Definitie:

-Dezechilibrul dintre necesarul si aportul de

oxigen -> metabolism anaerob in celula
miocardica -> disfunctie metabolica, electrica
si mecanica

Etiologie:
a. 90% ateroscleroza coronariana
b. nonaterosclerotica:
Anomalii congenitale
Spasm
Inflamatiie (vasculite)
Embolii
Tromboza primara
Disectie
Traumatisme toracice
Dezechilibru aport/necesar oxigen miocardic : SA,
IA,CMH,tireotoxicoza, methemoglobinemia
9. Proliferarea intensa endoteliala
10. Boala de vase mici
11. Coronare normale (sdr. X coronarian, sdr. Y
coronarian)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Factori de risc
cardiovasculari :
-varsta
-sex
-ereditatea
-obezitatea
-sedentarismul
-fumatul
-alcoolul
-HTA
-dislipidemia
-DZ
-factorii psihosociali

Factori de risc cardiovasculari noi :

- Homocisteina
- Lipoproteina(a)
- Factori proinflamatori
- Factori protrombotici:
-

Hiperfibrinogenemia
Factor V Leiden
Deficit proteina C, S, AT III
Mutatia protrombinei
Sdr antifosfolipidic: anticoagulant lupic, Ac
anticardiolipinici, Ac antiB2 glicoproteina
Hiperagragabilitate plachetara

Patogeneza aterosclerozei

Fiziopatologie:

-metabolism anaerob -> acidoza intracelulara

->scade ATP, creste lactatul intracelular, alterare
homeostazie calciuinhibare inotropism
-dereglarea contractilitatii:
-functia diastolica scade complianta
-functia sistolica direct proportionala cu
reducerea fluxului coronarian
-deregleri electrice:
-modificarea fazei de repolarizare (ST-T)
-tulburari de ritm si conducere
-durerea: plexul cardiac->ggl toracici superiori
simpatici-> interconexiuni la nivel medular cu
neuronii senzitivi, motori si vegetativi

ANGINA PECTORALA
STABILA
Definitie:
-sindrom clinic
-durere retrosternala si /sau precordiala
-iradiere la nivelul mandibulei, umeri, brate, rar in
epigastru si toracele posterior
-apare brusc la efort, stres, postprandial, frig
-ameliorata de repaus sau nitroglicerina( 1-3 min)
-durata < 20 min
-caracter de apasare, constrictie,pe o suprafata mare
-fenomene de insotire: diaforeza, anxietate, aritmii,
palpitatii, dispnee, greata, varsaturi, sughit, poliurie
Echivalente ale durerii: dispnee, tulburari de ritm sau
conducere la efort

Examen clinic:
-semne ale FRCV:
-xantelasme, xantoame
-HTA
-alte localizari aterosclerotice: carotide, periferice
-comorbiditati:
-valvulopatii
-anemie
-tireotixicoza
-examenul cardiac:
-tahicardie
-galop protodiastolic
-insuficienta mitrala

Clasificarea AP (SCC):
Clasa I AP la effort intens, rapid, prelungit
Clasa II AP la urcat rapid scarile si la mers
rapid cu usoara limitare a activitatilor
obisnuite
Clasa III AP la mers si la urcatul scarilor in ritm
obisnuit cu marcata limitare a activitatilor
obisnuite
Clasa IV AP in repaus, manifestata la orice fel
de activitate fizica

Investigatii:
1.Probe biologice
2.ECG de repaus
3.Test ECG de efort

4.Radiografia toracica
5.Ecocardiografia transtoracica
6.Ecocardiografia de stres (efort fizic,
dobutamina)
7.IRM de stres
8. Angio-CT scor de calciu
9.Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)

10.Scintigrafia miocardica cu test de efort

Stress

Repau
s

11. Angiografia coronariana

12.IVUS (ecografie intravasculara)

Diagnostic diferential:
1.Cauze cardiovasculare:
-tulburari de ritm
-pericardita acuta
-sdr Dresler
-miocardita
-CMH, CMD
-valvulopatii
-HTP
-disectia de aorta
-TEP
-sdr X coronarian

2.Boli digestive:
-esofagiene
-gastro-duodenale
-colica biliara
-pancreatita acuta
3.Boli respiratorii:
-afectiuni pleurale
-afectiuni mediastinale
-tumori intratoracice
4.Boli ale peretelui toracic
-sdr Tietze
-herpes zoster
-nevralgia
5.Conditii psihogene

SINDROAME CORONARIENE
ACUTE
A. ANGINA INSTABILA

B. INFARCTUL FARA SUPRADENIVELARE DE ST

(NSTEMI)
C. INFARCTUL MIOCARDIC CU
SUPRADENIVELARE DE ST (STEMI)

Forme clinice:
1.Angina de novo
2.Angina agravata
3.Angina de repaus
4.Angina precoce post infarct miocardic
5.Angina Prinzmetal (vasospastica)

Clasificarea Braunwald a AI:

Severitate:
I angina de efort cu debut <2 luni, mai frecventa ,
la effort mai mic, fara angina de repaus in ultimele
2 luni
II angina de repaus, subacuta : in ultimele 2 luni
dar nu in ultimele 48 ore
III angina de repaus, acuta: in ultimele 48 ore

Circumstante clinice:

A angina instabila secundara : cauzata de

patologii non-cardiace
B angina instabila primara
C angina instabila postinfarct in primele 2
saptamani

Clinic:
-durere cu caracter anginos dar mai severa, >
20 min, necesita mai multe doze de NTG
-semne de insuficienta cardiaca
-semne de boala arteriala periferica
Biomarkeri cardiaci

NSTEMI

ECG:
-normal
-subdenivelare ST
-supradenivelare tranzitorie ST
-inversare unda T
-blocuri de ramura tranzitorii

INFARCTUL MIOCARDIC CU
SUPRADENIVELARE DE ST
Definitie:
- necroza miocardica datorata ischemiei
prelungite, aparuta in contextul unui
dezechilibru intre aportul si consumul de
oxigen
Patogeneza
-ocluzie completa a unei artere coronare cu
durata de peste 15-30 min ( in absenta
fluxului anterograd si a circulatiei colaterale)

Tablou clinic:
- Durere anginoasa cu durata >30 min, fara raspuns
la NTG
- IMA antero-lateral (tonus simpatic )
- tahicardie
- tahipnee
- anxietate
- paloare
- transpiratii reci

-IMA inferior (tonus parasimpatic )

-bradicardie
-hipotensiune
-fenomene digestive

Clasificarea Killip:
Clasa Killip

Raluri de
staza

Zgomot 3

Semne de
soc

II

<50%

+/-

III

>50%

IV

>50%

+; +/-

+++

Biomarker

Timp pana la
aparitia in
sange

Timp pana la
valoarea
maxima (fara
reperfuzie)

Timp pana la
revenirea la
normal

CK-MB

3-12 h

24 h

48-72 h

TnI

3-12 h

24 h

5-10 zile

TnT

3-12 h

12-48 h

5-14 zile

Mioglobina

1-4 h

6-7 h

24 h

Angiografie coronariana

Complicatiile IMA
1. Socul cardiogen
-TA<90 mmHg
-semne de hipoperfuzie: confuzie/coma,
tegumente reci, oligurie
2. Insuficienta VD
3. Complicatii mecanice
-ruptura de perete liber ventricular
-ruptura de SIV
-ruptura de muschi papilar
-anevrismul

4.Aritmii
-ventriculare: ESV, TVS, TVNS, FiV
-supraventriculare: FiA
5.Tulburari de conducere
6. Pericardita
-precoce
-tardiva (sdr Dressler)- la >2 saptamani
7.Embolii
8.Reinfarctizarea