Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Disertatie NastasescuL
Disertatie NastasescuL
LUCRARE DE DISERTAIE
NDRUMTOR TIINIFIC
Prof. univ. dr. Ioan Dziac
ABSOLVENT
Nstsescu R. Liviu
ARAD
2011
UN SISTEM INFORMATIC
INTEGRAT PENTRU GESTIUNEA
AUTOMAT A TRASABILITII
FLUXULUI DE PRODUCIE
NDRUMTOR TIINIFIC
Prof. univ. dr. Ioan Dziac
ABSOLVENT
Nstsescu R. Liviu
ARAD
2011
APROBAT
DECAN
Conf.univ.dr. Sorin Ndban
REFERAT
PRIVIND LUCRAREA DE DISERTATIE
A
ABSOLVENTULUI NASTASESCU LIVIU
DOMENIUL: INFORMATIC
PROGRAMUL DE STUDIU:
MASTER- INFORMATIC APLICAT N TIINE, TEHNOLOGIE I
ECONOMIE
FORMA DE NVMNT: CU FRECVEN
PROMOIA 2011
1. Titlul lucrrii :
Un sistem informatic integrat pentru gestiunea automat a trasabilitii fluxului de
producie
2. Structura lucrrii :
Lucrarea, conine o Introducere, Concluzii i Bibliografie, coninutul propriu-zis fiind
structurat n 4 capitole:
1. Soluii de trasabilitate
2. Tehnologii folosite
3. Distribuia pe module a aplicaiei
4. Impactul economic
3. Aprecieri asupra coninutului lucrrii de licen, organizare logic, mod de abordare,
complexitate, actualitate, deficiene:
Subiectul abordat este de actualitate i cu utilitate practic n industrie.
Lucrarea este bine organizat din punct de vedere logic.
4. Aprecieri asupra lucrrii (se va meniona: numrul titlurilor bibliografice consultate,
frecvena notelor de subsol, calitatea i actualitatea surselor consultate; modul n care
absolventul a prelucrat informaiile din sursele bibliografice, contribuii originale):
Lucrarea cuprinde 22 de titluri bibiliografice de mare actualitate. Informaiile din lista
bibliografic sunt de calitate i bine evideniate pe parcursul lucrrii.
5. Concluzii (valoarea lucrrii elaborate de absolvent, relevana studiului ntreprins,
competenele absolventului, consecvena i seriozitatea de care a dat dovad absolventul
pe parcursul documentrii i elaborrii lucrrii):
Arad,
Data 06 iunie 2011
ndrumtor tiinific
Prof. univ. dr. Ioan Dziac
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................ 3
1.
1.1.1.
1.1.2.
1.2.
2.
2.2.
2.3.
2.4.
Limbajul C#............................................................................................................... 12
2.5.
2.6.
2.6.1.
2.6.2.
2.6.3.
2.7.
3.
3.2.
3.3.
3.3.1.
Administrare ...................................................................................................... 21
3.3.2.
3.3.3.
3.3.4.
3.3.5.
Scanare ............................................................................................................... 23
3.3.6.
Paletizare ............................................................................................................ 25
3.3.7.
3.3.8.
3.3.9.
Meniul Calitate................................................................................................... 29
3.3.10.
3.4.
4.
Situaii si rapoarte........................................................................................... 30
3.4.1.
3.4.2.
3.4.3.
Aplicaii de extragere datelor din alte surse si calculul lor automat .................. 32
3.4.4.
3.4.5.
Productivitatea........................................................................................................... 35
4.2.
Calitatea..................................................................................................................... 37
CONCLUZII ............................................................................................................................... 39
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................... 41
INTRODUCERE
Lucrarea de faa prezint pe parcursul a patru capitole implementarea unui sistem de
trasabilitate pentru firma multinaional de produse electronice GDS Manufacturing
Services SA. http://www.gds.com
1. SOLUII DE TRASABILITATE
Trasabilitatea este "Aptitudinea de a regsi istoricul, utilizarea sau localizarea unei entiti
prin intermediul identificrilor nregistrate"(ISO 9000)
Ea a devenit un aspect extrem de important n afaceri. Multe sectoare ale industriei au nevoie
de trasabilitate, pentru ca performanele instrumentelor i ale materialelor furnizate s poat fi
fcute cunoscute clienilor.
Trasabilitatea, ca i concept, presupune interconectarea mai multor parteneri/actori ntre ei,
att n ceea ce privete fluxul de mrfuri ntre ei, ct i n ceea ce privete fluxul de
informaii. Dac fluxul fizic al mrfurilor urmeaz circuitul logic i firesc de pe lanul de
distribuie (de la furnizor, la productor, la distribuitor), circulaia informaiilor trebuie s se
poat efectua n ambele sensuri. Aici intervine noiunea de trasabilitate, care trebuie s se
manifeste n tot lanul de producie. [21]
Trasabilitatea este n primul rnd intern, cnd se leag ntre ele informaiile specifice
fiecrui item urmrit pe fluxul recepie procesare - desfacere din cadrul unei firme. n al
doilea rnd, trasabilitatea este i extern, cnd se leag ntre ele informaiile aferente itemului
urmrit, n drumul pe care itemul l parcurge ntre partenerii de trasabilitate, sau actorii de pe
lanul de distribuie.
Pentru realizarea practic a trasabilitii este nevoie de un limbaj comun care s asigure
continuitatea i unitatea pe lanul de distribuie, dincolo de limitele trasate de sistemele
informatice specifice fiecrei firme.
Toi itemii vizai de trasabilitate trebuie s fie identificai fie prin etichetare, fie prin marcare.
Fiecare item trebuie s poarte un identificator unic, global.
Implementarea unui sistem de trasabilitate trebuie s nceap cu etapa de planificare i
organizare, care rspunde la ntrebrile: Cum voi alege, culege, partaja i stoca informaiile
necesare trasabilitii? Cum voi gestiona legturile ntre input-uri, procese interne i outputuri?
Apoi urmeaz etapa de aliniere a informaiilor de baz, n care fiecare actor trebuie s obin
identificatorul unic global (conform standardelor GS1 corespunztoare).
n etapa de nregistrare a informaiilor de trasabilitate se determin cum se aloc, cum se
aplic i cum se capteaz identificatorii itemilor inclui n procesul de trasabilitate i cum se
aleg, culeg, partajeaz i stocheaz informaiile de trasabilitate pe parcursul fluxului fizic.
Aceasta este etapa n care se aloc i se aplic efectiv identificatorii, pe msura realizrii
fluxului fizic de procese, i se capteaz informaia coninut de acetia.
Trasabilitatea este o caracteristica importanta, att pentru asigurarea securitii operaiunilor,
cat si pentru urmrirea fluxului de documente generate de aplicaie. [21]
1.1.
se
expediaz
la
destinaiile
clientului
(GLN
5,6).
succesive intre ceea ce a fost primit, produs, ambalat, depozitat si expediat de-a lungul
ntregului lan. Daca unul din parteneri, in lanul de distribuie, nu reuete sa gestioneze
aceste legturi, vor rezulta ntreruperi in lanul informaional si pierderea trasabilitii. Este
imposibil sa obinem o trasabilitate completa a produselor fr o corecta identificare a
acestora, in toate configuraiile lor, la fiecare punct al lanului de distribuie.
1.2.
Fiecrui produs electronic ii este asociata o eticheta coninnd un cod de bare 2D.
S-a ales acest model de eticheta deoarece permite stocarea de informaii pe o suprafaa relativ
mica.
Aceasta
eticheta
nsoete
produsul
in
toate
etapele
fluxului
produciei.
Asocierea etichetei are loc in momentul intrrii in produciei a produsului, nainte de prima
operaie.
Deoarece, in general plcile electronice sunt grupate in paneluri, aplicaiile de scanare
trateaz panelul ca o entitate, astfel nct toate produsele aflate pe un panel urmeaz aceleai
etape de scanare sau bucle de defect.
Modulul de scanare permite depanelizarea automata sau manuala, caracteristica necesara
trecerii prin etapele de prelucrare manuala.
Fluxul de producie poate sa varieze in funcie de produs, dar in general este format din
urmtoarele etape:
a) SMT - SOURFACE MOUNTING TECHNOLOGY SMT
b) AOI - AUTOMATED OPTICAL INSPECTION
c) PTH-A - PIN THROUGH HOLE -AUTOMATIC
d) PTH-M - PIN THROUGH HOLE MANUAL
e) TEST
f) OUTGOING
g) PACKING
Produsul trebuie sa treac cu PASS (fr defect) prin fiecare faza stabilita de departamentul
tehnic. In cazul survenirii unui defect, circuitul electronic intra intr-o bucla de defect.
Reparaia are loc la posturi de lucru specializate. Dup ce este finalizata placa reintra in faza
din care a plecat. In cazuri excepionale, dup reparaie se poate reveni intr-o faza anterioara
celei in care s-a nregistrat defectul.
8
2. TEHNOLOGII FOLOSITE
2.1.
Platforma .NET
.NET este un cadru (Framework) de dezvoltare software unitar care permite realizarea,
distribuirea i rularea att a aplicaiilor-desktop Windows cat i aplicaiilor WEB.
Tehnologia .NET pune laolalt mai multe tehnologii (ASP, XML, OOP, SOAP, WDSL,
UDDI, WPF, LINQ) i limbaje de programare (VB, C++, C#, F#) asigurnd totodat att
portabilitatea codului compilat ntre diferite calculatoare cu sistem Windows, ct i
reutilizarea codului n programe, indiferent de limbajul de programare utilizat.
.NET Framework este o component livrat mpreun cu sistemul de operare Windows.
Pentru a dezvolta aplicaii pe platforma .NET este bine sa avem 3 componente
eseniale:
o un set de limbaje (C#, Visual Basic .NET, J#, Managed C++, Smalltalk, Perl, Fortran,
Cobol, Lisp, Pascal etc),
o un set de medii de dezvoltare (Visual Studio .NET, Visio),
o i o bibliotec de clase pentru crearea serviciilor Web, aplicaiilor Web i aplicaiilor
desktop Windows.
Cnd dezvoltm aplicaii .NET, putem utiliza:
o servere specializate - un set de servere Enterprise .NET (din familia SQL Server 2008,
Exchange 2000 etc.), care pun la dispoziie funcii de stocare a bazelor de date, email,
aplicaii B2B (Bussiness to Bussiness comer electronic ntre partenerii unei afaceri).
o servicii Web (n special comerciale), utile n aplicaii care necesit identificarea
utilizatorilor (de exemplu, .NET Passport - un mod de autentificare folosind un singur
nume i o parol pentru toate site-urile vizitate)
o servicii incluse pentru dispozitive non-PC (Pocket PC Phone Edition, Smartphone,
Tablet PC, Smart Display, XBox, set-top boxes, etc.)
10
2.2.
.NET Framework
Componenta .NET Framework, ajunsa astzi la versiunea 4.0 SP1 st la baza tehnologiei
.NET, este ultima interfa ntre aplicaiile .NET i sistemul de operare i actualmente
conine:
limbajele C#, VB.NET, C++ si, odat cu versiunea 2010, introduce noul limbaj F#. Pentru a
fi integrate n platforma .NET toate aceste limbaje respect nite specificaii OOP numite
Common Type System (CTS). Ele au ca elemente de baz: clase, interfee, delegri, tipuri
valoare i referin, iar ca mecanisme: motenire, polimorfism i tratarea excepiilor.
Platforma comun de executare a programelor numit Common Language Runtime (CLR),
utilizat
de
toate
cele
limbaje.
CTS
face
parte
din
CLR.
Class
Library
(FCL)
(Fig.1.9).
Componenta .NET Framework este
format din compilatoare, biblioteci i
alte executabile
utile
rularea
aplicaiilor
.NET
2.3.
n primul rnd pentru c ofer instrumente pe care le putem folosi i n alte programe, ofer
acces uor la baze de date, permite realizarea desenelor sau a altor elemente grafice. Spaiul
de nume System.Windows.Forms conine instrumente (controale) ce permit implementarea
elementelor interfeei grafice cu utilizatorul.
Folosind aceste controale, se pot proiecta i dezvolta rapid i interactiv, elementele interfeei
grafice. Tot .NET ofer clase care efectueaz majoritatea sarcinilor uzuale cu care se
confrunt programele i care plictisesc i fur timpul programatorilor, reducnd astfel timpul
necesar dezvoltrii aplicaiilor.
Microsoft Visual Studio este un mediu de dezvoltare integrat (IDE) de la Microsoft. Acesta
11
poate fi utilizat pentru a construi aplicaii consol, interfaa grafic, aplicaii de tip Windows
Forms, site-uri web, aplicaii web, servicii web ce sunt suportate platformele: Microsoft
Windows, Windows Mobile, Windows CE,. NET Framework,. NET Compact Framework i
Microsoft Silverlight.
2.4.
Limbajul C#
Limbajul C# fost dezvoltat de o echip restrns de ingineri de la Microsoft, echip din care
s-a evideniat Anders Hejlsberg (autorul limbajului Turbo Pascal i membru al echipei care a
proiectat Borland Delphi).
C# este un limbaj simplu, cu circa 80 de cuvinte cheie, i 12 tipuri de date predefinite. El
permite programarea structurat, modular i orientat obiectual, conform perceptelor
moderne ale programrii profesioniste.
Principiile de baz ale programrii pe obiecte (INCAPSULARE, MOSTENIRE,
POLIMORFISM) sunt elemente fundamentale ale programrii C#. n mare, limbajul
motenete sintaxa i principiile de programare din C++. Sunt o serie de tipuri noi de date sau
funciuni diferite ale datelor din C++, iar n spiritul realizrii unor secvene de cod sigure
(safe), unele funciuni au fost adugate (de exemplu, interfee i delegri), diversificate (tipul
12
struct), modificate (tipul string) sau chiar eliminate (motenirea multipl i pointerii ctre
funcii). Unele funciuni (cum ar fi accesul direct la memorie folosind pointeri) au fost
pstrate, dar secvenele de cod corespunztoare se consider nesigure. [7]
2.5.
Arhitectura n-Tire
la
nivel
de
server.
La nceputul anilor 90, acest model s-a rupt in doua si a creat un altul nou, ce se bazeaz pe
trei straturi: Presentation Layer, Bussiness Layer si Data Access Layer.
2.6.
Toate proiectele ce constituie soluia de trasabilitate sunt construite avnd la baza modelul de
aplicaie bazata pe trei straturi: nivelul de acces la date, nivelul logic si nivelul de prezentare
(nivel utilizator)
2.6.1. Data Access Layer (DAL) este o parte integranta in proiectarea oricrei aplicaii.
Acest strat se ocupa de conectarea la bazele de date si implementarea operaiilor
de tip CRUD (Create - Creare, Read - Citire, Update - Editare si Delete tergere).
Cea de-a doua tehnologie folosit ADO Entity Framework este soluia ORM (Object
Relational Mapping) oferita de Microsoft.
2.7.
SQL Server este un DBMS (Data Base Management System) sistem pentru gestiunea
bazelor de date, produs de Microsoft. Suporta versiunea Microsoft de SQL (Structured Query
Language) - limbaj structurat de interogri, cel mai comun limbaj pentru bazele de date. Este
un sistem din clasa Enterprise ce se poate aplica bazelor de date de dimensiuni foarte mari.
Codul de baza pentru Microsoft SQL Server isi are originile in Sybase SQL Server si a
reprezentat intrarea Microsoft pe piaa bazelor de date la nivel enterprise, concurnd cu
Oracle, IBM si Sybase. Microsoft, Sybase si Ashton-Tate s-au unit pentru a crea si a scoate
pe piaa prima versiune numita SQL Server 4.2 ptr Win OS/2. Mai tarziu Microsoft a
negociat pentru drepturi de exclusivitate la toate versiunile de SQL Server scrise pentru
sistemele de operare Microsoft. Sybase si-a schimbat ulterior numele in Adaptive Server
Enterprise
pentru
se
evita
confuzia
cu
Microsoft
SQL
Server.
SQL Server 7.0 a fost primul server de baze de date bazat pe GUI. O varianta de SQL Server
2000 a fost prima varianta comerciala pentru arhitectura Intel. Ultima versiune aparuta este
Microsoft
SQL
Server
2008.
Microsoft SQL Sever folosete o varianta de SQL numita T-SQL, sau Transact-SQL, o
implementare de SQL-92 (standardul ISO pentru SQL) cu unele extensii. T-SQL in principal
aduga sintaxa adiionala pentru procedurile stocate si pentru tranzacii. Standardele SQL
necesita ACID - patru condiii pentru orice tranzacie, sintetizate prin acronimul ACID:
atomicitate, consistenta, izolare, durabilitate. MS SQL Server suporta ODBC (Open Database
Connectivity).
Odat cu versiunea 2005 (nume de cod Yukon), ieita pe piaa in octombrie 2005 si care este
succesorul versiunii SQL Server 2000, Microsoft aduce o serie de mbuntiri precum suport
pentru gestionarea de date XML, in plus fa de date relaionale. Metode de indexare
specializate au fost puse la dispoziia datelor XML, iar interogarea lor se face folosind
XQuery. Sql Server 2005 aduga unele extensii limbajului T-SQL precum funcii de eroare a
manipulrii si suport pentru interogrile recursive. Permisiunile si controlul accesului au mai
multa granularitate. Alturi de T-SQL, aceasta versiune introduce si CLR (SQL Common
Language Runtime) pentru o mai buna integrare cu .NET Framework.
16
Versiunea SQL Server 2008 (Fig.1.7), lansata pe 6 august 2008 cu nume de cod Katmai
aduce si ea, aa cum era de
ateptat, alte mbuntiri.
Acum
ofer
suport
pentru
noi
tipuri
de
date
Management
Studio
18
3.1.
Modulele care se ocupa de aceste activitati sunt in numr de doua si construiesc nivelurile
Data Access Layer si Bussiness Layer ale aplicaiei. Importanta si functionalitatea lor este
deschisa pe larg in capitolele 3.6.1 si 3.6.2.
Din punct de vedere al implementrii, la construirea acestor straturi s-au folosit doua
tehnologii de lucru cu bazele de date: ADO.NET si ADO Entity Framework.
Cu ajutorul tehnologiei ADO.NET s-au creat mai multe clase de tip Data Helpers.
Avnd in vedere varietatea tipurilor baze de date accesate: SQL Server, Oracle, DB2,
MS Access, XML si tipurile de Data Providers Furnizori de date au fost diverse.
BAZA DE DATE
FURNIZORI DE DATE
Oracle
DB2
MS Access
XML
LINQ to XML
Tab. 4.1 Furnizorii de date folosii
3.2.
Site-ul de intranet a fost creat in ASP.NET si reprezint mediu de lansare a aplicailor. Toate
aplicaiile sunt realizate cu tehnologia ClickOnce de la Microsoft. Avantajul principal, care a
determinat alegerea acestei soluii, este posibilitatea lansrii aplicailor fr a fi nevoie de
intervenia administratorului de sistem. Tot aici sunt prezente o parte din situaiile si
rapoartele extrase din acest sistem. Tehnologia folosit este ReportViewer 2010 mpreuna cu
ADO.NET si ADO Entity Framework.
S-a ales soluia de prezentare in pagina internet a rapoartelor deoarece este mai uor de
accesat si nu necesita instalarea unei aplicaii pe calculatorul clientului. Muli beneficiari ai
19
acestor situaii de producie sunt din exterior (Italia, Germania, UK, USA, China) si folosesc
VPN-ul (Virtual Private Network) pentru accesarea acestui site.
Pentru editarea datelor de la distanta, via internet, de curnd s-a nceput dezvoltarea a unui
site bazat pe ASP.NET MVC.
Principalele funcionaliti ale acestei platforme sunt:
o Lansarea aplicaiilor
o Rulare de situaii si rapoarte
o Afiare informaii
o Interfaa de introducere a datelor
3.3.
4. Asociere Reasociere
5. Scanare
6. Paletizare
7. Packing List si Export
8. Comunicare operatori
9. Meniu calitate
10. Situaii si rapoarte
3.3.1. Administrare
Acesta parte a aplicaie permite importul informailor despre utilizatori, din programul de
personal salarizare si administrarea nivelurilor de acces. Tot aici sunt prezente interfeele de
administrare a linilor de lucru, mainilor si stailor de scanare.
Acest modul extrage informaiile despre utilizatori si departamente din programul de personal
dezvoltat in Access.
21
SURSA
TIP IMPORT
AS/400 DB2
Automat
Reeta articol
AS/400 DB2
Automat
Faze producie
JFLEX Oracle
Automat
Documentaie
PLM
Manual
eticheta
va
reprezenta
placa
pe
parcursul
fazelor
de
producie.
23
4.10
Eticheta
care
se
ocupa
de
aceasta
este
aplicaia
de
paletizare.
Procedura care sta la baza ambalrii urmeaz paii specificai mai jos:
o Se deschide un palet care primete un cod unic de identificare concretizat ntr-o
eticheta cu cod de bare.
o Se iniializeaz create cutiilor. Fiecare cutie este asociata paletului pentru care a fost
deschisa si are un identificator cod de bare.
o In cutie se adaug prin scanare produsele electronice. In acest mod se face o legtura
in baza de date intre produs si cutia in care a fost ambalat.
o La umplerea cutiei sau la epuizarea lotului, cutia se nchide, primete o data de
nchidere iar operatorul care a lucrat la ea i scaneaz codul de bare a ecusonului. In
acest mod se creeaz o legtura intre operator si cutie; el fiind responsabil de
produsele ambalate.
o Cnd toate cutiile au fost incarnate pe palet, acesta se nchide si primete o data de
nchidere.
25
Raportul cutiilor aflate in palet cuprinde toate informaiile despre coninutul cutiilor, ordinul
de producie, produs, client, etc.
26
27
Acest modul urmeaz sa fie continuat cu cel de ncrcare a informaiilor despre documentele
de export. In acest mod se urmrete ca documentele de nsoire a mrfii sa fie listate de ctre
aplicaia descrisa in aceasta lucrare.
3.3.8. Comunicare cu operatorii
Comunicare cu operatorii este necesara si ajuta att in perioada de implementare testare cat
si in timpul produciei. Ea se realizeaz prin doua cai:
a) E-mail transmis din program
procesului
de
producie
este
managementul
calitii.
30
3.4.
Prin intermediul unor relee el poate comanda naintarea convier-ului (benzii de rulare).
Aplicaia, pe msura naintrii plcilor, scaneaz si verifica in baza de date stadiu in care se
afla acestea. Daca fazele anterioare nu au fost trecute cu succes, sau daca ordinul este blocat
din motive de calitate, aplicaia da comanda de blocare ctre banda de rulare.
3.4.2. Aplicaii de comanda a mainilor de testare
Fiecare produs trebuie controlat att manual cat si automat pe staii de testare special
concepute pentru fiecare tip de produs. Aplicaia de trasabilitate controleaz in baza de date
proprie statusul plcilor care intra in aceasta faza. Daca
La sfritul
acestuia verifica rezultatul in baza de date a programului de testare. In cazul unui rezultat
pozitiv permite ca faza sa fie trecuta cu PASS in trasabilitate.
3.4.3. Aplicaii de extragere datelor din alte surse si calculul lor automat
O parte din datele existente in firma se regsesc in diferite tipuri de baze de date:
o SQL Server 2000
o SQL Server 2008
o DB2
o Oracle
o Access
o XML
o CSV
De multe ori transferul, sincronizarea si calculul datelor dureaz prea mult pentru a fi
accesate ergonomic in timp real. In acest scop s-au construit diferite task-uri care ruleaz o
parte din aceste procese.
32
33
34
4. IMPACTUL ECONOMIC
Odat cu instalarea aplicaiilor de trasabilitate a avut loc o cretere accentuata a
productivitii si calitii produciei. Motivele creterii lor sunt sporirea ncrederii clienilor in
firma noastr
4.1.
Productivitatea
Daca pana in noiembrie 2010, productivitatea se ridica la 95.982 de produse finalizate lunar,
ea se dubleaz pana la sfritul lunii mai 2011.
An.Luna
Produs
a
2010.10
e 95.982
2010.11
100.604
2010.12
110.615
2011.01
135.115
2011.02
144.299
2011.03
186.340
2011.04
196.867
2011.05
200.744
Fig. 6.1 Valorile productivitii in intervalul noiembrie 2010 mai 2011
de fata, scanarea se face o singura data pentru un panel. Timpul de lucru a sczut
astfel semnificativ.
b) Fazele de lucru se pot mprii in doua mari categorii astfel:
o Cu inserie automata a pieselor, in care montarea pieselor se face automat
de maini specializate.
o In care montarea componentelor electronice se face manual, de ctre
operatorii de montaj.
La nceputul introducerii procesului de trasabilitate pentru nregistrarea fazelor la care
montarea se face automat au fost introduse staii de scanare operate de ctre lucrtorul
responsabil cu maina de asamblare. Acum, prin introducerea staiilor de scanare automata,
activitatea umana a fost nlocuita cu cititoare automate de coduri de bara care mpreuna cu
module specializate se conecteaz la aplicaia de trasabilitate nregistrnd toi aceti pai
afereni procesul de producie.
c) Asemntor implementrii scanrii automate, prezentate mai sus, in punctele de
testare a produselor electronice au fost adaptata procedura de testare automata. Ea
consta in scanarea unei etichetei de pe panelul aflat in test. Aceasta operaie se
executa de ctre operatorul de testare. Aplicaia verifica integritatea trasabilitii
pana in faza curenta, dup care da comanda de ncepere a testului. Rezultatul
testului este citit prin procedura automata din baza de date a programului de test.
In acest mod se evita nregistrarea greita a rezultatului testului.
d) Interfaa de scanare a fost dotata cu grafice si informaii care in de productivitate
si calitate. In acest mod operatorii au posibilitatea de fi la curent cu ntrzierile din
procesul de producie si astfel sa ia masuri de corectare a lor. Informaiile legate
de productivitatea liniilor de asamblare sunt afiate pe monitoarele aflate deasupra
lor.
36
4.2.
Calitatea
%Defect
a
2010.10
18,78
2010.11
15,35
2010.12
14,63
2011.01
11,23
2011.02
10,92
2011.03
9,56
2011.04
8,95
2011.05
6,73
Fig. 6.2 Valorile calitii in intervalul noiembrie 2010 mai 2011 (defecte nregistrate la
100 de produse finalizate)
Aceasta scdere a fost influenata de introducerea noilor metode de nregistrare a defectelor.
Aplicaia de trasabilitate a adus cu ea mai urmtoarele mbuntiri:
a) Posibilitatea de a nregistra defectul de ctre operatorul din linia de montaj
b) Adugarea, pe lng tipul de defect, al referinei pe placa (poziiei in schema
electronica)
c) nregistrarea ariei de proveniena.
d) Adugarea de alarme (alarma target, alarma stop)
e) Adugare documentaie pentru fiecare faza.
f) Afiare informaiilor despre calitate in interfaa de lucru si pe monitoare
CONCLUZII
Implementarea trasabilitii in compania GDS s-a dovedit o alegere fericita in contextul
creterii productivitii si a calitii produselor. Faptul ca a fost dezvoltata intern, a permis o
buna personalizare astfel nct sa acopere cerinele tuturor departamentelor. In acest mod
costurile de service si dezvoltare ulterioara au fost eliminate. Creterea calitii s-a reflectat si
in
creterea
comenzilor,
nmulirea
clienilor
si
produselor
comandate.
Sistemul s-a impus si in curnd va fi instalat in toate sediile de producie din cele 10 tari in
care compania i desfoar activitatea.
Contribuia personal. Proiectul prezentat in aceasta lucrare a intrat in faza de analiza in
mai 2010. Analiza s-a executat pe parcursul a doua sptmni mpreuna cu o echipa formata
din 7 tehnicieni. Designul bazei de date l-am executat singur. Au rezultat 68 de tabele legate
intre relaii, toate bazndu-se pe cele trei reguli de normalizare a bazelor de date. Pana in
prezent au fost construite 110 proceduri stocate care ajuta la gestionarea datelor.
Din punct soluiei software, nu au fost influente externe in luarea deciziilor.
La dezvoltarea aplicaiei am lucrat in echipa de doi programatori. S-a folosit Team
Foundation Server pentru sincronizarea proiectelor. Astfel a rezultat o soluie avnd 33 de
proiecte (module). Toate au fost scrise in Microsoft Visual Studio 2010, si avnd la baza
limbajul C#.
Dup o perioada de dezvoltare care a durat 3 luni, in septembrie 2010 aplicaia a intrat in
test. Testarea s-a efectuat pe 10 staii de lucru aflate in compunerea unei linii de producie.
In, octombrie 2010 modulele care compun aplicaia de trasabilitate au fost instalate pe toate
staiile de lucru din fabrica. Dup o perioada de doua dou luni de funcionare, utilitatea
aplicaiei s-a impus in cadrul companiei si conducerea a decis instalarea ei si in alte sedii,
astfel ca, in momentul de fata aplicaia funcioneaz in:
o Romania Arad
o Italia Motta
o Italia Cornedo
o ncepnd cu iulie 2011 la sediul din China Suzhou
Pe viitor se intenioneaz instalarea ei si in alte sedii. Pentru instalare m-am deplasat personal
in sediile din Italia, iar pentru firma din China un programator chinez a fost angajat. El
39
40
BIBLIOGRAFIE
1. Paul D. Serif - Fundamentals of N-Tier Architecture; Ed. PDSA, Inc., mai 2006.
2.
3. C.J. Date - SQL and Relational Theory, 1st Edition, Ed. O'Reilly Media, Inc., 2009.
4. Nagy M., Vizental M. Sisteme de gestiune a Bazelor de date, Ed. Mirton,
Timioara, 2007.
5. Marin Fotache - Dialecte DB2, Oracle, PostgreSQL si SQL Server, Ed. Polirom
2009.
6. Herbert Schildt - C#, Ed. Teora, 2009
7. Robin Reynolds Haertle - POO cu Visual Basic.Net si Visual C#.Net, Ed.Teora, 2009.
8. Julia Lerman - Programming Entity Framework: Building Data Centric Apps with the
ADO.NET Entity Framework, Ed. O'Reilly Media, aug.2010.
9. Stefano Mostarda, Marco De Sanctis, Daniele Bochicchio - Entity Framework 4 in
Action, Ed. Manning Publications, mai 2011.
10. Paul Nilsen - SQL Server 2008 Bible, Ed. Wiley Publishing, Inc., 2009.
11. Tony Northrup - Microsoft .NET Framework Application Development Foundation,
Ed. Microsoft Press, 2009.
12. Mike Snell, Lars Powers - Microsoft Visual Studio 2010 Unleashed, Ed. Sams, 2010.
13. Alex Mackey - Introducing .NET 4.0: With Visual Studio 2010, Ed. Apress, 2009
14. Andrew Stellman, Jennifer Greene - Head First C#, 2E: A Learner's Guide to RealWorld Programming with Visual C# and .NET, Ed. OReilly, mai 2010 .
15. Matthew MacDonald - Pro WPF in C# 2010, Ed. Apress, dec. 2009.
16. Adam Nathan - WPF 4 Unleashed, Ed.Sams, iun. 2010.
17. Matthew MacDonald - Pro ASP.NET 4 in C# 2010, Ed. Apress, iun. 2010.
18. Steven Sanderson - Pro ASP.NET MVC V2 Framework, Ed. Apress, aprilie 2010.
19. Ed Blankenship, Martin Woodward, Grant Holliday, Brian Keller - Professional
Team Foundation Server 2010, Ed. Wrox, martie 2011
20. Logicode - Soluii de trasabilitate; http://www.logicode.ro/solutii_de_trasabilitate.php
21. e-Trasabilitate Trasabilitatea; http://www.etrasabilitate.ro
22. GDS Manufacturing Servives Site - http://www.gds.com/
41