.depeddeite penlfu absorbl i tipeptdeL..
d pepiide o i am noa.nih'

d p.oteLne dLn iniesin ene absod[5: o.ice pmteina


.a.e apme in scaun ptuvLne dd ddtriiusui celuLrre

pod fac lital sar prin

stem de

tdnsp.d:.i1

lesai de .r embrar a .elulara

sia.tivd

!fa'
Ac,v htea dotode la nivelul nresliiur gros
RllLi e prii.ip.le ae c!o lrj sunt abs.rbra
rpe sia eLe.&hio, |undalea p.oxi,.a a) si deP.
zra,.a materilff rc.al. pana a cLim m,ed lor (juma
bLea disii4 Daldla a.esiir rour
de a
'ns..rle
nivelll c.l.nulli sunt lente
I1as..nle d. amesr.. - hausbatile suil rea tare

dur

.n.uLdre si

longiiud nale .oli.e .are detem M prcitiain siai a


zonelo. dsrimuldle ale pe.eteld.oLc sub nma uior

F436EbPedrdelpidcd.{''.

r{rri).6 Pcla & s

de v lamina D
ab.

J Fi.rulsc abs.a.b. injclun si l.!n Fe7'se

!o$rc1

Na de

p,orimr, in LnrestinLL subtne


Calcu se abs. be.L atutfl unuitdnspo.rlr

pendenr,

me

qE,nE (bsrei3d

di.e.tie anala id lipd peroadei o,


Ic ula.esid continuiu c.iic cn p,

de.!it.le i

cootrul sigmod Dii .ei I500mL de chim. d.ar


m 2m nL r pierd pdn ffrrle.

fiir.arile

puls6

rcz

p,.prlsiu.

ulta i n poncipaL pnn:

in masa- P.o
.dnlJa.!
ha nmb irl
)

mi9c6f e
(l

dnecft anala s (2) mis.ad in ma$. A.esie n scari


ap de obi.cide.ateva oi pe7i:c
dureazaaprorimativlSmLnuie LnpiinaoEde amicul
dsjun s rcprezinta un lip de pedsblisn modifi.ar
AnsoDlja si s{dia
ApaConnul nu p.ai.abs.lbL N mult,le 2 3L/zi.
Colonu abso be.ea nra m e pane dsodiuluis
ld nivelulcolonului

ar fosr abs..btr.ii iuieJti rlslbtire


robsu este sec'etai & .ate .o oi Ace*e p.o.ese
sunt coibolaie de.dte ald.ste,nn

coruluicare

Notiunl

menta re de ig end

9 patologie

Rep.eznta emziui ale ddrLd s suDt .ezulatul


actiuoi un.r ba.re.t asupm acestoc PrimuLevedi
meni in dezlomea caiior il connituie flrmarea
placLi ba.ierieie Aceasia Epreznb o peicLb
ac;tuiti dii aimeile ! saLiva. etalata Pe slpralab
dntil.. si..l.nizab de nume..ase ba.re.iicare vor
p.oduce .a.iLle denrara Acesre bacteri utireaz,
pentu a se hdni ca.bchdrel n produ. prln meta
boisfrullf numer.sia.izi.. e v.. dtr.lva smai!
dental. Dat..ih aceste dependenie a rabiitaiiibac
re.iiLo. de prezenb c bohidfatiLo. se ati'ma cr un
consum maP de .arbahidri favn
ilor. in lapl mai mpo anta de.a
esle fiecvenra cu care 5e iigec. brhd.ari a*rel,
canttat m.i d i.ecvenie ssisda.prnvizon ea
bacisnil.r cu subnraiul o. eiergeti. jn mod con
stanL ..ea ce far.rneaza producerea .aiLl.r. Da.a
insa se inse.a o caitirate ap,e.nbla d. cmbdhdGli
d ii timpulmesei. aiun. num ui.3,ile ce pot 5a
ap a scade simtitor UneLE tipJn de Jirr suni ma
rezistente dec aLiele qst.L ]a demlrstat ca uii
Darea apeL .are ..ntin. h c .ani lat :e fuc. lace
.a smal(dl p.onus sa ti mai rezistenl
Repreznia nrlamatia Lnr.sir muccse.Gle P.aie
Ii provocata de Lnfe.ti. aqeiti lr
poate slrveii ln cad.u uior atecruni sistefrL.e.
Doua dinrre.ele maifre.vent inta

slomatita herpeli.a (inlecla cL vnlsu he.pes simplex) r stordiia cdndin.zna ALiE .auze ft{venle
sunt hip.vbmn.zcle, c.nsumul de tltun sl alcool
sau Ed.rialeice la difeite slbstanle cooGnt.
prezeite id alimenre sau p,.duse d. ins.ine a

tulincsie infLamala dcuta a mucoasei taingiene


De obiceide o.isine vtua se poate insa dai.ra n
ud.r ba.ierii Se.arddede i Prn durerialesaiuuL
mai aes a inshilit Sunt mai lrecvente jn sezonul

Delecaft rcp.ezinra Ooceni de eimindE

ii

propulseazo fecaele
.e.t, n iind
le Ulleri.r se produ.e clntac

tede a coon!

ele

anale intefd
La.e

u disb

in .atulu

dtul.

d.rnia de dere

si a .e.tLLui. prnpulsind

lln.eah relar

siexte rltjd!

f{-

sfincte,e:'

.ont nand nbre frus.:

skiate afl.ie sub contoLvolmtir.

ra.e. da. si cdnsunmea ufor ichiie t.ane E.L i_


sezonu cdLd pdatd faciita aceasta afe.iiune.
R.pEz nta iiflamatia mucoasei inteslnu uL subr':
Oros. caua liind nfed,oasa. hai iieclel:
bd.ieiaia d 9i virala Pot imbd.a f.me cllil::
fMde gcve, cu eblLbte maE in functje de q.
impLcat lgieua nsuroasa si atertia sponb :
'neDul
ca Ltea apei si a d imentelor c.ns
de pI.veniE Larte imp.rtante.

si a ceu

D?finesle op.nea compela 5du apr.ape c.mpl.=


a pasajuLui la iiveu nrestinului subtne sru a .es.os. Ene o urgenta mediclchiru.sicala si se pc::
daLo ma mut.r .auze aderente, henii, tum:.

Rep.czinb Jez.rqa

iz

ea dituLu' a structuni

p.h fo na.ea unor noduidc.eseFtice


tur..in.o i!mtidetesLifibros.hlaiLeve*ice cn
ene a reLa.aura a modailati. Are eti.l.siimulu.e
Lnfe.roase loii.e raspuns mun a t.Et, .bshe
bLliarr sau modif.ai lascu e
nof,naLe

Defireite f.rmarea sau prezenta de .alclli .


nveu v.zic i blia,e Ene mai f'ecventa la feE

sila.eL.u dLci. dezechlibrate Pmte fias-_


pt.matica sau pldie.onstitrio urqenl medicl]c
.urgicdLd daca vreun .alcul migreaza diD vezic: ;
obst.uedza caile bilLme exrabeptj.e sau daca a_z=
inf Lamarn peretelui vezl.i bil aie
obezi

Reprezinla
Poate

(onc

iiflamalie la

acur6 sau

cron.;

sau litiaz bliad.

nveu

Suruine la

pan.rea

ccicu

31.:F

si rn numebar

s{}
freod
t

consta i n ..enerea riecve nlei s r a canI laf


ziliLce. A.e .auze muLIip e cea mal
rind de
Lft i.re.tj.asa. ii majoitatea situatiilr
iqLena rcuroasi a putea preveni ,rsFndnea boltr

ne.r

I
defe.atiei Poaie aparea in
Pmts fi habiiuala, aceasta din

'Lucrore prcclicA
Cor,?djlia drimjca

atinga, o h6die d

alinotels

,arerial necesarj catva shme de alimente


carde o!, b.arr. paine, eptubete, b{ Bunsn sau
lampr .u spi4 hartie de liltru, haftie rote de lur
iesoi, solulje de acetat de plunb (apd Buro*).

,4od a lkrL S inlroduce aLimeotul inltu epru'


bet: cft s line inclinati paM apr@pe de pdilia ori
zmrnl4 dGupra mei nd.di se obsa condo$ra
vapodlor dc ap, p peretij eprubetei. Daca
intoduG
In epmbeta o fisie de hanie {ris cu.relon chimic,
pnn umqirq lextul va aptu din e ln ce mi inlens

EDidentierca cantinutului de sLbstanle

d l@rL Se intJoduce inn^o eprubeb o bu


.alic,
^'lodde cane uscat6. La gura eprubetei se lixeaza
o hartie .osie de tlmesol !i, Fptual fara sa se

imbibab pa .ca

2 cm cu apa

Se tide eprubeta d@supE unel fiacad


caLste usor, consbtandu.e

de

Eaiaenlieta .onlhuului de apa

Iilh

!i

se

io

-condensra vapoilor de apa;


-abasnirea h.fljei de tumesoL datoril, desajdni
f]}]r Gea ce aLena prezenta substmtelorazobre
rnneorea hadieiimbbara.u a.erat de pmb

prin foma.ea sulfunide plufrbi

degaFEa uoui hnos ceaclerlstic arderii gra


-dupa o incalrke putemica conlinutul eprubeiei
se catboniza 9i
dgaja fum, iar in prub.tl va
li nmd @iduul uscal conlioand subslantele mi'
adausd putinr ap;, acesiea
nerale oxidare Daca
se dizolva 9i vor albdstsi o haftie b3ie de tumesol

Folosind cunoetintele de chimie jncerc4i sa

euidenliali conlinrrul l)1

gi(ide

al unor legune

Clandele saljvare man caresi vaca pmd u su de secretie i n cavib tea buca a p.in iniermediul u nor canaLe
exc.etoare, sun t a. glande e su bli rgua ei b s a nde e rctromaxiLd.e .. gLa nde e parolde d slandele sub
Coloana din stanga cuprnde uneLe secretiiale

substaote.omponente ale acenora;

sda!

deor ex.crlne imp.atein digeslie, iar cea dn drcapra


produsee de sec.etie cu subsbnteie componenre cores

FCl, peprna, mucus apa

b. amilaza. m!.iDa, Ln.zlm, ele.uoliti, apa

..

m(!s

peptjda,e diaharidaze,lipaa. apa. e ectro iti

d peptidaue, Lip3ze, amiae, nuclede


e pigmenti acl,, leciiind colesterl. ele.t..liL

"deoarece'sunt adev6rate sau fasqin cazulin c elecon


exisb
sau nu.reLatie de cauzalibte
s deratiadevarale detemjmF dacainte ele
poitics,
de@rc.?sciodeazd
I. Lipaza este o enziina
srasinilln sl,.emlsiacizisdsi
2. Deglutlk asillura recarea bolului alidenta, din .avibtea bucala id stonac d.arece aceasta se
Stabilid daca enuntu.ile legde pnd cdnjunclia

2. Circ!latia
Sangele (fig: s7) esie

lllidul car circu i in interi


rep.aintd cca 8l din

oruL arbo.elui cardiovascuLa(


masa c.rpo.a Ld impre una cu

nufriie anticorpi, care neutaLteaz sau dist.ug anli


qenul Anti.olpii srni proteine pLasma ce din cla$
gamma qlabuhlo. Apara.a se re izeaa Pnn doua

mfa LichidulinreGtitial,
peri
si
en
dol mf4 sangele .odL cefa orahidian,
al
orqanismdlui
slituie medju inten
S.ngele este lormat din el.mente hgumte riPLas
ma (55% din volumu sangvin).
Prin examenul mi.'osc.pic aL *nselli se obse.va
rei tipu.ide elenente figuEre (Fpraeiiand .15i din
volumul sngvin - volum qlobulJ prtrentual sau helich ido

.slobuleLe ror i(hemariL

$u e.ilff

leh

. slobdeLe albe (Leucocitel


. placherele sadsvine (trombdite).
Erilrditele (hedatiile) sunt celule fad n!.le!. cu
.olin ftuspodulO, siCO, s in menlne.ea {hili

nesp{irica fnn.scuta) este p.ezent la


^pea.ea
toti oamenii Se .eaLized p.in mecanisne celuia'e
(d eremplu, fagocitoz4 $ umoGle. Apararea nespe
cilid esre o apa.a.e primi va. .u efcacitat medie
dar este lMne prompD. Lj ea particpa anumite
.elole 5 slb$ante prefomat.
.Aparcrca sp{ifica (dobaodira)se dezv.lta id ur
.

e&me.ii La aqeoti capabili induc6 un r6spuns


imun (imun.!ene) ture de doua relri: (l) dobandils
oatudl a. pasiv. pdn transfer lansplacotar de ai
rcoai b. acdv. in utra unei boiri (2) dobandib
ma

F4a7com4,t|d4daPhsabeq@cr
c4G 2Fnadi 3 rlmbqrs (ihdde
LeucocjteLe. spre deosebire de eribo.ile, poseda
nucleu si nitocond.ii. Au capacitarea de a emite
pseudopode si de a bave6a perete e capitr p.in porii
s6i,tec6ndin lesuiur proces numit diapedezi
Tipurie de leucdte 9i fomuLa leucocLlad sunt

Fecuncstere pnn m<an sme spe.lP

P.incipala functj. a leucocitelor consia in padici


pa.ea acesioB la
de apaGre a orcanismului.
'eacib a sanselui
Funcla de apawe

o.sanismd uman vine pe.manenr io conta.t .d


asenti patoseni (pudatod de antisene) sau cu aoti
gene Libere Ant gen"l e$e o subst la macromolecu
bra proleica sau polizaharidica shind organismului 5i
care, patunsain medLul inlern. declanPaz6 produ.e
rea de c6tre organhm a uno. substatrie specifice,

pasiv rdminnrcre de antitoxine sL


gammagl.buLinq b. aciiv vdc.ii e
Raspunsurile imune specif.e suni med de prjl
doua !pu., deleu.ocite - Imi.citele B siT pe baza
unr mecanism. interdepende.re, (l) imuiitdca um.
mi c e mpric: imlociiere B, si(2) mrdrareanredi
da celular (.e u ma) care mpljc6 prma. Lima.. reLe T.
Va.cinarea decldnseaza, Li pri.ipiu. acel.asi m.
canisme imun bre. cu de.sebnea.a cacljle pFduse
in orqanism sunt mai denlai. Efedul hEl esie
adifi.ia: a.

PLa.heteLe sanslir. lrnmbr.itc s sunr el.menie


qutene.euLarcab
f
sanqeu .ur.L,n liedostaza.
Pi.ma sJ\und o, me op.l(]ligl s Eu du! us
rd lorma dn L srbi:n'e dn rqdnrP(Na x ca
/,4s:' Cl fco,) s 9i subsbnie .rsni.e, majo
taiea proteLne (alb m De. sLobu in e I b.inoe d).
Vez s labeu de la paqiia 126

Lua,tate,
R@lia

si

otacicd

ob*IW

md ftotiu

de saise

,Alar.rial ne.esarj lame ac steri zat vara, aL.ooL


eter, albastru de metiLen l*, ev.niu.l solutie l4ay
Crinwa d Ciemsa (albastru de metilen r eozin6 in
alcml metilic) de la
Laborato. de hematllqie

rr..si!u a
sa r!v nc
,"4emb na hematiior a.e in nru.turd sa dume
rn.se tipur de ma.rom.l..ue .u .oL de antigen,
umit. a dinogene in pasmr se gases. o serie de
.ompusi .u .oL de anri.oQi nuin ie agh,tnine c3!e
dai implrt.fre iqutinooene intanite La om su l
.elma f'd.!eri
aglur n.s.nuLzem (0) A, B siD
int nrre asLuin nc sun( ! omoLcaga aglrnnogenllui
A 5l lnroasi agltinogenuluiB
?rjrex.ude,e recipmca a aslutininelo, siasluri .
genel.r rmoBq.. in decursuLevoLLlei umana sau
c.nnituit tu mllie sistime i'nLuo.g.e sdnqvnc
Gruf.rc

B([)
Cele mai impoddnte in pra.tjca med.ala.L..nlr
sunt sLslemLloAB si s stemul Rh(D)
Sistenll OAB. Pobvit ragu ii cxc uder i aq r I n
ielnr.L agutin.gsnu omoos t! cu A sip.u B). nu
p.i.xLsr3 indLvtriposeso'ide agulnogei A s aqu
tiiine d sau poseso de agutinooen A si aslutinine
!. lnr.nnea aslurn.sanuui .u aqlulnina omol.aqii
dlce La Ln c.ntLci imuo, intseiatrtl.ory. cu dis
tuserea bemd il.r si.onse.lDte g6ve Peotu indivLd
C.mb nati e r .oex *entele p.sibi. t.Lcrate imuio
l.gi., nntin numa. de patu sir.p.ezinta.ee paln,
grupe sanqvin. in care se poale repanna popuatia
q.bulur pe bdzd sisiemulu OAB:
Cr.iastdrca aparteie.lei a ur. d n g.upe e

sanqrinearedFreimpofrantain.azulransfrzilo.de
Regt a tansluziei ce.e .a ashlinoleiu nir sanqee
donat tuui
nu se inbns.a.u aglltinin.L. din

pasma pnmitorulu P.bv t acesteircgul trdnsluzia de


sanqe inae qrupe dife.iie se pFie fd.e anlell
. qrup.0 poate doda la tlale stupee ldnf.r.'
versa ) dar iu pote prim decii sange izoqrup(de La

rii

usu.a prin agrlare tn aer sa! se lircaza cu caieva


picatun dinbun amestec de alc.ol si eter ln pa.6
esale
las; s5 se erapore.irca 15 mnute.
Se .oloreaza cu albaslru de metiLen l% su
solutie l ay Gtnwald Ciems c;teva picatu spdlanduse dupd ckca 3 minute cu ap,.ukta. se

i*

rsrupa Aa pode pnmide d rldre srupee (prim

SishulRd Sa ..n* ai ca 35X dn popuda

ifdd Je unLld n
anlsenee sLs{enuLuioAB.5 ui aitigei denln i D
sau Rh Trllirdir?i poses..ide anigen D sl1lc.n
sideraii Rn poTiinr iar .er 15E .ar. nu p-rseda
rqutinog.nu D sunt Fh nsariu ln moJ ndlralid
ql.buLuimdL p.seda pe entocite, in

sta aquridiie omolo:qeant Rhdd se Poi geneE


lie pri lransluzjirepclate de sange Fh- a Pe.s.ane

cu lal Rh+ si mama Rh !n


jmurit:. al gazdeL.ea.l onea
zd fata de aqlutjnoqenu D ca si fsta de un aniigen
oa.ecare, prh actvarea limlocLielor uimaE de p.o
ducerea de ani..aianiiO (adliFh) Acest anlc.rpi
vor reacriona.u antjseiulD de pe suPElala hemati
Lor si v.. ptundce hem.na
in.azulmameiFhnpgdjv caid iatale*e Fh po.
1r dator b cdacteruiuidoninanl algeneicarc .od
fi.d sinieza asluunosenului D. .opLiL rczdlialj vor
ddsienL cadcrerul Rh pozitiv Pnma sar.ln, Pode
evolua i.mal. decreca, in .onditir friologc?. he
matile Rh- a e l;luluinu pottavere piacenta s deci

Rh

lie pin

cLnd

ambele situaii, apaiardl

nu alungiD c .cuLala male.na.

La naste.e idsa, prin ruptu.ilp de vase engline


.me ar Lft in momenruldazliptriiplacenteide ute. o
parle din sanse e fetal tece la mama si mrlea2a
prcduciia de aslutinine antiRh L
aceste aqlutin ii e (care pot tavers capla.ele Placen
rare) patrund in c rculatia fetala si dhtrug hem ile
f6tului. pur6nd duce chiar La moarrea acedun, atumi
.and agLulnreLe su.t in concenta! e maE.

'HcNostaza 9i coagu area sangelul


Hemosda nzi! osicd .ep.ezint6 t bitdea meca

ii oprirea sanseranL k niveu


!u5alo'
Presupune umato ump
'i ' vs.ullpla.heb (hdctla pmara)
Timpul
inepe
mom ru lc:al lasllu Pnmd rca.'e
'n
pereielui a..stuD pronusi
.oista in vasoconsticla
.efler sl umo.al. Urmeaz6 aderarea t.omb(itel.r ld
nsmelor.a.e inle.vin

niveldl pkgi agreg ea si mebmofoza vi5coas6 a


acesloE .eea cedu..la opftea sangeEdiin 2Fnd
2 limFi pla3mati.
Naglla@ sanglui
Rezuliatul acestei ebpe .sic tadsfo.marea rb.i
nogenuui pLasmatic solubiL in fibnn6 insoubila. La

coaulaE. parliclpa facr.ri plasmat.i. plrchetari r

3 Dindie preeuluj de .clulde


Codsula.ea sinlelrt se desfap a in tei

.faa I

fom

mai ab.ri.asa s

faze:

hz

ea t.mb.plaJuneiesle
cea
durcaza .el ma mulr,1 minuier

r.mbinei duredz l0 5:
romb.piasliia transfoma p.ot.mbina in kombjnai
.Iaz a Lll? form ea fibnoeiduree I 2s Tom

bi.a desra.e din fibdnogen, niste dlnnme de fibnnd,


c e se p.limeuedd sp.ntan dand reteaua de fibriia
. e.l.vn. inn)trbrl, in fth urile .ctelsi de ftbdna se
nretu eLemente e ri9rate si ;nse.a ea se opre se
Funcliile sln@lui sunl reprezeniate de flnctiLLe
c.nrponenteLo. ee i alard de a.ssrca. saigele in
deplineste rouL de sislem de inrcgrtrc si coodonare
Lm.6 a a e luncu lo, prn hlmonLi mediabn chim ci
sr .arabolitii pc careL vehiculeaa.

De asemenea. srlele are ro


tanspodspie locu.ile de ercretie
ce nedtlEbile sau in exccs.
Datorita cootinutulu sau b.qat

Hemostaza se
succedandu

a.

desfloa.t in mai multe etape,


iimpll vasculo.plachekr t tim

pul plasmat ; c tinpul osmotic


La cecllaH sangelui paricipa m.i multe subsrante carc pot u grupaie in fa.bn: a. plasmafci;

pDtrombina

ftllat

b.

nembhnd! c

Folosind s.hema d mai jos,

d. plachelari.

sLljlili

acomparibilit lea t&nsfujilor inlre gtupele de


enge, pnn trahsfomaEa [dnb in sageli indica

/?

[4are.

in dL.dutr d

m ca c..u alie
i.b..cLui ks.uLai

t iJe.Rlldte

ddera bnhiala cd.e

...!latia n!,e

bud.luul aneEi

pulm.n *impade n.eL noua a(ere


slisee.L CO, spre reieara cdpi
liri d nlLlr' iive.eur !rde i .edeaza aveoleu .are
eimna p.in expjdie s:nlrec.u or este.oe.bt de
venele pu monar. c;ie {ioud pe br li{are paman
Ttunchiu

pulmonde, cdrc duc

Ceepaku vene puLmoide

Cir.r ata snen

c6

sfirss.r,

atiuLsbns

in.ep. in venb.nLu

stan!]: p

ir

iut.tive sp tesuturis o,gane De


s6nqe e

a nivelu a.en!.4.
incarcd cu CO, edc preludi de cele doE vene

.av.. .,
Este

duc

t.

jn d.rldepl (fg 33)

nat din adeE a.da

sL

Jirr

ei..ie

'rnLr
si
l omenes.
5 sietrrul aod. i ncep dir ve n.uulsbn-d.u d.nd
a{endenrt din care despnnd .ele doua anere cntu
dsa

orglree..lp

i.dc lesuiuile

ii

r.m.d;
e. DUF
ur.a Hcm
.ube
arcul aoni.. carc se cdrlinua cu a.tu d.s.cndenta. sub
imp64rti in t .acal6 si abd.minala Termirrai i.rt: ib
ddminaa
bifur.d in aderele iliac
n

Dinsprc drcapb sprc stinsa, .lirr

se despr rd

ttu..hiu bnliio.aali. a.tem.amtd


aiGra nLb.arjclLarashnga rrun.hiuLb.ahmetul. ie
lmpane ap.iin ancE caroi da.ommd d'eapla s anem

J.eipla Ambe e ane


{inga sldreapt,. urca a niveuls uuip3nd
'nd'eptl
bilLrca
ma.sin suFc. oarc a .rnilaldu !.!nL u dd se
ii ide,a.iotdd e ern.siiiteni Larceii'.ieicb
. ml.a dilaratie, siusu .anir (c .tid in) b.sdta in
subclavL.ula.d

Adcra ca.ilda cxtema i.Lsa gau. ,eg'udie !..jp ra


h site lpoiaa sivis.erele fetei Ane
pdnhn. in.rar!. riland.Iaieru si..hLU. Aderele
sub.Ldvi.ula.c alunq dc donsned !
n umele de adere axilft. Dii
L,e se desprind: .nera vetebrab
p. u qau.a {.ipita a. und. * unesie

de iau

opt sa

pbnd la vzscu arndid en.efdhLLui. 5i


n.
e idu daste' e a, ler e nle

dn.

Anera

ari i

eLe

E ria a si uim.a

e las.ula zeaz aitebiitr . L. ,nn.

5,A

f.rne.zi

r.adele palmrre. nin .re se despnni aiere e diqta e


Ram!ril. don.i des.eiil.nt.
A.fra dEs.erdant6 tora.i.; aa Emir pdn.rale s
vis.etule. Raft,ile viscerale ad aderee brlisl.e

pulm.n aln.epe,n
p morae c..e

Ci..ularia

vis.ula.zera brL La p .a..lLr

vas.uanzea; atai p.r.1ir ar

tad

..

e .rr

Aub des.eljenb aLld.,i ii i di: er r.rn rd pade


blt 5 ! i.ar:e rramf i !i.r i. surr ttrn.hitL
..liar ine,r n!?e[er.r alt rrri. i....Li Gte
st;nqa sil];.ipt: i..:.1. Ln(

r idfl. ne/rntr.i nf.


i tt dird qiL!
l,iiat.: 5L !t5! r "ianomdiL iunrr r. Fir,.-L
.{ur .r.rr a;!sir:r; ::i!: r:::::: r I 'jr!
:nns|eE {d.ll r]?.-l{.r Lrid
pi nt,gi:.r.1 ui tr.r:.r-.
lgrl u. Padea ru:..d,r i .i:-l
Rrnlnl. l!in,.rl. dlr aJ,'.
A .rc. LLale..:nLnP
:r::
se i a1(ili sa.tuLLia.a :eirPr: ii.r!
iere nirqa. J,ii0li

i1e ep sis. ra.sa

ii

rerale p..tunJe

l-:

rlve ul lG

:r

Iia. .rlt inl.ro.a AJ!r: s;n+ e "eis ,1. :


m.mbl"e nerxr. i. d per:li siln.r.eLe dir a' _
de b :i..h slp pna. r.s!!ul!. r.iPedi .rt. ;:
i :brlrm.nL !L llenee -intr.
.aiside a ind(!sE. Epai-, !.,!.a!: rr-::::
sc :umizi pir un;er !di," i 3...in:ie s:a:. :
..d J.eipr6 Lr ,;nJLL r fi..r'r r.na i ari .:.. :
.s1. l{i.la P Ur;.a liri
:

LLeld.ni

Afr.c ilidc ddarna .s. dnrbau: I 4rr:;::::::


rr:
a a.Jipsei. derenind ader:.r-i:
,qi.:aPsa s.tuntini.trad.tu.rPlra..::i::: :

.ita;i.

pr "P atoP
ie
nla G Ll i rd{e
'1, \
i:qambl
rqa ddf!
r,
r !d!r do ir d P
nt

deirn!

id...Le

i r.G tbiai
!raiqanu-'arJno

siti,A d.Ea E 2

Eomn.rE:
Ad.E

dn.

ilid.r

b.zii (vez.a

SinEnr vPr.s

d..l'rr

lend

e s..lerP ird afre;.1.

id , i

rr.cral. ltrlru:E
P di
DP ri! i4rne
rll nd Pif[ie. F.ru u )s !r]:rr

.rna 3r.

urnri

Pr!

sc.ft e

i m L. .tr3!i de elr.z.nbt

.aL!.r..,r.itu Sttqd .i:q.c Yiir: ..


".""..'.d.1."*-"r.!r.
nnb,:.5pe clrn
ir! !r ji l rrr P-i rl
t,.na

5id arcam) pnn

s6re'nLlryqr
,

.i s! qi s
q.

/nP'. \.n.1. bd r:{.!l

earrl

!.tu sub.l.rl u..."nir!: ri,.:! r:.::i:r.i:


inq.. !.n!s ce

trlri.la....ii].;

,r,!: ssrn. L-ur Ln pdrrl: Lr:r:rd:.:L


V,q+. p rruid. pid: :..,:r

or.-:: :, -:_:=
tncu uLdreor -.Fr i;
OGLpaF Esr!rs--i: - <'
......!:1--.
r.aona ascendeni4 b 5 c-t a: < ::-bGnhiaN c. se cdtiDua cJ af,: 3dr.::
-i:
+ imDade io toracala s sirlri.al. d e -- =:
p.in itiza dftei dtl.mnle ir :.:--: -:i 4i
Vena .ava sLpen.aE .lea:z :t
vnos din a vene luqlLaie :::er: : r.?: i
fragnati.e lnrerote c lan.le sjf: :: :. : ,nele aiiare e sntenLl!er:s -,:::
OD6dtelj

f,ncbiunL lmlaiice man, ajungind, i n nnat in doua cc


l{l&re limfaue mdi.dallL rom.i. si vena lnlarr.a
Canabl ro.acic Esie cel mai mare col{tor linlaric
si incepe pnnt{ dilabtie numib ci*em6 .hii situab
in fata venebrei L2 urca ererior de .o cna vedebGla
inapoa aodei, st6bate diafEgma ii pitnnrne in tdace

uoshiul vn6 fom3r pnn unirea


o vena s klavi.uLara
slaosA
o lusime de 25 3oca fiind prcvdut .u
valve in interlor E sftnge limfa din jumatarea jnre
nd,a si din parimea supdimr6 danga ae corpului
Vna lanlali.a dreapla Are o luisime de 1-2.m
.oeclem limfa din parimea supenda dreapLj a cor
pului. St des.hide la confluenb dinte vcna jugulac
i hme din drdpL r \eiJ <uh d .ulm draapta
In s. .minutqfibea4ran\elu.ap elor afre
.ale,16 mL ap;. Din a.est v.ld,15 nl se ieerb
$nge la nivelul capdrului venos alcapilareor volumul
de apa rcstanl in iesutui nu sbsneaa d ia calea capr
melor limfatice. Debitul imlaric mediu esleinjur de
1 S0 ml/n, ins pode varia mult jn funche de facio.ii

deschtandu.e

'n din sranga


venej jugulare inteme

ft

4
qdd@pE'!v&Db*dd63i!4qder@r4rqiJeNr
aB]liifclahmbd
5 *,! sihi.do idtu i 6 rqi! rm

!d&qE&9!16:srddDudqmbkeghdjnwe

ii

Capi areLe im larice sunt r@de .aspandib, ele gas n

du se

in tmte orsaEle

pilftlo.

P*!l

vas limfatice,.are sunr


em Lumre ce inlesnesc

au o sLadm aemanaba
vaselor limtauc

va*lor lifrfati.e

re venelor Pe

ua*u

Asie un orsan abdomnal neprechq caF apadine

si tesufunh. Pnn confluenla ca

limfatice
fomem
p.evauk la iotedor cu valve

de famatiuni caEderistice numite ganglioni lihtutici


(fig 90) pdn care limfa tr{e in mod obligatonu
Ca.g Ldnii limfd!.iEaLzeaa fraihulte fuicrii prc
duc lmfo.ire r monEjte llmed anuc.rpi au m in
cncu aha limtei. opr6c palrunderea und substanl stra
ine au ml de bdied li spandtea nldiior
Linta coled a drn d fedtele tesuiuri sL orsne,
dupa ce a sbabaiul sanslioni resioDli, .imuLa spre

sistemulu i cnoblol tu plr,luce imfdle distrugE he


mariile balraft, int.ruioe i o mebbolismu fierului sl ede
organ de depozil sgvin (20G30O mL de s:dse) pe
oE jL tLmite in circu ahe in
de nev.ie (hem.msii

.a

o.uF loF spLenica, cuprins. intre coonul


ti diafraqm, la s$nga l.jei ga*rice Arc .
cu oare brun.o$ak rio mas de l3G200g
splina
lransve6

Vascubnzata anena 6 a spline este rcaliata de


arieE splenica, ram0ra a Lan.hiului celiac. Sansele
ven.s este colect t in vena sp enica, aceasla par
ticipand la Io na.ea veneipode

SBrenul lidlatic a st adaprlt la lunctia de


drene la njleln Fsuiuriloq b, capilale ele for
m@. retele teminals c ft va* cu peEli mdi
!.ori decSr ai vaselor de stuOq d prcnntt g@qlioni
p..aaseut va*lor limlatie
ln Sanguonii lhfali.i se produc 4 anticorpi]
b. ljmfcitic entGite d. monmit.
Splina sle un orsan cae a produc linlocite;

In melabdlishul fierulu! , est situati


ascendent ti diaf69mr, rn dreapta
lojei qaslric;d. ae rol de depott sanlvitr
b. inredine

rntE .olonul

si r.r i.r lj:r:i l-:.:..:.:.


rdit ig5..ll
ur iur.r r:t r -:: :i ir rblrncd , ir,r.
'i .. r.,:nli.rrlr
2.ra.
: :..ij : J. n :ni j j]: (fil
lllr r irr..z :i.-.,.r,ar r,, d!.tr. d..i!t

,r i. r:,,

irLldL,

debilllr.r:: r.

i d,r:._ r Li Lr!
Lir rlir: :i !!:1.,. .i :
s a! , ., ,r.r. :L:n I l ! r.
iu5.1.11,.

i!.,,,r,

n,! nnrr

.r u . rt Li I r..n a.rt r-{L: ni! rL:!:

tl

1,"

ri !:5 :rpni il.r.rr : ::.: :

Ex.itabi btea en.

-n:.:

id, d rr:

rirj .r ilL.r.: rin

2 .r:

r. !

i:J.i

l] {i rlixa:.. r.

pa .ularitate a cx.itabLliiaiii mi.ctrdi.e prczinb o


imp! ait pentu conserya.ea frn.lei de
'nare
pomp6 .itmica. St'nulii .u ftecventa mme fu pol
iebnna inima pnn sumarea .ontractilor Exp .alia
s r rcfEcrare a inimiire, d6 din lorma paxcubra:
potentLalLllide actiune a fbrcim.c di.e

b Automatismll
S.oasa

fluenlelor

rcpEz nta p.opr ebtea inimii de

din.o.p,in

.xtinsc.i

ma

continli

!i

bata

in

ipsa

ir

neNoasa, veg

isl.o trua d.lvnaiea.itmica tjmp de oE $u


daci ene isala cu ui l.hid nlritjv sl]ecia.

iima
zLe,

Aut matism0leste qercmt in atrdmlt cent care au


jn dcaiurea lor ceule.e initaza s .ofduc impu
sur e (rs 92) in m.d n.ma.in in

l.tY.drhl s,noat,al Li a.en nivel, fre.venb


desc;rcarlor este rnairapida de 70-30./i. iul si. d I
acest

.entu

nima bdand

in mod normal in rtm

2lYodrlll atrorc.lrr.llar (. ctidiea at oven


ticu tu) La a.e* n ve! ne.venr, des.arcirl.r ene
de 40 dc p.ientale de actune,hnur De a..ca
po e minfesb,n m.d nor
nral, der e hi.LLO eaza pe,rroent siin paralel c!
nodulu sinoatil Da.a.e,lfu slnusal esle scos dil
Iui.tie, comanda inimi c*e pr.ud6 de noduu
dr lventi.uLa. .ife imp.ima rimul noda sdu pn.

r +u.5
radue

La

Etuaijli6 Lntui

at i 5i mai pute.ni.a

didle

1EME SI APLICAIII

Adia$ pDpriet lile fundamentale

ale miftardulu!
ln
coloaE
pnn
din
stbngE
a
noialiiatile
Oevrzut.
carc * manllestl a.estea. desoie in coloao. din

a autftxcitars miocadu.

Fas.i.lrrlr His s .eic.La Pu,nrie Ai. frec


veila de des. . e este de 25 de mpu r/mind
3

lui, dalorila ftntilor care


aL in alcatuirea lor clule

Acest ceni.u prate c.manda inim


int.ruPer i coidtrce.ii ai olentrularq impndrand

Rilrtrllunctiona a centu ui de ..manda p.aie ii


m.dJ.al nLr dctuned unor Iddiri.{.mr caln$a
sal siin area sstenruui nends simpdic ac.eLe
rcaza ritmul inimi
n.du!ui si,,usr sdu stmu .a p
efe.i coilw - b.adi. de
. Conductibiliratea esre p.oprehrcd milcdr.lllui
a toate libre e 5aler vneh de
connre.e .life,3: d. erempu ena d. 0 nri m:i
marc p in las.i.u u HcsiEteaua P
miocardu I .of r n.til a rial si venr.ula.
d Cdtrdditbrs esre pr.prierarea rii(arduldi de
a dervolta ieDsLune inte .apete e libre or sa e Asllel.
i

n cavilalLe inimii se qen.ra- PF


s.utuni I b elor dio.ardL.e a.e lo. .xpu z a

$nsehi

s viteza de s.urlare slnt manifes


bnle fundamenbe a e.ontracr ilai i Forta de.ontra.
lie este pnp.dirnab .u 4ostnea peretiLor inimi; mai
Ceneza tensiuni

la venlrculq mai mare

ventdc ulul sta nq la ta de cel dJepl Coni,?.LiL idinrii


s. numes. 3lstde iar rebyarre
La

.arc inilira
imprisuate

2 cond0dibilibta

b.

ri

conduc

dezvoharea tensiunii
inr.e caPetele libre or

.. raspunsul celulei nuscu.


Lare.ardiace

d.

un stimul,

priohun potenlial

de

popagaa excitaliei

la

un ciclu cardiac (t g. 93) esre fomd diDra sisto;


diasr.la. oahnra jnt;nie j propagadisrimlldldi
Prir iodu u atio.venlncular. ex
tc sisio a ain si cea a vefuiculelor sisi.la nab

si.

opEced6.u0lospe.eaaveit..rLelo. DuEidunui
.i.lu . dia. esr? inve's prop. onah cu fi{veila
.ardiaca. L! un rh de 75 de bai.i pe mn!! .icul

ca.dia. durea,08s Elin.epe cu si$oh alrida c e


.lrFaTa o l0s lentLcuLele se a0a l: sta6ituLdianobi
\ ioa aha d deani

.c . ..estere a Dresiunii din atrii $nqeLe nu pdte


FnLs erc vmeL m*i. dai.fib ..nta.tiei ribrelor
nusc rc din jurul. fi.jlor de vtere a vedel.i in
atn' snqurd .a. desrh sa o Eprez nb onlc'le ati
!ednn,de sr.a naLa ene umab de di6@h aM'
.aie dureda 0.70s in DaraLel sL coresputualor
'L
rn.eDrtu
u diasrdlei ainale a;e le sistob vdticdara
ca.a du.ed q3O s si se deslasara i n dou6 faue IM
d cdbacle tovoluddca si f@ de.i:.1je Pdma
rn(epe n momentu in.hden a!3ior diriolenlnru
e5.hdenr \al!eor
semiLunare. iD ac6t i teNa de rimp. venti.llul se
conbact6 ca o caviraie inchi$ asupt unui lichii ii
rnmprcsb | tuPr .!re d!.e ld o cren{e roorrc Epdd

i;

venincu ara o depateste pe .ea din

semilun e se des.hid sidre

L(

.de.e

valve e

eF(iia sadgelui

F3za de eFciie inceP cu deschidsrea valveLo.


Ii

se

nchideni acesi&

(vt

de sanse ei{lai i n iiTPLl dnei sisrole


lum bahie sau voLum sstcL.)este de 75mL id stale
de .epaus si poaie oen pan3 a lr0

VoLu m

2mnlinefor

Lrm6z6 aod di6loh votidlala. cara dureaza


050s Datonta relaii.ii m Fardului e.esiunea inta
cdlit.ra scade lapic C.nd presilnea dm veDticule
deviie nleno a ceLeidin adereLe mti, e mln.hi
derca valveLo. sedilunate care irpiedic6 rejntoarce

p" ;,!
se

drimD \edntuaedenn.dLhti nch


(djasio. zovo[;eui.a) ln acen ho Presiunea

intaventdculara cotrtinu; e scada pana a valoi infe


noare .eei din atdi. pemiGnd desc[de.ea vaLveLor
atrio ve xdcliare. in acest momnr jn.epe umplerca
cu s6nse a ventdcuie oL Ltrea?a o penoada de

o 40 s numrd

dla4ob gFmr.rr L.are dn le >ilPn


a

srmr z.e{fl lare

sntoLa atria6 a ciclului cddiac

e Lo.

uFrt..

,lronit6tirl ce ituo!4 cichil crdiac


in timpul a.tivihtii sale, c..d!l ?ro,luce.

manilestai eleci.ice, m.dce


bnLe

el{hce

rcprenota

se.ie de
acunLce.
a bio
ea vectork6
^{anles

insum

clrentilor ds depolariz e :i rstcturare mioca.di.a


lnreaistarca qhfi.a a acenc.a reprezinta ele.tscc
diogida meioda foane Larc f.l.sib i n .Linica pentu
ri4inirena e me(on(e sunt redate de ed ape
e.ep.ezinu o axpan de 5 stolica d peretelui
jn drepiu varJllui inim i GPatiul clnci inter
u
iorace
srsnq)
cosal
5i de pukll andial cde rcprczinta . er'
pansiune sisio ica a perete ui aderei daro ta cresieal

n c

Pulsu se pe(epe compnmrnd o ad'd suPprl.a


m pan durl.sot - de erempl! dreE zdiaa
Pm oaLodea puLsu u obinem nform4ipr\ind!ru
la pe

tu.F,h GdDd
- ,rhr.
'
qdf'.d
sllgnogl
ea
a pusuu f numetre
ai5tr
Ea oferd

'nlomat

despre drPre

t'

despre modulde

motele cddiace

snok enema unq de tunolratciB


cns F enedn,nusdeinchide'ea!a!e!.

Zqimorull

+< h,

t.;{e

.i.uLde sl

ie

vibratia miocardului

incepuiuL sistolei venticulare


Zoomoru I d'asrolc ene ma s.u4 mal arut s!
ma ;uln eB E e prod6.la n.eputul danur
vent .r lare de i nc hide.ea v.lvelor *mi u nare
Zgomoiele card ace p.i Iiln.eEistlate 9.86. rezur

.iL

diac, diastola, sisi.la. esea inimii

.ontadie

izovoLumeinci. loc aPexian pus adenal eLe.tro


.adioaramr, sfiqmos.ama zgom.ie c diace

asindonaib. dked
.. de 0! 5 ra
iibri de ?5 de baGi pe minutr d.loate FsPUnsu,*
DuEta cjclului cdrnia. esle

a.

DroDornonala cu fie.venla card'a.4

o Gn4ali r.spunsurjle corccte.


F@ de eje.lie vdlriculara: a. hcepe cu deschi:
derea valvelor bi. $ tricuspidij b. lncepe cu deschi
d.rea valvelor semilunarer c. se temina cu inchiderda valvelor atiovoticulare d * bmina in
momentul hchid.ii valvelor seniiude.

Sup.afdb iotala de sectiune


bore ui.ir.ulator
crcste semDrlicauv pe m6sud ceavansam spre per
fene Viieza de curgere va liinve6 pbplnioiaa cu

.are jnsotesc ciclul cardia. pot ff

Sansee circula ji vase sub. adum6 pEsiune.


ctre depaserte presiunea aimosferi.a.u l20hnHg
in tmpul s stole ventricdiaie s$nsi (presiune er.i
aa maiiDa sau sistoli.4 si .u 3ommNs in timp!
djaslo ei (p.esiu ne a{eiala ninifra sau diast ica). Ln
practica medicala .Lrenia, la om. p.esLunea $nselui
se ap.ecia:; Lndnect pin m.suc
ale. Aceasta se detemina m.sudnd c.nlrapresiunea
necesad a Ii apll.da
esaLa preluoed s3nseLui din inieri.r
Fa.L.hi tleLetminanti ai p,esnnii ane,iate
D.btll .a.diac Presiunea adefala v aza pm

adlf*$rile
grupate in:

a mda.i.e,

b. temi.e

.. el(lric;

o C@Phia! sPatiil punctate c! tmenii 9i dur&


L, un nbr .ariiac de 75 de batai pe minu! dura.
la ,.*,., aliale ste de ..--.., a diastolei ,,*., de
..,..., a slstolei..*.. de..*., a...-,, vsricuJare d
..--., iar a ..,,.. goerale esle de..-,..

Cu stunld ckculatiej

@ $nge
sur *ns

eigelui

5e

(upi hsnoditmj.

depaszain circuitinchjs giintun


mica ri mdea ckculatie sunt

Dr@r*

sin
ds

enq vo umuL de sns pompal de venlri.ulul


inFm minu! in m ea.i.culatie, esle alcd cel
p.mpat de ventddlu dEpt in mica circukta
puse

,_n

sbnq,

Legile geneee ale

h drod

inamic ii sunt apl.abile si

Ade.ele suni vase prin care sanqe a ie* din inim;


. propnetat functj.naLe.
Flaslicitatea este propdetatea arle.elor mari de a
se 6sa deslinse cand crerte presunea sangelujl de

sisu um.tMre

val.n mai mic ln tmpu s $oLeivenhculare, ii anere


este ponpat ud vohLm de ?5 mL de sange peste cel

so. s noLica este amodiztd A.e lo. indagazina.ea


unei pair a ede.siei *tolice sub f.ma de ene.lie
e a$ica a perei lor aderiali Aceasre enarg e .sie reto
cedab coloanei de sanqe, in rimpul dianoLei. fto
aceste vtrtii pasLve ale calibnlui va*lo. haii. se prc
duce transfohaea er{tie sacadate a engelui din
inima in curgere codnua a acesuia pdn ade.e
Co.tractlilrta este prop.ietatea vaseLo. de a n
modfi.a mmcat diamettul hmendlLri pin conrrac
tarea/reax
nurchjor netezj din pe.etele r.r
Acen fapt pemie un c.nt llin al d sributiei debL
tului.ardiac cltre diferne orqade si tesuluij. Tonusul
musculatu.ii netede depinde de activitalea neryilor
simpatic de presiunea terala de concentaiia oca
la a un.r mctaboljli
de a.tviratpa unor mediatori.

Cnculaiia sangeLul prin a{ere

se

apreciaza

masuEnd prcsiunea a teriala, deb Ltul sdnsv Lo si rezr


tenta la cursere a sjnselor {rezntentd pe.iferica)

Rezasranrd

p.r{e.i.i

reprezinb i.raliiataa aacto


$nq.lui prn vase Esc

di.ect pr.potoonald .u vis.oztd.a $nselui si Luo


simea vasului Cea ma mar. rcznienta $ intalneste
d nLve uLarte.iolehi cu.ai vasuL.n. ma jnsusr s
ma Luds,.u d;t.ezntenb ene md marc

v.r!n,rsanstin (vo emE) vaiaz cooc.rdant cu


vardn i.hidelor ertd.elulare (LEC) ln scadcn ale
v.lui.uu LEC, scade s v.lemid si se ptudu.e o
dimnuare a presiuniian..a. (hipdtrsjumljn a.t
ie.i aie LEc creie voLem a I se produce o cresrere
a p.enuni adcriale {hipenensiune)
Elasri.ilaiea conbibuie la amodu ea rersiunii
afreriale j n sisbra s La mentinerea ei i n diasloh scade

lnte debitul.kculan! p.esiunea sangeuir ezis


tentr la cu ere exnta .elatii m emauce Deb tu este
dne.t pr.podonalcu p..sLunea s invec prop.( onal
viteza $ngelujjn afrer.. ca si presiunea scad pe
mdsurd.e ne deFtum de inima I
de 500mm/s, iar in capiare de 05,m/s decide.
mi. de o.imairedus; Aceasra se
supEfeteide Fciiune a reri..iu u capirdeomic

Hiped.nsiLn?a a ,iata
oeslerea presjunii teraLe sisi.lLce si/sal diastolLce
peste l3ommHs, .espectiv SommHs Hlperiensu
dea detemina creste.ea Lu..uLui mecanic cardiac si
poate d!.e la aIecb.a vasel.r s
oroaoe r.a, aLes a.inichioi co.du ui si ochilor.

:! .?:db P.esiln.a poz [va din


cavitai s&niBiz @ ii t ige sanqee spre inima
Prsa

Venee sunt v6e Dnn ca.e sanoele se intltre la


inimd vo umuL venos ;*e de Lci orihai marc decat ceL
adcria, asdaiir lerii..iulvenos se afld.nca 755 din

lolnullnd n PreeuneJ 'aneu n leneanefena


ae lO mmia , "ndn e snc;ur!' \Pnos s 0 mm rltl
la varsea veneLor cave in aLiuL drePl De.arece st
pEf.b
a

de se.L n e a leneLd, d\e cde md

rdpldreor

penrene

er

de c

(u alie

\05mm n rpre

m.. d..

enqelu GtL. de

Lnma dLnqand

lalGFr

l@mm/sin.ele dou, vene cave


Darorib si,actuni @elilo. or ca.e .dntin

ndde t6uteasbc
?

it.

si tesut

mu{ul

de

canrii;h

neten venele

p.e

cdL6ciilibie
ini@.eni sngelli ra inima este
de p!mP. c&diaca lm: clee s,i

disrensibllibte

Ca@ principala

sL

rnssiad\nri6
l]Hft pdfr@i J dJdG de P
lloomHd ! anrl diep (ommHq) Des Pre\lunea
sneLu <a&

rI

r(ea

om
ma-ffift o r@ d i@L1cee Js lO lm fg. ese
frdif6l: h ircepLlrj astflultri voo! lrim lucho
ll@ 5imurbn .a o tr'TF sptrd$Pla]dtre L

s:ry 9re di4 rn hpL 'nrle \eib.ulre


rcrcomldl
a5pB ?iseri on \ffik c'e n ahtr
r
omre

{spralD rora..d Rpretrb M rrd apbr { (de


.odnhue a mstirerea ud \ald {aLe ale qresiL'
ni,lnvenele ruri din.aubtea trei.a E *m il6u

a,tlo'L

in idsptala

h-" ;.
G.d)

i*|
nlardu de ma
-*d-" ".,1a.
to4ei de conl,?.lie a
su d;rc" "(dimine.d
h

pompei ca,nkce) Cea dai frecvenb cau, a diminGrii


debituLui coronanan esle ateioscleroza (pmces Pnn .a'

pecmn!e.u pLad sp.zte qcnauo su.de mt


nan.a p'de n e^Fs man . tLah de colen.rol sunt
deponbG ptlresiv sub eddoteliu afrenali ultedo(
d.eie daponre e tbrcadq :P cakfrandue G
' tuLu:oneaa n lu
men i ad{F bldand oan'aLiu (ote llurr tnqvii)
re,la

P*La a pcveni e6t ;.d6 snt


talje (hilibm!, precum si eviL@ *dediansmLlui

Fepranb,ubu,an'n pmduceRa t .au clndu.e


rndb( Suntd. numeroase lPuri.ipor
avea o m,lin'd ne de cauze.
rca mpukuu

dElrsgh0ru efe.tuL de

P.n a n6cdtrain tnp! (ntadid muscula


.q vedele profunde sut Elljle de nis id in petua
deLe de relaxft dinte doua coodjj ee asP.a ,jn
aee dn venele 5uDerfiftl. PEndul en+n enP
nn ad car d. prc.nh 'al\er0d i !au \enellrmcm
curgeFa rtigeLui din vcnee
situare deasupm atriu ui dJepq are eleci nesatjv asupra

o"uitalia favodeaai

ntr. tiqP

len?le,nembrelor nferire

'idn
tlajai,r r,6a!/etdtrat
de 3derc d\upLa ven.0r
ofro.inre, aflaie lhpftuni in ac.lasi pachet vascd ar
de el(t favombr asupra intdte.l veDms

lnt@(erea sange ui la inLma are o mare imporrinb

penh reg iaa deb ru u, !o dkr deB


ldsd pomPedd u'rom leq nmii

rd *rur.,i

CuD4i rtspunsdrile mrecle.


cLculstia 3:.delui pnn arieB se apRidd pin
masuraFa a prejunii arterialE t delitulul smgvinj
c rersrsiei perifericej d. tele raspuGudle sut

HiprMrurea

sruwe
Notiunl elementa de igien, s,ipatolQie
Grdiopati l<lsjc. (boab cffira isd6ici)
Ese caa mai frecvenb .aul a monzfibni in Euc
pa si Amed.a de Nod ri s daloread sansii debtu
lu litrn h tueluLoruhtreL coron ene lmbEca o

dtuib c.td-a

anenala poate afectE


d. ochii
c

b. nnichli:

rtdnorlgiiie

htaft

a v.ele

'nma,

5i

e{ft

cantibii de sa.gE din s nemu .t(:


lato( fi. la eitenorulorqan smllui(hemoragL exter:
lle in resuiuri su cavibi a e o.ganitmu ui (hem.:
inreme) de c.is{inie Eare su dtamati.ein iFe.
de canribtea pierdota su de tssuiul iezar cauz.le sf,-:
multipLe ceie hai f.Nenre fi nd .ele Itaumai .e
PLe.derea uaei

Reprqinb neoplazii aLe tesuiunb. hematoii--'


_tGft. Suni de muLtiple tipuiiar caueb apa i.l l:r
Anemiile 5e delines. ca scdderea nun3rl]-: ::
eritrocite sau a cantiratide hemoglobina :::'
p'ovocaie pii'r p erde.i. prodlce.e lisut..r:1 :r
t.uctie ex.esva sau . c.mbLnati

t
tuqie

AnemLa

p'in perdere de 6oEq drtr;

ftpida orsansnuL jnocuLene Plasna

t",

lr

ll zile. dar e ro.ilele'er. l. ndxial ii 36 rdp


ram;ni ln.azur un.r hem.rrli mic sireperare ..ilirulu ii hemosl.bina al hemaii.r en. afe.rat
Ln

Anemia Je privd apa.e pn. aLtec.ea produ.e.iL


de hem.ql.bina.a um..e a lnLj del.jt a ineu
mebboLismului 6.rului (ap..r abso ie, ftnsp.fr et.)

Lucrare ptochcA

. Anema megaLoblastica se .an.tenzeaza p i


p.dilicerca un.' hemaiii mai mtr decit nonnal. ctr
r. )na si fui(tilnalitate altratc A.esi lapt se dato
F:26 inprncpal uior pedurbari d n ivcLu L abso.briei

l4ateral ne.asa., cronom3tu sa! .eas cu

se

Pu su anerial reprez nta expans unea shto ica a


pereiilo, anerelor produ$ de vanatja de voum axe
m din llmpu expdlziei sanqeluidin inima
llod d llcru Se palpeaa anem Ediah in apro

pierea adicuatiei radocarpiene, p n conprimare


arterei pe planuldur os.s alr.diusului
Pulsulvenos se drto.edd variatiior de volum dl
veoelor dir aprop drea ininii. caude de vaiariile de
p.esiune din atnu drcptin timpul ciclului card a c.
ljod {,e lLcru Se obsNd sau se paLpeaza o
vena de la baza g;rului.de exemplu vena jusulara

per.epe o accentuare p.ogresiva a zgomotelor


tmice dwd care acenea scad brusc in intensit te,
moment .arc lndi.a teosiuoea anenala min m6 (dias
rolica) Se conslden valori nomale inte lm si 140
penh pftsiuoea shtolic, ii 6080 pentu cea dks
Dac6 se loloses teisiomete detunc cu afisj,
nu mai .se necesr e
utiLizeze stetoropul De
resula a.est.a afiFda
pulsul.

Lnda pu satila rep.ezinb raospon de ene.gie pdn


peretii vaselor de sanqe. Ea se p.opdqa cu o virezb
dc 5 m/i de 10 or mai repede de.tt vjtez ds
cur$re a sanseLui (0,5 m/t care reprezinla lrans.

lnrqlisbarea s.anca a undeipukatile se numeste


sfigmogmma, ob nabduse prin inte.prcbrea aces
teia de c;tre medic, infomatii asupE aciivjtatii car
dhce si surii pererilor vasculari
n repaus puhul esie inte 70 30 unde pe

Marea
,ATatetal

temitrn andiai

d.esari tensiometu, ster.s.op

Tensiunea a.iedala se masodrd cu dlutoru ten


siometelorL p.in mairnulte meiode, diite care ene
curent f.lositz cea as.ulkio.ie
,od de /u./u Se compnma bratul*ans cu maD
sonul pneumatic. manomet alat Ln denvdtic in
dicind valorilc prcsiunii din mangon. Cu steioscoput,
aplcai sub manson in dreptul aderei hume.ale. se
p?rcepe in limpul decomp.im ii un zg.mor dtmic
c;nd presiunea din madson o eqa eda pe.ea sang
vr; maxitu Gistollc4 Continuard de.omp.inarea,

lE*tiddjogm

ti int rpretaE ae3reid


Pnn eLeclrocadioorama EKC) se lnrssistdaza
n aditesLa.iie elecrice ale aciivita I i ca rd iace in d ias
tola ibrele mio.ardulu sunr inc6rcaie cu er.ini
p.zt\e la eiterjoru mtmbrane' s neqd!e n rnle
nor(p"rcn ardp Fp"ur ln 5 nlld po;brea mem
b6nei se inverFaz. (depotairare). Regiunea ioimii
.are infa in acuvrbre devine negariva in rapod.!
zonele allaie jn repaus Ace*e biopotenirate sunt
amplifLcdte
inrcqist.ate cL electocadiogEful
,^laterial ncsa. electocmdiog.af
,4lod dc lLcz DifeEnlere de porential eLecrrtc,
care se tansmit pana La sup'afata corpului, pot fl
cuese cu ajulorulunor elect.oziapLicat pe pieLs,la
in.heietu.ile m6inior Fi la giezna piciorului sr5ns
Electroziim3s.a.a diferenta de potentia dntre ceLe
doua bmle (l), djntre b.arul d.ept si picio.ur st6n! (r )

Dctsninda gEpld sngvjm


r"1aler;tl ne6ari s@d henolest (de la u GnEu
de Ro rm a sange ui). ame de sLjcl4 a. sledljal Pi
pek, al.6l medanal vab +d qD .onlim aqLutini
nee o ! 0 cel A(ll) aqlutdna ! tL cel B(l[) aqlutinire .
Addll de lucr! Se ps pe lam., s!..esiv, o Pi
pete difedre, cate o picatui din cele tei hemote$s id

Fi djotre b.at0l stang si piciorul sltog


du se electrocardi@Gma din ffsu.a de

Se

dorm ei
se

pulPa deqetului PEMei .mla


anam @pa de troe *lnteaPi cu aols
cad6 cak. pi.atu.a de stnse lrngF fiectre

dernfdedq

la$ si

...

de hmotesl S amesr{l urr lieca.e


dn.ele doua p'.aLun alaturaLe d ser ti5:nqe 5i
h+ fl(z mLouL tmr rn care @te produ.e

dh

tei

Ersb palru porbilbli I daca Ln nci una din


cele be o.atun nu se produce aa![nare sangee

Ps haseui EKC se

jnriu

tsei unde pozihve (P, R

doua unde nesabve (O s s) Unda P reoe'


' T) 5'modiri<dle
ele.trice dn hpul bansmireii
ndtd
simululu pnn ala ta{tlarea eu dePo iz.rea aln
ala' undele O F S lusreda adlarea su dePG
la.barea venbculad i& un& T .o.esPunde .epola
nzarii venticulare. Repolaridea aiiala * proluce

simultai cu ORS

dr *re

mascatb de depoladz.ea

modifica in boLile de inim4 uiurand dia


gnosrica.a unor maladii cardiace
EKC

apadne qrupe O1l) 2 dacl serur'le o(l) t BllD se


alrlutneda si Alih nu. aL6.l sangele apadine grupei
A(lll 3. dac. se produce aslu
rioain seturile qD siA(lLl)
si n!
P.oduce ln serul
aflD, sang8le cer.etat apa4i
ne Eupei B(lll} 4. dacd
ag ulinead toate cele trei se
ruri, sanseLe apaijne gNpei
AB(V).
Jn mod sinilar ss pfte
dea, penEo sbbiinea
iei su abseoti faclorului Rrr

PIer

{t**

,/
ldenbhcaF .omponcnts e

k6!
Asiali
5 d"

enqeu dn m.gneataLudrd

te.it r le d n . e esie cd4bb Linla de canalul toEcic si vena


sistoleLe sidLanolele.! du.ai.le a.esiora,la un nh. i?cnP

ba.:p"

i'

secunde

I1 0.60 se.uode

Limfatica dFapla

Ddror"

ge,q-"

10

a 0 q0 Fr

-d"

CalolaF cantibrea de aPa coniinuta in PLasma $dgvina a unui ianJr de


65 kq, conside6nd ca sangele repiezinb 3% dii masa clrPului id pat
ma Lrheazi 55* din vo unuLengvin dii. e 9Ot esie apa

*,*l

)
t,tg.$L,;'
)-

;;rH:::::::
:I.:l:ff::
ili{i:**::r,",,
1::'lllJi:ffliij,, ;:ri3:.r:li:
a.

3.

Bes pira!ia
respnab. cuprinde cajle respjratorij ri
94). Cdile respnato.ii sunt rcprezentare
tahee 5i brcnh i

nazala, farbae, larinqe

Damanul. intre cee doua


p euraLa
a,

c*ir**

;.

l.ite exis

-- *

"rta

o hm. tina

d;

Arjrdele bM$c Bronhia prin.ipal, se impane in


,ronhia id a.estea la &ndul lor se divid in 6.onhi.
ole. lLtimele dmificatii ale aIborelui bronsi. sudr
b@nhi.tele rcsptat.tii. de la care pteaca du.tete
atueolip, teminate pnn sa.lkri aldeoln,i Pelerii
sa.uleliLor

avsbn

suni conpadimenlaii ln aldeole

BronbioLele respnai.di, impreuna cu romaliunite


denvate din e e
ducre a vealarq saculeti alveoLad 5i
alveoLe punonare
fo.meaza a.hii pulmonari
Acinulesi unitatea moifo run.tionall d plaffinuluj

-,

FI4gsd'iqh'sr

lePjgldq4hdlF5t*ft6piD&d

clvlt t

mzii

t.ice numite fose

esre

lomatd din doua spatii sihe

Eale

situate sub

be

cmniului

5i

Din .avibtile nuale. aeru nece pin lainge


reprdinta o dspantie inre .aLea

Laingele ede un o.gan cu dub 6 lunctiq respi'a


iane d !l fonalone prln cozle vocale.
Tmhs.sre un organ sdb foma de tub care .on
Unua bindele siare o luoqime d l012o.
b nivelul ve.lebrei T4 Lheea se imparte in

dodd b@rhii, care p6rrundin plaman p nhi unde


Emifi.a intrapulmon.r, fomand blreLe bronsic

Pldmenil
Plamanii sunt p.incipaleLe organe ae respiatiei.
sudt snuatiio cavibtea toracica a
brab de 5 0oo mL de ae. cd va.iatii iddividuaLe
Fiecare pbman este inveljt de o ser.as numita
peur6 care prezinri o foili pa.iehla, ce capturesie
pereLi toracelui, si o foitl vlsceraa care a.opera

FIg95sfudddPfudrrt
tdd (c a)dYro46 in,q

jn

!@a

volelor se sdserte o bog3ra Etea de


cu perelii a vsleLo. for
nedd nehb,ana aLE.tarapitad (membmna res
Iuiul

capilare, care, inpreuna

pjrato

e). la nivelul careia au Loc

{hidblrile

de qdze

cavibte nazala, fa.insq Lannse, tahee, broihii,


bonhiole. alveole, acini pulmonari

itlr !s i se iLn.s. r5dr ispird:.n s lil


It n ri .a.cdeid,iti..
r)l,iri qnlaruui !i.1. ern mui,lji er r.ri d.
.:.np. ,i r.h d,eptiibdomnal
Prcsjunea pleuEla.n-. F.esrn,". d, stil ! .u
Lrr s i,tr PL.J.d ri5.e a:rr si ...
ti a Li.liiJiLrL di
.< d i.. . . Pr.ltne res.r rJ i
ri (ie 3r
',r1.
PiesiLn aLvsL a ine t,rirnP: air rrerj!
.,e,:r :r_i.,frE li rt).s iirl sit.n. de.
i s ;rn.sflii
qr

;::ri. ?ti.t.le .u termenii c.rcs


.-iriiio
:: : ca.e peaca

Ocomplts!

i:
.-

::-tr.ft!meniar in

.......

r:. : rrn3ri .uPrlnd: . br.nhLoLel.. p!m!)


;: : i r: riele resp:,at.,i . duclele alv.o .
: :.:,:: :\e.a.i;. d veoleLe pulrnon e.
:::

!. dP.\.f

! ,,\l

li rt !.,,if,O ir'1,! : ?.m t_ llt. n,n.i


! i::T:n

::r-

r ,i.s airiste,.:.r

dlLr

l tjl|

ari

iN,:,.I i,,fra. .z Ccli . l.m


Ar:E:s:r.e!Lre i.qn,r;uian-.:rc5l..r::::

, nFLr Lne

rr' :r

5a

aliri l

,1.

r{lndi.P,.xmaN 500,11de:i ,
:i
.: r:O ..rr !i
J.,

sd

!::-tra

r.ndatiel

pu monaE

::: : _ r !a rrJL :
::: :i:.ddj,jln,

P,n

,r

I:.d1,.

:L(!Lr

L:

dP

rd.::.

r...

{
R.5

:r f,r _ {r.drpr ..rnarff!: nti,rrl


dr:,"gni r.r!F ir r.: int
inD.le\l r.iln{lt
r::r:rt rr, , :ri
'r ,i ..ii
::.s-.::...brrr

if:itrl1,.in.rittna
d n,rd! I rbJirrnr r

(rrq

lol

11r rii nlf

(:

d q,

iri !^u s.

n1,.tr

Fodele eldshce p i.ona.e (de ...rl :.


b i...,iN, ierf,d fl n,nr d. dli 1r:.
ii.rt.i:. tsrr!! PUm.nrir!6i t;r, .i : :
rir;I.du\. dcGnsu,.. s tP r.atra .lrir- .
i.L,ra:;irs:rsFrr a.re et: m.r. P Li. ::
i:
nrPl-ri- nt. r trl\erel!,r!r-..r.,ti.
ri slbi,e it l.lJ
apr ir l. l- ieriLir str:. nala. l, r.r : :.

r, tlale sp.l le ae eie p! nn


elc.rtri.st..l.tu r.zlLriib a iruqrrlL lLdmal
runl.luuderensilncsuperl.das.arseidus:
eastici l tesutu uipuLmoft,. falourd erp rJLa.

eli .! 9L nii) i, Jjfeld.oniiiiliillostre5ipd!


,.0.. fa Jric se p.r rnodjlj.a lo le u t.

!,entu nudLlrf.nilaie pu nr.n een.irregsr.re:


vllrhulu ae llidcpLasatspr ini
erte otu pamdnl!. prcedeu nrnrtsFomerie lda
i.rita d.i!rn apr.irllr uti zaL - !p.rnretul
. Lxsi rar! volume lrri)nre dile le.ae.

s pa .p: d srlnbo,ie de !a,e.esptrdo.L Vaoa


r.r $ r.,li..n.ne 4,5 5 L- ii de.iduft !Frt
dn mnd rjnnrl.esp rat.r rasnrr.eprezltrla veiti
atia sprt! L nt.i (tr.'.d.. umpe.;il. sedene P;ia
a b,"nri . r$ii.:5irI
$n.ipa ld nhimbuie de

f.romer ene pre?ert


dme

Volume

rl ,i.1 r..r s i]P

capaciiali pulrnonare.

ddmde ,.pr.zint v.ltrirLl ndrm o.. . iL p.ai.


itirge erpdisimra pLlm.i d S.mnifi. n iesttr

I v.turtrl.!r.nt

ptd i

esle

vlLdulJe

aer

500nil

ao

venhlatja

aer)

t..renb,rsptrd.ri.

alv{lad .sle

r !,!

dc

l3/mn cn.

de aer.i earunge
iorin fi.c . mLnut

\.nriLiadl.rtrrars,e!rrdiitrehdo'najor
p..suri. prdae ae.xgenu! si

.3re derer.ri3

i.sp,rlsL er'

e . ni e n, nrenLe flr mL
2 1,o],nl],rsprrr.r J. rcz.,ui e{e trr r.]um
sLpLiJ.entar d. ie. .a.. p. . n nspnat p.rtc vlLu
tinrpu resp r.l

inul.uknr . rcd l500mL

3 L,.rurrr erptalrr d. rczc,ri,epre7 irJ.rtri


bres slrilmairarr de iP
!ria rneL erptarif.nd. Jupi cxp fara unri!.lum

4 r/orLdll,e2dul ene !!u


I piirir srd!i! !erPide

m;nci

t capaciliFle pum.n . srnt


,na nnlle !o ui,. pLLrilr e

reir a.e PUn,.ia., presune ,leuri p.eiune


alre.lafd !.1!n c!,enr \.\,,n ispdor de reEr'
vd vllun, erpnai
..ta.it;lipll,n.iaie dL u.ro uF Erptrd.r

tr .e .c de rt
r

sur. c.l)ud su

OAsciali volumele pulmonare prezeniate in


.oloana din 3rtnqa, c! semoiaicatia acestom, redala

l.aipr.irai.. tE iiirrie e9...L n'i.dnlre

/e?ita.

niaed de zu

P.r e.

resptrr tnri.d de la iiver e\p nr!. ,i!mi! ptra


disrensii rna na. plrnar o. l2000mLl

rcternt

in;Fl!

.dn0Lied Jc a
urLe lxpnalin.rndLe (3000i11

J rapr.rar..r
ella: .r nr dillrp \,r l
'ri.rr.r. r.lunrur cur.ni si r.luru
ispn.ror ie ..zrrya
crptafide erq!..,eli.ezrt rllLmu mdrin drder

.!

e di p trd, ilrii
(l500rLl
iisp,
.
e max ma
c. Capa.rlal.i prlm.'rri !.r.rrr .jr a .tr .apa
.itd.i vtrl. plL,s roumu rzidral :.pr.znt; vou
mrlmarim ptt i .re po{ I erpdnsi,,nal rLm;n

p.d eIort iEpn lr marim (50u0 r,l

C! exrepra rjumuu
.a

P.ntu masuErca
incu!

t i.ap..riril.r rsre

se LlLlzesza m.nrde de

rantr aspe.ie

l4jnut-volufrul rsspiraror sru debitul Espnator .s

re.r,titatea rocd d. a.. d.pasab nad.r.e..sp


mtff in lle. e nrnd sieste.qa cu pmdusuldnt.
v.lumu cu,enr he.leiti,esp,irrLe(!oLLm.urerr

volumul dd aer caE


ramane

l:

z.aapa. aL.. rc.idn!. irf.ri.nala. eg:a .!


suna dinte rllumu .rpnai., d. ,.2.n. s r.umr
Ezidlal,
p dman

a.

(VlR)
3.

in phmani

doP6 o erPimtie lo4ata


v.lunul de aer inspiEt si

resplralieino.male

Volunul expna[or c. volunul sup]imenta de


de rezerya
aer caE pdte fi inspnar
peste vol0mul cu.edt

(\R)

4. Volumul EziduaL

(VR)

a vllumu suplimentar de
aer caE pFte 6 respirat
fortar, dup6 eliminarea
volumului cureni

OcmpleiaF spdtiire puocrate cu valo.iLe cores


punzabare . volumulcuent=.,,hL t volumul
inspnabr de rezeNa--..ml; c. volumul erpihtor
de rezeda"....dL d volumulrezidua - ml
Aindt volunul rspjrator eslq a cantilntea totala
de aer care se depLasedd prio a.borele respiraro. in
6eca.e minut b. egal cu produsul dinte volum0l Fs
pnab. Je rdzerva 9i lrecveola rcspnalo e dlntrun
minu! egal cu 9 L pntu o fredenla de I8 respi

Elii/minul !. denumit si debit respiElol

nr .i,.i. .l Ll n,err !n le m.rbrcrii rcs) E!,:i


lLrle6 rr.p,rtirme tu q.siT.d s dLe.t PL

Dli1orr..r

al\(. i ] sirq.l..dpL.r ; .lluzirrid


a Jt\ Ct ! dr.rtJ i:ar 9il
Pr.rsu r .. dr.
d 1.r.xi 3. :r: Lrt
dairii irentar Jn ? r': iL, r
s.nrfui lin
s.n: irr.E

rn

supraidlr !a)

Djlurmea onse uLui !.


rpE rl,r!]e P d r .ip13,.. pu nrri
s!i.r|) raa.lr.i:.eru al\.r i,,"ne dF lJorf9 r: n sanqr. ] r i : r , .aFLlir. i r. ,r,rr.

i.! le ]Nfm li Drr. .. t:r.6. i n! $ r:


...,':,ii:r...j..]...]lJ:3..:.

arn..rtitia sre ;i
Ji. - a. ..: ilr

i,{r:\er
esrPrnix!::: :: : :
:rr-iae:. r ii:-.ir:i J.: :: : : :
pmlie

d. ft,t,-,i .l , saio.e

pL

L:.!r :i: i
: r:.rr
3 ipL-n, i!..rar i 1,n.::a1! .
Aembrana alve.l@apilad
rL a Jr 3itl.xiL rj :r

::i::.: (ii ir saro:. dn.:::ft.


;r. dr r.. i'i r. ",;.., i,.,, - i.
li.. qrad. r d: . Liui: r i-ir .::.
:iinr;3,n.. i c, (ar: dIuu.r] ,lr l
F.r]r i..i: O. .i'- e.. rs:. d: lr.:
Lr;i n i.hd.r iqd,.r r ,r(zt.
na. .orr e: p,.sudi,;r1:. i!: l
\ ni :1. CO: s. rr.. r lr2r:r.rndr
d Tmnsponul (]7- Di
., t.c rc !i. sc ..nb nr revP s b I .J ori :'

(i,.,ipi e ..di..ie de 01i f .:i,n S.pfirzb


n lJti: enr de r0100 :
Fi.ir rr. nfluenteaa Eta d:uzrn !Fz..r
p i i,e.bEr r r..l!.rP la. n,i
r...,.1r i,i , trlr.l,i 2 prer.rneaP tiriig.1
JE da'lne
uL iD.ipLl. L! pumi,ndr I .!i.i.ntt:
(an.
sp..:t. peitru n..are rP dc
d -q.ruL

nrtd,. hPr.qobn.i b trlorn:nd !


nr.i.rLft i !x hei,.q ib nr. F e.. e !.:m Llr :
,.b na s. l!;ie,, i,5jr.t mdvi: l,lafL:
z lrddrhe r!0oni i :, :
Anld si!.L d,.,. taEFrru 2O,i ll: 3 :
. p q8jt.n. !r rpidddehrn,rsrLri.. ::
Fiiir. n...!,a l. hctrrrslll i s. P,!1._
bini .r .nI mLn ,1 n. .nl. de 0: !iri:.
s rE.er h.r!!.biri.u O, ene dd Luill .
ht.3!. O/.ie re..i,jrrD.u h.'roslll i.!:
da pEsrre. pdt.,r i o. )asn i. nitul .:_::
i. p, nb. ali.c i Cr tH tr
:a1!. S.d.l.,.d pHr L;0rsnrt. si.r.nc:: .
l,e .t!, i d.i..nina s.:Je,ei.r:tr.r'rt \er'i : :
d. i les..xqe .a.. dnfel. esrP..,iar:!:
L nYr rar. P,.sunc: P t.i i O:::
,1(rrn l1q Ld O) !i dllrza Cii piil ii ::
dln

I
AE loc

s.aderea cpLda a p.esiunii


padLale a O, pasmatic,lapt ce detemina d soc erea
oxjhemog oblnei, hemosLobina .lmsnand sdunt in
de aiciin.eLuLe.

l00nl

de sanse elibe.edza la tesuturi in


TmLde O Ace.ta p.te (oef' enlu/ de
uuiz.F o O ln I'mpuleturLulu tr .. a.en .oefir'ent
poare cre$e la r2?, Prin .edarea o, a tesutu.i, o
p te
oxLhemosLobina derLne hemdslobiM
redusa c e impnma s6ngelui venos culo ea

Fie.are

rep

s.

ck

dr

.. ..-.------..-

.( :vrn .fF......-

membkna aveolorpilaG endDtelu .apilaq inbr


stiliu pumonar, epite]u alveoar surfactanl. p.e.
runc paniala, coeficent de diluzune gftdient de
difuziune pll plasmaric, tenomen de membran6

r'

Trdgpq]1ul CO: CO, eele rczultaiu lna a prc


ceselor oridative risulare El difuzeaza din c.lule in
capilare, deteminand cresterea presiuniisale p ljae
in snqlel venos cu 55mmNg lab de sangee ade
na CO, este ttanspoftat prd sdnqe sub na mu te
forme L dnofuat fizic jn plasm; (5 i) 2 sub foma de
cadaminohemogobina .a.e rezuLta prin.ombinarea
CO:.u srupa.ile NH, temina e din antu.le p.oteice
ale benoglobinei (59); 3 sub foma de bicarbonat
plasmalic (90j6) obtjnut prin fenomenul de mem
b.ana Hamburqer (lenome.dl mrgraa .ld.uui), .a.e
b.

GlPli

r.spssudle.oEcl:

Printre ldclorii carc influente&t Eb djhriuii


s.zelor pot 6: a propnetddle sistdrlui pulnomr
reprearate pdn membr a Espiratdi.j h pftsiu.
rea partlalr. g&uluijn alval4 c cantikt@ de he
ntobina din plafta d .eficlntul de dtflzl$e al
gdului e dimdsiunile membraei respnabdi.
Dup, .e diluzeat pnn membrdnd rspiEtori,
tnnsportul oxigenului
rcalizea6 astfel a. se
dielv, h dam din .apilaEle puhonaB b, din
plasma lrece in dlrdiie unde
comblM
hibil cu ior l de fier din hemoglobinaic. trasfor
ha d%nhemoglobind
dxihfloglobin4 d. fie

care gram de hemoglobina se

Se rcalizea,a de cent.ilnerv.sidin buib sipunte,


pe ba,a stiniulLl.. p.im! de la chemore.cpionide a
nivelul d.est r l.matiuni nervGse sau a unor vase

Noliunielementae de igiend 9i patologie


lnlectie respnabn acut6 virar6, provocaia de viru
sul sipa. Esie o boaLa coniasio
sezonier P.ateimbd.a f.me ra
steLe exteme Aciualmenre benelcie de va..Lnar
antj!.ipal6. cfta ce reduce Lane mut numarul de
cazu.i si grevjtaiea fomeld.

ln anumire sitlatLi alecraFa pulmonad duce la


6bmza. adca (esutur p0monar funclional este tdocuit cu tesul fib.ls. Ln .xemplu e
rezuka prn inhal ea imp indelunqar, a pralului de
Ternenuldenora.aerin excei la nivelpu monar
iijlustreaza un pro.es pu lmona r c om plex, .bstuctiv
9i dhtuclv. De.eLe mai nulte o.i, este.onsecinla
fumdu:ui indelungaL lnhaar lumuui sau a alto.

nult palru mh.ul


gen car

pBlMs

ic

pdl c6!im .u cl
e canthta de oxi.

de oxlgec

@mbin6 cu hemodohina dpinde de


pa4lali a oxigoului plasmalic

subnan& nitante delermina i.irarea mu.oasel


bronsice g brongiolaresi jnconpetediamecanisfrelo.

locale de aptare, rdulund infeciii cronice Arc oc


obst.uarca ca lor aeriene mici ceea ce face expirul

dLficiLastfeL indr ae reste lprins in a veole


in a.en m!d, ee se suprcdestird, rczultadd dit
ruqeEa ff 150 3@ d n p4erial\.otdn {nrd nrue
ncinse.nF.rpar r.lea dEd'fuzunela n!clu mem

foa{e

brenei alveoo.apime scada Da asemenea scade


n un a.u L capi tuelo. pulmon e,oescand rezisleotain
.irculatia pulmonara (hipe.tensirne pulfronaG) in
tjmp fumai. l dezvota hip.xie sr hipercapnie, cu
linal dramatic (pesle 4g CO2in;noe)
tAodi6car de dh eeplralq
a tY.rn a lcj polipoe in cadrul eLnu ui liz c
b Paloloei.e,ln cad.ul unor madii oulmonare.
ca.dia.e sau ale SNC] eremplu, respiratia Cheyne
siokes care consb in modificare amplitudirj msca
n o.respi.do.iiin sensulscrder ei urmata dealrnee

Experienla se poate reaDa ti lolosind un vas de


material plastic banspaftn! piin presH peretilor !i
inlroducerea dopuluLcu 3llbnea rlierioara. rreptaL a

Luctate ptacl'c|
D6ost!@ mddnol E

l.4ji

l4(anica respiratode, rolul diafBgmei 9i modifi


canLe presiunii iniEtorftice p por demonslra cu
aparatdl Donde6. in lipe redlia * poate lmpovi'
za o initarie preM cea dii imagnea aldtdmta
,alalerizl ne.eef; apaEt Dondere $u uh clopot
de sticb cu u situiu in panea supn@'a, manomeLa, aop, tub de sbcb si o membtra de cau.iuc,
plamsi de iepue eu clbai d all mamifer
fiod de lL.rL S adaplEz la hhee tubu de
sti.la, pdd supedqi 6jn! tmb p.in dopul
coFtului ln Dand de Fs a va
nembEm de camiuc kgal,t ln entu cu o sfoa$.
s Pete mne.la !a
Dac aven sn ffilB

compnmm.ln lo.ulpamanLlor de mam{er se poi

T*sand d sleh mealhfti volumul dio vasul


de sticla e marcst F p6iuno s.ade sub cea
atrdosfeica i afld patsud. prin tub ]n p 6manl
dibtandul Drnd dNNI L sfGra. membrana 5i
phmanii Evin la pozjtia injli.].! dfri iospibtja esle
un prees a.1iv. llmmet Jl va indica i diterenla de

//

.a rt
Ascioti rapa. bh

e pu mrna,e

di
B

v6cu

zaia lun.ti.naz a pL:nanlr


Starilig p.ziiia m.diasrnuuL s deln;r:ile ele
Caldjali debit lrespirator (minui r.Lumrr!nrr o

D*rieli

S@.tF

artlenb

de lT resp

mli/nrin(

d.. "
adevarate, dtminau

0.d-.,
"..""i".,
da.d
e. eisra er nu. re ie de.alzalitaie
DifuzLuned orisenuLuise 'nte
face;n aerl t'-lar sprc sansele dii .apilaree pulmon e do,re.e p,.
siunea paniab

pllm.n

a.Nqenuluiin ae

e este de 40 mm

lg

laltuldestedelmmmHg insangeec e ota in.dplarci

I
4. Excretia

cofricaa rcnaa

SistenulexcEtor este fo.mat drn nnich s cate


(ubi.oLectoi calce. baznei uEiere. verc,

unnare

RLnichii suni aseu ti in cav atea sbdom na


de o
pane si de aha a coLmne vedebftle in reEunea t.m-

Nefionul (fis 93)e$e unktea anatoni.d sifun.


ti.nab a nn.hiului: in dlc unea a
pini: corpus.ulul renal si un snem rubrtar

s $ H{e runa &ssb

ajun@

in nEiul .xteri aL meJula.c .e


dulari cu qlomerulu situat a ion.riunea dinae cofricah
5j medulara au ans Heile uns care.ob.air adadc in
medu i. uneod diun@nd a nivelLLL paDilelor remle Ei
sunl errem de imponanu in mecan
prin care.njchi! p..duce udna.. cdntrab.
ln urulintaou uisistem rubu ar a rin.h tr d axstr
o retea bali de capila( numita reiea .apLtara per
lubu ara A.easb retea primesle din aden.kre eferente $ngele .are a traul dera prin gomerut. Cea ma
doa.

mare parle a Eteleide capiare peritubulaE se qesesre


i n .onexu .enal den unqll iubilor proxjmalj. ai I ubijo.
disla i sl al I ubilo. c.le.t.n ..di.ali

tu sangvLn
1420mL taoaip\ur mnl ln.rndri
'ni sangvin
bazdLe.debiu
rcnalrepEinis20tsdindebj.
Dcb

l200mL

Fitra.ea glomerularE 9i litratul glomerular


L chiduLcare Iiltreaza dln capilaftle slomeruaGin
.apsula B.wmro esle dumit lihEl glmerular $u

FitatuL slmerula. {fiq 9S) tre aproape a.eeasi


comporitie ca t ichjdlr.are firreazl io inteBnita
capatul adrial a .apilarelol sc consderi.a filaaru
glomeru ar este ! plasma c e nu c! ine prcteine in

c e se f.msaza
prin iotj nenonii ambjlo. rjnich se
numeste debitul filrn.ii slomeruare Normat, acena
esre de aproriJ.ativ r25 nL/m o lzilni. t30ll Pesie
9q?din filrraresre Erbso.bit in mod ob s.dirin rubii
u nileri renulftc;nd in urina
Dinamica ffluiii pdn memblaa glomenrtdr Fo.
rele care Ba i:eaz fiha.ea a ivelll sl.me.utului in
.apsuld Eowman sunt L p.esiunea dn capilarele so
Canrjlatea de liltrat slomeruar

intr'u ninul

Flcssb@fudj@foaj42

b.d

he"5 EDr'

merura.ehalodea
med c p{e dc 50 mm Hq) .4a
deremna f'lrrarea '? 0k5unea dn.apsuta Blwmdn

Formarea si e

.i

narsa ur fei

Rinichiiau doua frddiimaFrz I deaexaelacea


mai nare pade a produsil.r Iinali de melabotisjn ai
oqanismuui r 2 de d ronrrold.!n.entd' e marri
rduiconsrtuen i orqanumutui lonrlbun,l anr a
mentinerft honeosra2i.i sr a {hiribru ! a.d..bi,i.
al o.ganismului Abturt de a.esrea
ma au
'injchi rcnnei
u.tuto.rele roluft I fo'marea si elibeErca
(enzimi)si eitiopoietine (h.rmon)i 2 a.rivara vLb
minei D,i3. guconeocneza.

Ceidoinn.hic.ntinimDrcm;.n a2mirmnerre
nefroni, heca.e nef.o; riLdd apt sa produc. urna

'l_,pui de nehoni I Cortlcali ortzen6nd 359


din numaru hlal de nelrcni au lllomerutut stuar in

'-"bdl

in

extei.

xLmaiiv 13

l capiLa.elo. care se oPune iLtani (apro


Hg) I presiunea .olo d osm.tic. a

pioieinelor pasmatice dLn .apilale. c8.e se opdne fiL


t6.ii (presiunea .oLoidosmoica medie io acest ca,
esie de 32mmHdi,1 presuner clloidosmotid a
proteine or din capsuLa Bo--nai (considerab 0)

rffi']
v1

Reabsorb!ia 9i secre!ia iub!lare


FiLlralul glom etula r

aavffiaa

djferiteLa

P.friuni ale

tubilo. unn leri si pe ioi acest pa.uE subst rele sliL


ahs.rbite eu sec.ebie *L{liv de c;te eo teliuL rubu
a. (69 r00), iar Lichidul cde rc:u ti in Lma fteslor P.t
litu4!
.ese intd in pelvisu renal sdb fom; de

r-r

l$dart

Majodlll@ ..nruslor unre


pdmare sunt slbsbnte utile Ee 5uni .e2tte pdi
rcabso|btie ceLu ele iubilo. uii ,en sLnt ad3pla:e nor
foogic si b(hmLc penh a Eaizz a.e.sb iurclie
,l^orJoloic, netxtele au la polu 3Pi.al nms.si mi
cr.viljcare c.es. .ousidembil sup.aiab adjr. ir a t_
lu bdl au numeroase mitcondJii ce i?bi.: AIP
necesd pr{esul0i de aberblie Bidhimj.. msibet
le celulelo. rubulae conlin p.mp melabillce .re Pa
bcipr La hnspodula.tiv
Irdnsporri/pasir se Jace linuiea unr. Es: r'
'n
ei{bi. er.kt
zi.e. aLe difL ,u nii (i i gradient .himL.
tochimic)s .emoze. p.e.um sia CifeGnt.lr ft tG
sunihjdrcsbtrce Ac.st b spod nu n{6ib edge
9 n! este limitd de. capa.itate maxima de rdPf,r
a nefr.nulu Pnn a.en m{anjsm e ..anstbe ap:
(in sEdrent .sfr.!.) urea lin qradidt chir c) si .

Rabe'htia

pade did Na si

CL 0

dic si el(t(hin.I
sqmentele nensr-lu I{t

n Eadienr e

Re.bsdnFa apt Tcie


Eabso.bi apa d in p.opofriidil.nle Cea mai nP.r
tatrla teabsoDl e a.e l( La nive ul tubullic.ntd p.d
rimal - 3Ol din apa Jilhta - s esre J rea5e'rDtje
obig.iorie, apa fiind ata* osmotic dir tub in inrer
siitiu ca umar. d Fabslbtiei s:ruril.( qll.oreL s a al
tor compusi uLLi sila velul t!bil.. ..nioni dlsiali. dar
frai ales a l0bilor col<ton ab'''dtia a 15 I din apa
niimia -, fiind o bs.btie fa.ulbtiva
irr psa ADH rdbsorbta fa.Lltativa nu e P'oduce
eiminanduse !n voLum de20-bL de udna diluabin

in p.aenta ADH, a.easta reabsodtie se prcdu.e si,


ca umde.in 24 0.e se elmi.a lSLde unna c.d.en

ieab$ad? !% djn apa.ln


* numai I ts din apa llirala.
Reabsorblia facultativ6 pemite adaptaiea volu
nu uidi0rezel a starea de hidrai e a.rganismulu
ii a..sr sad'nent.l neI..nuluL inte.vin me.annmeE

tab.

in Estllnef.onuluise
urind detinLtvd elininaidu

de resLare; diu.ezei si a elim,ndnld de

trdnsporul a.l,r este seleciv

la 9i(

se daiorea&
cu

al iefr.cituiu $ face

.ssur

de .nerqie 3i orisen (consum de AI?) $i


imNf,irz gbdieot.loi de .oncentratie sau eidt.ice
Frr: mmp].. mebb.lice este lmitab de .apa.i
rat.a l.r majma de a lranspona o sub$anta pe uni
tte? de hnp (Tmar) Celula consuma energie numd
pr.d .{upe.area substanlelor utiLe, Lasnd cab
b.Liti ln unna Pno hnspon ac[v se rcabsorb slu
coa. aminoactii, uoele vitami.e, Polipepiidele pF
crm 9 malontatea sa.u.ilor minerale (Na' K' Cl
HCOr rosrau. sulrati, uratierc).

seo.Fa nrhlora Principa a modalitate de


plasmeL
neutiizabili
este
f!
de
cdaboLitii
au.tal
a
raiea Secretu t ubllard .on p eteaza fu nclia de elLn'
naie a unor subnaote a.1de toxi.

.!l.

.:'

P n secrerie, rinichiL idteflin ri in reg ea


cennaliei pldsmatice a uno. .onstitu enli obisn u L! i.(
a cid u'ic, creatiniud). /,1ecan ismeie secretie i sunt La
cL cele ale rcabsodtiei: a.tive sjpasive

'.

SensulhJ

djn inle6titiul peitubr


inspra oteridrul tubulli. Piocese e de secretie r:.
avea m pe tlau lLnsimea neifonului
Sedtia de Hi. MecadismuL este activ, d =:principal esie tubul.odto.t proxima Scre6ud ::r,
de hidr.sen, rinL.hi panicipa la .e9 area echill , acido baLc. SecEtia de proioii p
u i coniort disb exisb -.:
tadsp.rt prin schimb io
Na sise.retaK-su H-,in lin.lie de pHu n--:
intem Acest me.annn este activai deadG-.
Sq.tja de K' are loc mai aLes in rltu ::-j
disia pnn mecanisme a.iive (s.him b ioni.li:.

slel.

la nivelul tu bu

nisme de

3i)

Prin sec.etie de potasiu rinichiuLa

Sctld de NHr ln af.ra de efectuL antitoxic,


seoetia de amoniac rep.zinb si o m.dal ate de ex
cElie supLimentad d p.otoni, fara o a.idifiere supli
Surplusul de prctonj eliminari se
leaoa de NH. rez! l;nd ionul amoniu, c e se elimin6.
impreutu cu clo.ul, sub lom; de cloru.a deamoniu.
Tbn9q\n uirei prh uEld
Lreteftle smt mici tubun muscuare

netede care

si.obd pana la vF
* .old@ in p vis,
niM o .Mlre{je p6i.

incep in plvisul fiecarui rinichi


zica uidar;. Pe md3ud ce Lma
presirn din pLvLs Gsre si

a.e6ta dspandindu.e dea isqri ueletuluj


ver.a uri.aa Slimrlfta pesimp.hca pcte
cre*e i stjm fta stnpatjca pcte {ada tsenF
und or perist! t !e orsl.nd r inre
n porliun$ inledr4 ureretu paf,ndeoblcin !e
zica u'ioa.a si t{e c6tiv: entimeti sub epiteLiul va
sraLd.a

pana la

.a pr.siunea i.ftvsi.ab compnma uetenr!


prevemd renuxu udneirn Gte. in tlmpol ni.ljbi!
c,nd pftsimea di. vajca uri.d, .reste forre mulr
Vei6 unrDrt esre o .avilale d perclj akatuiU din
muscuhtun neteda" fomaia din doua pi4i (l) colPul,
cal, a$fel

e este cea maj

mm

pa.te a vezjcij, i n care

* ao

muLad udm ri (2) coLu (trieonu), care esie o p'elun


oft suh fomd de Flnie a collului, conrinGndu e jo

Auichiri coluui vencd 6le ddunir

adebi

9i

snnder intm. Tonusul silu naturcl opste, in mod nor

pauuderea unnei la nivelul colu ui vejcal 9i al rc


te! impiedjcand asdel golirea vsicii inainle ca pe
sibea $ aringa Pmgl crftic
Verca uiEd mai prsiob si m sfincte. eftm ca.e
esle aL.stdit dln mu$hl sl'iar. contolat vdm6, sp.e
dsebjre de sflncl,erul inlen, care este in intregine
mFhl oeted snncterulexto este conrroat de cas
sistefrul oeaos i poare prevdi miclun, chia. $
atuncicand .6rolul iovolmb. lode s o ioirise
mal,

tlctjmea ede prtrsuL de

vdicii urinaE
atunci c6M esle plind.ln e$nrz. vsica unnd s om
ple progBiv pam e tmibea inhpdidala alidse o
mumi6 va oare pm4 mmenl in .e R decld$ta2;
qoLiE a

.flex neryoc numit renex .de micdune, cre fie


detemna mi4jun@, rie d:c, nu este pos bi , p.odu.e
dorinla c.nsbenb de a L.ina C6nd in vqiqj sau aJunat
3GSn de unm, prcsiunea c.e;te la tlocm apd

deteminl o ftnere de numai cat


presiunil inlravezicalq acest oiveL aprupe codslaot

aL

erilropoielnaL nef..ni codicali, net.lnj jur


tamedulari, debit sangvin renaL pemeabllitate
glome lara, liLlrat glomeru ar unna primaia, reab
sodrie tlbuLa.a. secretje tubulara s{retie de Ha,
K-. NH] urina finala osmolahlate, mi.iiune

reorli

pres unii este reuliatul tonusului inlrin$ ai peretelui


vdi6l. Daca voLmulde
dpat.se 3oG400ml-

uid

presiun@ oesle f@te mult si

pid

Reflaul de micliune odaln inilial * aul@mplilc6


Astfel,.onLrlia ni[ala a vdicii c.ene de$a.cared de
impu sun de h Kepicrii vezical! .@ ce va ,luce k ac
centuarea conft.tiei .enexe aces ciclu repetsndre
pma cand muscNul veicii dinare ajbse la o conlrac
he pur.mice Daci rcflexul de micFune d{lanr.i nu
.eusie e goleas.a vdca uiffi, elenedteLe neNM
F aLe acestui reflex i man inhibate limp de cabva mi

s fie initrat 9i $ d<lanse mi.liun. Daca


nq miclimda nu e va proluce atat limp cat umperea
vdi.ii unoae esre s!fioenb penLa a dKl F m
alt cllx

ReflerLi de midiure e* m rflex contolar in iF


regime de nadu spioadi da pte fi stimulai su
inbibar de cubii mruGj sLpsio.j din turchiul cerebraL

CompoziLia chrnicd a urinei


Unna cmtine 95X apa ti 5% dive$j .ompo.enri s!l/
sbnle mineEe (srun de Na, K, Ca, r.lsi} ds ice (cre
auninl, ur, a.id uric eruime hommi vibmiru)
hemarii rj l@dte (da. maipuljne de 5ooo/ml).
V6ldi rFdii mnul ln uiM firBld

33s
Kr

2-3,9A

02s
HCOs

ci

0Js
5Js
1-15s
25s

0,6-03s
1 2s

Noliuni

ementare de q ena

pato ogie

ln mod nr ma lr.lu
i .!.izmd. brrte,d,r P,er:, ,.,.1, r r
nileu !en.r Lr. . dri..nrn: i.,-,,.,i n,fl.,rd
tdi r n!eLlp.rci.lu !.:.. iL::.,-:r!n..ifr
rir a fem.ic lira Lrc b.rbtri a :-r. - r:1 ': rldrc

i)e reell; ete nidLrL

r.k.a rlre IL a.rb sar.tun.a


h 'iLrf.i,r1d rcndli..dd ;inichL,n..i.aa
n:a

firlt.rre .rrplcldu ar.i


, !n,.

i.ear

pa.ienr

5n,1,

(er qo,ie,uoLei,t

: .:

a.ei rafJi : r:-;i:


fenr.ir i :i::
: ::i

Mai

1. r,JLr pr

pd.r,

- J\O.5ii
-inr irt. epnr
p;na.c
::
: : :ri.:poi052
.:r?.riiaAllC cd
fidizc\:::-:::,:r::
:: \h_
Poate
a-j-2.:
h.a.le lL(tr -.
j!::1Juse .u o
- mL dr urik :- :::: i: :_::a.ru.gea,i
baghet6 de stc.: i::
:.:
dec eal.nai-:::
a.eastaYddevei -:: -r : ::
quti---.

vd ad.uqa.aiE\. r:::i
picri. si putii faoli *, . -- :
i.Gtie or. crr.renr:.:::- sa

orq::r:

rd

.rclai

dcpfuClsi

nrbb!!i.. . t.bu..Lrrnaii din.rqanLsm


rInq ]din4!,n.rFdpa.e uu clli
tL.

fiodde lrrctu Se prep a o so ur e de NdOf l0g


cusol roc sjsepr{reaz6insi.redilerite
ln ep'Lbeia .L 5 mL d. urina se adausa riON ca
ea.la sa devid puteiiiic dl.rLnd apoi re ddrugd
s.lLia de CUSO4 p.aturi .u pi.atu.a agitiid! se
funriuu, p;na .and :me*e.ur se coro.erza a bastnr

una da

Da.a ir urna esie prezenla q u.oza se va fo.dd


.hiar la rece. !n preclpikt .os.at Daca iu se to,
meaza nicL la i.mpe,atufa de lierbere, qu.oza este

Ealdentietea substantelot pbteice


ftod.le lu.na se toarn6 l0 mL de urida nxrc
ep.ubeta 5ise.ontoeaza rcacft sa.u h;.ia de tur
nes.l da.; esle.l.ali.a se a.iduLedzr .u llllor S.
incalzede la fiedere si apDi se adausa .deva
pi.aiur dr ac d aceti. r0g Dr.r esle prezenla albr.

Ds.rece u.ind nu.ontine albumna de.;t in


slan Paiol.gice pentL a realLza pr.bd.L unid n..
maL se vor adauga 2: ml diilr-o srlutie de abu
rnrnr la 100 mL urm. s.lutia .bin6ndu s? d nlr !n
ilblr de ou. baiut.u 50 n[ rpa

ncer.ali.pebra.-.::r 1:: ::--r:rieiabni.sresL.himie$puneliinevidedraprezenia

a unrr complsi

e. trmrii

TEbm.nru inrui.ieniei

,tlod de lL,. :: :-: :


beta se adauq::::!.:::::
solutiaderLnE. :. : i: :1 :
mL de s.lrxi. :. ..\:
::

Eaidenlietu

sa

:rfun i : prn Cr za (rin.hL hi.ia r f, n.


_ ri :i!i9cr tur.r.n.izi
iidl -.n. Limn.ru
_

Lucrari ?tacacz
ComMila di,;: l-i
l.tE t -:.::.
je!ne (re r--r ::1i
Pentiu ..r.e r: : :: -:::: :r::. tripe{e bagheie
de st.la :arr! :;-:
: :- ! .! iumes.L, rcac

E tAen etea

p e de

riirrerzi:r.9esr 5 ene

N.nila ri glome lonelnb


CLsn sindr.nl r.r,:.:

hLp.fr.nslne r! r1. ir:


obiqatorie pje?Pr- r'.

Iindi ?ertru iun.


rcnaar nsulicpnn

e!!lulr

risr brl reDal. :du .r irq...

nu.ina
cnrc minccle pre.um saa, te de Na, K, Ca,

Rellexu de micriune esle conlrolat stimulat eu inhibar de a rrun.hiul cercbraib .erebel .. hddlva
spio;nL d. .odexul ce.bkl
Stabilill daca enunturile legate pr n conjuodra "dsaK sunt adeva.ak eu faL*rin.azulin care le.on
s derati adevaraG delmiru! daca jnbe ele ekjsta $u nu o rclalie de caualiiate.
Deei deb itu L liltarir slometulare este de cca l8O L/r, canljbtea de urina eLiminara in 24 de o.e este sub
deoale.e pesre 999 din liltrat ese Eabsorbit in mod oofra! l. nivelul tubdor uhnileri
ldenh6cat 9i denmjF cat mai multe dlnte compo.enteLe oefionului rolul acestom. folosind lmag,oea de

2l-

CdtqnaE in

lili.

debitulsangvin renalin conditilba?ale hand in considemre un debit.ardia. de repaus ne

SlabiIF ordinea nomala i. care se su.ced elemente e componente ale cailor lnnare calice renal. mari. ca
Lice renale m ci. urelE. pelvis renal, vez ca urinara. ureter.

p ul unuie-u cu iema ,Rolulexcre itssumentare.


in rcqlarea v.Ldmuluisjconpozitiei snqelri".

ln.ftati ri eLboftli
i.ena

salivare, iniesljnaie pulmonare

5. lvlelaboisrnu
P.in merabolism * inieese rotaLLlald reaciiilor
b -..h mice de s nteza on de degad
c u pul u.ere de eie.gie, care ai .c i n o.sdnismele vii

menlinse vietji si
Fa.t au d.ept
'erutal
adapbrea orcanismelor la
.ond li e ftdillui ln.on
jurabr cu care au rn s.himb pemaEil de subsbnre
Ac.sre

iunrr'e dc seEU b'.os. a actior paltLi


bi.chhLce. p..cese e met:b.lice pot li de tip catabc
li. sau aoabotr poier{andu * sau inhibdndu se 6r

li

'

deii.@E oli. (@labolisul) au ca razu


prodl.eFa Je eierge suni rcPrezenrate de dctii
chimic.. in .a.i!l .a,Ja e o. descompuncrca sut
taE Provii dn aimente
P.o.esele

idr

!!.i f..iunl..eluLarc (endosene),Pana


:r:p Prne d n ene.sia renLlLii Prin
prdesel. .::-: ce ! nn ceuar * piede sub
f.ma i..::-:
a5:j .esiulse depozii.aza i n .om
plsi .ae::::.1.-trra'jr marjde energie Pe.aEo
p t r::1
:?tu denum,ea dP r.mPusi
(eiosenel

la

.oist1!er:

ar; tr r.du ienlmuiton.n.

..-: :: :r r.t lk (!r!bo[mu]) consta! did


r.t!::::: i.-: :::i_rni.e
c e. prin utiiarea hG
_:..
2:

trbulLLidigesliv

eu..zul

2i cin sti.tLtrile .elula.e


.:a--: .--!"- i :rr.rib.Ea ..sanismu u si
I i =:. :::-r :-Srlice se aia in frhilibru
:: : r :..
n diler le PedBde al.
:.siasora
ufu o.l celaLa I
-:r:::re
-. . L. vdrtele tineE
i.hta a.elulel..9i
_ :i!r
Je .oiv.
-nrade$
lmp.e.in.r6ul
:;r- - r -- :r :::::z-re:e Prcd.mLnJ.aLbc
j

;:reeLor mebb.ljce

::. --

::r :i:LLu. lmetabolismuL


i:rr:
rFlelor energetice
=
-j,::-J EnerqeU.).

: -- r:dnF produsji
::El: ! :aa.lij .3re .eal

: _ L;r : -:.r.n.l?cu eale


:-j-f-.i;fa P3na la a

i-.-

:sre.osibi

a datorii6

[,letabo ishul intermedi6r al g ucidelor


Ctucoza I.ucr.za s gaa.toua absobite a nivelul
tubuluidig.stiv, aluns p. .dLea veni pone a licar La
acesi nivel lalact.a in ioralbte, si cea ma nra.e
p re a ltuci.zei sunt tanslomde panho serje de
rcactii in gLu.oza f..ma de uiil.re prefercntiala a
hexo?e or de .ate r.aie .elu ele.
La nveu n.aiuLuL, slucozd pdde fi stocaia slb
Iorm6 de gLiclsen (sli.olen.qedeza) od poate Ii uti
lizta prnt d serie d. .ea.iii melabolice (9 icnliza) .a
p.inciFla su.sr dc eoe.sie
'Glicogdogerea procesll de fonn.re a glico
qenulu polimo al su.dzei cu ni.lecub loana
mare , trc loc la nivelul dLte.itelor .eLule dln orga
nism dar cuprecade.ein fL.dt 3imds.hi Cli.ogenul
esle o lorma de depozit a slucozei..a.e poate fj ma
bihala cu usunnF a nevoie, pini.. sene de reaclii
de depoLim..nare. p.c.es c. p.arta deiumrca de
I cogen.liza si ese actvat de catre adrenain6 si

'Clcoliza Clcoliz Eprezinb destacerea mole


culel de gluco, pentu a foma doua molecue de
a.idp.uvic P..cesu se desfdsoadi. ze.e tepte de
.eaclii chimic. succesive fie. e teapta liiid caia
LData de cdr? o enzima pr.teicb spe.LfL.a. Cee doua
moLecue de acid p.uvic .e rezultd didti. molecub
de g ucot p or fi tan sfo.mate i n preze. ta ox qenului.
in dola mole.ule de acer L ckdzLha A. care vor inlra
in ciclu acniLo. bca.borilL.i (.i.LuL Krebs) deslalurat
in maricea mitocdnd.ialr. Raukatu iet per moecub
de Oucozb la sInstul .icluuL a.irilo tric boxilic
ede obtineEa adDUa mole.uede ATP La fel.a 9iin
Cu t.da .omplelitdtea !l.oLnei ti a .icuu
Krebs,in timpuLa.enor ptuce* se sintetizeaza can
dtaii i.a e nici de ATP Cea mai mare pade a can
titaiii d. ATP tunizata de . r.ole.uLa de gucoz:
kpturLmativ 95%) se va sinlel za in tmpulfoslorhi
lxidabve. desrasu'ab ii nritocondrj I .a.a p.e
supuoe oridarea hidroqenulu pronusin rjmN gic.
lLzeL sial. chiulKrebs A.en prc
c.mpLex si este posibiL darorita p.ezenlej La niveu
frtrlc.nd.iior a md nruciur specioe c e Prn
redcriL controLale enzimatic. fumizeaza enerqie ce se
va idmag im sub foma de ATP. io rmput to"to
iLa.iioxidative se oblh J4 de molecuLe de Alt
Astfel, aficienlo lransferuui de energie pnn cata
bolismul unui mol de gluc.za esie de 66c ..stul
lmnsfom6ndu se in catura
Trebrie sublinht rcu pe ca.e n aie ADPLI in
.oftr.l0l gico ?e si al oxid6ri g uc.zei, deDre.e el
este necesar in djle.le erape pentl a h ..nFnit ld

ATP in runc uze abseila tuidu.e a noparea deqra.


oru..- Aladaf odald .e tor
ADPuldin ceua a l. stransfomatin ATP inr.esul
pr(.s g icoljric $ioxidativ se opre$e
Elibe,aka de enegie rn absenta axjqenului
slicoliza "anaercba' Uneori .xiseoul devine fie
indisponibil, ie insuficienr,5i arud.ij io acede
(ond l,/ o.anirite m.d ne energ po.re n elb ab
de.atre celule pnn q !oL'rJ. penru ca reactie de
obbne.e a aciduLuipi.uvic nu necesjtd oxrse.. Aced
pro.es, det are un aoddment extrem de nic (3%),
este salvdor pent.u viata .euLei peoru ceLe cateva
ninute rn.are oiisenut poate fi indisponibtt. ln aces.
ie condjtii .anbrati ma ne a.jd prlvL. sunl rans

dan mole.ue' d.

fo.mate itr acrd lact. care dnreara in ar a


.elullor pe.mitand .biLne.ea ln continuare de a.id
p ruvic prn glic! Da. Cand ox,senuldevine din nou
dhponibil acidul aciic se tmNfomd dn nouin acid
piruvic, care evdntual, va lioxdat,pent.u a asisula o
canlbte suplinenbd de energie

Trebuie aminrjr .a eliberarea de enerqG drn stu


.oza maipaat.6 ficLia ripe o.aLe a iemaNa pro.
ceselor discutare Fna acum, si a

rcluconoge@ Atuoci cand qlicemia scade ca

umrr.

a aponului insufi.ienr de glu.oza on a ltilL

o. lrdnsfomarca buz or qrdt


(prolenili din sc nd.rea lpdebn e
(prolen i drn aidbo zarea prorenebn ,n stu.oza
ln sitlatia id ca.e.antratea de qluco-.de c.es
crt6 po*e posibilitrlie ..lue de a o utilr. a.e Lm
L?nsf.m ea gLu.ozd in bgLiceride 9i depune.ea
a.estom sub foma de lipide de .szerya in tesurut adi.
pli Acest fapt expic6 de ce rade.s consumut!
energetic lsedenrdismu ), orj apodul er.esiv de lucide
aras crsterea canrlurir de tesut adip.s (inc.3sfta).
'lt4(dirmel d reglee a glic& ei Va orile stu.
co?e in sanqe slicemja. vaila:l rclarLv putin manri

dnduse in limite redjv constanre (65-lt0ms la


lmmL d s6nge), datorrd uno. comp exe h*anrs
me de slare care paskeazl echilib iinrre pro.ese.
e de qlicoseo.lha, gic.genosened, siicoka

glu.

lnsulna, homon secrerat de pancrcasulendoq.in


scade sli.emia piin la.iLita.ea patrunderit 5t urhdri

O serje de homanj au ins o aclrune opue jn


sulinej De exemplu slucagoou. un ah ho.mon se
aetat de pancrcasul endocnnL simu eaza cti.ooeno
lia si gluconeoqenez. c*a ce exp icd a.liunea tui
hperqicemiantai adrcna na isi ex.rcb acliunea hi
prsll.emianta p.in dmu ea oLicooen.De. br

ts'

dremh l-

celule ll pan.reari..
,l

t
t

monii

gLu

cocodi.oi?i

(c

ddtoiu ) siimuleaa glu"neo

*".,'

n""'iiir

Palffi a mebbolr'iui itteme


; smde ' n mr d' utLefl
,,Itro;L Jlnde rdderea rza s' trimu ea Lp'
'p na llF"rmnd dPq,a
:",-- Ad-;"t- ' no.dd,ena
;arcd rjar.srdLor, m bi zn.o o. n qro. Fur

'Mdsme

de

a".a.* '"
p"ti--*'.
"'"-'.
*ti
onmoda c. urmre a
a"-"a-' -,"iu. " -, o,. a
natPFUnrob de - " .;...,."",-,rr)-.
-;*, r ,d";l"'r"ar".dd.
"
lD"ke e .un Lbt'nJ Ld m'b'ltrL
i L r-t .c*,; ,r,o"" olL ider.. suca cier ..--.,.f(te
j."q",
i^ a"r-t. { ra deqo&r.a lI
..ti.a conna ,; Iaotr'l .. elt " nr rdpd deqiodde ",
Co t H.m.nii t.;idicni delem'na m.bilzare. 'aPida a
i a.brrerea r PodE rcndudl' PanainalLcai
s dfasml.' taotLlertnnLnd nd en P
H-O ClLcooenul. deoozitd In specia
i^o.r"i.-', " *+'. i re !e e 'o,P'lu
mus.hi .onstituie . rezeBa enerceiica GPturLmdN
R.r,, lia.Jclor n.,4anism
'lmO

k.aL) m.bilLzabila Drioitar

o"

in c.ndiiii

soi

'1e
.jla.e de relativ scuna durab (efod fizic m'de'ar
exounerea orqanismuLui la frig)

a.

R.rr r1"\r.
utred unor

AnumLte

Le'utm.r

rF.r.;?rqeric roiaele reprezinb flii.ipalul re


se 3Pre. d7a ca,la.
--n'.neroeilc,lln urquni"-tzi.;
no'mab. LiPdele

cu. -Nllt,ii.
i r;in ****
de
L%rr.
--"'- reu-.u o *'e.ea enPrset.a
o mcmbrdnP ff.e u e
50oo0l.a D"qfdldea unu 5inqu'

stu'tun slu.ldi'e

Rol fun.ri.nalPentozeLe(nboza9idezorkiboza)
htain alcaiuirca acizi!.r nucleL.i s

aDr
tram"mni"
de Lode etibered. 9-i r.dt
2

Ror,ldsrrc

Lode e

(,r"
ip" k' i-r
de
",.
"tr;e-b,-.
cantitari mp.danle ne lpid. sa lases. dePo,liiein

,^r"-",;
OAtLti ratbsul (ore.t

oic;Lza;DebE ddra(erea moleele' de slu'


..?A .tr tomarea a: a. tei md@L de aod qtr
tamic b ddua de d.id piruvic c doul moleole de
acid buiirl.; d, uoei mol.ule de gdlactda
kdesedde Lo sabolK prcdomha a la puber
iare b.ln ddpul unor efodun eMgdatq c ln ado
lescenla:d ln priddele de covalescenta
OcdOhi.lj sPatiile Pun.tate cu temenn 'ores

'

d -

Cluconeoqen@ este pro.esulde fom{e


@uhali din scindarea -__ '
din ....,.,.... 9i

.*-

Metabo ismul
C h

inler edar a

[]letabolismul ]niermediar al prcte nelor

oP.ape

P'!renelt

ui +.d !ii mai

'-Preznc
rlc Prlt-iiP su l
de D,ren-na a nr^ a !e
i,il.r
tr@nism dir prccusoriqLu.idl.i si Lpidlc
rirn lr".'"-",
'
p;fre dii c.i rcruLlai dn, Pr..cseLe de
ti . bLia

lipidelor

Ll.mi.roniL Id.m ati i n e nterocne,

alni

apoi prin

vasele.hililercidlimla sit.eculicdatacuaceast'in
sdnoe sunt 5r'^d:r sub 'n lle la unc' cnzime
tLLD;-t"Dd,r ," *P qfas q cerol tostllpL e
(;;L-" u[ -b, a n!e Lsu A' zii 9fd5i i]L
ma.ea lor maio.itate patund in toale c.LuLele (cL
.r.aDtb celule or nsv.6e) si in Gntj'ate mtrr
F dn dlr
--.1. . .t..-" c..l o-, Lber) Pdrrdu+'nh
qcs lbe Liorpatrunde 5i e,,cule
!n uardancir {hLlb.u dinamn ru .'z qr.r dm
..lLje La nivelcelllar, ach i q.as
se.venta de rc:cni .himice de bet&nde cu elibe
Erc de ener4 e, .ri pot fi ltilati Pedtru
dilenlilor c.mpusL liPidici

rb d
lur lo,lonefflq'osm.aLl loaP.nPraia dm
p'o'edl
d.) olqufdnJ
s bnn.nar. cL roL icrmonobttr
3 Rol/un.rional r.e a dlntd subna nele liPLdice
rca azn[ o'e.!Eun J] In!' horm.n dnfel !!lP'
d!
r o, rpi..na rn---"1 Ldmr r qr.e'ua
ldt{a homon d
Un. e t.sfoLip de jnic.vid itr Drima lsza a pro.esului

'esinleza

6te dre

65 ms/100 mL de PLasma
AD,rdle rol' am'nlo tr' du m e.ule<
35

ta

'n.ripenr
are L M

mui Pre.
pukd nr ,a Prn pu m.mb rie .ru
rdle,v Pnn mtibrana !cl' a P i

hinsD.ft aciiv sdu difuz uoe fac Litaii


.uEtrl p.n.esuuL de 5ir
n,':fara de rriLtar
'i
zi
sunt imPicaiisiiDto
proLeiielo',
3min.a.
leza a

rrie

mebbol ce

dc .eactii
r]!ld
ime de reglare

i.bme
rL
brt
Pture\e
ditr orcleic ftnr'
'
L.,le arb"Dm, .al. J- rab\!\i.ererlzar: i
d

Frea unu

melabolinului

hr

de .heltuiala enerce'
rca-qmlsmu, subcotmluLsistemuLuinerv'ss
al qlandelor cu s.crelie intcma O sc.ie de lromon

nn.tie

de aooilu aiimeilar

prcd.mnanb pr!.eseor cabb!


{aiir p 3simp i.. i}ado indnr.

.e.

a.eldivese

ccLo. anabolice

R!Li pr.!!rner.r ri orta,isn


I F.i irlasri. pr.reiiee reprezi a scheeiu

uftnru.lunr

pe

.elulare.

irrr..a.letrr-{red si in
srucrunli i sLsiartei ,uridmenb. nin *nr.nn
Proie:nele

lenr!lri.sr5 ($. n;1. .an r.gros kondrind)et.


2 R.r irr.ra.fair rirrit'ei nbslanrElo. _acti

ve" (enzimerc mi unlxt din fsaiisnr sunr de


oaluij r,ture.a P;.re iale rr.o: rJlJc ranspod.r
aldiferleLff subsbni. prr saige rhidd inre^rlaLc,
..i Pr n mrmbrai.te.eLJtar.
3 R.l .n.rg.rr.: deqfad ci pr.ienetnr in ve.
dered a.opefri ..isumLtr .Ers.r. se la.e in
caatrierlre ,e c;nd depoziree Jr qLrJs.n siLipde
suni eplizate Ardercd a lq dp prorehe fLmizeaza

Gw4j

raspuosuriie corecre
Chilomicronii sunt scindati eonmatic id: a. acizi
sas! b, colestercl;c slicerotr d. foslolipide.

Liposen@ are loc

stmuleazd pr..s.e de sile7. a proleineli (h..


monu de cresle.e. t.sione..ntr. hrnnriil e5tcseni)
ii ttnP .e at iar!.-erd PEdo
catablli.e (in.rirr .rdnr ul 5is1emlln..!.s prie
nt.nan dedsemrnea in coDlrou e.hlibruu .linrc

pD..see aiabric
scremul! ier!.s

s c!a .trhbn.e srirruifed

tv la{ c

ri.a! t lesuturconjunc
pmceas
de a codlzol b. ad.ena

a.

tesurul adipoe d.

Lipolia esie sUmulard


c STHi d. noradrenalina.

lin6r

Colesierolul este prccuBotol homonilor a. glu.

coconicoizi;

b.

mineralco.ticoiuii

c.

sexostercjzj;

ln

sinteza proteiielor sunt unlzari aninoacizii:


p.oveniti din alimentdi b. loma! nin pr{ursori
Siuc idi.ii c fomali din prdur$fi lipjd icir d. rez ultari

l\Ietabolismul ener!cr D
Mel.bn lrul .D.rger. rpreinia

schnrbtrrte

eie.qd.c J noe orcanism s med !. tinird sedmad.


.antjt.ipi l{.d d. .nergLe ..re i3 ndn.rc in c!6!l
)elabr :muLui ire ri.didr sj .dntitrlea dd ene.sre

ln.rgii esle Lrtrzda de o.oa


tru m.nlnerea pr..
penru a p.rmre reaLr cd un.. r
nism at fi

sneme functi.iae
ls'TlJ,

ate

cucdere rhdetc sipmrenele po{ tiu( nat. da


ceuLe penr! rblierer ATl, ia. a.esla Dlare f
Io.s r c: suE. enerq.r.a penh .tre tuncri c. u e

..t'e

Cea ce face ca aceask moLecula


g drept (ursa de eneq'e ene

de

$ fa udt2b

abt

l)r!E .db!'ie &

enero.
Ll20O0 de calod P r' in.db
'beE
l{ft 4"te cek doua
fzio!.g'cr nmaqa da
'n
leqatun fosfar macr@rqce ale 5.!,e cu !6 mp.r
rsnb sa deosebila ca alent de k
rerul de enerqe, AT? nt .ta cel

r'i

abudent

dr celula
a;dun rosld lEdae
on md
&
catela
Dn.drua io;k.e.ha l"c)61e
$u
h
flvelul
de
ah
ledatm ffi@
iod

d.

';dedd

contine l3ooo

d; cab.ii m:r

eDimatic (cre.tjnknaa. adenilatkinazd), Putbnduse

shematiza

e
2 ADP
PC + ADP

c.eatina + ATP si

ATP + AMP

lVetabolismul bazal ([18)


hta ltilua.ii ener
mds.a* in calo.iisau kilmalodj.
creeteEa activiretii cehlale ietemina 9i cresterea
miei metaboice homonii ti.oidLeni, stimula.ea sin
patcd eronu frc tpuldea.[!rdtelde]emPr in
cazul unor prrts'unL predom'ndn
ae enerdie nu deoaseste loool.a zlnc n tmp ce
Raia metabolhmului rep.ezinb

gieiio o.sanism.

Se

{l?lE e nu PGte altrona r


roriliu'. ammre -munuL PMk aiunqe la
wslerul de eneq'e
t Ndee fuclionale
Rata mebbolismului bdal reprezinb cheliuielLle
ffiieB enerEe Pnn
ce u e. n rhrmb sr
lixe ale unui orsaiism pentu inttelinerea
5.h'mb .u AIPLI calC n cd a sdnl dsponibie nersetice
vible S masd.; id.onditii speciale si se
cmtjbrl mad & AiP. *5b Pte ti uiilDat Penla funcliilo. pnn
cabnmtne ibdi.ecb.
Spre deosebrc de

ca ;enL de kq G sa
ntre pnn.'p le oLj'rEh

slDte,a d PC

q;

din
acesia

rc

ja aB in tihp]n

p@ta ii

sd*kr

6Jald

udiui:di AT? ene'


cPid AP-ului {, de la

ce,rJ-e

lnreFelatite bi.<njmk zle fosld'eatinei i a.in'


r.r adooziffi.rc. & ! tritoslodc suni millociie

detemina

Valoarea melabolhmulul bazaL pdte fi exPinau


(l kcal/ks/.ir), oi mai corect

jn runclie de qrcuiate

runclie de suprarata c.rpoEla (4okcaL/m'/lo.6J


A.asrea sudt valori medii, caie vanda in lunclie de

in

Cnto.r

Ene d:- PAnlra

AI?

S r

Fz .. r+1.-

Absotbiie actv,

c.nlraclje mrs.ubra
seGlre glandulard
Conducere neryoas'

tiputactivir ii fLind mai crescui ta


serulmasculiisi a pcoan ate ce desfa goad
o a.tiv iate fizi.d sustinli6
Valoile msbbo smuLuibazd maipot iiexpifrde
proceniual.in
rapod.u valorile nandard ale merat
bolsmuluibazal, in tuncrie de v;r$; sex. talie, cm
5eqdsesc rn r.bele speoa/e 5Liurre ncars se a..ep.
d oabaFlt de + r0l rala Lle ro eamede
meta bo isdllui .ne.ge tic s e p.ale Ia.e
tie p.in
metodedneci. in care se nasft.a canrjraiaa
^\asu.area
vard5, de sex de

rjnei

la

de cadura desaFra de orqanism (ega

ene.letic doar aiuncicind energ a

i.r.onsumuL

sub loma de lucru mecan.) sau indrccie prin


ma$6rea .antitalji de driqen coDsuma$ ln cureul
i: r

l r, !:ilr. !. I I r.!Lt

Lri

P.in.ipalee nutdmenie sunr qlu.dete. pidele 9i

conllndl in nuEl,Tdte (ldncipir atimeow.) rt val@a sergedcd

la 10O n

pbdN

comestjbil

5
Perre - slob (c.ap !.Ldq roE hedns)

' stu (d(Dq $mq

nrsdtu. srumbie)

25
12

54
Codori otr4 pdie

r.ino.q s4
5

no,icee de porumb

ukj

eise

L: .m, o dlimenllje .oEspututarc

nu inseamna
asiqurea Fnzati.i de p enitudrn. gashca pdn apodul
ercesiv sj neselectiv d alimenre .i aponut unor aiimefr
ie in codc..dant, c! nevoi e oigantsmului djferen! ate
in fundie d. vaEl., de bpul acuviutit depuss de ano.
timp si de .oidirliLe c mareoce etc ln pdncpiu o a .

mentalie echLibrah rebule st asisurc ..ganEmutui


suporlu enerqet. penh e\ nentl tsuhsbnleeeierse.
ri..) cremenFle n(eere creadi un
rera.enicelor uzars (subsrarle pla$ice) c.t sibitrdall
atoni de provenientd exogeni: (strbsianle m neDle vLr
amlnee,.l. p ntr poL sinr.@lln org:nism
lonlnutuleielqet. a a imenteor reprerinrd encr
gia eLibeEta de fiecare qmfr din fiec e pid.jpiu

145

22

alihenbroxdat p6na
.adfrla.estui.apjtol

ta CO"

compozilia ap.oxim ati! a

siH.O sia
dteii se Drenn td a sfel:

t5:i pmtejne:nfts tzI


ncesre prczeni a..prrotulren^a d qene
Loer.entu respErofen. ftD.nu dnhs (o elf
berai r O, .onsumd penru o\d--,nu o; d.
prlncLpiu al mentar E a.a va oarea I psrual;cda sj
50% glucide,35% ipjde

aLte valorip.nru alre substante (deexemp!


pentu am n.a.idul a anina - 033)
Rglau lpoardui dimentar
Foand esle do.inta de almenie ii se aso.ia,6
!u u sens de fe omeie obe.r^e rde e,emolu .on
lcct le de h:me de a n !eu r!ma.!l!j)
{oc[u/ es e donnla penrru un :run I rp dc

divelse

qI

Centiineroi

ftllde

dd

a aportului

alifrsta

Cent i loameL n dlsatretatiise gascs. in hipoia.


mls P.ifru a ive iatera ..1 de aiJoiei

media Erieia gidL!


re cerlridii pifrca

..nt

alea senatid de Lame k lirr


puL espe.tnl Alti imuli Iizioogici pe temen s.ud
nrx pl.n tud nea sasttointesrjnaa I rnrcgisraEa ali
menie or de .alJe re.eptorij d n cavitfta bu.aLa.
EsLe ecomandabi ca apofrul aLifrent sa Ie
d c e ta.tu qasir.intestna sa
ales Pin mecannmeLe
se pod; scoroda, reqLat
'nai de cate sistcmee de
pe ie.m.i J.ud dm modulat
cazuL om terii utreia va

Sdljetal.a esie oPun, I.amei:


nrc a ingesrieide al meni.

rnt

ne
inleilac a trurchiuu.erebral.
os .u Iolin alimentr

.are c.nt.lczd m5rmle p.p,i!zse dn tLnrpuli!


mentalei ah sdala si caieva ai .. Lcale aLe ss
temulu jmb. *.;ns c.r.3ie cu hipota amusu
Reg ea dpodllu dimdnlar p.ate t .laslicala in:
nr nerea

(iiilel

or

nohale de dep.zne nulritivein nIsan6:n, t reg . a


alimentalLei (Eqkrea pe.fc,ica sau pe tenei s.un)
.ara esrp i 1 ledaiura drc.ta ( efecle e med ate ale
aljrneir6nidrp;a r r ui d qesliv. in pdmul.d...id
depoz(.]. de subndrle nulrjtive ale orqar6n lliscad
sub noma .entru loamei din lriP.laamus devrne
eriron de a.tiv s ao e sei:ala de foamc Ro!lcel
mai impofranr rcvLne pndtrun P.anism ie.0foscll
p,odu5LLffmecb.lisn! u pnic h.eldea d.jea caz

iemPord.
intensitatda senktje de Lame pcte
sc.zur. sau cres.ura prn obnd0lil. (de .xempLu o
peE@n6 .bienuila
hadai.e r'ei m?se pe ln

P.incipalel

Obezitatea ap c p.int un .po excesiv de


en{ge ,n ..m!i drie
iii;moLarunriii iaF deinsb c d obezitdlii.Odak

nni

p.ittr

menrind,ea ei apodu si
de o se.ie d. iuL'
p'obLema
o boaa
naiorc
.d.e
Ia.
dir
a.easti
bura,

obezibrea

a.

.onsli,uLslil ega. Esr. irs.tta

metaboLca.d consecjile diit,e cel. maigdve.


Lnanitia du.e la f. i.ea depoziteor.ulrive dLn
lesuturle organismuLLi. Pnmee deP.?ile g.le ii
caFva.E sunt sunt.ele glucd.e ELimin ea ei.e
siva de lpide esle .onstanta, iar
Iaze de depelie (eplizde) Gprda. lenta si din r.r
rapidi cu putin iimpjdtdte dede
a i[n iiei exrna h.diticar
idre.ia ale c eotelor insrate

vitlmii d inpoddta lor

c.nkinEle
UPOSOILTBm - fmtimad

ARerlnol
GntiRorralm

d)

3r!

epltei:ilor

d. eotire

ftrre.e

vdspadukifi-hemoBgrj

v'/

;l::
..:
')i

"t

Ctopalj msplnsui e
c
.d d,-.

...e.lc.
...

ice ia re m.n1ne e drv lrnnani6. darorra mc.an smelr de rcoare.are


po..see de a. sl..l'a; b str.'senond.. q coqenlr d atu..ieoqcneua
C

Slabiliti

sdeGu

da.i

ie reqale prn..ri!i.rja deDr... sr.t


e dereminaii da.

enunru

adP!

b rr!:?..

Drd "

pr

ddevarate sau fd

tie l.mite

pol

s! in

cazu

in.a.e

te.rr

m.b nard.lin d.pozire in pro.c

'|d

ma puLn plin,esptaii. sjex. etie


Obe? lared .ne .nrnde.dta . b.a . mecbo Lca .u .DnsEc nir
qrave de.arcc. esre iiso(o d.. serie de ruburai ni.F

at!.re ainr.au oeiiin

Conpleta! m.{anirneLe di rgtde

irenicL f.,L.s nd

ui.s.r.u teitu lnic...narurej comp.reitel!.


debb. niuLu ri.mred sien.rqet.,.
Redachtj

intoc-p..r.-'...
r .n, bbcr l!.rf!

tu.,

"'.!ncn',,i2500rln
di r ,Idnl

qI

Se des..iL folicuL PrimordiaLi,loLicu

clli

iPrlm i

fdlL'

se.undari (cavita.i) evolutvj sl IoLi.0ll malui


(eniari,de Gma0 in fiecare lund,in.epandcu puber
pand a menopaua, un foi.ul secund
latea
devine foli.uL maiur. care este cel mai volum nls

Acesb..nline id riteior

ovoc iu.
Dupd eliminarea ovocitului, folicuLuL ovanad malu.
5e tanslom6 tn cop galbeo, cde are rol secreto',

Sislemu reproducAlor

Ar.r.trl !tr! r;r ie ! .ii


E*e fo.md dinlr-o

gaDda

mixta olatui-.

.a'le seiitale 5i organeLe geniiaL. erlerne

(ig

Co.pul gaben devine rn finai co.p alb

dn

.are

101)

situal in .avjtatea pelvjani, ne un organ Pe.e


.he cu lunclie mxta exo..ind producand ovlleL., si
endocrlna, sec'etand h.moni: esirogeni ti P.oges
ieronll Are foma uduiovoid turii! cantaind 6 8g
Prczinla doua lele
cL diamet.ul mare de
douA margini$idouA ertremftd!
'5cm Fala laterala s. afld
pe peretele laieralal .avLtatii peviene ocuPand loe

vascu izatia ovarul esre

aslgurata

d.

adera

ovari.nd. rafrlrd a a. eiabdominale, ii de o ramlri


olarian, din arlem uterin,. Venele sunt reprezentaie
de veda olariana dreapta care se v
de vena ovaiana sianga care se deschi'
inferioara
de in vena rcoald srsnga. O pane diD $ngele vedos
vena uie.in6
alovanLliajunse

lf

Trompal. utenn.
Trompele ulerine suot .ondu.te musculom.m'
branoase inrns de la ovare pan
comunica prid .ilicii numre ostii urenne Ext.emjbtea laterab a trompeor conline un drin.iu.are 5e
deschjde in caviraiaa abdominaLa Au o lungime d.
Vasculadatia ene asigurela de zmui tubare .e
pmvid djn arrerc oraiana ri Llennd Venele sunt

Este ntuat in caviided peLv rl4 intre vezica un


nad t...N este ud orcan muscll
UietuL(lig 102)esieinie.pusintetompeleuteii
ne sivagin Are fon; dP p a, cu

o
Fr4

)0!

&d!j Fd rtu

entaia

slperoi

Prezinrd

coQulsicolulute n,inte

: ri

ova ana fara neda: ene aopefla de pavjionu


tompei Pe e\ten:la:: srpe;itam si iftedoa.a se
pind! sene de L:s:rEi:e .iLx care.v. lestelesat

Gr.r r. :::-i a suPiahla de un


run.ttr - a bu..:: ,1-- ! a:no, se afld p en
chimulgLandu.; .r tr:i:::z i.. ara sicorllcaa.
Zona meduft.: r: t:e r.$ ne I lmfafte,
cat i ribre n.^F i-:.::,.
ln zdna coni.:la e:- ': : :rrleniio dileite
St!ctr6.

F'4r02hdrUomF6rt:,qd

iu

c e exis6 o po4nrne mai sr5fr

exnemitaiea $ suoeri.ara
ln st.ucl ura ur;u Lu i, ta exiedor dh tinqem o iun
seroasa

i.,

penfretru ,inralnit6 numa lanivelulcor

pului uierin o tunicd musculala, numita miomet.u


fomatd din musculafura nebda
endometru caie captLgtrd cavitarea uirina
Acest stdt este consideret sthtll fu dcriona L .l ute.u
lu ri este cel care preznG modificaa ntudriaLc
atuncicand selimin6 odata cu e
ala. ln cicLul umator. s.eface
Vasculanala dste asigurata de afte.ete urenne,
.anuri din dlen iLiaca intema D n arlek uterioa se
despdnd si mnuri pentu vagD, trompe utenne ij
ovare Vene e ute.lde se dschid in vena i aca inlena

Ee asigu.a se(elia de Lapre alimsntoL


esenlhL al nounas.dului
sunt de asmenea,
sedluL a numeroase pr6eF pai.l.gice djntre care
cance.ele sunt cele ma impo ame
palologica.

ute n. Pe couL urenn (ceflix) se inse.a vainul pno

ti

Apa

..ul oen:id rn.:ti, .

Esre lomat dln resti. , din conducre spe.mat.e,


p.onatd, gLaode bubouretnle 5 organele gen tale

Este un conduct mus.uloconjuocsv, Luns de


7-9cm frediao si mp carc,p nexbenit ea sup..
do a, se insed pe coluluierin iar prin cea infeaoma
(or{icju vasinal), ss deschide in vestibului vasinal
spal

delim

Drd..e

e doua

abin!

In strutura
u' e\ srd un stat mus.uar lor
'da'f,u
mat dio fibre netede. iar la inrsr o. se.fl5 o mucMsa

fomau dinFun epiiellu pavimenbs nm licat

Este un orgai qednal erte.n


a.e loma unel
fanre. dlungii6 in sens sagilal n mrginib laiEl de
catre doud repliuricuranare.labille nml 5 micL
Labijle nan suni acoperie de tegufrent si suhr
p.evdzute cu pa. n sLande sebacee mail li partea ad.

FIe]03^'dFJdm!{!jl!l'<d

te.io d a labiilor ma.isxisD un relieimedian a.ope.


.ii de p6. i oumitnuntele pubian sau altuiVenus.

Libiile ni.i sunt doua .ute simebice situde medi


de labii mari Spatiul marslnit de labi Le mici se
nume9te vestibul vagina . i n care, ant.ioi
deschide
ureta, iar ponenor, vaginul vu va prertria 9i organele
etuile clitoftulsibrlbi v$ibula.i C t risu esia si
iuat median $l tre o lungime de
cn. iar bulbi
veslibubn sunt snuai a baza Lab tlor mari.
Vascua.zata este asiglrara de ramuriate aderei
ru{noase iiteme veneLe se deschid tn vcna liacd

tu

Este lomald dro glanda mamma si diferire pa4l


moicare o in.onloara Cbnda namma este o slanda
pe.e.he,anexa a apmarului seniral aeminin siuata pe
perelele torac c anteior, In irteNalul dinrre coasrele

llt-v[

La femeia aduta, dlandee mamare prezinti o


sttuctur; complexa. avand impo.ranld bio.!ic6 I

TstL.trlu (fig 10.1) esie sladda genitata mascuti.

nt cme jndepllnette doud aunclii:


t spetmatogen za lormarea ceiulel.i sexuaLe
Gpe.dii $u spemaiozoizl), .are se desLroa.a b
nivelullub lor 3eminiler conro.li
. lu, cr ia endd..ina p rin care .etulete tnterstiliate
ale p enchimului tesucular secreb holnonir
androseni (tesiosteronul)j ca.s determjna matu.
rzarea ordanelor sexuae 5istifruedzd evolutia ct
raclercld sexuaLe se.undare masculine.
TesriculuLare o masa de aprox mativ

5g I

este

un organ pereche avand loma unui ovojd turiii


transverea siluat in buEa scrotaLa o puns6 cu
tanaid Fiecaruitesticu iieste anexat un o.gan alun.
gj! pididimul, care fa.e parie din conducte e *mi
nale El ard foma unej vrqule, asezd pe marginea

postrioara a lesliculului ConiiDe cadalu epiddimar,


e se continua cu candLuLdefereil T.siculul esie

invelil la supralac de o membl.n; conrun.bva de


cuLo e aLbasidefie numit; albusinee. ierisienE t
inextensibib,!trandin tensiu.ep3refthmulienicu
Lar Parenchmul lesticular esre strabalut de septu.i
..nLn.iive.a.e delmite a lobuii tedL.uuLui. Ei
sunijn num de 250-3OO penh nec e testicu si

2-3 iub' saminfericotrto4 in.aE


se desf asoara spematoqerea
Tubi semnfEri c.nloni suDt c.niinuatL de iubi
drepii, caF ,ep.dnra primul sesnedt a caior
spematice.Eise des.hid jn.eteaua re5tjcular; de d
sont

lomalidii

canauL epdidimar .anaul defe.ent ejaculator 9i


lreta Canalul dele.ani c.ntinld .anaLul epididim
termjnandu sc la baa pbsbtei, unde se une e cu
canaul vezicuLeL semidale, f.mand .analul era.u a
tor Acena se des.hide irl u'eba

Esle !n organ peEche ltdat deasupra Pr.sbtei,


lateralde.anahLe deferente Are roL s.cre t.r, p rod!
su adausandhe lichiduu semindL Vezi.ula semi
naLa aie forma ov.ida b cu o !d grne de 4 ,cm sio
Este ud orlan qLandu ex.cra mpar, situal in
ju.ulureL.ej. nib vezica urinard Proddsuleide secre
tie pa.liclp6 la formared spe.mei
Vascu tratia ene asigureh de aftra prostalic6
ramud d. lefa i a.a nte.na sanqele veios ede
coectat de vena iia.a nre.na

SLni doua fo natiunj glanduLa,e ov.de

de

uiu

sambura de.neasa Se deschidio


i.hid .iar. vasco5. asem6nator cu
.elprcstalic, care se adauqa ich duLui spe.matic

dimcnsidnie

organele genible

60

&. redd

lkrs+ -d &t,
L

exre

Orqan genitalsi udim esle siiuat d.dsupra scio


ruui, inai.tea simfizei pubjene Preziita radacina
penistrld I o po(iune ib.ra, .o.pul penisu u , . e
la ertemitatea sa anrerioara, se temna cL o Pa e
maivolrminlrsa. ntrmta lland. Ridacina esie firala.
prjn c.i d. .o'pi.avemoti. de oase. bdzinuhi.
Colpulpen su uia,e l..ma uso.lu ila.
AlanduL pr.zinb in v;.luL sau nificul exiern a

Slrlcioa. Penisu e*e l.rmat dintun apaiat


ee.til siinvelguri O.gan.Le e.e.tje sunl rePrezeu

.rs pledca canaele eferente, lO 15, c e ajdq id


\.s.u izatia iesticu ului ii rpidid mllu esie asi
.-::. da ade,a iedcllad. ranula din a.r1a abdo
:.r I \eiele se va'sa in veia cavi iDfe oad
C!nducte e spemdtce
a: : :remdLce sdnt .onducle de elimLdare a
.:.s a li.hiduui spermar.. ELe suit
.-:.j: r':. ::e
5l eXtdlesticulale
az. .:z::sti.rLaF smt .eprezeniale de tlbjL
-j j.. :::! J;eteaua lesticu i

slnr .anaele eferente.

lalede doL.o.p'.dve.nosi si un.orp spongi.s.are.


ump;nduse cu s6nqe, deiermna areciia.
Penisdleste iivelt de piee. c e se.odtiiua c!

scroluli 9i a regiunii pubiene


Vascu izaiia en. assu,ata de ramu.idn aneid
ve ee se deschd in vena
rusiuodsa intema 9i. de aici.in vem Lia.d rntema.
Sc..tul (bursel s.rotale)
F.rm.azd p.ftea organelol geritale exteme ii
c e suni c.ahaie testiculeLe Fec . bu6a ene sl
ruab sub penh I este t.mata Jin mai mulle lunic
pielea

Lructui e Percte u

ocuptt asprmurik
Ovarulare a.loma
,

corecte
ds ovoid tufrit

un

inveir

exterior fomat dintrun epileliu pilrislratilicdi c. o

masd de 6 89: d. djairctruL m e de 8-l0cm


e.niametru micnetTcm,
Zona corn.ab a parcfthimLldi glandular a ova
rului conlne Iolicull a p.imordiali: b. gl.me.ularll
c secrndad .avibd d imdlurire matur
Lltrul este un organ, a. pereche, siluat in .avi
iatea pelviand:b. interpus inlre tDmpele utedne s
vaqinj c. mrs.uloq d cavitar
Prostata este a. ui orgh glandular sndoc.in
h sibat sub vezjca u nar6. h I utul u.ereii c. irisda
de artra prosLtica, ramu6 a venei iliace inte.nel
d. prcdu.abre a onsi sgetii care pafricipa la lor

i 7 . iil i i

q: relor tl. r',r,r.lr . (q.nadr


Tesi.rrrr
m4tuiri) r LV.r r(i.irr
lemiialsuDt qlarde m{i. crn.:ii. .riJUEnd r.i
ma.ez g.merilor 5 enilr(trE pnn :..retia h..m.

l'*

\r
I

Actirhted Lo. il.fin. .1 dent: in rmprlppnnale


&crederer der!.tare !dnunr apubcd . A..rJ
ta ene deriira drcpr pe rara ii (ae lurlrd senr.ro
eeir.a I endo.rna a g.nade or alrge !i slid u de
dezvrtare.me face p.&br d fln.ra de ref..du.er
lNlal.rea rubea i.ste.!is.crta r.l Iic i..
ni !tr le r ridrl sctr.r e hornru dr sonddoimp
. c.!nt..az. derro13r., nr.rrlr.q.i s iun.ti..
nala i srrdde.r I ielr.ldi d.ernd m.dl.i.ieso
md.e r rlnp.r5mlnrre.Irp,;xe

Foma.ea foli.utldr maru.i 9i owtalra las. 106).


a rin... .aiava rrlede 0ide
f.l.rip,n..dai Di{c i.esra numr 300 400
c" liLl pe ui; incep;id .u pLbedsiea si r.r

ir n;,d .r enopdlzr r., ailn!]e i


uraiie.
Pr...!uld..,ene,e s rn urai. f.li.u 6 e{e.ici..
C.LL o! dn.ne ir!.iI de mrdrl.dri ta n!.u
uterid vaaintLLi.sLnd.l..nri,ara l)lfar.m.rled
unJl..lL, !.ila a ter:...ia da 28 de z e siJe
rsrlr S.herd c
Jislirsed Ln.al .c,rIi.!.ran Jla pcr.ade I
durab di 7 r r-rr r zua a

:e reia. ir rer oar:

prc.!i:lJri

"i

J'.

.\'
kr.. irr

r ;\ tk

a rilelL,

ir

.,rLrlr:

r,i ,,

!.

b.n sJnr sr,nLLiie de LB lL:olLrr

..

.nroq.nu

cdo

r: eiei

''

'i

. r43

.".,,"""

j.,'

\.

i": ,,: .
,",,;;i,-;;;;
. ;, ."". . .
"""-i
;" .".;",, "",
i--; _ --

A " a"
( iD d
o
''d
rarutrrc.!Lr!rs.eLiii,iD?!.arqj

,.."
L. . : . .rdLr setrei d crrprili sr liei s.ade bnE.
:,::25tr L:nveu mu..ise,ie,ne5epridr.
r !i{!a e Liitie d. r..,rzr sihemcmtE

,..-.rti

''

.rr,'i:a:"a orcncLu"..,E.rei,:: r
i qr.,,d;r n:;::i .:,
ir.!r;id m. -.:::: :

::
:

.nn ..sr rare raia e


enr.geiisiP,.!l.ne,rn
P

Reddea.KrcFei ovanene

s rir dr.lcrar'

_: ': i\a:iar (f{ LCr)


e,.ioPaua i li,sre ie '10:0 .. ani .icu, i
-. :i -::a:.nmerJe'i.eregLalei aruiednti
.- n. iu s. inir pr.dlce DlF . ev: Lln sr:::.::-,.i. un.e se inlretup.!,npel Acd: n..
:
i: i:_i epuzd.Ei rrde!r
.,
:.bhratea lefrj.jna _ f^e,ilada re la a 1..:::
:: :i'rd OrLlrl cnnre kbi r .ipab d. a'
:: ::r ir nain de 2,1de. e dlPa ca a l.n.\
:r rv Pr d. aiii P te..il!a sPerm ,r _::
..:n! fibr inta.trLs.ndd
fe,ri r ItE :

de.re hjn um e, pntsd ca f{undalia s: aiba


le, coniaciulsexual febuie s: se produca in inrervaLu
de o zi joaint de owhlie pana a o n dups a.easia
InteS@ Ia .lveld 6lrtdLnul ]wos a lctului
sual ftrJnln lmpusuile sedonale sdruaLe suot
iransmhe cbt.. segmentele sacmte ale maduveispinr.ii. odata ce aceste ihpulsun ajuns in maduva
de 24

spina i ee sunt nansmise caft en.efal unee refle


xe lntegrate la nivel medular sac.d ri lombar deier
mjnd pa4; reacljile sexuale feminine.
Indeplineste

in oroanisn doua Iunctji.

Funcpa spcmatogene .6 sre funclia sa exocfi


na .are are l.c la nivelultubuluiseminiler,ticepand
cu pubenaiea. P.ocesul 3e desf6roara in mai multe
etap. d. diviziune ecuationala 9i apoi rcduciLonaa,
pornind de la celulele p.inordkLe spematoqonjidiploide ajungaod La celulele matu.e, gamelii mas
cuLini

spehjire

, haploide

(tis

103).

Spermjile (spermalozoizii) se inmaqazneaza in


epd'dm unde dedoia capa.ralea ne ms(afe
ri rec n du(tu defe.enr lrr menrn fe.lrarea apr.
xldativ o lund sunt elimjnate prn elacul&e. EFcu
laiuLnaicontine seretia vezicule or seminale. cu ro
nudjv jn ceea ce prive$e sperna
prostati.a, avand rolu de a creste leitjLitatea 9i mo
bljtateaspematozoizior Spemaeaculat6incuEul
actulu sexudl masculin este alcaruta did li.hideLe
provenite din.analele epididim s deferent, vericu
lele semlnale. glanda prostali.a siglandele mucoase,

Spermaioceneza este stimudd de FSN


E <tuj nunarulrli d Srruiozdd
fa"d.
Cabtitata ob lnuita de spema ejaculaE la fie.a
rc act serualeslern medie de aproximatjv3.5mL sirn
ii(arc mili jtru de spema ss afla io medie t20 de
lloane de spematdoni Cand
mhl d spemda
zdrziinlr.un milrljtu de spem6 scade sdb 20 ds mil
ioaDe. erisu p.sibj btea ca persoana
lie inaeniLa.

spn

ltt

S.aeia lntema Celulele inierstiliale ieslcularc

CI

, /\ t\

@E *l

LeydE sec.16 homonji androgedl al caro..epreuen

lant ?incipal sle iestosieronul. Test.dlul secrcb


un procent redus dd est..qeni
Testoste.onu este un hon on lipidjc, cu structura
st.roljca. Acliunea sa constd rn stimularea cresteni
orqaneLor genirale masculine
apailja .aracte.el.r
*xuae secundare la barbar dezvo laiea schelelului
ria nurchilor, modul d. dhpune. a p6ruLui, vocea,
.epartitia lop.gratica a grasjmii de rez.rva Tesoste
ronuleste un putdhi. anaboDant proteic ELare si
ef.te de menlinerc a tonusului piteliuluj spema

ReClarea se.retisi d e te stoste.o n se fa.e O.int.un


mecanism de teedback negativ sub nlluenta LH

.Fl4lGsrul@l4jd!1h.hi
2 lFmnodl Prns (&

{diu
p

4a

rbmdsB (s! ! , 4. ! p 4!

Hip.rsec.elia aceslui homon dL.e la pube.rare


prcco.e iar hiposecrelia, la jnlanrillsm geniral.
Int.!rd! Ia nlveu mtduvel lphar a actulul3e
xu.l necull[ Dei lacrorii psihicL joaca, de obicei
un.oLimponadt in actuLsexuaLmasculin $i. de fap!
il por nitia activitaiea encefaLulu probabil nu esre
absolrt necesara pentru desfasurmea sa Pin u.ma
.e. acldl serual mascu in
rcllexe intinse.r inrg.aie ln maduva saoar6 si
lombara. iar acesle ne.aoisme p.i Ii actjvate pio

Concplie

i\\
)

conraceprie

Exi*a mai mulle melcde contraceptive, cele na


popuLa.e fiind contmceptiveLe orale, prezeryativele,

-'-'

rekase.ea lbai.tea jacubni, abninenla Pe.iodica,


spemicdels diafrasna, injeclile cu prcsesieon,
implantui subdemice cu p.ogesteron, sierietul.
Fiecare meioda a.e avanljeie sj ddavanrajele ei ei nu
pmte gmatrta.oitm.eplia lm%.
aetodeLe tehpora.d de conLnceplie 3e .lasifi.a
c.nbaceprive de ba.ier6: d alragmd, spemicide

- ..n taceptivele orale (esto.p.osesta lj ve);


inF.tiie cu prosesre.on sau implantuih

sub

r4el,odele definitiee de contraceptie (sterilizarea)

Fr41o9.

R.Cco

*a.!d

d.

bd4m

stimula.e sexuaLd fie psihica fie direch fie prjn

tonpeLo. utenbe (femer)


hsterectomja (utiliatain cazu.i medicale
Lioardm

seLec

Avo.tul, modalitatea de a renunta La o sarcina ne


donta, d n motjve medicaLe su altele se poate induce
.hnursi.al sau medicafreotos.

Ehluft gsen.t pEMllh


denlilica acele pers@ne care przint6 un nsc
c.escui de a prezenra anona ii genetice sau de a av
copLi cu anonaLii geneli.e. Sfalui genelic cupinde o

Gl4d

.tspusudle .orccle

Clclul ohdo esr h$tlr de nodific.ri la nlve


a. uterului b. .pldidlmuluii c, v.ginululi d. gl.ndelor .ndogene e sldndelor nadare
&tocenll elmuleart: a, ddvolia@ oqanlor
g.nit le lsinlnE h deNoltdea nuc@*i u[erine;
c dercft.@ sllndelor
d. apariljd $ d!
volte. cftcterelor sax&le s(undE lmhlhel
e @Potamstul *xual leminnl

lut

iffi.lE

56nitaiea reproducerii

ahalizi qurdsa a ultimelor teL seneralLi tud


oradu Irr ll)precum si o sene de teste

de

Pent.u o corecta eva uare prcnatab exisia o sede


de teste care se lac obLigato u in anumite .ondili
(ex. varsla mamei peste 35 ani)

codceplia (te.rLtarea) apa. cu ap.oximativ 14


z
na,nrea penoade mensrruae imediar dupd
ovulale ln pen@da o\ulalLe mu.usul.etura ene
mai pulin vascos, pemilrnd astfeLpa$lul spemdo.
zotiLor din vasin jn uteq f(undatia prop.u?is6
avand ft rdtrompauFnn6inapropierea capalutuj ei
dlnspre ova( rezu la uigotulcme face caato a spre
de implanlare (utet si h acelasi timp se dlvLde
capatand asPectul de embdoi.

(u

Unul sau ambii membri ai unui .upLu pol lolosi


metode penh a preint6mpina tempo'.r sau pema

not o sar.ina. Avortul p@te li urjlhat alun.i cand


metodeld de conbacepli dau g.et Dcizia uoui
cupLu dea nu do o sarcina poate liinlluentat,
de
un sfat genetic sau un consult p.enar3l

S8rcina si nasLerea
Notunea de repmducere in general, deljnest
pro.csul de peeetuaie a .rgankmelor vii, pnn pro
du.erea de indivizi n.i .aie au ht
.e speclejdlo care fac pafre.

La om,luncft de reproducere.!p nde. sere de


prcccsecare au drepire,ur.t lecLrndaiea ovuuu d.
cabe spermaiozoin 5 fom.rea ptudusuui de ..n
ceple ale. ui.restere $ dezvoltare suDi asisuEte
de catre orgarrru malem prnro ssre de modi
ficirlbiol.q.e ce defines. qenda sau s .iia
Fe.undala esle ini!m;, aGnd
pelor uier ne, unde spemd.z.Diajuns ci urmare a
inrr.durri l.r in vagrn in r npu acr,rrli sexual.
Acesta sc incad.eaza jn compler!r de manifesrai.e
detneste ..mpolamentul 5e\ua si .are a om e$e
pafrjcularirat pi ih. bdgala incdraluc afediv

Pei ttu fe.u nda.ea ovllului, ne necesar !n sin gut


spermarnzoid odab ace*: Frrurs in ovul. .apur
s3! jsimarene Gpd volumlr, pentru a lo,ma pr.nu.leul mascuin M.i t6dLr .ai 23 de ..omozomi a
prcnu.leuu mascuii I ce - de cromo,omi ai
pr.nucleului leininin se vor a inia petrt.u a reacalul
un sei complel de 46 de (omozodi(23 de peEchi)

,{.1

iJ

Sexui copildlLri este deteninar de tipDl de spe.


mie (spehatrzold).afe fe.undeazaavulul.Atat sper
mia. c6t silvuu au c3ic 23 d. cmmozom dLn
e
de auiozomL s un heter.zom (c,omoz.mul seru

ui).a,e l. spemi. p.de I I saL Y hr a ovu nuft


X. Dupa Ie.undar.,.Ll (zig.iu) v
zoinL j do hcrem4rm care daci ambii sunr x
clpiu va fi fata i:. nr.t liulva fi X I .eilalt Y

NaiteH

..isii

ns n0 ondu

Llct4E Saii inrep sa se dzvolre la pubeftdle.


cstogefli .jcLuilu seruale lunare dimuledza cre$te
reo . rone, \ d enemul!, de ducre precum i depu.
nerpo de ordsm! Denku a da roum soorllL in trmou
sar.i se petece o creltere adilioiaa importaoD 5i
lesutul glandu4 deyine numai arudci conplei dez
va tai pent.u p oducerea prop.ilzisa de laprs. Dei
est seni 9i p.ogesteroiul sunt esentiall penru dez
volb.ea aiatoml.a a $nrLo.in tmpllsdrcinji, eiau $i
uD ele.t spe.raL. de a inhLba secreF de apte.
N.monul .arc favoizsa; excretia lapletui esle pro.
Lipt.le ene sec.etatin avtulele s,rnio( dar elnu
.urse continuu p n mameloane .itbuie eje.tzt in
du.te penttu a ia.e pdslbilJ alapbrea. Acsst proces

d6od

@d.rq !

sd dat reazd unei combinaliide renexe neu.ocene 5i


homonde. e imp ca oxto.ina.

Nofuni elementro d6 iqien6

in erplha ptudusou de .oo

.eptie ajuns la leneI adi.a dupa apturtnaiiv 230 de


zih de gestaile Este conseci.ta clnrd.tirlo. dtcrine,
a care se adauga si panic pmea jn diveGe s.ade a
muscuaturii peretelui abdominal a diafrdsm.i etc,
printo serie de erenimente coElale 5j cmdonate

o.

r: 6't

paioogie

Sunt incluse in afecliunea iumil b.ala infamaL.


ne pelvind, f@fte fKventa b femeia tanara untun
cu conscinle foarte grave sar.ini ertrautnne, inIr

Denumire oenerica dat unui grup de dfectiuni


inlecroase sau inflamatorii canr.nate la niveul
mucmsei vaginale 5i udeoritial vuivei, determinand
cel mai frecveht o se..eiie vaginala. Din puncl de
vedere a eti.ogiLlo.,
infeclioase (bacrenoe candidozice, vjrale), homonate
(menopauza) sau in cadru unor maladii cu substrar
inflamalor. Prevenirea acestui grup de afe.liuni este
foane impofrant6, jn speciat prevednea boLilor .u
l6nsmitere sexuala. ExisE cateva nouuni slmenb.e

in a.est

3ens: uiiliz ea prezefrativului, canstjturea


de cuplun sabile silidele analize peiodic etc.
Addomul d postll!

tuprezinta hipeQ azia adenonatoa$ benignd a

p.o$de peru.elrale deteh nand in

grade vanare
obstructia eliminarii urideidin vezica unnad

tufpu L salben ltit nnlltr.


rne
slmLl.r. de a ADll L r-Sf:
Sperirai.qen?za

I C{,.r. I lo rrea

b ri5P mla... . l.Lru


I leir dr p.rei.hjn!tr qanJr r! ., ..,rn!
2 r.s.n.,TrL d end se.Fbr r. ..irle: rt! s1L. i id d 5 .!t rrm.n E !. d. .1, nuira
i.,il.a I sl nnle . . P*.,.i i,rqd,.. aerl; a ri:s.r i! .l nL:rLd-r 4,1
.d.1e.elli !+.ale

s..uid . nrs.Lri,,l

Slalifiidicieilnlr..sne]:ii(ririrla d.. r. nr iiai ; n


!:ae rl lJar 3i. detemlnall d..i r nF...r i., i! r! ! rerli. d..ruL t:.
a

itr.L.L rorperu rter iP

J...,1..r.entr1r

Trb:lei r ter

r: rip,,Ji l.r. !...!

.r ai.'ma o*...ri.ld1. t
,lJ art,:ri. r 2 here lrm

F.L6nd 5

5.{,

..irlri..r

.1. lrlu

rrsusiti i,t.r.._

.n. l.te

nr

in

ar. h.ti.iziini Y .rP:lL r: .


P.ecnati !Lr5d. ite c .r.iu ! s

compLerali

5Pi!L!

L_Ta

4.rnrtn::Ji'15ai.rr-'in

rrrll

iircare

p!'.h

r. r rP.unl,:azr . . lr
\a i klr
i dr.: rererz.rr eni
I
s..r.:.id.
t.sl.neiir
:L:t.ilLr

Jr

r:Pr-"riu

rr Ji

It

.?L I : I

.rc

sPrm

r\(:isrdi d. rsi. (ns llll . e l.t.n k


..i5bre d ntri:.. :1. niJ.Lu
rlie:.t
rid.nlrt. Prn te n.
r! i a fLi.r e
b : iuf.mriii,. prnrii d," .,i.ei., n.lrr
irre, r t)re ture.erl. lr i.a..pnT i.m'rc.iir1J l.
n,lJe.ir' i:r r,,rrlL .
r

afaE..sannrr r

dLn

iL. drestNi

R.o .d s. nr. p,n bu.e

(.t

1L2l

de

e..in

laeilba.k 1.nor

Di.senerei,.!lrp:

s!

:.in.ri !

F.in efe.

!lr.dq-n )ei! L !]l.e


Df ra!r.,i:t cr e 'vzs'J rtr e .eir L, ..n..iu
tcmfc.dtn,..4rlL: .! rrco.:i.r rcv.iiiil ss
te,iLlLr

iJr.r

sn.n:LUi .nLl.r:i si leiirLLL

ire.r lrrnq. Lrin .h J rli,stjr. rlr! .eri.


l\5Lr. rcran] n{v* <i... rnd..,r i,,n rk,.

i,.ar r.drtr, .,.hr. i l. t,i! ,eirarh


hr..rndu r :n rrlu i .L rl.i::erp nldrte La.r
pnit.r ,e e.lild ,ei riid !ni.on,.: dinan,.a a
r r.mdr.rta:.lLim).,"

o
F14

r2 R4bu Le

(dhb

6!orodc.

Fi M e r.tfu

Aenlinerearntre anumu limrt a pardmetJilor mediulujjotem esre asjsud16 pnn regLa.ea neuro umom a

ln an umite i mp.eju.an, darorita uno. disfunct i rempom r sau pehanenre ate unor conp.nenre apafinand
sistefreLo. c.culaior resp mtor digesiiv oriexcretor, homed$azia se poare realiza 9j pnn muLcce.xrra.orp&
tale, prccum aparairra nlma-paman artii.ial. peddzafea $u dializa prezentte s.hefraiic naLjos

t\
i1
JV

$,

i
I

/t

i\

ti

Va

lorile r.edI ale !nor paranretr ai mediului interir


IPr ncipalele constante fizlologicel

VolhuHrtde

g[f

ruru,"...

Nm.r

femei

hmril

balbdl
4 5oo ooo/mmr 5 000 0000/frml

12156 g/dl

Num& de leu.o.lle 5

Numar de

Acljn E!91bbe'!

Colan@l tolll

ll0 mq/d
O

l9{,9 mEq/l

< 20o

nq/dl

- nabiemie l3tl46 mmo/l


K'plasmatic - potasemie 35-5.3 mmol/l

fa'

000loom/nnl

pladere Eomo-100000

PBim6 .molict a rl.md 3m nosm/l

ClicmlE 65

bd.bdl
138112 Ald

plasmatic

CaL plasmaric cal.edie 3,t-103 ms/dl

mmr

ile

Ei7,,e lrdrr

5.

dll

fLi.r: i ir..i
l+!.

r !riJpr!r,r!Jtu,i

!11 1r! i..r!Lr r,1r

. rrLr:..d,r..

L.

i!_r r!

JrL.:

-n:f ri: . ttri

',."id:iclll
it:!r
.r1ri:r
rlrll
.r,, Lr.!1 llr]L:. r i'r)L!:. ai,'i li'rll

rr.!..

|.trPr,rl

1..,. b J.r.; -

I .,i r le.",.,ii ; Ji,nli.

dr 2r

d."

fr tir, r,.:la iri


. i l,/, srir. | .
d

br:

rr

r,t '-n. !f.r'i.

;L
Aso.d un

\r

r,,u

; dlrr ,.i I

.rLo

f r:!.

de dd

Sbbiitidlr -,.itr i !!r!,.


i,:.rt datemrinati J.,: rn
urnr

ri:li:..,r.

irr/

,.

i
t,ijbr.lrd:i

.51J.r.': ;r. ir... rPn.,.


!.1.r'Ir:r rsl.irrb: n J.: .,1.

Timusularc roLin imuniraiea organismuiri doaie.e hormooul$cretat de acesta stimuLeazd activitatea


Cnopbsma este un sisiem .oloidal deoarece mdlul de djspeGie esre reprez.ntat de ansambluL de
micelii, i4 laa dispecata sle apa.
in nomenrulovulateise prcluce o divbiune meiotica, deoare.e .elulele
qlobuLpoLa.

si

mul

sont haploide.

cofrponent al mediului jdtem", sLactucl duPa umdotuL plan:


tema ,Sanse
.lem.nlele mediului intem
..mponente e sdngelui 9i rolul acesrora

ELbod! un e$u

.ezultate ovo.irllll

inunitaiea $i ifrporlanla ei;


hemostaza si coaquLarca sangelui;
imponanta cunoa*ni acestora pentru tansirzii
grupeLc sangvine 9i factoruL Rh

-El.boE! u.

eseu cu tetra.Niveluri de orgablzare 9i integEre al c.rpulrj omenesc' sl,actudt dupa

segm.ntele androm ce ale corPdlu uman


a\ele >ipanu le de rcfennli ale corPu ui:
nivetun e celulrl.3u luri organe shteme de organe organhm
rolul totdshtr al sislemului ncrvos 9i al ceLui endtr.i'!
ldtera.tiunea luncliilo. de relalie, de nuhtie gide reproduce.e;
orqanhnul un tor uniiar

Recomandafl bib iografice


Analania tt lblolagla anului (.ompendlu) EdLtura Connl

C.Th. Ni.uLes.u R Cdmaciu B Voic0lescu,


C. Sdldva$ru C. Nla, C. Ciornei

-Atlas dea@ronla oh!l!4

Editura Didactic6

ri

Penagogjca Bucu.esti, l9?4

N $anta, C. Bogoescu, ,14. Stoica


S Boldor, B. Andreescu, L Popovici

-Deman',atiit1lu.ta pta. .e d.
Didactica ei pedaqoqic6, Bkuresti,

K.1"1.

Van De Craal, S.l. For

zoaLagie, anatbmte sI

Fiziologie, Edn!6 Dldactic; si PedaCooica Bucu.eii l9SO


Lrcdd pnctt . de anatane ti fizloLagie u@na EdttLra

1981

Anatanh si ft2tol.gLa dmll!tr EdituE

Aedica

t.

BL'

C.ncepts of Hutun Anatang and Phlsrologg Wm C


Pu b Lishec, wcB commutu.atiobs Inc , D ubuqu e. lA
usA,1995

Brow n

Ar/,s de anatoni.

ttun4

-Dlcrionar de ridlogre,

Ediiura SuinljfLca 9j Enciclope

OXFORD,

EdlluE Univec Encjclopedic, Bucuresti, 1996

S-ar putea să vă placă și