Prof.

Ciobanu
revalorizare
Florentina

IG IEN A

Igiena
provine de la cuvantul grecesc hygeia care inseamna sanatate si este stiinta care studiaza conditiile de viata si de
munca ale oamenilor in vederea asigurarii sanatati. Masurile de igiena sau facut cunoscute inca din timpul lui Hipocrate supranumit parintelemedicinei care a pus bazele stiintifice ale
igienei sub forma de igiena
individuala. . Mai tarziu comunitatea umana a inventat un cod de imperative si sfaturi pe care le-a numit igiena.
Ca urmare a rezultatelor cercetarii stiintifice igiena s-a diversificat in:
1.Igiena mediului ambiant
: este stiinta care studiaza influenta factorilor de mediu(apa, aer sol) , asupra omului si asupra colectivitatii umane
in vederea asigurarii sanatati!
2.Igiena munci:
este stiinta care se ocupa cu studiul conditiilor de munca si reflectarea lor asupra starii de sanatate a oamenilor in
vederea prevenirii si combaterii unor boli si a unor maladii.
3.Igiena alimentara
: are ca scop asigurarea produceri alimentelor care sa nu dauneze starii de sanatate a consumatorilor si stabilirea
masurilor de prevenire a imbolnavirilor ce apatin in urma consumului unor alimente necorespunzatoare din punct de
vedere igienic.
Toate cele 3 denumiri sunt actuale,iar scopul lor este de a prevenii riscurile asupra omului,colectivitatii
si pastrarea sanatati acestora.
Obiectivul principal al igienei este prevenirea sau profilaxia.
Profilaxia cuprinde totalitatea cunostintelor teoretica si practice ,care contribuie la promovarea si pastrarea sanatatii
populatiei.

Inliniimari,factoriietiologiciaisanatatiipotfigrupatiin:
a) factori interni;
b) factori externi.
Factoriiinterni pot avea o influenta decisiva in producerea anumitor boli sau afectiuni cunoscute
sub denumirea de boli genetice sau ereditare..
Factorii interni pot ramane fara rezultat in cazul lipsei factorilor de mediu declansatori ai bolii
sau tulburarilor respective.
Factorii externi care actioneaza asupra organismului se mai numesc si factori de mediu sau
factoriecologici. In mod deosebit factorii externi sau de mediu au o influenta mult mai mare si
mai bine cunoscuta asupra sanatatii.
Factorii ecologici sau de mediu au un rol hotarator,formand obiectul igienei
Factorii externi pot fi clasificati astfel:
a. dupa provenienta lor:
- factorinaturali(apa, aerul, solul);
- factoriartificiali (locuinta, imbracamintea si din ce in ce mai mult alimentatia ).
b. indiferent de originea si felul lor, pot fi impartiti in doua clase:
- factoriisanogeni sunt acei factori ai mediului inconjurator care au o
actiune favorabila asupra sanatatii si care contribuie la mentinerea si intarirea sanatatii, - factorii
patogeni sunt acei factori ecologici care au o actiune nefavorabila asupra sanatatii, care duc la
producerea de boli, la alterarea starii de sanatate.

factoriisanogeni
Soare,
Aer,
Nutritie,
Apa,
Odihna,
Activitate fizica,
Echilibru mental.

Starea de sanatate
Sanatatea este definita, n constituia OMS, ca .bunastare
completa fizica, mentala i sociala, care nu consta numai n
absenta bolii sau infirmitatii.

1.
2.
3.
4.
5.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Masuri sanitare medicale si

nemedicale

Eliminarea unor boli determinante( rujeola, poliomielita, tetanos, difteria, sifilisul si rubeolei congenitale)
Diminuarea cazurilor de boli cardiovasculare
Diminuarea cazurilor de cancer
Programe de sanatate
Promovarea comportamentelor sanogenice:
consum de tutun
consum mediu de calorii/zi(lipide, proteine animale, proteine vegetale, glucide)
proportia de nascutii vii cu greutate sub 2500g
abaterile fata de valorile normale ale greutatii si inaltimii la copii
consumul de alcool
Supravegherea calitatii:
aerul
apei
solului
locuintei
alimentelor
supravegherea deseurilor
mediul de munca

IG IEN A AERU LU I

Boli transmise pe calea aerului:-alergizante

si flora supra adaugata.Boli ale copilariei-rujeola, rubeola , scarlatina
.Boli virotice-viroze ,
mononucleoza infectioasa, herpes,adenovirusuri.B microbiene
:TBC,meningite.Supra infectii :-picaturi Pfluge.
Atmosfera este un amestec de gaze i vapori de ap, formnd un nveli
deasupra scoarei terestre. Atmosfera se ntinde de la sol pn la o nlime de
50 kilometri.
Clima reprezint totalitatea factorilor ce caracterizeaz meteorul climatic,
un teritoriu i anume: temperatura, nivel de precipitaii, grad de nsorire,
umiditate.

Temperatura-temperatura optima pentru organismului uman este de

18 22 C.
Determina procesul de termo reglare al organismului.
Determina caracteristicile climatice ale unei zone climatice.
Determina formarea curentilor de aer cu implicatie n procesul de
impurificare atmosferica.

U m id itatea reprezinta cantitatea de apa din aer.

Actioneaz direct asupra organism uluiinfl
uentand term o reglarea.
D eterm ina caracteristicile clim atului.
Intervine n poluare.
Valorile norm ale sunt ntre 35 65% .
C u ren tii d e aer
Intervin n term o reglarea organism ului.
Au roln autoepurarea atm osferei.
D eterm ina caracteristiciclim atice ale unuiteritoriu.
Valorile norm ale sunt de 0.1 0.2 m etri/ secunda.
P resiu n ea atm osferica.Exercita efecte directe iindirecte asupra
organism ului.La altitudine de 2000 2500 m etriintervin procese com pensatorii
ale organism ului.ntre 2500 6000 m etrise instaleaza rulde altitudine.
M anifestarile sunt: cianoza,vertij,cefalee,epistaxis.La 6000 7000 m etri
predom ina starile nervoase sau apare euforia.Persoanele care traiesc la m unte
se aclim atizeaza.
Electricitatea atmosferica este formata din aero ionizarea, campul aero electric, campul
electric terestru i fenomene electrice.
Aero ionizarea reprezinta prezenta unor ioni ncarcati cu sarcini electrice n aerul atmosferic.
Aceste particule sunt de dimensiuni mari care se gasesc n zone poluante si particule de
dimensiuni mici se gasesc n zone nepoluante.

Poluantii chimici se mpart n: iritanti, asfixianti, toxici,

cancerigeni, fibrozanti.
Poluani chimici iritani oxizi de sulf, oxizi de azot (monoxidul de
azot si dioxidul de azot), substanele oxidante (aldehide, cetone,
hidrocarburi), clorul (acid clorhidric), amoniacul i pulberile (in diametrul
mare care se depun pe sol i in diametrul mic se depune n plmni).
Poluani chimici asfixiani: monoxidul de carbon, hidrogenul sulfurat,
acidul cianhidric, nitrii determin blocarea sistemului respirator.
Monoxidul de carbon se leag cu hemoglobina formnd

carboxihemoglobina. Afinitate mai mare dect oxigenul

Poluanti chimici toxici sunt reprezentati de unele metale cum ar
fi: plumb, mercur, arsen, flor si de unele substante pesticide,
provenienta lor fiind industriala sau telurica.
Poluanti chimici cancerigeni sunt reprezentati de hidrocarburi
policiclice aromatice, nitro amine si nitro amide, amine aromatice,
pesticidele organice (pentru omorarea daunatorilor), substante
anorganice, tutunul.
Poluanti chimici fibrozati fibroza reprezinta o prolifilare a fibrei
conjunctive, formarea unor boli care se numesc pneumo conioze
(boli profesionale).

IG IEN A A P EI

Apa este indispensabila vietii-organismul uman are nevoie de 2,5l/24oreexogena din apa ca atare si alimente si apa metabolica.
In organism are rol-absortie ,eliminare ,termoreglare,in transport si
osmoza.
Rol biologic intervenind in procesul fiziologic al organismului.
Rol in dezvoltarea socio economica- industrie, agricultura rezultand apa folosita.
Sursele de apa:
Cea mai mare parte de apa este apa sarata aproximativ 97.2%, apa dulce 2.8% care
se imparte in ape subterane, ape de suprafata si apele meteorice.
Patologia infectioasa:
Bolile infectioase transmise prin apa pot avea mai multe forme de manifestare in
functie de agentul etiologic (care produce boala), in functie de modul de aparitie,
numarul de imbolnaviri. Exista 3 tipuri principale de forme:
Epidemia are un caracter exploziv, un numar mare de imbolnaviri intr un interval
scurt de timp. Cazurile sunt grupate intr-un singur teritoriu. Exista aceeasi sursa de
contaminare si inceteaza cand sunt tratati bolnavii.
Endemia are un numar mic de imbolnaviri, apare la grupari populationale cu un
nivel igienico sanitar scazut, apare intr-o zona geografica prin consumarea apei de
suprafata netratata.
Forma sporadica cazuri izolate.

Boli bacteriene transmise prin apa:

Dezinteria produsa de shigella , in ape cu dejecte menajere, forme usoare de boala, prin diaree persistenta, febra.
Echilibrare hidro electrolitica si tratament antibiotice.
Holera constituie un nivel ridicat in zone cu igiena scazuta.
Febra tifoida compusa din paratifoidele A si B, agentul netiologie este determinat de salmonela.
Enterite si enterocolite escherichia coli.
Leptospiroza rezervorul de infectie il constituie soarele, omul bolnav, omul se contamineaza prin dejectele de la aceste
animale. Traverseaza mucoasa oculara si tubul digestiv. Produce deces.
Ptulangeria se transmite prin urina si dejecte.
Tuberculoza se transmite prin calea aeriana si mai putin prin apa (irigatii), tuberculoze intestinale.
Bruceloza se transmite prin imbaiere, ingestia apei din fantani.
Infectii cutanate determinate de streptococi si stafilococi.

Boli virale transmise prin apa:

Hepatita A afectati sunt mai ales copii.
Conjunctivitele.
Boli parazitare:
Amibiaza protozor intestinal(Entamoeba)
Lambriaza in zone temperate si tropicale (vegetativa, chistica) infecteeza omul.
Tricomoniaza genitala se transmite sexual, apa din piscini si stranduri), femeile 20 80% si barbatii 5 25%.

CONDITII DE POTABILITATE A APEI

Conditii organoleptice se refera la gust si la miros.

Gustul
Mirosul apei potabile este inodor
Conditii fizice
pH-ul este determinat de de concentratia ionilor de hidrogen din apa. Valoarea normala
a pH-ului este de 6.5 7.4.
Conductibilitatea electrica exprima cantitatea de saruri dizolvate in apa.
Temperatura apei trebuie sa fie cuprinsa intre 6 150 C. Culoarea este data de
substantele organice dizolvate in apa.
Turbiditatea ete produsa de materia insolubila care este prezenta in apa sub forma de
particule in suspensie.
Conditii chimice
Conditiile bacteriene apa potabila nu trebuie sa contina bacterii patogene
Conditii biologice organismele din apa atat cele animale cat si cele vegetale se
grupeaza in asociatii care se numesc bio cianoze.
Conditiile de radio activitate a apei apa potabila are un grad scazut de radio activitate.
Aprovizionarea cu apa a populatiei

IG IEN A S O LU LU I
Proprietati fizice ale solului:
Permeabilitatea solurile solubile cu porozitate crescuta au o capilaritate
crescuta. Permeabilitatea pentru apa a solului este importanta in formarea si
acumularea rezervelor de apa subterana si asigurarea apei necesare
vegetatiei.
Capilaritatea reprezinta capacitatea solului de a permite ridicarea apei
subterane prin pori catre straturile superficiale telurice. In general solul este
rau conducator de caldura.
Proprietati chimice ale solului:
Solul este alcatuit din substante minerale care pot fi de 2 feluri:
Macroelemente calciu siliciu, aluminiu, fierul, magneziul.
Microelemente flor, iod, brom, cupru, mangan.

Unele substante au proprietati radiocative uraniu.

Substante organice care provin din degradarea organismelor vegetale si
animale cernoziomul.
Proprietati fiziologice ale solului:
Solul este bogat in microorganisme. Acestea se gasesc mai ales in straturile
superficiale, iar la o adancime mai mare de 4 metri solul este aproape steril.

POLUAREA SOLULUI

Se poate face prin depozitarea neigienica a rezidurilor solide, lichide, a

dejectelor animalelor, depozitarea neigienica a dejectelor industriale,
utilizarea necorespunzatoare in agricultura a substantelor fertilizante sau
cele impotriva daunatorilor sau poluarea cu ape irigante.
Substante chimice poluante sunt:
Rezidurile

menajere organice (lichide sau solide) care afecteaza primii 10

20 centimetri din sol.
Substantele fertilizante utilizate in exces contin mari cantitati de fosfor,
nitrati, azot.
Pesticidele se gasesc in sursele de ape subterane, organismul uman,
organo cloruratele care persista foarte mult timp la suprafata si in
interiorul solului timp de ani. Substantele organo fosforice care rezista
saptamani sau luni in sol.
Substante provenite din industrii.
Substante radioactive.

Masuri de protectie sanitara si asanare a solului:

Protectia sanitara cuprinde totalitatea masurilor care au drept scop limitarea

patrunderii in sol a diferitelor impuritati pana la intensitati care nu deregleaza
procesul de autoepurare, nu contribuie la acumularea substantelor nocive in
plante, nu polueaza aerul atmosferic si nici apa.

Unitati sanitaro tehnice de colectare si neutralizare a deseurilor.

Utilizarea rationala a substantelor chimice in agricultura.

Pentru solurile umede masuri de aerare si de drenare.

Solurile contaminate se pot supune dezinfectiei atunci cand exista poluare

microbiana, dar aceasta se face pentru portiuni reduse deoarece necesita mari
cantitati de dezinfectanti (10 15 kilograme metru patrat).

IG IEN A R A D IATIILO R
Radiatiile sunt unde care se propaga sub forma de raze exercitand asupra organismului
uman efecte sanogene sau patogene in functie de expunere.
Clasificarea radiatiilor:
Radiatii neionizante.
Radiatii ionizante.
Sursele de radiatii sunt:
1. Naturale bronzarea este produsa de Soare.
2. Artificiale sunt produse de industrie (sudura, topirea materialelor).

Radiatile ultra violete reprezinta 5% din energia solara. Pe pamant ajung 1% din radiatiile
ultra violete, iar restul sunt absorbite de stratul de ozon.

Efecte asupra organismului in functie de doza determina actiune stimulatoare

reprezentata prin efect sanogen.

Efecte patologice manifestandu-se imediat sau tardiv.

Reactiile imediate cuprind pigmentarea = bronzarea reprezinta un fenomen

de aparare a organismului.

Pigmentarea se produce prin formarea pigmentului melanic din promelanina

de catre celulele situate in derm numite melanocite.

O scadere a celulelor la nivel tegumentar intr-un interval de 24 ore. Sinteza

vitaminei D

IG IEN A H A B ITATU LU I
OMS-considera locuinta locul unde omul isi petrece cea mai mare
parte a tipului liber, se odihneste, isi reface forta de munca,
munceste, se distreaza.

Exista 3 conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o locuinta pentru a fi

considerata salubra:
1.Sa satisfaca nevoile fiziologice si psihologice ale organismului uman
2.Sa nu aduca nocivitati ca infectii, intoxicatii si accidente.
3.Sa asigure confortul necesar individului si familiei.
Recomandari sanitare:
1.Solul pe care se construieste o locuinta trebuie sa fie salubru, cu apa
subterana la peste un metru sub fundatie, usor inclinat pentru a permite
scurgerea apelor de siroire.
2.Orientarea locuintei-sudica, sud-estica, sud- vestica. Orientarea
nordica nu permite insorirea directa a locuintei.
Dormitorul, camera copiilor, camera de zi orientare sud-vestica.
Celelalte pot avea alte orientari:bucataria, baia, grupul sanitar.
Bucataria va avea orientare spre nord pentru a nu se supraancalzi.
3.Materialele de constructii trebuie sa fie:
Termoizolante-sa nu permita temperatura exterioara sa patrunda in

4.Planificarea interioara
-nr.camerelor de locuit=numarul de persoane
-cei doi parinti pot avea o incapere.
-doi copii minori de acelasi sex pot locui intr-o singura incapere.
-suprafata locuintei trebuie sa ofere= 10-16m2 pentru fiecare persoana.
-inaltimea camerelor de locuit trebuie sa depaseasca inaltimea medie a unei persoane cu
1m.
5.Anexele locuintei
-bucataria-obligatorie-hota de ventilatie pentru ca nocivitatile sa nu se raspandeasca in
interior.
-baia cu grupul sanitar sa fie ventilate in exterior.
-garajul din ce in ce mai necesar-gazele nocive-ventilatie.
6.Microclimatul-totalitatea factorilor de mediu, care influenteaza schimbul de caldura
intre organism si mediul inconjurator-trebuie sa fie corespunzator.
Zona de confort termic-18-22C
-35-65% umiditate
- 0,1-0,3m/sec miscarea aerului(viteza curentilor de aer)
7.Incalzitul locuintei
Incalzitul local -sobe necorespunzatoare datorita faptului ca ocupa un spatiu in
incapere
-produce nocivitati: gaze toxice
-nu pastreaza in timp temperatura interioara
Incalzitul central-de preferat prin apa calda 50- 80C

Poluarea interioara a locuintei

Surse de poluare interioara-numar de persoane din incapere
-prezenta animalelor,
-prezenta plantelor,
-a instalatiilor de incalzire,
-prepararea alimentelor, fumat, igrasie, mobilier, covoare, activitatile
gospodaresti.
Pulberile organice si anorganice sunt rezultate din: scuturatul lenjeriei, maturat uscat, insecte,
curatat incaltaminte, descuamari cutanate, par de animale, puf, pene, produse cosmetice etc.
Prezenta unor gaze - din flacara libera a aragazului
-din fumul de tigari
Prezenta unor s.radioactive- Radonul din materialele de constructie radioactive folosite la
constructia locuintei.
Prezenta microorganismelor-germeni de origine umana si animala.
Prezenta de -spori eliberati de plante(mucegaiuri)
Prezenta de -polen

POLUAREA SONORA

-reprezinta un factor important privitor la realizarea conditiilor sanitare corespunzatoare

locuintei
Surse de zgomot:
-zgomot industrial
-zgomot comercial activitate de comert-zgomotul de fond a unei localitati-nu este periculos organismului
-zgomotele mijloacelor de transport-foarte periculoase pentru organism
Surse interioare de zgomot ale cladirilor de locuit:
-liftul, hidroforul, instalatia de apa, de canalizare, aspiratorul de praf, masini de spalat rufe, radioul,
televizorul, feonul, cantatul la un instrument, joaca copiilor, dansul adultilor etc.

IG IEN A ALIM EN TATIEI

Necesarul de energie-La baza vietii stau transformarile necontenite de
energie si de materie, schimbul permanent de substanta pe care corpul
omenesc le primeste sau le elimina.
Valoarea energetica a principiilor nutritive:
-prin arderea unui gram de proteine se elibereaza 4,1 kcal
-prin arderea unui gram de glucide se elibereaza 4,1 kcal
-prin arderea unui gram de lipide se elibereaza 9,2 Kcal
-prin arderea unui gram de alcool se elibereaza 7 kcal
Metabolismul bazal - o parte din cheltuiala energetica a organismului este
obligatorie chiar in conditii de repaus fizic si intelectual.Consumul energetic
inregistrat astfel, indispensabil mentinerii functiilor vitale (activitatea cardiaca,
respiratorie, nervoasa, secretorie) reprezinta metabolismul bazal.
Clasificarea profesiilor in functie de cheltuiala de energie:
A)profesii care necesita o cheltuiala mica de energie:(2600Kcal pentru barbati si 2300Kcal
pentru femei): profesori, ingineri, medici, functionari etc.
B)profesii care necesita o cheltuiala medie de energie(3200Kcal pentru barbati si 2500Kcal
pentru femei):vopsitori, soferi, studenti, lucratori in industria usoara, gospodine etc.
C)profesii care necesita o cheltuiala mare de energie(3600Kcal pentru barbati si 2600Kcal
pentru femei)lacatusi, turnatori, frezori, betonisti etc.
D)profesii care necesita o cheltuiala foarte mare de energie(4000Kcal:sapatori, cosasi ,

In perioada graviditatii trebuie un supliment de 150 kcal/zi

in primul trimestru si circa 350Kcal in urmatoarele doua
trimestre.

Pentru femeia care alapteaza ratia zilnica trebuie

suplimentata cu 550Kcal/zi.

Cand alimentatia nu asigura necesarul de calorii, organismul

este obligat sa le asigure din propriile tesuturi, din grasimea
de rezerva si din tesutul muscular.

La copii se produce o incetinire a ritmului de crestere, scade

rezistenta la agresiunile microbiene.

Adultii scad in greutate se produce casexie, scade

randamentul muncii, scade rezistenta la infectii si la agentii
chimici.

Un aport caloric peste trebuintele organismului va duce la

cresterea greutatii corporale-obezitate, HTA, diabet zaharat,
artroze.

Proteine
Sunt componente esentiale ale tuturor celulelor organismului
avand functii biologice multiple.
70% din structurile organismului sunt de natur proteic.
Proteinele sunt alcatuite din aminoacizi in numar de 23-25 asezati
in lanturi polipeptidice.
Raia de proteine, plecnd de la bilanul proteic
(BP=consum/eliminare), poate fi:
echilibrat: aport=eliminare
pozitiv: aport>eliminare, pentru organismele n cretere (copii,
femei nsrcinate)
negativ: aport<eliminare, n faze febrile sau cancer.
Variaz n funcie de condiiile fiziologice i de mediu.
Furnizeaz 9,3 kcal/kg.

Lipide
Lipidele sunt substante organice ale materiei vii ce sunt
solubile in solventi organici si insolubili in apa.
Dpdv. chimic sunt constiuite din acizi grasi si glicerol.
Acizii grasi pot fi: -saturati(ac.palmitic, stearic)
- nesaturati(mononesaturati,
polinesaturati)
Ratia de lipide reprezinta 20..35% din nevoia caloric
zilnica. Dac lum n calcul o valoare de 3000 calorii
pentru raia normal, rezult 600 calorii rezultate din
grsimi. Raportat la echivalentul gram al unui gram de
grsime (9,3Kcal/g), rezult o valoare cuprins ntre 0,7
i 1g/kg corp/zi pentru persoanele sedentare.

Glucide
Sunt substante organice formate din C, H si O foarte raspandite in
natura in regnul vegetal.
Cele mai importante glucide sunt:
- monozaharide: glucoza, fructoza, galactoza.
-dizaharide : maltoza, lactoza, zaharoza.
-polizaharide: amidon, glicogen, celuloza si hemiceluloza.
Organismul poate sintetiza glucide prin gluconeogenez. Astfel,
pornind de la lipide, se poate ajunge la acidoz alimentar.
Raia de glucide este folosit n scopuri energetice, pentru c glucidele
sunt combustibilul ideal.
Glucidele intr n structura acidului hialuronic, acizilor nucleici, acidului
glucuronic, imunopolizaharidelor. Ele servesc la detoxifiere prin
conjugare cu structuri anatomice.
Raia de glucide: 50%.din valoarea calorica a ratiei.
Nevoia zilnica a fibrelor alimentare 15-20g/zi.
Ratii mici:persoane obeze, sedentare.
Ratii mari-pentru persoanele care fac efort intens si de durata cat si
la copii in perioada maternitatii.

PREVEN IREA SICO M BATEREA BO LILO R TRAN SM ISIBILE

PRIN FAC TO RIID E M ED IU
Ernest Winder defineste drept obiectiv principal al
medicinii preventive: "Sa faci populatia sa decedeze cit
mai tirziu posibil, dar valida".
R.Doll defineste doua obiective:
-prelungirea vietii prin cresterea longevitatii (a duratei
medii a vietii);
-scaderea incapacitatii.
O varianta a celor doua obiective enuntate mai sus
intilnim in strategia europeana privind "Sanatatea pentru
toti pina in anul 2000", si anume sunt formulate 3 obiective:
1.A da viata anilor (prin masuri de control al morbiditatii
si incapacitatii);
2.A da sanatate vietii (prin promovarea sanatatii);
3.A da ani vietii (prin reducerea numarului deceselor
premature si prin cresterea duratei medii a vietii).

Promovarea sanatatii si prevenirea

imbolnavirilor
Conceptul de profilaxie, desi este un concept foarte vechi (de peste doua milenii) a cunoscut
in ultimele decenii o reactualizare, devenind o preocupare dominanta a multor societati si guverne
din tarile dezvoltate.
Factorii care au condus la aceasta reactualizare au fost:
1.Observatia ca tehnologiile medicale noi, de virf, dezvoltarea unei medicini supraspecializate nu au
avut efectul scontat in imbunatatirea starii de sanatate a populatiei.
2.Cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii au crescut mult, intr-un ritm mai mare decit produsul national
brut al tarilor, iar rezultatele in domeniul sanatatii nu au fost pe masura investitiilor. Tarile nu mai
puteau face fata cresterii cheltuielilor datorate imbatrinirii populatiei, cresterii supravietuirii
bolnavilor cu afectiuni cronice, factori care au dus la cresterea volumului ingrijirilor medicale care au
devenit si mai costisitoare.
3.Unele ameliorari ale starii de sanatate au aparut inainte de introducerea in practica a unor
tehnologii foarte scumpe(rolul altor factori decit cei sanitari in ameliorarea starii de sanatate).
4.Inechitati ale starii de sanatate intre diferite populatii definite geografic sau socio-economic,
medicina moderna neavind o influenta satisfacatoare.

Prin profilaxie se intelege ansamblul masurilor luate de individ, familie,

societate si stat (ca putere) care au drept scopuri:
-sa promoveze sanatatea;
-sa ocroteasca sanatatea;
-sa previna bolile;
-sa reduca consecintele acestora (incapacitatea, invaliditatea);
-sa evite decesele premature.
Conceptul de profilaxie este aplicabil atit in medicina clinica (intilnit si sub numele
de medicina preventiva) cit si in sanatatea publica.
Obiectivul principal al igienei este prevenirea sau profilaxia.
Profilaxia cuprinde totalitatea cunostintelor teoretica si practice ,care contribuie la
promovarea si pastrarea sanatatii populatiei.
1.Profilaxia primordiala are scopul de a depista posibili factori de risc din mediul
inconjurator, care ar putea produce boli pentru individ sau comunitate.
2.Profilaxia primara are ca scop,depistarea si indepartarea unor factori de risc din
mediul inconjurator,care sunt cunoscute ca produc imbolnavirea si se realizeaza prin
screening-urile care se fac in populatie.
3.Profilaxia secundara are scopul de a depista boala in stadiul precocede boala,de a
scadea durata bolii,de a prevenii complicatiile si recidivele si se apilca in stadiul de
boala.
4.Profilaxia tertiara are scopul de a recupera si a readapta pacientul ajuns intr-o stare
avansata de boala si reintegrarea lui in familie,la locul de munca, sau in societate.

M U LTU M ES C !