UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD

FACULTATEA DE TIINE EXACTE

DOMENIUL: INFORMATIC
PROGRAMUL DE STUDIU: MASTER INFORMATIC
APLICAT N TIINE, TEHNOLOGIE I ECONOMIE
FORMA DE NVMNT: CU FRECVEN

LUCRARE DE DISERTAIE

NDRUMTOR TIINIFIC

Prof. univ. dr. Ioan Dziac

ABSOLVENT

Nstsescu R. Liviu
ARAD 2011
UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD

FACULTATEA DE TIINE EXACTE

DOMENIUL: INFORMATIC
PROGRAMUL DE STUDIU: MASTER INFORMATIC
APLICAT N TIINE, TEHNOLOGIE I ECONOMIE
FORMA DE NVMNT: CU FRECVEN

UN SISTEM INFORMATIC
INTEGRAT PENTRU GESTIUNEA
AUTOMAT A TRASABILITII
FLUXULUI DE PRODUCIE

NDRUMTOR TIINIFIC

Prof. univ. dr. Ioan Dziac

ABSOLVENT

Nstsescu R. Liviu
ARAD 2011
UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD APROBAT

FACULTATEA DE STIINE EXACTE DECAN

Conf.univ.dr. Sorin Ndban

DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU INFORMATIC/ MASTER-
INFORMATIC APLICAT N TIINE, TEHNOLOGIE I ECONOMIE

Nr. __________ din ___________

VIZAT NDRUMTOR TIIN IFIC Prof.univ.dr. Ioan Dziac

DATE PERSONALE ALE CANDIDATULUI

Date privind identitatea persoanei

Numele: Nstsescu
Numele anterior: Prenumele: Liviu
Sexul: M

Data i locul naterii:

Ziua / luna / anul

06 / 03 / 1968
Locul (localitate, jude) Cmpina, PH
Prenumele prinilor:
Tata: Romeo Mama: Ioana

Domiciliul permanent: (str., nr.,localitate, jude, cod potal, telefon, e-mail):

Aleea Tomis, nr.4, bl.X5, sc.A, ap.7, Arad, 310381, 0746041270, liviushiva@gmail.com
Sunt absolvent() promoia: iulie / 2011

Forma de nvmnt pe care am absolvit-o este: (cu frecven, cu frecven redus,

ID), cu tax/fr tax: cu frecven, cu tax

Locul de munc (dac e cazul): SC GDS Manufacturing Services SA

Solicit nscrierea la examenul de disertatie (licen, diplom, disertaie): Sesiunea iunie
anul 2011
Lucrarea de disertatie pe care o susin are urmtorul titlu:
UN SISTEM INFORMATIC INTEGRAT PENTRU GESTIUNEA AUTOMAT A
TRASABILITII FLUXULUI DE PRODUCIE

ndrumtor tiinific:

Prof. univ. dr. Ioan Dziac

12. Menionez c susin examenul de disertatie finalizare a studiilor (pentru prima oar,
a doua oar dup caz) prima oara i declar pe propria-mi rspundere c am luat la
cunotin de prevederile art. 143 din Legea 1/2011. Declar c prezenta lucrare nu este
realizat prin mijloace frauduloase, fiind con tient de faptul c, dac se dovete
contrariul, diploma obinut prin fraud mi poate fi anulat, conform art. 146 din
Legea 1/2011.

SEMNTURA
REFERAT
PRIVIND LUCRAREA DE DISERTATIE
A
ABSOLVENTULUI NASTASESCU LIVIU
DOMENIUL: INFORMATIC
PROGRAMUL DE STUDIU:
MASTER- INFORMATIC APLICAT N TIINE, TEHNOLOGIE I
ECONOMIE
FORMA DE NVMNT: CU FRECVEN
PROMOIA 2011

1. Titlul lucrrii :

Un sistem informatic integrat pentru gestiunea automat a trasabilitii fluxului de

producie

2. Structura lucrrii :

Lucrarea, conine o Introducere, Concluzii i Bibliografie, coninutul propriu-zis fiind

structurat n 4 capitole:

Soluii de trasabilitate

Tehnologii folosite

Distribuia pe module a aplicaiei

Impactul economic

Aprecieri asupra coninutului lucrrii de licen, organizare logic, mod de abordare,

complexitate, actualitate, deficiene:

Subiectul abordat este de actualitate i cu utilitate practic n industrie.

Lucrarea este bine organizat din punct de vedere logic.

4. Aprecieri asupra lucrrii (se va meniona: numrul titlurilor bibliografice consultate,

frecvena notelor de subsol, calitatea i actualitatea surselor consultate; modul n care
absolventul a prelucrat informaiile din sursele bibliografice, contribuii originale):

Lucrarea cuprinde 22 de titluri bibiliografice de mare actualitate. Informaiile din lista

bibliografic sunt de calitate i bine evideniate pe parcursul lucrrii.

5. Concluzii (valoarea lucrrii elaborate de absolvent, relevana studiului ntreprins,

competenele absolventului, consecvena i seriozitatea de care a dat dovad absolventul
pe parcursul documentrii i elaborrii lucrrii):
Absolventul d dovad de buna cunoatere a domeniului i a depus mult efort n realizarea
lucrrii. Ritmul de elaborare a lucrrii a fost foarte bun, absolventul dovedind mult
seriozitate i profesionalism.

6. Redactarea lucrrii respect normele de redactare.

Lucrarea se ncadreaz n normele de redactare stabilite la nivelul universitii i a facultii.

7. Nu exist suspiciuni de realizare prin fraud a prezentei lucrri.

Lucrarea are un grad de originalitate extrem de ridicat, bazndu-se aproape n totalitate pe

contribuia proprie a absolventului.

8. Consider c lucrarea ndeplinete condiiile pentru susinere n sesiunea de Examene

de licen din iunie 2011.

Recomand comisiei de disertaie s accepte susinerea lucrrii n sesiunea iunie 2011 i

acordarea notei 10(zece), avnd n vedere gradul ridicat de complexitate i originalitate.

Arad, ndrumtor tiinific

Data 06 iunie 2011 Prof. univ. dr. Ioan Dziac

CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................................
3
1.
SOLUII DE TRASABILITATE ..............................................................................................
4

1.1. Reguli de aplicare a trasabilitii.................................................................................

5

1.1.1. Reguli de baza in mediul de producie.................................................................

5

1.1.2. Gestiunea datelor de trasabilitate in mediul de distribuie...................................

6

1.2. Implementarea trasabilitii in firma GDS Manufacturing Services...........................

8
2.
TEHNOLOGII FOLOSITE ....................................................................................................
10

2.1.
Platforma .NET .........................................................................................................
10

2.2.
.NET Framework.......................................................................................................
11

2.3.
Argumente pentru .NET............................................................................................
11

2.4.
Limbajul C#...............................................................................................................
12

2.5.
Arhitectura n-Tire......................................................................................................
13

2.6. Implementarea modelului pe trei straturi in Trasabilitate .........................................

13

2.6.1. Data Access Layer (DAL) .................................................................................

14

2.6.2.
Bussiness Layer .................................................................................................
14

2.6.3.
Presentation Layer .............................................................................................
15

2.7.
Microsoft SQL Server ...............................................................................................
16
3. DISTRIBUIA PE MODULE A APLICAIEI ..........................................................................
19

3.1. Acces si prelucrare datelor ........................................................................................

19

3.2. Site ul intranet al firmei...........................................................................................

19

3.3.
Module gestionate manual ........................................................................................
20

3.3.1.
Administrare ......................................................................................................
21

3.3.2. Import ordine de producie.................................................................................

22

3.3.3.
Listare Etichete ..................................................................................................
22

3.3.4.
Asociere Reasociere........................................................................................
22
1
 3.3.5.
nS arec . . . . . . . . . .

23
3.3.6.
P aletiz r. . . . . . . . . .

25
3.3.7. Creare packing list si export ..............................................................................
27
3.3.8.
Comunicare
op erat i. . . . . . . .

28
3.3.9.
nMiuel
Calit e. . . . . . . . .

29
3.3.10.
uSaits
rapo t e. . . . . . . .

30
3.4.
Module gestionate automat .......................................................................................
31
3.4.1.
nSarec
u toma . . . . . . . . .

31
3.4.2. Aplicaii de comanda a mainilor de testare ......................................................
31
3.4.3. Aplicaii de extragere datelor din alte surse si calculul lor automat ..................
32
3.4.4. Rapoarte automate transmise prin e-mail ..........................................................
32
3.4.5. Monitorizarea automata a liniilor de producie..................................................
33
4. IMPACTUL ECONOMIC ......................................................................................................
35
4.1.
Productivitatea...........................................................................................................
35
4.2.
Calitatea.....................................................................................................................
37
CONCLUZII
...........

39
BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................
41
2
INTRODUCERE

Lucrarea de faa prezint pe parcursul a patru capitole implementarea unui sistem de

trasabilitate pentru firma multinaional de produse electronice GDS Manufacturing
Services SA. http://www.gds.com

Fig. 1.1 Distribuia companiei [22]

Pe parcursul sau prezint soluia de trasabilitate ca o component sine qua non a procesului
de producie, alegerea tehnologiilor potrivite dezvoltrii unei astfel de platforme, precum si
implementarea sistemului in domeniul electronicii subliniind impactul economic pe care
sistemul l are.

3
1. SOLUII DE TRASABILITATE

Trasabilitatea este "Aptitudinea de a regsi istoricul, utilizarea sau localizarea unei entiti
prin intermediul identificrilor nregistrate"(ISO 9000)

Ea a devenit un aspect extrem de important n afaceri. Multe sectoare ale industriei au nevoie
de trasabilitate, pentru ca performanele instrumentelor i ale materialelor furnizate s poat fi
fcute cunoscute clienilor.

Trasabilitatea, ca i concept, presupune interconectarea mai multor parteneri/actori ntre ei,

att n ceea ce privete fluxul de mrfuri ntre ei, ct i n ceea ce privete fluxul de
informaii. Dac fluxul fizic al mrfurilor urmeaz circuitul logic i firesc de pe lanul de
distribuie (de la furnizor, la productor, la distribuitor), circulaia informaiilor trebuie s se
poat efectua n ambele sensuri. Aici intervine noiunea de trasabilitate, care trebuie s se
manifeste n tot lanul de producie. [21]

Trasabilitatea este n primul rnd intern, cnd se leag ntre ele informaiile specifice
fiecrui item urmrit pe fluxul recepie procesare - desfacere din cadrul unei firme. n al
doilea rnd, trasabilitatea este i extern, cnd se leag ntre ele informaiile aferente itemului
urmrit, n drumul pe care itemul l parcurge ntre partenerii de trasabilitate, sau actorii de pe
lanul de distribuie.

Pentru realizarea practic a trasabilitii este nevoie de un limbaj comun care s asigure
continuitatea i unitatea pe lanul de distribuie, dincolo de limitele trasate de sistemele
informatice specifice fiecrei firme.

Toi itemii vizai de trasabilitate trebuie s fie identificai fie prin etichetare, fie prin marcare.
Fiecare item trebuie s poarte un identificator unic, global.

Implementarea unui sistem de trasabilitate trebuie s nceap cu etapa de planificare i

organizare, care rspunde la ntrebrile: Cum voi alege, culege, partaja i stoca informaiile
necesare trasabilitii? Cum voi gestiona legturile ntre input-uri, procese interne i output-
uri?

4
Apoi urmeaz etapa de aliniere a informaiilor de baz, n care fiecare actor trebuie s obin
identificatorul unic global (conform standardelor GS1 corespunztoare).

n etapa de nregistrare a informaiilor de trasabilitate se determin cum se aloc, cum se

aplic i cum se capteaz identificatorii itemilor inclui n procesul de trasabilitate i cum se
aleg, culeg, partajeaz i stocheaz informaiile de trasabilitate pe parcursul fluxului fizic.
Aceasta este etapa n care se aloc i se aplic efectiv identificatorii, pe msura realizrii
fluxului fizic de procese, i se capteaz informaia coninut de acetia.

Trasabilitatea este o caracteristica importanta, att pentru asigurarea securitii operaiunilor,

cat si pentru urmrirea fluxului de documente generate de aplicaie. [21]

Reguli de aplicare a trasabilitii

Gestiunea identificrii in mediul de producie este caracterizata de :

mai multe locaii de aprovizionare identificate prin GLN (1...3), care trimit palete cu
materiale (identificate cu SSCC 1...4)

o la recepie, materialele sunt depozitate si/sau comandate pentru procesul de producie o

la locul de producie (GLN 4), unitile de consum (GTIN 1) sunt produse in loturi

separate (fiecare identificat cu numr de lot distinct)

o
in etapele de ambalare, unitile de consum (GTIN 1 si numrul lui de lot) sunt

ambalate in uniti de grupare standard (GTIN 2)

o
in paii urmtori - depozitare si pregtire pentru livrare, se creeaz palete (SSCC 5...7)

si
se
expediaz
la
destinaiile
clientului
(GLN
5,6).

1.1.1. Reguli de baza in mediul de producie

Recepie: SSCC - ul paletei care sosete este nregistrat si legat de GLN ul furnizorului. De
fiecare data cnd paleta este deplasata, SSCC - ul acesteia este nregistrat si legat de GLN - ul
noii locaii (de ex: in depozit sau in secia de producie).
Producie: in condiii ideale, SSCC - ul paletei si/sau GTIN-ul + numrul de lot al
materialelor folosite in procesul de producie sunt nregistrate si legate la GTIN-ul produsului
realizat si lotul sau de producie. La sfritul procesului de producie, gruprile standard de
produse sunt fcute din produsele individuale. Un GTIN nou este alocat si legat de numrul
de lot de producie.

5
Ambalare, depozitare si expediie: GTIN - ul unei grupri standard de articole comerciale
este legat de SSCC - ul paletei in care este mpachetat, SSCC ul unei palete este legat de
GLN - ul destinaiei sale. Pe eticheta logistica a paletei nu este obligatorie afiarea GLN -
ului de destinaie.

Fig. 2.1 Gestiunea datelor de trasabilitate in producie[21]

1.1.2. Gestiunea datelor de trasabilitate in mediul de distribuie.

Folosirea standardelor GS1 in mediul distribuiei este caracterizata prin:

Mai multe locaii furnizor (identificate cu GLN 1..3), care transmit palete cu produse finite
(identificate cu SSCC 1...4).
La recepia in centrul de distribuie (GLN 4), paletele sunt depozitate si transmise ctre
procesul de alctuire a comenzilor
Formarea unitilor de expediie conform comenzilor se face fie din palete uniforme, fie prin
cross-docking sau crearea de palete mixte; paletele sunt deplasate nainte fie nemodificate
(palete uniforme identificate cu SSCC1) sau ca noi palete (palete mixte identificate cu SSCC
5...7) cu produse originare din palete diverse (SSCC 2...4).
in ultimii 2 pai - depozitare si pregtire pentru expediie, ambele tipuri de palete (uniforme
SSCC 1 si mixte SSCC 5..7) sunt expediate ctre clieni / punctele de vnzare de destinaie
(identificai cu GLN 5...6).

6
Fig. 2.2 Gestiunea datelor de trasabilitate in distribuie [21]

Reguli de baza in mediul de distribuie:

Recepie: SSCC - ul paletei care sosete este nregistrat si legat de GLN ul furnizorului. De
fiecare data cnd paleta este deplasata, SSCC - ul ei este nregistrat si legat de GLN - ul noii
locaii (de ex. depozit, formare comenzi sau distribuie).

Formare uniti logistice si distribuie: Paleta nou creata conine grupri standard de
articole comerciale originare din palete diferite. in acest caz, ii este alocat un nou SSCC, care
este legat de numerele SSCC ale altor paletelor folosite in crearea sa si/sau, daca este posibil,
de GTIN si codul de lot al fiecrei grupri standard de articole care a fost utilizata. Acest
lucru poate solicita un mare efort ce poate fi rezolvat prin folosirea pentru ambalare a unei
"ferestre de timp" (time window) ce trebuie definita de ctre fiecare companie. Paleta nou
creata pe durata acestei ferestre de timp poate fi legata de paleta utilizata in cadrul aceleiai
ferestre de timp. SSCC - ul este nregistrat si legat de GLN- ul destinaiei lui.

Abilitatea de a regsi date de trasabilitate intr-un mod rapid si exact de-a lungul lanului de
distribuie reprezint o problema critica. Aceasta ntruct necesita gestiunea legturilor
7
succesive intre ceea ce a fost primit, produs, ambalat, depozitat si expediat de-a lungul
ntregului lan. Daca unul din parteneri, in lanul de distribuie, nu reuete sa gestioneze
aceste legturi, vor rezulta ntreruperi in lanul informaional si pierderea trasabilitii. Este
imposibil sa obinem o trasabilitate completa a produselor fr o corecta identificare a
acestora, in toate configuraiile lor, la fiecare punct al lanului de distribuie.

Implementarea trasabilitii in firma GDS Manufacturing

Services

Fiecrui produs electronic ii este asociata o eticheta coninnd un cod de bare 2D. S-a ales
acest model de eticheta deoarece permite stocarea de informaii pe o suprafaa relativ mica.
Aceasta eticheta nsoete produsul in toate etapele fluxului produciei. Asocierea etichetei are
loc in momentul intrrii in produciei a produsului, nainte de prima operaie.

Deoarece, in general plcile electronice sunt grupate in paneluri, aplicaiile de scanare

trateaz panelul ca o entitate, astfel nct toate produsele aflate pe un panel urmeaz aceleai
etape de scanare sau bucle de defect.

Modulul de scanare permite depanelizarea automata sau manuala, caracteristica necesara

trecerii prin etapele de prelucrare manuala.

Fluxul de producie poate sa varieze in funcie de produs, dar in general este format din
urmtoarele etape:

SMT - SOURFACE MOUNTING TECHNOLOGY SMT

AOI - AUTOMATED OPTICAL INSPECTION

PTH-A - PIN THROUGH HOLE -AUTOMATIC

PTH-M - PIN THROUGH HOLE MANUAL

TEST

OUTGOING

PACKING

Produsul trebuie sa treac cu PASS (fr defect) prin fiecare faza stabilita de departamentul
tehnic. In cazul survenirii unui defect, circuitul electronic intra intr-o bucla de defect.
Reparaia are loc la posturi de lucru specializate. Dup ce este finalizata placa reintra in faza
din care a plecat. In cazuri excepionale, dup reparaie se poate reveni intr-o faza anterioara
celei in care s-a nregistrat defectul.

8
Calculatoarele firmei au fost actualizate astfel nct sa suporte cerinele aplicaiei.

Din punct de vedere hardware, aplicaia ruleaz pe maini cu:

o CPU >= 1 GHz o RAM >= 512 MB

o HDD >= 850 MB (x86); >= 2GB (x64)

Modulele se pot instala pe sisteme de operare Windows XP sau mai recente.

9
2. TEHNOLOGII FOLOSITE

Platforma .NET

.NET este un cadru (Framework) de dezvoltare software unitar care permite realizarea,
distribuirea i rularea att a aplicaiilor-desktop Windows cat i aplicaiilor WEB.
Tehnologia .NET pune laolalt mai multe tehnologii (ASP, XML, OOP, SOAP, WDSL,
UDDI, WPF, LINQ) i limbaje de programare (VB, C++, C#, F#) asigurnd totodat att
portabilitatea codului compilat ntre diferite calculatoare cu sistem Windows, ct i
reutilizarea codului n programe, indiferent de limbajul de programare utilizat.

.NET Framework este o component livrat mpreun cu sistemul de operare Windows.

Pentru a dezvolta aplicaii pe platforma .NET este bine sa avem 3 componente

eseniale:

un set de limbaje (C#, Visual Basic .NET, J#, Managed C++, Smalltalk, Perl, Fortran, Cobol,
Lisp, Pascal etc),

o un set de medii de dezvoltare (Visual Studio .NET, Visio),

i o bibliotec de clase pentru crearea serviciilor Web, aplicaiilor Web i aplicaiilor desktop
Windows.

Cnd dezvoltm aplicaii .NET, putem utiliza:

o servere specializate - un set de servere Enterprise .NET (din familia SQL Server 2008,
Exchange 2000 etc.), care pun la dispoziie funcii de stocare a bazelor de date, email, aplicaii
B2B (Bussiness to Bussiness comer electronic ntre partenerii unei afaceri). o servicii Web
(n special comerciale), utile n aplicaii care necesit identificarea utilizatorilor (de exemplu,
.NET Passport - un mod de autentificare folosind un singur
nume i o parol pentru toate site-urile vizitate)

servicii incluse pentru dispozitive non-PC (Pocket PC Phone Edition, Smartphone, Tablet PC,
Smart Display, XBox, set-top boxes, etc.)

10
2.2. .NET Framework

Componenta .NET Framework, ajunsa astzi la versiunea 4.0 SP1 st la baza tehnologiei

.NET, este ultima interfa ntre aplicaiile .NET i sistemul de operare i actualmente
conine:

limbajele C#, VB.NET, C++ si, odat cu versiunea 2010, introduce noul limbaj F#. Pentru a
fi integrate n platforma .NET toate aceste limbaje respect nite specificaii OOP numite
Common Type System (CTS). Ele au ca elemente de baz: clase, interfee, delegri, tipuri
valoare i referin, iar ca mecanisme: motenire, polimorfism i tratarea excepiilor.

Platforma comun de executare a programelor numit Common Language Runtime (CLR),

utilizat de toate cele 4 limbaje. CTS face parte din CLR. Ansamblul de biblioteci necesare n
realizarea aplicaiilor desktop sau Web numit

Framework Class Library (FCL) (Fig.1.9).

Componenta .NET Framework este format din compilatoare, biblioteci i alte executabile

utile n rularea aplicaiilor .NET

Fig. 3.1 Arhitectura .NET Framework [6]

Argumente pentru .NET

n primul rnd pentru c ofer instrumente pe care le putem folosi i n alte programe, ofer
acces uor la baze de date, permite realizarea desenelor sau a altor elemente grafice. Spaiul
de nume System.Windows.Forms conine instrumente (controale) ce permit implementarea
elementelor interfeei grafice cu utilizatorul.
Folosind aceste controale, se pot proiecta i dezvolta rapid i interactiv, elementele interfeei
grafice. Tot .NET ofer clase care efectueaz majoritatea sarcinilor uzuale cu care se
confrunt programele i care plictisesc i fur timpul programatorilor, reducnd astfel timpul
necesar dezvoltrii aplicaiilor.
Microsoft Visual Studio este un mediu de dezvoltare integrat (IDE) de la Microsoft. Acesta

11
poate fi utilizat pentru a construi aplicaii consol, interfaa grafic, aplicaii de tip Windows
Forms, site-uri web, aplicaii web, servicii web ce sunt suportate platformele: Microsoft
Windows, Windows Mobile, Windows CE,. NET Framework,. NET Compact Framework i
Microsoft Silverlight.

Fig. 3.2 Microsoft Visual Studio

Limbajul C#

Limbajul C# fost dezvoltat de o echip restrns de ingineri de la Microsoft, echip din care
s-a evideniat Anders Hejlsberg (autorul limbajului Turbo Pascal i membru al echipei care a
proiectat Borland Delphi).

C# este un limbaj simplu, cu circa 80 de cuvinte cheie, i 12 tipuri de date predefinite. El

permite programarea structurat, modular i orientat obiectual, conform perceptelor
moderne ale programrii profesioniste.

Principiile de baz ale programrii pe obiecte (INCAPSULARE, MOSTENIRE,

POLIMORFISM) sunt elemente fundamentale ale programrii C#. n mare, limbajul
motenete sintaxa i principiile de programare din C++. Sunt o serie de tipuri noi de date sau
funciuni diferite ale datelor din C++, iar n spiritul realizrii unor secvene de cod sigure
(safe), unele funciuni au fost adugate (de exemplu, interfee i delegri), diversificate (tipul
12
struct), modificate (tipul string) sau chiar eliminate (motenirea multipl i pointerii ctre
funcii). Unele funciuni (cum ar fi accesul direct la memorie folosind pointeri) au fost
pstrate, dar secvenele de cod corespunztoare se consider nesigure. [7]

Arhitectura n-Tire

Toate aplicaiile de afaceri de azi au accesul la bazele de date integrata in funcionalitile de

baza. Odat cu creterea in popularitate a serverelor de baza relaionale, care a nceput cu
aproximativ 25 de ani in urma, si industria s-a mutat de la modelul pe un nivel - one tier
(mainframe) la un model client server construit pe doua niveluri. Aceste doua erau formate
din nivelul client construit pe interfaa client si majoritatea regulilor de validare si nivelul
server ce conferea accesul la date, vederi, funcii si proceduri stocate precum si reguli de
validare la nivel de server. La nceputul anilor 90, acest model s-a rupt in doua si a creat un
altul nou, ce se bazeaz pe trei straturi: Presentation Layer, Bussiness Layer si Data Access
Layer.

Implementarea modelului pe trei straturi in Trasabilitate

Toate proiectele ce constituie soluia de trasabilitate sunt construite avnd la baza modelul de
aplicaie bazata pe trei straturi: nivelul de acces la date, nivelul logic si nivelul de prezentare
(nivel utilizator)

Fig. 3.3 Modelul pe trei straturi implementat in trasabilitate

13
Data Access Layer (DAL) este o parte integranta in proiectarea oricrei aplicaii.
Acest strat se ocupa de conectarea la bazele de date si implementarea operaiilor de tip
CRUD (Create - Creare, Read - Citire, Update - Editare si Delete -

tergere).

Cea de-a doua tehnologie folosit ADO Entity Framework este soluia ORM (Object
Relational Mapping) oferita de Microsoft.

Fig. 3.4 Structura ADO Entity Framework [8]

La baza Entity Framework-ului st Entity Data Model (EDM). Acesta se vrea a fi limbajul
comun ntre structurile de date i modelele de prezentare. EDM-ul definete un limbaj menit
s descrie datele fr s trebuiasc s descrie modul de stocare a acestuia. Deasupra EDM-
ului lucreaz un set de servicii care permit manipularea datelor, spre beneficiul ntregii
aplicaii.

EDM-ul nglobeaz un set de metadate care descriu att modul n care datele sunt expuse
aplicaiei ct i modul n care datele sunt mapate n stocul de provenien. EDM-ul ofer un
mecanism de expunere a datelor ntr-un model optimizat pentru consumatori, n timp ce
modelele de mapare sunt optimizate n vederea libertii de a folosi orice fel de structur de
date standard. Astfel obinem un mediu n care nivelul de prezentare este independent de
nivelul de date, ceea ce ofer flexibilitate n exprimare aplicaiei. Pentru a asigura flexibilitate
la nivelul structurilor de date EDM-ul ofer o gam variat de mapri disponibile standard.

Bussiness Layer este nivelul aplicaiei care coordoneaz aplicaia, proceseaz

comenzile primite de la utilizatori si ia decizii logice de evaluare si calcul. Aici sunt
implementare reguli de validare la nivel de aplicaie. Acest strat se ocupa cu transferul si
procesarea datelor intre cele doua straturi care l ncadreaz.

14
Scopul de a separa logica este dublu. Pe deoparte este ctigul de performanta obinut prin
lsarea serverului de date sa se ocupe strict de stocarea si extragerea datelor, iar de cealalt
uuram mentenana si sporim posibilitatea reutilizrii codului.

Presentation Layer este cunoscut intr-o structura pe n straturi ca fiind stratul

clientului. Este format din pari ce compun interfaa de lucru cu utilizatorul final.

Exemple de componente folosit in acest strat pot include: o Casete de editare

o Etichete

o Casete de text o Butoane

o Interfee Windows sau WEB o Etc.

Din punct de vedere a tehnologiilor folosite la construcia acestui strat, putem distinge:

Windows Form - este numele dat interfeei grafice de programare a aplicaiilor (API). Ea
este parte integranta a librrie de clase .NET Framework care sta la baza dezvoltrii
aplicaiilor folosind Visual Studio.NET. Ea ofer acces la

elementele native ale interfeei Microsoft Windows.

Windows Presentation Foundation (WPF) a fost dezvoltat de Microsoft ca un subsistem

grafic ce interpreteaz (rendering) elementele interfeei utilizator (GUI
Graphical User Interface). Spre deosebire de Windows Form, WPF folosete DirectX care
este o colecie de interfee de programare (API) destinate manipulrii sarcinilor legate de
multimedia. WPF permite creare de interfee mai

bogate in elemente grafice.

ASP.NET Web Form este cadru de aplicaii web dezvoltate si comercializate de Microsoft
si care permite programatorilor de a construi site-uri web bazndu-se pe familiarul drag-and-
drop. Suprafaa de proiectare si sute de controale si

componente ajuta ca construirea rapida a site-urilor sofisticate si cu acces la date.

ASP.NET MVC ofer o modalitate puternica, bazata pe modele, ce permite construirea de

site-uri dinamice cu o separare clara intre straturi (Model-View-Control).

15
Microsoft SQL Server

SQL Server este un DBMS (Data Base Management System) sistem pentru gestiunea
bazelor de date, produs de Microsoft. Suporta versiunea Microsoft de SQL (Structured Query
Language) - limbaj structurat de interogri, cel mai comun limbaj pentru bazele de date. Este
un sistem din clasa Enterprise ce se poate aplica bazelor de date de dimensiuni foarte mari.
Codul de baza pentru Microsoft SQL Server isi are originile in Sybase SQL Server si a
reprezentat intrarea Microsoft pe piaa bazelor de date la nivel enterprise, concurnd cu
Oracle, IBM si Sybase. Microsoft, Sybase si Ashton-Tate s-au unit pentru a crea si a scoate pe
piaa prima versiune numita SQL Server 4.2 ptr Win OS/2. Mai tarziu Microsoft a negociat
pentru drepturi de exclusivitate la toate versiunile de SQL Server scrise pentru sistemele de
operare Microsoft. Sybase si-a schimbat ulterior numele in Adaptive Server Enterprise pentru
a se evita confuzia cu Microsoft SQL Server. SQL Server 7.0 a fost primul server de baze de
date bazat pe GUI. O varianta de SQL Server 2000 a fost prima varianta comerciala pentru
arhitectura Intel. Ultima versiune aparuta este Microsoft SQL Server 2008. Microsoft SQL
Sever folosete o varianta de SQL numita T-SQL, sau Transact-SQL, o implementare de
SQL-92 (standardul ISO pentru SQL) cu unele extensii. T-SQL in principal aduga sintaxa
adiionala pentru procedurile stocate si pentru tranzacii. Standardele SQL necesita ACID -
patru condiii pentru orice tranzacie, sintetizate prin acronimul ACID: atomicitate,
consistenta, izolare, durabilitate. MS SQL Server suporta ODBC (Open Database
Connectivity).

Odat cu versiunea 2005 (nume de cod Yukon), ieita pe piaa in octombrie 2005 si care este
succesorul versiunii SQL Server 2000, Microsoft aduce o serie de mbuntiri precum suport
pentru gestionarea de date XML, in plus fa de date relaionale. Metode de indexare
specializate au fost puse la dispoziia datelor XML, iar interogarea lor se face folosind
XQuery. Sql Server 2005 aduga unele extensii limbajului T-SQL precum funcii de eroare a
manipulrii si suport pentru interogrile recursive. Permisiunile si controlul accesului au mai
multa granularitate. Alturi de T-SQL, aceasta versiune introduce si CLR (SQL Common
Language Runtime) pentru o mai buna integrare cu .NET Framework.

16
Versiunea SQL Server 2008 (Fig.1.7), lansata pe 6 august 2008 cu nume de cod Katmai aduce
si ea, aa cum era de ateptat, alte mbuntiri.

Acum ofer suport pentru stocarea datelor multimedia si aduga noi tipuri de date (geometry,
geography, hierarchy si mult asteptatul date fara datetime). Versiunea de SQL Server
Management Studio inclusa in SQL Server 2008 accept IntelliSense pentru SQL.

Fig. 3.5 Structura SQL Server 2008 [10]

Trebuie precizat ca Microsoft ofer SQL Server Expess Edition, versiune gratuita a
serverului. Cu toate ca nu ofer restricii in ceea ce privete numrul bazelor de date sau a
utilizatorilor concureni, este limitata la folosirea unui singur procesor, a 1 Gb de memorie si
max. 4Gb a fiierelor de date.

Putem spune despre Microsoft SQL Server ca este o soluie integrat de management i
analiz a datelor, care ajuta organizaiile de orice dimensiune s:

Dezvolte, implementeze i administreze aplicaii la nivel de ntreprindere mai sigure,

scalabile i fiabile

o Maximizeze productivitatea IT prin reducerea complexitii crerii, implementrii i

administrrii aplicaiilor pentru baze de date.

Partajeze date pe mai multe platforme, aplicaii i dispozitive pentru a facilita conectarea
sistemelor interne i externe.

Controleze costurile fr a sacrifica performana, disponibilitatea, scalabilitatea sau

securitatea.

Gestionarea serverului se face foarte uor prin aplicaia SQL Server Management Studio

17
Fig. 3.6 SQL Server Management Studio

Elementul central al acestei unelte este panelul Object Explorer, ce permite utilizatorului sa
rsfoiasc, selecteze sau sa ntreprind orice alta aciune asupra obiectelor de pe server.
18
3. DISTRIBUIA PE MODULE A APLICAIEI

Soluia de trasabilitate este mprita in aproximativ 30 de proiecte si dup funcionalitate se

pot grupa in urmtoarele categorii:

Acces si prelucrare datelor

Modulele care se ocupa de aceste activitati sunt in numr de doua si construiesc nivelurile
Data Access Layer si Bussiness Layer ale aplicaiei. Importanta si functionalitatea lor este
deschisa pe larg in capitolele 3.6.1 si 3.6.2.

Din punct de vedere al implementrii, la construirea acestor straturi s-au folosit doua
tehnologii de lucru cu bazele de date: ADO.NET si ADO Entity Framework.
Cu ajutorul tehnologiei ADO.NET s-au creat mai multe clase de tip Data Helpers. Avnd in
vedere varietatea tipurilor baze de date accesate: SQL Server, Oracle, DB2, MS Access, XML
si tipurile de Data Providers Furnizori de date au fost diverse.

BAZA DE DATE
FURNIZORI DE DATE

SQL Server 2008

SQL Server Data Provider

Oracle
Oracle Data Providers

DB2
ODBC Data Providers

MS Access
OleDB Data Provider

XML
LINQ to XML

Tab. 4.1 Furnizorii de date folosii

Site ul intranet al firmei.

Site-ul de intranet a fost creat in ASP.NET si reprezint mediu de lansare a aplicailor. Toate
aplicaiile sunt realizate cu tehnologia ClickOnce de la Microsoft. Avantajul principal, care a
determinat alegerea acestei soluii, este posibilitatea lansrii aplicailor fr a fi nevoie de
intervenia administratorului de sistem. Tot aici sunt prezente o parte din situaiile si rapoartele
extrase din acest sistem. Tehnologia folosit este ReportViewer 2010 mpreuna cu ADO.NET
si ADO Entity Framework.

S-a ales soluia de prezentare in pagina internet a rapoartelor deoarece este mai uor de

accesat si nu necesita instalarea unei aplicaii pe calculatorul clientului. Muli beneficiari ai 19

acestor situaii de producie sunt din exterior (Italia, Germania, UK, USA, China) si folosesc
VPN-ul (Virtual Private Network) pentru accesarea acestui site.

Pentru editarea datelor de la distanta, via internet, de curnd s-a nceput dezvoltarea a unui
site bazat pe ASP.NET MVC.

Principalele funcionaliti ale acestei platforme sunt:

o Lansarea aplicaiilor

o Rulare de situaii si rapoarte o Afiare informaii

o Interfaa de introducere a datelor

Fig. 4.2 Site-ul Intranet

S-a ales interfaa web pentru acest modul deoarece nu necesita instalri anterioare rulnd cu
uurina din navigator (browser).

Module gestionate manual

Aceasta categorie de aplicaii este compusa din:

Administrare
Import si administrare ordine de producie

Listare etichete

20
Asociere Reasociere

Scanare

Paletizare

Packing List si Export

Comunicare operatori

Meniu calitate

Situaii si rapoarte

3.3.1. Administrare

Acesta parte a aplicaie permite importul informailor despre utilizatori, din programul de
personal salarizare si administrarea nivelurilor de acces. Tot aici sunt prezente interfeele de
administrare a linilor de lucru, mainilor si stailor de scanare.

Fig. 4.3 Meniu principal

Fig. 4.4 Administrare utilizatori

Acest modul extrage informaiile despre utilizatori si departamente din programul de personal
dezvoltat in Access.
21
3.3.2. Import ordine de producie

Pentru fiecare ordin ce se lanseaz in producie, urmtoare informaii trebuie introduse in baza
de date de trasabilitate:

INFORMATIE
SURSA
TIP IMPORT

Bon de consum formare kit

AS/400 DB2
Automat

Reeta articol
AS/400 DB2
Automat

Faze producie
JFLEX Oracle
Automat

Documentaie
PLM
Manual

Tab. 4.5 Tipurile de import folosite in aplicaie

Fig. 4.6 Interfaa creare macheta produs

3.3.3. Listare Etichete

Pentru listarea etichetelor se folosesc imprimante de tip Zebra.

Fig. 4.7 Eticheta 2D care se ataeaz pe produs

Eticheta conine informaii att in cod de bare cat si in clar. Aceasta soluie las posibilitatea ca
in cazul deteriorrii codului de bare, sa permit reasocierea etichetelor prin citirea codului in
clar. Aceasta aplicaie da comenzi imprimantei folosind limbajul de programare ZPL II.

3.3.4. Asociere Reasociere

Plcile electronice sunt grupate, in general, in paneluri. Fiecrei placi i se ataeaz o eticheta.
Aceasta eticheta va reprezenta placa pe parcursul fazelor de producie. 22
Circuitele sunt numerotate ncepnd cu partea stnga sus a panelului. Operatorul de
asociere trebuie sa aib o grija deosebita pentru a evita asocierea greita.

Fig. 4.8 Eticheta 2D care se ataeaz pe produs

Aplicaia permite reasocierea in cazul ncarcasrii sau deteriorrii etichetelor. Chiar daca vor
fi mai multe etichete pentru o unica placa, oricare dintre ele o poate reprezenta in fluxul
produciei.

In cazul etichetelor deteriorate, la care eticheta 2D sau codul scris sub ea nu mai sunt lizibile
s-a stabilit procedura de recuperare a istoricului. Produsele asupra crora au fost ataate sunt
stocate intr-o zona tampon numita zona roie. Dup ce ntregul ordin de producie trece
printr-o anumita faza, plcile blocate se pot identifica, numrul rmas in aceste zone fiind in
general mic.

3.3.5. Scanare

Panelul format la faza anterioara intra in procesul de producie. Fiecare aciune ce se

ntreprinde asupra sa este nregistrata in baza de date mpreuna cu rezultatul ei. Acest rezultat
poate fi:

PASS caz in care placa trece cu succes de faza in lucru

FAIL dup acest rezultat produsul intra in bucla de reparaie. Dup reparaie el revine la
faza de la care a plecat, in cazul in care nu este precizata o alta anterioara.
CANCEL - se reia scanarea

23
Interfaa de scanare ofer informaii amnunite despre calitate, productivitate si tipul de
defecte ntlnite la lotul aflat in producie. Operatorul de scanare poate propune defecte care
vor fi analizate si reparate in fazele de reparaie si test. In informaiile despre defecte regsim
totodat si aria de proveniena. Astfel se poate calcula un randament al calitii, care este
afiat pe monitoarele aflate deasupra fiecrei linii de

lucru.

Fig. 4.9 Interfaa scanare

Pentru fiecare eticheta se pot citii informaiile complete despre stadiul ei, reparaiile
efectuate, etichete asociate, componente ce stau la baza ei (daca este cazul).

Produsele parcurg fluxul producie aezate in tvi sau cutii. Fiecare tava are ataata o eticheta
ce specifica clientul, produsul, lotul din care provine, data de lansare in producie si o eticheta
cu cod de bare ce conine un identificator unic.

Fig. 4.10 Eticheta

tava

24
Fig. 4.11 Verificare eticheta

3.3.6. Paletizare

La sfritul ciclului productiv, produsele vin ambalate, introduse in cutii si aezate pe palei.
Modulul care se ocupa de aceasta este aplicaia de paletizare. Procedura care sta la baza
ambalrii urmeaz paii specificai mai jos:

Se deschide un palet care primete un cod unic de identificare concretizat ntr-o eticheta cu
cod de bare.

Se iniializeaz create cutiilor. Fiecare cutie este asociata paletului pentru care a fost deschisa
si are un identificator cod de bare.

In cutie se adaug prin scanare produsele electronice. In acest mod se face o legtura in baza
de date intre produs si cutia in care a fost ambalat.

La umplerea cutiei sau la epuizarea lotului, cutia se nchide, primete o data de nchidere iar
operatorul care a lucrat la ea i scaneaz codul de bare a ecusonului. In

acest mod se creeaz o legtura intre operator si cutie; el fiind responsabil de produsele
ambalate.

Cnd toate cutiile au fost incarnate pe palet, acesta se nchide si primete o data de nchidere.
25
Fig. 4.12 Interfaa paletizare

Pe fiecare cutie se ataeaz o eticheta autoadeziva cu informaiile despre produse.

Fig. 4.13 Eticheta cutie

Fig. 4.14 Raport palet

Raportul cutiilor aflate in palet cuprinde toate informaiile despre coninutul cutiilor, ordinul
de producie, produs, client, etc.

26
3.3.7. Creare packing list si export

La sfritul procesului de paletizare, paleii astfel formai se grupeaz liste de expediie

(packing lists). Modulul permite nsumarea cantitilor pe client si produs afind totodat si
greutatea. Aceasta informaie este necesara in momentul exportului si ncrcarea in camion.

Fig. 4.15 Selectarea paletilor si formarea Packing List-ului

Fig. 4.16 Situaie Packing List

27
Acest modul urmeaz sa fie continuat cu cel de ncrcare a informaiilor despre documentele
de export. In acest mod se urmrete ca documentele de nsoire a mrfii sa fie listate de ctre
aplicaia descrisa in aceasta lucrare.

3.3.8. Comunicare cu operatorii

Comunicare cu operatorii este necesara si ajuta att in perioada de implementare testare cat
si in timpul produciei. Ea se realizeaz prin doua cai:

a) E-mail transmis din program

Fig. 4.17 Client de e-mail integrat

Chat.

Pentru aceasta se instaleaz un server de chat, iar in program s-a implementat controlul
pentru client.
Fig. 4.18 Server si client de chat

28
3.3.9. Meniul Calitate

Un aspect important a procesului de producie este managementul calitii. Standardul ISO

8402 definete auditul calitii ca reprezentnd o examinare sistematica si independenta,
efectuata pentru a determina daca activitile si rezultatele lor, referitoare la calitate,
corespund dispoziiilor prestabilite, daca aceste dispoziii sunt efectiv implementate si
corespunztoare pentru realizarea obiectivelor.

Aplicaia de trasabilitate ofer unelte puternice pentru implementarea si controlul

managementului calitii.

Responsabilii cu calitatea produselor au la dispoziie uneltele software necesare pentru o

gestionare uoara a calitii.

Fig. 4.19 Interfaa calitate

Elementele definitorii din Managementul Calitii Totale sunt: mbuntire permanenta si

la nivelul ntregii organizaii iar toate procesele implicate accentueaz bucla de feed-back.
Rapoarte variate sunt accesibile in vederea unui control permanent amnunit. 29
Fig. 4.20 Raport defecte perioada

Situaii si rapoarte

Aplicaia ofer o colecie variata de situaii si rapoarte. Ele sunt construite pentru a rspunde
cerinelor fiecrui departament.
Fig. 4.21 Raport eficienta

30
Module gestionate automat

O parte din modulele aplicaiei de trasabilitate se ocupa de taskuri automate precum:

3.4.1. Scanare automata

Anumite faze sunt scanate automat prin implementarea unor soluii proprii. Calculatorul la
care se executa aceasta operaie are conectat un cititor automat de coduri de bara alturi de un
modul de comanda conectat la portul serial al calculatorului (USB).

Fig. 4.22 Interfaa de scanare automata

Fig. 4.23 Modul comanda

Prin intermediul unor relee el poate comanda naintarea convier-ului (benzii de rulare).
Aplicaia, pe msura naintrii plcilor, scaneaz si verifica in baza de date stadiu in care se
afla acestea. Daca fazele anterioare nu au fost trecute cu succes, sau daca ordinul este blocat
din motive de calitate, aplicaia da comanda de blocare ctre banda de rulare.

3.4.2. Aplicaii de comanda a mainilor de testare

Fiecare produs trebuie controlat att manual cat si automat pe staii de testare special
concepute pentru fiecare tip de produs. Aplicaia de trasabilitate controleaz in baza de date
proprie statusul plcilor care intra in aceasta faza. Daca sunt probleme referitoare la
workflow-ul produsului, oprete intrarea acestuia in test. Cu ajutorul modulului de comanda,
prezentat anterior, programul da comanda de ncepere automata a testului. La sfritul 31
acestuia verifica rezultatul in baza de date a programului de testare. In cazul unui rezultat
pozitiv permite ca faza sa fie trecuta cu PASS in trasabilitate.

3.4.3. Aplicaii de extragere datelor din alte surse si calculul lor

automat

O parte din datele existente in firma se regsesc in diferite tipuri de baze de date:

o SQL Server 2000 o SQL Server 2008 o DB2

o Oracle

o Access o XML o CSV

De multe ori transferul, sincronizarea si calculul datelor dureaz prea mult pentru a fi
accesate ergonomic in timp real. In acest scop s-au construit diferite task-uri care ruleaz o
parte din aceste procese.

Fig. 4.24 Planificarea task-urilor in Windows Task Scheduler

3.4.4. Rapoarte automate transmise prin e-mail

Majoritatea persoanelor din departamentul tehnic sunt dotate cu Blackberry. O modalitate

simpla de urmrire a producie este prin recepionarea de rapoarte transmise automat.

32
Fig. 4.25 Raport automat de producie

Module specializate extrag date, construiesc rapoarte, le arhiveaz si le transmit prin e-mail.

Toate aceste rapoarte sunt comandate de ctre Windows Task Scheduler-ul serverului de
aplicaii.
Pentru ordonarea corecta a mesajelor, in clientul de e-mail, au fost create reguli care muta
mesajele in directoare dedicate.

3.4.5. Monitorizarea automata a liniilor de producie

Deasupra fiecrei linii de lucru se afla montate monitoare dedicate afirii informaiilor legate
de producie si calitate. Fiecare este conectat la cate un Nettop PC cu sistem de operare
Windows 7. Pe el se afla instalata instalaia de monitorizare.

33
Fig. 4.26 Aplicaie automata de monitorizare

Modulul extrage informaiile numai pentru linia pentru care este dedicat. In cazul in care se
depete procentul de defecte admis, la ordinul in lucru, aplicaia afieaz mesaje de
avertizare.
34
4. IMPACTUL ECONOMIC

Odat cu instalarea aplicaiilor de trasabilitate a avut loc o cretere accentuata a

productivitii si calitii produciei. Motivele creterii lor sunt sporirea ncrederii clienilor in
firma noastr

Productivitatea

Daca pana in noiembrie 2010, productivitatea se ridica la 95.982 de produse finalizate lunar,
ea se dubleaz pana la sfritul lunii mai 2011.

An.Luna
Produs

2010.10
95.982

2010.11
100.604

2010.12
110.615

2011.01
135.115

2011.02
144.299

2011.03
186.340

2011.04
196.867

2011.05
200.744
Fig. 6.1 Valorile productivitii in intervalul noiembrie 2010 mai 2011

Printre masurile care au dus la creterea productivitii se disting:

Asocierea plcilor in paneluri si parcurgerea fazelor de trasabilitate in grup.

Implementarea operaiilor de scanare automata.

Automatizarea testelor cu implementarea citirii rezultatelor.

Urmrirea mai uoara a produciei si comunicarea cu sistemele de planificare.

In 2009 compania a achiziionat un sistem de trasabilitate construit in PHP si avnd ca baza

de date serverul MySQL. Un prim aspect negativ al aplicaiei era ca fiecare circuit electronic
trebuia scanat. Majoritatea panelurilor sunt formate din 4-12 astfel de circuite. Obligativitatea
scanrii fiecrei placi in parte ducea la o mare irosire a timpului de lucru. In aplicaia de
trasabilitatea prezentata in lucrarea

35
de fata, scanarea se face o singura data pentru un panel. Timpul de lucru a sczut astfel
semnificativ.
b) Fazele de lucru se pot mprii in doua mari categorii astfel:

Cu inserie automata a pieselor, in care montarea pieselor se face automat de maini

specializate.

In care montarea componentelor electronice se face manual, de ctre operatorii de montaj.

La nceputul introducerii procesului de trasabilitate pentru nregistrarea fazelor la care

montarea se face automat au fost introduse staii de scanare operate de ctre lucrtorul
responsabil cu maina de asamblare. Acum, prin introducerea staiilor de scanare automata,
activitatea umana a fost nlocuita cu cititoare automate de coduri de bara care mpreuna cu
module specializate se conecteaz la aplicaia de trasabilitate nregistrnd toi aceti pai
afereni procesul de producie.

Asemntor implementrii scanrii automate, prezentate mai sus, in punctele de testare a

produselor electronice au fost adaptata procedura de testare automata. Ea consta in scanarea
unei etichetei de pe panelul aflat in test. Aceasta operaie se executa de ctre operatorul de
testare. Aplicaia verifica integritatea trasabilitii pana in faza curenta, dup care da comanda
de ncepere a testului. Rezultatul testului este citit prin procedura automata din baza de date a
programului de test. In acest mod se evita nregistrarea greita a rezultatului testului.

Interfaa de scanare a fost dotata cu grafice si informaii care in de productivitate si calitate.

In acest mod operatorii au posibilitatea de fi la curent cu ntrzierile din procesul de producie
si astfel sa ia masuri de corectare a lor. Informaiile legate de productivitatea liniilor de
asamblare sunt afiate pe monitoarele aflate deasupra lor.

36
Calitatea

Odat cu creterea productivitii s-a observat si mbuntirea calitii produselor. Astfel in

intervalul de timp noiembrie 2010 mai 2011 a avut loc o scdere de aproape trei ori a
defectelor nregistrate si a reparaiilor efectuate asupra produselor.

An.Luna
%Defect

2010.10
18,78

2010.11
15,35

2010.12
14,63

2011.01
11,23

2011.02
10,92

2011.03
9,56

2011.04
8,95

2011.05
6,73

Fig. 6.2 Valorile calitii in intervalul noiembrie 2010 mai 2011 (defecte nregistrate la 100
de produse finalizate)

Aceasta scdere a fost influenata de introducerea noilor metode de nregistrare a defectelor.

Aplicaia de trasabilitate a adus cu ea mai urmtoarele mbuntiri:
Posibilitatea de a nregistra defectul de ctre operatorul din linia de montaj

Adugarea, pe lng tipul de defect, al referinei pe placa (poziiei in schema electronica)

nregistrarea ariei de proveniena.

Adugarea de alarme (alarma target, alarma stop)

Adugare documentaie pentru fiecare faza.

Afiare informaiilor despre calitate in interfaa de lucru si pe monitoare

Daca pana la introducerea aplicaiei de trasabilitate, defectele erau notate pe

etichete autoadezive care se ataau plcilor cu probleme. De multe ori defectele propuse nu
ajungeau la operatori, etichetele se dezlipeau si reparatorii erau nevoii sa retesteze plcile
pierzndu-se foarte mult timp in aceste procese. In prezent a

37
fost adugata posibilitatea nregistrrii defectelor imediat ce ele sunt observate.

nregistrarea defectelor imediat ce au fost identificate

Pe lng posibilitatea nregistrarea tipului de defect, prezentata la punctul precedent sunt in

prezent posibile adugarea de informaii detaliate care in de natura si poziia defectului in
cadrul schemei electronice.

nregistrarea ariei de proveniena aduce cu sine beneficii precum identificarea mainilor de

asamblare cu probleme sau a echipelor de lucru deficitare.
Adugarea nivelelor de alarma si spot, caracteristice fiecrui produs, permit semnalarea prin
e-mail-uri a atingerii acestor indicator precum si oprirea automata a liniei de montaj. In acest
fel se elimina perpetuarea greelilor si identificarea lor in momente in care nu se mai pot
corecta.
O buna pregtire a operatorilor si o documentaie accesibila in orice moment fac parte din
drumul ctre o calitate superioara a produselor. Interfaa de scanare aduce cu sine prezentarea
produsului in fiecare faz de lucru. O echipa de tehnicieni pregtete aceasta documentaie si
cu ajutorul unui singur click de buton ea este accesibila operatorului de montaj sau calitate.

Aa cum a mai fost prezentat in capitolul anterior, fiecare linie de montaj are propriul monitor
pe care sunt prezentate informaii si grafice despre calitatea si productivitatea produselor
aflate in lucru.

38
CONCLUZII

Implementarea trasabilitii in compania GDS s-a dovedit o alegere fericita in contextul

creterii productivitii si a calitii produselor. Faptul ca a fost dezvoltata intern, a permis o
buna personalizare astfel nct sa acopere cerinele tuturor departamentelor. In acest mod
costurile de service si dezvoltare ulterioara au fost eliminate. Creterea calitii s-a reflectat si
in creterea comenzilor, nmulirea clienilor si a produselor comandate. Sistemul s-a impus si
in curnd va fi instalat in toate sediile de producie din cele 10 tari in care compania i
desfoar activitatea.

Contribuia personal. Proiectul prezentat in aceasta lucrare a intrat in faza de analiza in

mai 2010. Analiza s-a executat pe parcursul a doua sptmni mpreuna cu o echipa formata
din 7 tehnicieni. Designul bazei de date l-am executat singur. Au rezultat 68 de tabele legate
intre relaii, toate bazndu-se pe cele trei reguli de normalizare a bazelor de date. Pana in
prezent au fost construite 110 proceduri stocate care ajuta la gestionarea datelor. Din punct
soluiei software, nu au fost influente externe in luarea deciziilor.

La dezvoltarea aplicaiei am lucrat in echipa de doi programatori. S-a folosit Team

Foundation Server pentru sincronizarea proiectelor. Astfel a rezultat o soluie avnd 33 de
proiecte (module). Toate au fost scrise in Microsoft Visual Studio 2010, si avnd la baza
limbajul C#.

Dup o perioada de dezvoltare care a durat 3 luni, in septembrie 2010 aplicaia a intrat in test.
Testarea s-a efectuat pe 10 staii de lucru aflate in compunerea unei linii de producie.

In, octombrie 2010 modulele care compun aplicaia de trasabilitate au fost instalate pe toate
staiile de lucru din fabrica. Dup o perioada de doua dou luni de funcionare, utilitatea
aplicaiei s-a impus in cadrul companiei si conducerea a decis instalarea ei si in alte sedii,
astfel ca, in momentul de fata aplicaia funcioneaz in:

o Romania Arad o Italia Motta

o Italia Cornedo

o ncepnd cu iulie 2011 la sediul din China Suzhou

Pe viitor se intenioneaz instalarea ei si in alte sedii. Pentru instalare m-am deplasat personal
in sediile din Italia, iar pentru firma din China un programator chinez a fost angajat. El

39
urmeaz sa i nsueasc funcionalitatea aplicaiei printr-un training de patru sptmni in
Romania.

Putem spune ca se afla nc in stadiu de dezvoltare. Pentru o buna monitorizare a programrii

dezvoltrii aplicaiilor, pe site-ul intranet al firmei a este afiata planificarea task-urilor in
format pdf. Prioritile sunt stabilite mpreuna cu efii diferitelor departamente.

Toate etapele constitutive conceperii si dezvoltrii acestei aplicaii, au avut la baza peste 15
ani de experiena pe care i-am acumulat in domeniul programrii. Contribuia autorului se
regsete in procente astfel:

o Analiza proiectului 70%

o Selectarea tehnologiilor folosite 100% o Scrierea codului tuturor modulelor 80%

o Construirea site-ul intranet al firmei 100% o Testarea aplicaiilor 50%

o Scrierea procedurilor si a documentaie 60%

Dezvoltarea ei nu a fost stopata si sper ca, in timp, sa deserveasc si celelalte departamente si

sa se transforme intr-un adevrat ERP.

Acesta este numai unul din cele peste 20 de proiecte mari pe care le-am dezvoltat in timp. O
parte dintre ele au fost construite in paralel, iar pentru aceasta am constituit PFA-ul
Nastasescu Liviu Dezvoltare Software PFA . Unele dintre aceste proiecte sunt descrise pe
site-ul personal http://liviunastasescu.3x.ro/ .

40
BIBLIOGRAFIE

Paul D. Serif - Fundamentals of N-Tier Architecture; Ed. PDSA, Inc., mai 2006.

Martin Fowler - Patterns of Enterprise Application Architecture; Ed. Addison-Wesley

Professional, nov.2002.

C.J. Date - SQL and Relational Theory, 1st Edition, Ed. O'Reilly Media, Inc., 2009.

Nagy M., Vizental M. Sisteme de gestiune a Bazelor de date, Ed. Mirton, Timioara, 2007.
Marin Fotache - Dialecte DB2, Oracle, PostgreSQL si SQL Server, Ed. Polirom 2009.

Herbert Schildt - C#, Ed. Teora, 2009

Robin Reynolds Haertle - POO cu Visual Basic.Net si Visual C#.Net, Ed.Teora, 2009.

Julia Lerman - Programming Entity Framework: Building Data Centric Apps with the

ADO.NET Entity Framework, Ed. O'Reilly Media, aug.2010.

Stefano Mostarda, Marco De Sanctis, Daniele Bochicchio - Entity Framework 4 in Action,

Ed. Manning Publications, mai 2011.
Paul Nilsen - SQL Server 2008 Bible, Ed. Wiley Publishing, Inc., 2009.

Tony Northrup - Microsoft .NET Framework Application Development Foundation, Ed.

Microsoft Press, 2009.
Mike Snell, Lars Powers - Microsoft Visual Studio 2010 Unleashed, Ed. Sams, 2010.

Alex Mackey - Introducing .NET 4.0: With Visual Studio 2010, Ed. Apress, 2009

Andrew Stellman, Jennifer Greene - Head First C#, 2E: A Learner's Guide to Real-World
Programming with Visual C# and .NET, Ed. OReilly, mai 2010 .
Matthew MacDonald - Pro WPF in C# 2010, Ed. Apress, dec. 2009.

Adam Nathan - WPF 4 Unleashed, Ed.Sams, iun. 2010.

Matthew MacDonald - Pro ASP.NET 4 in C# 2010, Ed. Apress, iun. 2010.

Steven Sanderson - Pro ASP.NET MVC V2 Framework, Ed. Apress, aprilie 2010.

Ed Blankenship, Martin Woodward, Grant Holliday, Brian Keller - Professional Team

Foundation Server 2010, Ed. Wrox, martie 2011
Logicode - Soluii de trasabilitate; http://www.logicode.ro/solutii_de_trasabilitate.ph p

e-Trasabilitate Trasabilitatea; http://www.etrasabilitate.ro

GDS Manufacturing Servives Site - http://www.gds.com/

41