UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

Departamentul: Automatică și Tehnologia Informației

Programul de studiu: Sisteme Avansate în Automatică şi
Tehnologia Informaţiei

Managementul Proiectelui Software

Managementul Proiectelor
- Proiect -

Îndrumător Studenţi

Dr. Ing. Cornelia Râşnoveanu PETRE Vlad - Ştefan

MARIN Cosmin

Anul I, Grupa 4762

BRAȘOV, 2017
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

Cuprins
1. Introducere ............................................................................................................................. 3
1.1. Ce este un proiect software? ....................................................................................................... 3
1.2. Managementul Proiectului ........................................................................................................... 5
1.3. Fazele managementului de proiect .............................................................................................. 7
1.4. Managementul riscului proiectelor ............................................................................................ 11
1.5. Diagrama Gantt .......................................................................................................................... 11
1.6. Ciclul de viață al unui proiect ..................................................................................................... 12
2. Implementarea managemetului unui proiect software .................................................... 15
2.1. Cercetare .................................................................................................................................... 15
2.2. Iniţierea proiectului .................................................................................................................... 15
2.2.1. Scopul ................................................................................................................................. 15
2.2.2. Obiective............................................................................................................................. 15
2.2.3. Studiu de piață.................................................................................................................... 16
2.3. Planificarea ................................................................................................................................. 16
2.3.1. Road map............................................................................................................................ 16
2.3.2. Planificarea timpului........................................................................................................... 17
2.3.3. Planificarea resurselor umane............................................................................................ 19
2.4. Execuţia proiectului .................................................................................................................... 19
2.4.1. Paşii realizării proiectului ................................................................................................... 19
2.4.2. Mangementul riscurilor ...................................................................................................... 19
2.4.3. Diminuarea riscurilor .......................................................................................................... 20
2.5. Controlul proiectului .................................................................................................................. 20
2.6. Finalizarea şi închiderea proiectului ........................................................................................... 20
3. Concluzii ............................................................................................................................... 21
Bibliografie ................................................................................................................................... 22

2
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

1. Introducere

1.1. Ce este un proiect software?

Orice înşiruire de activităţi poate fi considerată proiect dacă are un obiectiv specific care
trebuie atins prin parcurgerea unor etape precizate. Astfel un proiect software se definește în
domeniul de activitate al tehnologiei informației și este dezvoltat în același mod cu alte domenii,
finalizarea acestuia fiind constituită dintr-un program software sau chiar un întreg sistem
software.

Proiectul reprezintă o sumă de activităţi relaționate care conduc la realizarea unui scop
comun şi necesită un consum important de resurse (umane, materiale, financiare, echipamente,
informaţii documentare şi timp). Punerea în practică a unui proiect presupune un moment iniţial
şi un moment final al proiectului, deci o durată de realizare. Momentul iniţial este considerat cel
în care se ia decizia de a se trece la conceperea unui proiect, iar cel final este cel în care se închie
ultima activitate prevăzută de proiect.

Cu alte cuvinte un proiect este o activitate de grup, temporară, având ca obiectiv un

produs, serviciu sau rezultat unic și concret. Această delimitare clară a granițelor unui proiect în
cadrul unei organizații oferă avantajul unui progres incremental și măsurabil.

Atributele principale ale unui proiect sunt:

➢ Un scop unic
➢ Un punct de plecare definit
➢ Un set concret de obiective
➢ Un set de ieşiri şi livrabile, pentru a satisface obiectivele
➢ Un punct de sosire unde se îndeplinesc obiectivele
➢ Beneficii (la modul ideal cuantificabile şi mai mari decât costurile)

Structura unui proiect cuprinde:

➢ Motivația proiectului – se analizează problema, situația și nevoia beneficiarilor,

contextul, instituția care dorește să aplice proiectul, parteneri;

3
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

➢ Scopul proiectului – poate fi văzut ca o sinteză a proiectului într-o singură propoziție. În

definirea scopului și a problemei se vor stabili de asemenea care sunt beneficiarii și
gruparile țintă ale proiectului;

➢ Obiectivele proiectului – reprezintă stări intermediare pe care trebuie să le atingem în

vederea realizării scopului stabilit sau pații ce trebuie urmați pentru a atinge scopul
proiectului. Un obiect bine definit trebuie sa fie specific, măsurabil, abordabil, realist și
încadrabil în timp. Obiectivele trebuie să fie direct legate de scopul proiectului și vor
prefigura rezultatele așteptate;

➢ Acțiunile – se vor defini acțiunile concrete ce trebuie întreprinse pentru a atinge fiecare
dintre obiectivele stabilite. În stabilirea acțiunilor trebuie să avem în vedere scopul pentru
a nu omite nimic important dar și pentru a evita să încărcăm prea mult proiectul;

➢ Resursele – pentru fiecare activitate se definesc resursele necesare: resursa financiară,

resursa umană, materialele, instituțiile;

➢ Încadrarea în timp – pentru fiecare activitate se va defini data de începere și data de

finalizare, durata, diagrama Gantt;

Ce presupune un proiect de succes

Un proiect poate fi considerat de succes atunci când:

➢ Duce la îndeplinirea obiectivelor

➢ Este livrat în timpul estimat

➢ Este livrat în bugetul estimat

➢ Livrează un sistem software conform specificațiilor, inclusiv privind calitatea

➢ Aduce valoare în raport cu investiția

➢ Mulțumește toate entitățile implicate

În concluzie, un proiect de succes este dezvoltat la costul estimat, în timpul estimat și în
conformitate cu specificațiile.

4
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

1.2. Managementul Proiectului

Standardul român SR ISO 10006 conține următoarea definiție (punctul 4.1.4):
"Managementul proiectului include planificarea, organizarea, monitorizarea, controlarea,
raportarea și întreprinderea acțiunilor corective necesare tuturor proceselor proiectului, de care
este nevoie pentru realizarea obiectivelor proiectului, în mod continuu." Managementul oricărui
proiect include un set de principii, practici si tehnici folosite pentru a conduce echipa de lucru a
proiectului si a controla termenele, costurile si riscurile in scopul producerii rezultatului dorit.

Managementul de proiect este o disciplină dedicată planificării, organizării și

managerizării resurselor pentru a ajunge la finalizarea cu succes a scopurilor și obiectivelor
specifice ale proiectului. Managementul proiectelor (MP) este o abordare metodică a planificării
și ghidării proceselor proiectului de la start până la terminare. MP este utilizat pe larg pentru
controlul proceselor complexe ale proiectelor de dezvoltare a software.

Managementul de proiect reprezintă un aspect important în procesul de dezvoltare a unui

produs. Activităţile de planificare, programare şi organizare a unui proiect duc la o dezvoltare
mult mai eficientă a produsului final.

Instrumente in planificarea si managementul proiectului.

În mod obișnuit în planificarea proiectului și managementul de proiect sunt utilizate 4

instrumente:

➢ Brainstorming

➢ Diagrama os de peste (Fishbone diagram)

➢ Analiza drumului critic

➢ Diagrama Gantt

Ingredientele managementului de proiect cuprind

➢ Responsabilități clare: este esențial ca rolurile și responsabilitățile să fie clar definite,

documentate, agreate;

5
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

➢ Obiective clare și scop limbede: trebuie să se ltie ce se livrează și de ce;

➢ Control: orice proiect poate fi controlat, e nevoie însă de metodă;

➢ Proceduri pentru schimbare: schimbarea face parte din viața noastră și trebuie controlată;

➢ Raportare și comunicare: comunicare eficientă și eficace cu sponsorii proiectului și

tranparența înseamnă evitarea conflictelor și rezolvarea problemelor.

Calitățile unui manager de proiect

Un manager de proiect trebuie să dețină anumite calități:

➢ Responsabil
➢ De încredere
➢ Disponibil
➢ Inteligent
➢ Sociabil
➢ Abordabil
➢ Cu un bagaj de cunoștințe specifice proietului

De asemenea, un bun manager de proiect, trebuie sa fie un bun lider de echipă, motivat, bun
planificator, negociator și capabil să delege.

Project Management-ul este o meserie care necesită atât abilităţi native (gândire analitică,
atitudine orientată spre rezolvarea proactivă a problemelor), cât și dobândite (planificare, control,
motivare, managementul riscurilor, managementul calităţii etc.).

Personalul cu astfel de abilități este rar, iar în lipsa unei investiţii reale în formarea unor
astfel de manageri, majoritatea organizațiilor apelează la soluții de compromis, promovând în
astfel de poziții personal administrativ.

Metodele principale ale managementului de proiect

➢ Planificare şi estimare – Planificarea este baza controlului proiectului, cea care dă

încredere echipei

6
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

➢ Monitorizare şi control – Am atins milestone-urile, am indeplinit activităţile, suntem în

buget şi în timp?

➢ Managementul neconformităţilor – Toate problemele care pot afecta gradul de succes al

proiectului vor fi identificate şi cunoscute

➢ Managementul schimbării – Scăparea de sub control al chimbărilor poate afecta şi chiar

compromite proiectul

➢ Managementul riscurilor – Orice activitate umană are riscuri, riscurile trebuie gestionate;
Nu trebuie confundate cu neconformităţile sau problemele, riscurile nu s-au intâmplat
ncă, au doar potenţialul de a se întâmpla

➢ Asigurarea proiectului – Un set obiectiv de roceduri care să asigure că principiile de

control vor fi menţinute pe intreaga durată a ivrării

➢ Organizarea proiectului – Roluri şi responsabilităţi clare

➢ Managementul schimbării facerii – Managementul sponsorilor

1.3. Fazele managementului de proiect

Un proiect se desfăşoară având la bază cinci faze:

➢ iniţierea proiectului: presupune stabilirea temei, trasarea unei viziuni cu privire la proiect
prin stabilirea obiectivelor, aşteptărilor, persoanelor implicate şi a domeniului de
aplicabilitate;

➢ planificarea: presupune identificarea sarcinilor specifice, dar şi dezvoltarea unui calendar

şi a unui buget pentru proiect;

➢ execuţia proiectului: cuprinde realizarea scopurilor trasate, rezolvarea problemelor

apărute si dezvoltarea proiectului;

➢ controlul proiectului: se referă la urmărirea modificărilor apărute pe durata proiectului;

realizarea unor ajustări pentru a răspunde problemelor apărute, dar şi redefinirea unor
aşteptări şi obiective;

➢ finalizarea şi închiderea proiectului: livrarea proiectului, confirmarea şi evaluarea

rezultatelor; trebuie alocat timp pentru a documenta procesul de evaluare şi efortul
implicat pe durata dezvoltării proiectului.

7
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

În managementul unui proiect, fazele intermediare nu sunt secvenţiale; pe durata

proiectului, aceste faze intervin de mai multe ori.

Indiferent dacă ne referim la realizarea unei pagini Web sau a unei aplicaţii, dezvoltarea
unui produs software este un proces complex şi imprevizibil. Cele mai multe proiecte software
sunt livrate cu întârziere, depăşindu-se bugetul alocat şi nu de puţine ori sunt incomplete. Cu cât
se alocă mai mult timp managementului de proiect, cu atât cresc şansele de reusită pentru acel
proiect.

Initierea proiectului

Tema proiectului se stabileşte în funcţie de o problemă identificată/sugerată la nivel

teoretic sau practic.

Pentru început sunt definite obiectivele proiectului, astfel încât acestea să aibe sens pentru
toţi cei implicaţi în proiect. De asemenea, în aceasta fază este stabilit, cât mai exact, publicul
ţintă pentru proiectul în cauză. Chiar dacă se consideră că anumite obiective sunt, de cele mai
multe ori, evidente, este necesară notarea lor.

Conform teoriei manageriale, obiectivele trebuie să fie de tipul “SMART”:

➢ Specifice – pentru a defini foarte clar ceea ce va fi realizat. Măsurabile – rezultatul obinut
trebuie să poată fi măsurat.

➢ Acceptate – de toţi membrii echipei.

➢ Realiste – pentru a putea fi îndeplinite.

➢ Timp precizat – stabilirea unui interval de timp realist pentru a le realiza

Pentru a identifica obiectivele, în primul rând trebuie notat tot ceea ce poate reprezenta un
obiectiv pentru proiect. În acest moment, vă aflaţi în faza de brainstorming şi nu trebuie să vă
faceţi griji cu privire la obiectivele nerealiste, chiar dacă ele nu îndeplinesc criteriile definite mai
sus.

În al doilea rând, sunt eliminate toate punctele care nu au legătură directă cu proiectul,
însă sunt păstrate obiectivele puţin probabile, care sunt considerate a fi greu de realizat.

În al treilea rând, se elimină tot ceea ce reprezintă un obstacol în realizarea unui obiectiv.

8
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

În cele din urmă, se verifică dacă obiectivele rămase respectă criteriile definite mai sus.

Dacă lucraţi în echipă, asiguraţi-vă că toţi cei implicaţi posedă o copie a obiectivelor
trasate. De asemenea, se vor preciza rezultatele aşteptate – pe baza obiectivelor vor fi anticipate
rezultatele proiectului.

Planificarea proiectului

Pentru început se traduc obiectivele definite în sarcini specifice, pentru a crea un plan
care să permită organizarea acestor sarcini (task-uri). Spre deosebire de obiective, sarcinile
reprezintă paşi care pot fi identificaţi secvenţial pe un calendar şi care pot fi alocaţi unor anumite
persoane.

Sarcinile trebuie să respecte următoarele criterii:

➢ să fie lipsite de ambiguitate; o sarcină trebuie să fie clară şi simplu de definit; dacă o
sarcină nu poate fi descrisă într-o propoziţie sau două, ar fi indicată împărţirea ei în mai
multe sub-sarcini mai mici;

➢ să se limiteze la intervale de timp bine definite, fără pauze între ele;

➢ să includă doar aspecte legate de proiect;

➢ să fie asociate unei persoane sau unui grup de membrii ai echipei.

În acest moment nu trebuie să vă faceti griji cu privire la punerea în ordine a sarcinilor

definite. Este mult mai important să identificaţi cât mai exact ce trebuie realizat în cadrul
proiectului.

În momentul în care detineţi o listă de sarcini, puteţi începe să faceţi un plan pentru a le
duce la îndeplinire. Sarcinile pot fi atât independente, cât şi interconectate şi trebuie organizate
într-o secvenţă logică (chiar dacă nu deţineţi încă un program sau un calendar al proiectului).
Trebuie să identificaţi cine este responsabil pentru fiecare sarcină în parte şi care sunt resursele
necesare (facilităţi, stocare, asistenţă).

Executia proiectului

9
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

Această fază cuprinde, pe langă execuţia propriu-zisă a proiectului, activităţi ca

monitorizare, managementul riscurilor din cadrul proiectului, finalizarea proiectului.

Controlul proiectului

Indiferent de cât de mult timp se alocă planificarii proiectului, trebuiesc avute în vedere
modificări ale unor elemente din proiect.

Dezvoltarea unui produs software rareori se desfăşoară conform planului; nu vă

descurajaţi dacă sarcinile nu mai respectă programul stabilit. Execuţia şi controlul unui proiect
reprezintă două feţe ale aceleiaşi monede.

Dacă nu aveti posibilitatea de a respecta termenele pe care le-ati stabilit, modificaţi-le sau
luaţi în considerare o ajustare a obiectivelor proiectului.

Inchiderea proiectului

Dacă dezvoltarea proiectului se face la timp, atunci se poate realiza şi o documentare

eficientă a acestuia. Documentarea este importantă nu numai pentru beneficiarul proiectului, dar
şi pentru toţi cei care au participat la dezvoltarea lui.

Documentarea proiectului trebuie să aibe în vedere următoarele aspecte:

➢ care au fost obiectivele proiectului;

➢ ce obiective au fost indeplinite;

➢ s-a menţinut o comunicare eficientă cu membrii echipei pe durata proiectului;

➢ au existat obstacole tehnice specifice;

➢ au fost depăşite obstacolele sau nu;

➢ au existat probleme de buget sau personal;

➢ de la cine s-a solicitat ajutor;

10
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

➢ sfaturi pentru cei care incep un proiect asemănător.

De asemenea, trebuiesc incluse în raportul final urmatoarele: o copie a obiectivelor

iniţiale, lista de sarcini şi programul proiectului.

1.4. Managementul riscului proiectelor

MR cuprinde procesele:

➢ Identificarea riscului – determină riscurile care pot afecta proiectul şi documentează

aracteristicile fiecăruia.

➢ Cuantificarea riscului – evaluează riscul şi interacţiunile riscului pentru a determina gama

rezultatelor posibile ale proiectului.

➢ Dezvoltarea răspunsului riscului – defineşte paşii de îmbunătăţire pentru oportunităţi şi

răspunsul la pericole.

➢ Controlul răspunsului riscului – răspunde modificărilor de risc de-a lungul proiectului.

Aceste procese interacţionează unul cu altul

1.5. Diagrama Gantt

Diagrama Gantt, cunoscută şi sub denumirea de grafic de activitate, oferă posibilitatea
organizării sarcinilor corespunzătoare unui proiect după un interval de timp. O diagramă Gantt
prezintă sarcinile dintr-un proiect, momentele în care aceste sarcini încep şi intervalele de timp
pe care acestea se desfăşoară. De asemenea, o diagramă Gantt poate conţine şi informaţii despre
persoanele asociate fiecărei sarcini în parte.

În general, acest tip de diagrame se utilizează:

➢ pentru planificarea şi monitorizarea sarcinilor, în cadrul unui proiect;

➢ când se comunică planul sau statusul unui proiect;

➢ când fazele şi duratele unui proiect sau proces sunt cunoscute.

11
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

Un exemplu tipic de diagramă Gantt cuprinde o coloană cu sarcinile proiectului, date de

început şi de finalizare pentru fiecare sarcină şi un calendar cu bare orizontale, fiecare
reprezentând durata unei sarcini, într-o formă grafică.

Procedura de bază utilizată în descrierea unei diagrame Gantt cuprinde următorii paşi:

➢ identificarea sarcinilor necesare pentru a finaliza proiectul; identificarea unor puncte

cheie (etape) în cadrul proiectului; determinarea unei durate pentru fiecare activitate;
determinarea secvenţială a sarcinilor: sarcinile care trebuiesc finalizate pentru a putea
începe noi sarcini sau sarcinile care se desfăşoară în acelaşi timp; identificarea sarcinilor
care trebuiesc finalizate pentru a încheia o anumită etapă în cadrul proiectului;

➢ trasarea unei axe orizontale pentru a reprezenta intervalele de timp şi stabilirea unei
unităţi pentru această axă (zile sau săptămâni);

➢ stabilirea unei liste ordonate cu sarcinile şi etapele proiectului; reprezentarea

evenimentelor care au loc la un anumit moment (prezentare), prin intermediul unui romb;
reprezentarea activităţilor care au loc pe o perioadă de timp, prin intermediul unei bare,
stabilindu-se totodată şi momentele de inceput şi încheiere pentru fiecare activitate;

➢ verificarea datelor pentru fiecare sarcini din diagramă;

➢ colorarea elementelor utilizate în reprezentarea evenimentelor sau activităţilor pentru a

reprezenta gradul de finalizare al acestora;

1.6. Ciclul de viață al unui proiect

Ciclul de dezvoltare al produsului software este un model al apariţiei produsului software,
pornind de la problema originară şi ajungând la un produs concret, care să răspundă acelei
probleme. Cu siguranţă, acest model nu îşi arată utilitatea în condiţiile unor proiecte mici, cu un
programator răspunzând la cerinţele ad-hoc ale unui client, şi asta în termen de câteva zile sau
săptămâni.

Însă, în condiţiile în care în proiectele software din zilele noastre sunt implicate echipe
mari de dezvoltatori, analişti, arhitecţi software, designeri, manageri, în multe cazuri distribuiţi în
ţări sau pe continente diferite, pe perioade de timp de ordinul lunilor sau anilor, acest model
teoretic începe să aibă utilitate.

12
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

El este un prim pas către separarea a ceea ce este în interiorul proiectului, din punct de
vedere al tipurilor de activităţi şi din punct de vedere temporal.

Modelul cascadă

Modelul cascadei - este un model liniar, clasic, fiind cel mai vechi

Concepere

Iniţializare

Analiză

Creare

Construcţie

Testare

Producţie

Menţinere

Aplicabil în proiecte de complexitate redusa sau în cazul în care cerintele initiale sunt foarte bine
definite.

➢ Asigură trecerea de la o etapă la alta, în ordine secvenţială.

➢ Modelul de viaţă cascadă este un proces secvenţial de creare, utilizat deseori în

dezvoltarea proceselor software în care progresul este considerat ca o cădere continuă (ca
o cascadă) prin fazele de Concepere, Iniţializare, Analiză, Creare, Construcţie, Testare,
Producţie/Implementare şi Menţinere.

Argumente:

➢ timpul petrecut la început în ciclul de producţie software poate duce la economii mari în
stadiile ulterioare;

➢ o eroare găsită în stadiile de început (cum ar fi specificarea necesităţilor sau

design/creare) este mai economică din punct de vedere al fondurilor, efortului şi timpului
de reparare decât aceeaşi eroare găsită ulterior în proces.

De exemplu, dacă un concept de program se dovedeşte imposibil de implementat, este mai uşor de
reparat conceptul la stadiul de creare decât să se realizeze acest lucru câteva luni mai târziu, când

13
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

componentele de program sunt interogate, astfel că toată munca realizată să fie aruncată din cauza unei
erori de design.

➢ necesităţile de program ar trebui bine conturate înainte de a începe procesul de creare,

altfel munca depusă pentru un concept ce se bazează pe necesităţi incorecte este pierdută;

➢ designul programului ar trebui să fie perfect înaintea începerii implementării, altfel

implementarea produsului greşit duce la muncă pierdută;

➢ pune accentul pe documentaţie (cum ar fi documentele din care reies necesităţile şi

documentele de design), la fel ca şi codul sursă.

În metodologiile mai puţin documentate, dacă membrii echipei părăsesc echipa, multe dintre
cunoştinţe se pierd şi poate fi dificilă continuarea proiectului. Dacă există o documentaţie completă,
membrii noi ai echipei pot să se familiarizeze cu proiectul prin citirea documentaţiei

14
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

2. Implementarea managemetului unui proiect software

2.1. Cercetare
Internet of Things este o idee ce se dezvoltă din ce în ce mai mult în ultima vreme, scopul
fiind de a inter-conecta dispozitivele utilizate frecvent. Acest concept face legătura între
aparatura dintr-o locuinţă, un birou, o companie sau fabrică şi oferă utilizatorilor acces rapid şi
de la distanţă pentru a vizualiza starea dispozitivelor sau de a le controla.

În acest sens, o aplicaţie care să permită monitorizarea şi controlul climatului de acasă

sau de la birou direct de pe telefonul mobil indiferent de locaţia în care te afli sau de momentul
zilei are ca avantaj major economisirea de resurse şi timp.

2.2. Iniţierea proiectului

2.2.1. Scopul
Scopul principal al acestui proiect este de a dezvolta o aplicaţie destinată mai multor
platforme care să faciliteze utilizatorului acces la informaţii privind climatul încăperii în care se
află sau în care doreşte să ajungă. De pe telefonul mobil, tabletă sau de pe laptop fiecare poate
vedea parametrii în timp real, cât şi statistici ale evoluţiei acestora pe un decurs de o anumită
perioadă.

2.2.2. Obiective
În vederea realizării acestui proiect se stabilesc următoarele obiective:

➢ Realizarea unui software destinat oricărui tip de utilizator;

➢ Realizarea unei aplicaţii uşor de folosit, interactivă;
➢ Implementarea unui sistem compact de monitorizare şi control;
➢ Portarea aplicaţiei pe mai multe platforme;
➢ Implementarea unui protocol de securitate adecvat.

15
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

2.2.3. Studiu de piață

Acest studiu va cuprinde următoarele obiective:

➢ Documentarea în legătură cu existenţa unei aplicaţii asemănătoare;

➢ Un sondaj printre posibilii utilizatori care să redea impactul asupra vieţii de zi cu
zi. Cât de dispuşi sunt să folosească o asemenea aplicaţie şi beneficiile oferite de
aceasta (timp, resurse);
➢ Un studiu de fezabilitate şi unul privind costurile de implementare a unei astfel de
aplicaţii, dar şi despre profitul obţinut;
➢ Căutarea unei soluţii de implementare care să genereze costuri cât mai mici.

Pe piaţa actuală există puţine astfel de aplicaţii, dar cu funcţionalităţi reduse. De exemplu,
o aplicaţie care atenţionează utilizatorul printr-un e-mail când temperatura sau umiditatea din
încăpere a depăşit un anumit prag.

2.3. Planificarea

2.3.1. Road map

Proiectul este format din 3 părţi:

a) Implementarea sistemului hardware pentru senzori;

b) Realizarea aplicaţiei server;
c) Realizarea aplicaţiei client, pe mai multe platforme.

Timpul alocat acestui proiect este de 7 luni, începând cu luna decembrie 2015 până în
luna iunie 2016.

16
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

2.3.2. Planificarea timpului

Diagrama Gantt de mai jos ilustrează împărţirea sarcinilor din proiect pe durata a 7 luni,
decembrie 2015 – iunie 2016.

17
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

18
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

2.3.3. Planificarea resurselor umane

Echipa este formată din 6 membri:

➢ Două persoane care dezvoltă strategia de marketing, efectuează studiile de piaţă.

Acestea coordonează şi îndrumă echipa, trasează sarcinile, fiind responsabile de
rezultatul final al proiectului;
➢ Trei programatori care vor dezvolta aplicaţiile de server şi de client;
➢ Un tester care va testa componentele client ale aplicaţiei.

2.4. Execuţia proiectului

2.4.1. Paşii realizării proiectului

➢ În primul rând se efectuează studiile de piaţă pentru a stabili funcţionalităţile
aplicaţiei;
➢ Se documentează în legătură cu tehnologiile web şi componentele hardware ce
vor fi folosite;
➢ Se stabilesc tehnologiile ce vor fi folosite pentru aplicaţia server;
➢ Se instalează şi se configurează mediile de programare şi testare;
➢ Se realizează sistemul hardware şi aplicaţia server;
➢ Se dezvoltă aplicaţiile pe platformele mai sus stabilite;
➢ Se testează integrarea ansamblului de aplicaţii.

2.4.2. Mangementul riscurilor

Pentru a preveni eventualele probleme ce pot să apară pe parcursul proiectului, riscurile
trebuie identificate, unele dintre acestea fiind:

➢ Neînțelegerile care pot apărea între membrii echipei de dezvoltare a aplicației;

➢ Confidenţialitatea şi securitatea datelor reprezintă o problemă importantă ce
trebuie tratată;
➢ Schimbarea standardelor sau schimbarea cerinţelor pieţei;
➢ Incompatibilitatea dintre aplicaţiile de pe platforme diferite cu server-ul;
➢ Riscuri manageriale, slaba distribuire a timpului şi a resurselor, calitate
inadecvată a managementului proiectului.

19
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

2.4.3. Diminuarea riscurilor

Atenuarea riscurilor, este repezentată de etapa în care riscurile identificate, analizate și
prioritizate sunt eliminate prin aplicarea unor proceduri specifice.
Pașii pentru tratarea riscurilor includ următoarele acțiuni: dezvoltarea de opțiuni de
tratare a riscurilor, desfășurarea activitați de atenuare de risc atunci când pragurile definite sunt
atinse și monitorizarea riscurilor.
Planurile de reducere a riscurilor sunt elaborate și implementate pentru riscurile selectate
în scopul de a reduce proactiv impactul potențial de apariție a riscului. Diminuarea riscurilor
poate include deseori includerea de planuri de urgență pentru a face față impacturilor riscurilor
ce pot apărea în orice moment chiar dacă noi vom încerca să le atenuăm.
Parametrii de risc utilizați pentru a declanșa activitățile de tratare a riscului sunt aceiași
parametri definiți de strategia de management al riscului.

2.5. Controlul proiectului

Până în momentul de faţă proiectul a decurs conform planului stabilit la început, cu
excepţia câtorva neînţelegeri privind stabilirea funcţionalităţilor ce trebuie dezvoltate. Aceste
neînţelegeri au fost rezolvate în cadrul unei şedinţe între programatori şi colegii de la marketing.

Integrarea tuturor aplicaţiilor a fost pasul cheie în dezvoltarea proiectului, iar acest lucru
s-a realizat cu succes. Procesul de testare a întâmpinat doar câteva erori ale aplicaţiilor. Acestea
au fost remediate într-un timp scurt.

2.6. Finalizarea şi închiderea proiectului

Proiectul este încă în stadiul de dezvoltare, data de lansare fiind în luna iunie a anului
2016. Aplicaţiile client vor fi disponibile gratuit pe site-ul nostru http://cepei.com, iar cele pentru
platformele mobile pe Google Play Store şi App Store.

20
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

3. Concluzii

E nevoie de project management pentru:

➢ - A livra proiectele în timp şi în buget

➢ - A ţine echipa de proiect concentrată pe scop

➢ - A estima graficul de livrare, resursele şi duratele

➢ - A îndeplini cerinţele de comunicare

➢ - A gestiona riscurile

➢ - A documenta

➢ - A monitoriza şi a controla

➢ - A negocia şi a controla schimbarea

In particular proiectul este finalizat, concluziile pe care le putem trage la sfârşitul perioadei de
dezvoltare sunt:

➢ Termenele limită au fost respectate;

➢ Costurile s-au încadrat în bugetul alocat;

➢ Echipa a lucrat într-un mediu plăcut, un program de lucru flexibil;

➢ Proiectul a condus la dezvoltarea echipei, a abilităţilor acestora de a colecta, procesa şi

analiza date în funcţie de cerinţele pieţei;

➢ Încrederea membrilor echipei că proiectul va fi un succes este mare, astfel au fost

formulate funcţionalităţi noi care să fie dezvoltate pe viitor.

21
Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor Sisteme Avansate în Automatică și
Departamentul Automatică şi Tehnologia Informaţiei Tehnologii Informatice

Bibliografie

[1] C. Râșnoveanu, “Managemetul proiectelor”, Note de curs

[2] D. Bentza, "Dezvoltare software si managementul riscului in proiecte complexe", Rezumat

teză de doctorat

[3] http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/anul-4/semestrul-1/integrarea-sistemelor-informatice.html

[4] http://idsi.md/files/file/Management%20IT/management_it_Valentina_Jardan.pdf

[5] http://www.processgroup.com/pgpostmar09.pdf

[6] http://www.sei.cmu.edu/library/assets/rup.pdf

[7] http://ctrl-d.ro/cariere/managementul-proiectelor-in-domeniul-it/

[8] M. Hulea, “Managementul Proiectelor”, Note de curs, UTCN, 2011

[9] R. Polexa, “Ingineria Sistemelor de Programe”, Note de curs.

22