M Dumitras Constructii Civile Zidarie PDF

coNsTRUCTrr
CIVILE
MacedonDUMITRA9
NicoletaCOBiRZAN
Dan
UTPRESS
DUM ITR,AS
i'.\
L'
t v
Nicoleta COBIRZAN
MacedonDUMITRA$
Dan DUMITRA$
UNIVERSITNTEATEHNICA
llll
llll
lllll
llllllilll
ltil
uuuuuu
BIBLIOTECA CENTRALA
CONSTRUCTIICIVILE
oo
rFtlillf A olN c [-uJ'f$ApoeA
[JFr$/ER$I?.&]rEA
!-ifl],FSAEENTF{AL4
B?ffi
I!..^
un.
in,".
.,?."nP..{"9.,
Nr"
U.T. PRESS
Cluj-Napoct,2011
EdituraU.T.PRESS
nr. 34
Str.Observatorului
C.P.42,O.P. 2, 400775 Cluj-NaPoca
/ Fax: 0264- 430.408
TeI.:0264-401.999
e-mail:utpress@biblio.utcluj.ro
www.utcluj.ro/editura
Director:
Consiliereditorial:
Prof.dr.ing.DanielaManea
Ing. Cdlin D. Cdmpean
Coperta:
arhitect Ioana Moldovan
i DescriereaCIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

;Dumitraq,Macedon
i Constructii civile / MacedonDumitrag,Nicoleta Cobirzan,
iDanDumitrag.- Cluj-Napoca: EdituraU.T. Press,20LL
1 rsBN978-973-662-627-2
i l. Cobirzan,Nicoleta
lII. Dumitra$,Dan
i 624
@ltdeb O 2011EdituraU.T.PRESS
n.Infiwa
foSmlii sar,rFrfiaH a textului sauilustraliilor din aceast6
q rufui Fealabil scrisal edituriiU.T.PRESS.
lrhndtld
l*
ffimbfro;eUTCI{tfilJlfitfl{r,r-l
m
r9J{JOll
hdcttm
Tiqi: 2{X}exeryke
PREFATA
,
Lucrareaprezintdalcdtuireasi calcululclddirilorcu pereli
structuralidin ziddrieintr-o conceplieunitarS,in conformitatecu
principiilegeneraleale rezisten{eimaterialelor
gi mecaniciiziddriei,
validatein decursultimpuluide experienfateoreticdgi practicadin
domeniul
acestuitip de clSdiri.
gi execufiacurentS,lucrarea
Pentrua fi utilSin proiectarea
gi execulieprevdzutein Normele
de proiectare
cuprindeprescripfiile
Rom6negti
cu NormeleEuropene.
actuale,in concordanfd
Lucrareaeste structuratdpe cinci capitole,Tncare se prezintd
materialele pentru ziddrii, proprietdfile zidiriei, proiectarea
preliminarda clddirilorcu perefi structuralidin ziddrie9i calculul
perefilorstructuralila incdrcdrigravitafionale,
la compresiunecu
incovoierein planulpereteluigi la forfecare,precum9i prevederile
prevdzutein Norme.
constructive
Lucrarease adreseazdstuden{ilorde la secfiade Inginerie
de la alte sec{iiale Facultdfiide
Civild,fiindinsd utild9i studentilor
precum9i inginerilor
Construclii,
constructori
din domeniulproiectirii
gi executieicl5dirilor
cu perelistructurali
din ziddrie.
Autorii
CLADIRI CU PERETI STRUCruRALI DINZIDARIE
CUPRINS
ilI -*{TE
fl A] IERNITI,AZIDARIEI
13
T,T IATERIALE PENTRUZIDARII
15
121
122
i23
*
fi
&
PENTRUZDARIE
Elementepentruzidarii
pentruzidarii
1.2.1.1 Grupareaelementelor
1.2.1.2 Proprietatileelementelorpentruzidarii
1.2.1.2.1 Proprietatile
mecanice
1.2.1.2.2 Proprietatilefiziceale elementelorpentruzidarii
Mortarepenhuzidarii
1.2.2.1Proprietatilemortarelorpentruzidarii
mediela compresiune
1.2.2.1.1 Rezistenta
1,.2.2.1.2Aderentaintreelementelede zidariesi mortar
1.2.2.1.3Lucrabilitatea
1.2.2.1.4 Modulde elasticitate
al mortarelor
Alte materialeoentruzidarii
15
16
17
17
19
19
20
20
21
22
22
22
1ilJI NPURI DE ZIDARII

ft,N'n(PfilETATI MECANICEALE ZIDARIEI
1-4-1 Stareacomplexade eforturiin zidariasolicitatala compresiunecentrica
I -4.2 Stadiilede lucruale elementelordin zidariesolicitatela comoresiunecentrica
1.4.3 Rezistentala compresiune
1-4.4 Rezistentala forfecarein rost orizontal
1-4.5 Rezistentazidarieila intinderedin incovoiere
1.4.6 Rezistentaunitaraa zidaileila eforturiprincipalede intinderein secliuniinclinate
1.4.7 AI|rezistenteale zidariei
1.4.7.1 Rezistenta
unitaraa zidarieila intindereaxiala
1.4.7.2 Rezistentaunitaraa Adarieila forfecarein sectiunilegate
1.4.7.3Rezistentaunitaraa zidarteila comoresiunelocala
1.4.8Proprietatilede deformabilitate
ale zidariei
23
25
25
27
29
35
37
40
41
41
42
43
44
ilISPROPRIETATILEFIZICEALE ZIDARIEI
'1.5.1Durabilitatea
48
48
iIr[FURI DE CLAOIRICU PERETISTRUCTURALIDINZIDARIE
EN
DrNZ|DARIE
1gfiELE PROTECTARICONSTRUCTilLOR
STRUCTURALE
t r CERTNTELE
2.1.1 Capacitateade rezisten!5
2-1.2 Capacitateade rigiditate
2.1.3 Stabilitatea
2-1.4 Condi{iade ductilitate
53
53
54
54
54
A GONSTRUCTIILOR
t: STGURANT.
2.2.1 Generalitdli
2.2.2 AQiuniin construclii
2.2.2.1 Definireaactiunilor
2.2.2.2 Efecteale actiunilor
55
55
56
56
56
CUPR/NS
2.2.2.3Clasificareaac{runilor
actiunikrr
9i de calculale
'.
- j-h
2.2.2.4i5""ilt.4""'.tice
ale ac'tunilorvariabile
cvasipermanente
2.2.2.5Valorilefrecvente9i
,- -1x; rinir2.2.2.6Stiri limit6
pentru
::1111:l:
2.2.2.7Blloj'"i"""tt"iror q'"'91-.3,
2'2'2'7'1 sruparea *t":"':iJ;";t"'

';;";.i\*A:;;r5[""'[iu"'o'p""q''1lll*1'lT:
stirile limitade serviciu
GruPiriale acltunt
2.2.2.7.2
materialelor
2.2.2.8 Proprietilile
geometrice
Date
2.2.2.9
elementelor
,.d.1i.,o v"[ri o" calculalerelstentelor
proiectate
i..i..i..tl Duratadeviald
iz.z.lz Altemetodede Proiectare
acliunilor
2.2.3 Evaluarea
ac}urrrrv',q"-"l"ll:
Evatuareaacliunilor
2.2.3.1
lli.i. i- i""rr"rea
a cl6dirilor
;e;JiJ pio"""uf ri Oeexptoatare
2.23.2 eva[area actiunilol
-.1:4:-x^^,ii
i.tr;.i:|"E"Zir;'"""'ii'"iidatorate..sr::li,titi,zdoezii
.'*'-"" 'o"to'"t"
fcareaQarqa6
;.;.;:.; i;c;;i""
?1i'"iiY111,'l
asupraconstrucliilor
;;antului
e
Modulde acliune
2.2.3.4.1
unitare
acliunilor
z'7'1''i'z Evaluarea
vant
z"i"l'l's Fo(adefrecaredin
vant
2'2'3'4'4 Fo(a totali din
vanhrh'
' r-a^--'x^-+hrhii
2'2'3'4'sEfectultorsiuniigeneraledatoratiacliuniivantului:
intenoare
2'2'3'4'6 Presiuniqi sucliuni
2.2'3'5 Calcululincdrcdrilorseismice
STRUGTURALIDIN zlDARlE
A CLADIRILORGU PERETI
PRELIMINARA
3. PRoIECTAREA
101
105
110
113
113
113
referitoare la perefii struclurali

3.2
-'-- Precizirl
pere$lordin ziderie
Z.Z.t Clasificarea
3.2.2 Goluriin pereliistructurall
3.2.3 Alegereatipul de zid6rie
(zNA)
i'z'z: ziaa'it nearmate
- ZIA)
-' ' '
3'2'3'2 Ziditriaarmata(ZC' ZC+AR'
TTF
61
61
64
bc
65
66
66
oo
69
70
73
73
77
77
79
91
91
92
92
93
103
104
105
tronsoane
3.'1'2 Separareaclidirii in
oit"nti'ni maximein eleva'tie
i.i:
A INFR/AS"TR'
3.4 PROIECTAREAPREUTINARA
3.4.1Funda$ile
3'4.2 Soclurile
sidr
3'4'2'1 Socfrrle c|r ffii
dnd
3'4'22 Sdri tFr Er
3.4.3 Pereli de en6d fii beErs-idtl
ilrd
dh Er
i.+-+ P*ti o"
"l"t
3.4.5Ptt 'rseefaildtOn
58
101
PRELIMINANAI SUPMSTRUCTURII
3.1PROIECTAREA
-Alcdtuirea
""' ";.;1
cl6diriiin planli in elevati
a sub ansamblurilor struclurale

3.3 Proiectareapreliminara
Plangee
3'3.1
3'3'1 1 Rolulplangeelorinstructura
3'3 1 2 TiPuride Planqee
mari in planfe
3'3'1'3 Pozitionareagolurilor
3'3'14 SuPante
3.3.1'5 Consolein Pere$
3'3"1'6 Sarpante
bb
q7
orizontale
116
116
116
116
118
118
119
120
121
121
125
125
126
127
127
128
4, CALCULULCTADIRILOR
CU PERETISTRUCTURALI
DINZIDARE
C'f WTRODUCERE
129
&r clLcuLUL PERET|LORDtN ZIDARIELAINCARCARTGRAV|TAT|ONALE

4.2.1 Determinareaincercdrilorvedicalece actioneazdperetiishucturali
4.2.1.1 lncdrcAriverticalepreluatede gpaleli
4.2.1.2incArclriverticalepreluatede f69ii
4.2.2Diagramade eforturiaxialepentruf69iade perete
1.2.3incdrcFlnorizontalelocale
4.2.3.lincilrcarealocaledin acliunea vintului
4.2.32ASiunealocalda seismului
4.2.4Determinareaexcentricitdtilor
de aplicarea incarcarilorverticale
4.2.4.1 Excentricit6liprovenitedin alcitu irea structurii
4.4.4.2Excentricitdliadilionale
4.2.5 Excentricitdlidatorateincirc6rilor orizontale
4.2.5.1Excentricitdtidatorateactiuniivdntului
4.2.5.2Excentricitelidatorateacliuniiseismului
4.2.6 Excentricitatea
totala
4.2.7 Rezistenlala compresiunea perelilordin ZNA 9i ZNA+AR
4.2.8Rezistenlala compresiunea perelilordin ZC si ZC+AR
4.2.9 Rezistenlala compresiunea perelilorcu inimdarmatd(ZlA)
43
CALCULUL PERETILORDIN ZIDARIE LA COMPRESIUNE9I IHCOVOICREir

'ENETILOR
4.3.1.Caracteristicile
geometriceale perelilor
4.3.1.1. Lungimeatdlpilor
4.3.1.2.Ariape{ilor,centrelede greutategi momentele
de ine(ie
4.3.2Deplasdrilelateralegi rigiditateaperelilor
4.3.2.1.Cazulin care se neglijeaziefectulbuiandrugilor
4.3.2.1.1
. Deplasarea
lateraligi rigiditatea
la peretiscurti
4.3.2.1.2.Deplasarealateraldgi rigiditateala perelicu raportul
Hll= 2 ...5
4.3.2.1.3 Deplasarealateral69i rigiditateala perelicu raportulH/l>s
4.3.2.2.Considerarea
aportuluibuiandrugilor
la perelicuplali
4.3.2.2.1Caracteristicile
perelilorcuplali
4.3.2.2.2.Rigiditatea
peretilorcuptati
4.3.3Repartizareaincdrcdriiorizontale
4.3.3.1Repartizarea
pe niveluri
4.3.3.2Repartizareaincerceriiorizontalela pereli
4.3.2.2.1Cazulin carese neglijeazibuiandrugii
4.3.2.2.2Cazulperelitorcuplali
4.3.4.Efectul
torsiuniigeneralea clddirii
4.3.4.1.Pozilia
centruluimaselor(CM)
4.3.4.2 Poziliacentrutuide rigiditate(CR)
4.3.4.3Modulde acliune,al momentului
de torsiune
4'3.4.4 Determinareavalorilorincircdrilor suplimentaredin efectultorsiunii
4.3.5lncircirile seismicetotale repartizatela pdreli
4.3.6Eforturiseclionalein pereli
4.3.6.1Eforturisectionaleprodusede incdrcdrilegravitalionale
4.3.6.2Eforturiseclionaledin acliuneaincdrc6rilororizontale
4.3.6.2.1Cazulpdrelilornecuptali
4.3.6.2.2Cazulpdrelitorcuptafi
4.3.7Metodacadruluiinlocuitor
4.3.7.1 Definireacadruluiinlocuitor
4.3.7.2Calcululstatical cadruluiinlocuitor
4.3.7.3Calcululcadruuiinlocuitorcu altemetode
4.3.7.4Trecercade la cadrulinlocuitorla cadrulasociatperetelui
4.3.7.5Calcululfo4elortiietoarein elementele
pereteluicuplat
4.3.7.6Calcululeforturilor
axialedin inc6rcdriorizontale
131
131
132
133
136
tJo
137
139
't39
141
142
142
142
143
143
145
149
PUIUI
149
149
149
151
152
153
154
155
157
158
159
161
168
168
171
171
172
't72
173
175
176
178
180
181
181
182
183
184
184
185
186
191
193
196
197
CUPRINS
4.3.8 Eforturifinalein planulperetelui

4.3.9 Rezistenlala efortaxial gi incovoierein plan median
4.3.9.1Condiliigeneralede calcul
4,3.9.2Perelidin zidirie nearmatd(ZNA)
4.3.9.3Ziddriaarmatd
4.3.10 Rezistenlala forfecare
4.3.10.1Relstenla la forfecarein rost orizontal
4.3.10.2Rezistenfala eforturiprincipalde intindere
4.3.10.3Rezistenlade proiectarea perelilorla lunecareverticaldasociati incovoierii
4.3.11Rezistenlade proiectarela incovoiereperpendicularpe planulmedianal peretelui
4.3.12Rezistenlade proiectarea panourilorde umpluturdin planullor
4.4 VERTFTCAREA
SIGURANTEICLAURTLORDtN ZIDARIE
4.4.1 Cerinlade rezistentii
4.4.'l.1 V erifiarea la incirciri gravitalionale
4.4.1.2Yerificareaziddrieisolicitatela compresiunegi incovoierein planulperetelui
panourilor
4.4.1.3 Verificarea
de umpluturS
din ziddrie
4.4"2Yerificcreacerinleide rigiditate
4.4.3Verificareacerinleide stabilitate
4.4.4Y eriticareacerinfeide ductilitate
199
200
200
201
203
220
220
227
230
231
232
2U
234
234
235
236
236
237
237
5. PREVEDERICONSTRUCTTVE
PENTRU CLAURTLECU pERETtSTRUCTURALT
DtN Z|DAR|E
239
5,2 PREVEDERIREFERITOARELA SUPRASTRUCTURA
5.2.1Materiale
5.2.2Slibiri localein pereli
5.2.3Centuriin suprastructur6
5.2.3.1Centuricurentela cl6diricu ptangeedin betonarmatmonolit
5.2.3.2Centuricurentein cazul plangeelordin elementeprefabricate
5.2.4Stilpigoridin betonarmat
5.2.5Armdturiin rosturileorizontale
5.2.6Centuriintermediare
5.2.7Buiandrugi
5,3 PREVEDERI
CONSTRUCTIVE
PENTRUINFRASTRUCTURA
5.3.1Socluridin betonsimplu
5.3.2Socluridin betonarmat
5.3.3Peretide subsoldin betonsimplu
5.3.4 Peretide subsoldin betonarmat
5.3.5Stratulsuportal pardosetii
5.4 PREVEDERI
PENTRUELEMENTESTRUCTURALE
5,4.1Peretiexteriorinestructurali
5.4.2 Peretiinterioride compartimentare
5.4.3 Elementece lucreazain consoleverticale
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
239
239
239
240
242
246
246
248
249
249
249
251
251
251
252
252
252
253
254
257
259
CUDIRI CU PEtrn srFil,cruRAl, DINZIDARIE

il
NOTATil
aria sectiuniitransversale
suprafalade strivirea ziddriei
suprafalaconvenlionaldde calcula secliunii
valoareaincircirii seismice
ariaidealS
aria echivalenticare ia in considerareinfluentabuiandrugilor
aria unui singuretrier(ramurd)
componentaorizontalaa acceleralieiterenului
A
A'1"
Ag
Aa
A2
A.
og
Ad
cef
cr
To
cb'
nil
Lb
nfr
, I a
Cbd
valorilede calculale datelorgeometrice

coeficientulefectivde siguranti
coeficientulde siguranldprescris
rezultantede calculdin beton9i armituri
rezultantenormatedin betongi armdturi
valoride calcul
'Cod
"e
coeficientde expunereal amplasamentului

construcliei
ct
coeficienttermic
cr(z)
coeficientulaerodinamicde presiune
factorulde rugozitate
factorulde rafald
"(z)
c1Q)
Ct
C1
Ca
Cp",Cp6,Cpo
E,.u
Ea
Eo,"t
es
ea
nk
eh
"t Coy
"fo
factorultopografic
coeficientulde frecare
coeficientaerodinamicde fortl
coeficientde r5spunsdinamicla v6nt al construcliei
rezistenlelede proiectareale zidiriei, betonuluigi armeturiicomprimate.
modululde elasticitateaal mortarelor
modululde elasticitatesecantde scurtddurati
modululde elasticitatede lung6durat6
valoareade calcula efortuluiseclional
valoareade calcula efecteloractiunilor
valoareade calculcaoabilS
efortulseclionalcapabil
efortulse{ional maxim
excentricitatea
structurald
excentricitileaaccidentali
totale
excentricitatea
excehtricitateacorectatdla cota 2/3h"
excentricitdliledin secliuneasuperioard(sub centuri) qi inferioar6(pestecenturd)
excentricitateadilionali care line seamade influenlacurgeriilente
pe directialongitudinald9i transversald
excentricitatestructura16,
rezistenlala compresiunestandardizatd
rezistentamediela compresiune
fr
f"
f,"
"fa
.f*
.f,u."f*z
f"arf"az
-f""
Fr Fa
r
f.u*, Ag131, d641
incdrcdriconcentratein dreptulplangeelor
fo(a globaldpe direqia vantului
forta tdietoarede bazd
rezistenlelede proiectareale zid6riei,betonului9i armdturii
rezistentade calculla strivirea zidariei
,"ii.t"ni" unitarede proiectarela forfecarea ziddrieiin rost orizontal
rezisteniaunitar6inilialdde proiectarea zidarieila forfecarein rostorizontal
modululde elasticitatetransversal
greutateafundaliei
valorilede calculale actiunilorpermanente
acceleraliagravitationaE
de ziddrie
indllimeaelementului
indllimeagoluriloradiacente
D
Ft
f"a' f"a' 9i fva
.f"a
.f'a
G,
G1
Gia
c
h"ot
h,
hp
h"
h"
h"
hq
H
1,, It
L
k*, k,
I
I*
L
mz
m
Mo
M*
M
Mna
Msdtt'Mndx2
Mndrr,M Rdtz
M,,M
ne
Nw Nn
No
\i-,
J':
l0
indltimeanominalaa randuluide ziddrie

inetimea pereteluiintre Plan$ee
indltimeaziderieiPe un nivel
inillimeanivelului(etajului)
indltimeacenturii
de flambaja peretelui
ine[imea(lungimea)
indltimeatotalaa Peretului
momentelede ine(ie ale secliunilorde ziddrie9i de beton
momentulde ine(ie echivalent
pentruactiuneavantului9i a seismului
momentulde inerjieechivalent
la vantsau seism
rigiditSlile
de zidirie
elementelor
suprapunerea
lungimeaperetelui
lungimeacomPrimatia inimii
coeficientulcondiliilorde lucru
masaelementului
momentulde rdsturnare
momentulincovoietordin v6nt
momentulincovoietordin seism
rezistenlade ruperela incovoiere
pe planulperetelui
produsede incdrcirile perpendiculare
moment'ete
pe planulpereteluiin plan orizontal9i vertical
rezistenlelela incovoiereperpendiculare
momenteleincovoietoaredin cAmp9i de pe reazeme
numerulde etrieriintersectalide o fisurdinclinatdla 45 de grade
9i orizontale
componenteleefortuluiaxial pe vertica16
rezultantaincirc6rilor gravitalionale
numdrulde niveluri
efortulaxial la nivelulde incastrare
de proiectarela compresiune
rezisten.ta
n
Nra
lr'na
l -_ 6 -)i 1 6
rezistenlacaracteristicd
rezistenielela compresiunea elementelorde zidane
rezistentelela compresiunea mortarului
rezistenlaunitarAde proiectarela compreslune
rezisteniacaracteristicila forfecarein rost orizontal
rezistentacaracteristiceinilia16la forfecare
caracteristicela rupereprinintindereiin incovoiere
rezistenliele
rezistenieleunitarede proiectarela intinderedin incovoiere
rezistenlala comPresiunelocalS
valoricaracteristicegi de calculale acliunilor
incdrcdrinormate
valorilemaximeate sdgelilor,deplasdrilorlaterale9i deschideriifisurilor
Io 4
rezistenfelede compresiuneale zidSriei,betonului9i armdturii

rezistenFde proiectarea secliuniiideale
codCrntll de echivalenti pentru beton 9i arm5turd
eftfii axtd
rg,tsitaEa perreEorsfitctrrali
CLADIRICU PERI
rl{'fli,
rlllfl l{l;, rpl
ilillr
r{ii1liil
rlllii
ffi,
iilliliir
mJ
'ltltll
STRUCTUMLIDINZIDARIE
inc5rcareade la acoperigsau mansarde

incirciri de la plangee
valorilede calculale actiunilor
variabile
presiuneade referinli a ventului
factorulde comportareal structurii
valoarecaracteristiceconcentrate
efortulseclionalcapabilal secliunii
rezistentelenormatedin zona comprimataa betonuluisi din armiturd
valoareacaracteristicia Tncircdriidin zdpadi pe sol
{ru lil
ordonataspectruluide respunsde proiectarecorespunzitorperioadeifundamentaleT1
ll4ff
ariaplan$eului
de la nivelulde calcul
incarcareaseismiceaferenteoereteluila nivelulde calcul
grosimeapilagtrilor
grosimeaideale
,i[*
r,lfi,
'Mo
grosimeainimii
volumulelementului
forta de frecarela bazaclddirii
forla tdietoareprodusede incdrcareaorizontali
rezistenlade lunecarein rostorizontal
efortulde proiectarepe diagonalapanoului
r
tilliil
ill(tmtr
linrrur
t"M
tr,m,r
presiunea(sausucliunea)caracteristicda vAntuluipe o suprafald

rezultantatotali a vintului pe clddire
incircarea din v6nt pe fagie
indllimeazonei comprimate
valoareacaracteristicia rezistenleiunui material
coordonatelecentruluimaselor
poziliacentruluide greutatein raportcu un capetal peretelui
valorile caracteristiceale incdrcdrilordin zdoadd
indllimeade referinte
coeficientulde dilatareatermice
spectrulnormalizatde 16spunsseismic
coeficientulparlialde siguranldal ziddriei
coeficientpa(ial de siguranli pentruincercari
pa(ial de siguranFal materialului
coeficientul
greutateaspecificea materialului
factorulde importanldexpunerea constructiei
rw_-l
M
t
r*
5 tu
il-J{
/'f
i1
;
1.
t'
eforturilorunitarede ruperegi fisurare

factoride conversiein funcliede tipul elementelorde ziddrie
valoareaefortuluiunitarde compresiunenormalpe rostulorizontal
abatereaposibi16
4,,ofs
,Qi d'
6J
â
Mst,Mdr
'1"txt
/S
f,s
rezisten,ta
de proiectarea panouluiin planulsdu
/"rxt
lungimeaactivda tdlpilordiafragmelor
deplasarea
din vantsau seismla cota.r
incdrcdrilesuplimentareale perelilor,din efectultorsiunii
deformaliilespecificede fisurare
deformaliilespecificede rupere
valoareadeformatieispecificeultime
deformaliilespecificein betonulSiin armSturaintinsd
coeficientde formdpentruincircarea din zipadd pe acoperig
lJj
o b a d m'o a a d m
materialului
densitatea
eforturileunitaremaximeadmisein betongi armeture
cmax
eforturileunitaremaximenormale $i tangentiale
oo
oEd
T,r*
Si to
valorileadmisibile
efortulunitarde compresiune
zl
eujatalaolm ap leuuInlualcuao9
olsuauellnullsop Inlolcel
-a
0rh
ttivtoN
CLADIRICUPERETISTRTJ9TIJRALI
DINZIDARIE
1. ELEMENTE
PENTRU
ZIDARE
1.1 DEFTNTTTAZTDARTEI
neomegen,
Ziddriaesteun materialde construclie
alcituiti din pietrede ziddrie9i
materiafulde legiturd care le face si conlucreze(moftar,legdturimetalice),
formind astfel un ansamblubine solidarizat,capabilsd preia solicitdrifizice 9i
mecanice9i si asigurecerinlelede izolaretermici 9ifonic5.
pe carele are ziddriaa fostfolositiincepdnddin antichitate,
Datoritiavantajelor
la
pereli,fundalii,plangeesub formi
structurale:
realizarea
clddirilorgi a elementelor
de bolligi arcesaucupole.
elementelor
structurale
utiliziriiziddrieila proiectarea
constauin:
Avantajete
posibilitatea
utilizdrii materialelorlocale (piatrn naturali, cirdmidd arsd,
nisip,varetc.);
- se poateadaptala oice formdin p/an(dreptesau curbe),sub formi de arce
saucupoleetc.;
- rezistenldmecanicdbund(ex:.lacompresiune);
- rezistenldla acliuneafactorilorde mediu(agenliatmosferici9i corozivi);
- capacitatede izolaretermicdgi acusticdbune,comportarebuni la variatiile
gi umiditate;
de temperaturd
- rezistenldmare la foc;
- execulierelativsimpld,necesitindmdni de lucrucu calificaremedie;
Ziddriaprezintigide:avanfale,cum arfi:
- greutatepropriemare gi rezistenlemecanicemai redusecomparativcu alte
materiale(olelulsau betonul);
- tehnologiade execulieimplicdun consummarede manoperd,dificultdlide
gi un gradredusde mecanizare;
industrializare
cu pietrelede ziddrieconducela o rezistenli
- adeziunearedusda mortarelor
mecanicd
redusila acliunidinamice;
in funcliede mdrimeagi
Elementele
de zidiriese dispundupdregulibinestabilite,
grosimeaziddrieipentru a se realizaleserea gi caracterulmonolit,respectiv
asigurareaunor propriet5limecanice cAt mai bune (de ex: rezistenli la
compresiune).
Prin leserea zidiriei se inlelege dispunereaelementelorde ziddrie astfel incAt
rosturileverticalesd nu tie cantinue.ln mod obignuit,{eserease realizeazi la
fiecarer6ndorizontal(asizi).
13
1. Elementepentruzidarie
Regulrlecaretrebuierespectate,in vedereaoblineriirezistenlelormaxime,sunt:
- rosturife orizontale trebuie si fie plane, iar pietrele si aibd felele
perpendicularepe direclia efortului,astfel ca incdrcirile gravitalionale
pe planullor;
(verticale)
si aclioneze,perpendicular
pe felele vizute
sd fie perpendiculare
trebuie
verticale
fransversale
msfunte
ale zidiriei, pentrua se evitapericolulde dislocarea pietreisub efectulde
pand;
- rosturileverticaletransversale,trebuie tesute la fiecare rAnd de cdrdmizi
un plinin rdndulurmitor,
astfelinc6tunuirostdintr-unrAnds5-icorespundd
izolali;
pentrua evitaformareastAlpigorilor
- gmsirneafeoreficda msfunlororizontaleeste de 12 mm, iar a celorverticale
d e 10mm.
rosturilorverticale9i o suprapunere
intreruperea
Prinlesereaziddrieise urmdregte
pentru
de zidirie. Tnfuncliede mirimea elementelor
cAt mai bund a elementelor
zidirii gi grosimeaperetelui,putemaveazidirii fdri rosturiverticalelongitudinale
(Fig.1.1'c,d,e,f).
longitudinale
(Fig.1.1a9i b), respectiv
cu rosturiverticale
,W
MW
reil
.KKffiffi
Cryryru
a.zidirie de /" cdrdmidd

b.zidirie de 1 cirimidd
'f*
ffi,att'*rro,,6t,
c.!eserecdlugdreascd
d. lesere flamandd
',"-{.i*,
e. lesereolandezi
f. lesere englezeascd
Fig.1.1Moduride leserea zidiriei

14
cUDtRt cu qERETIsrRucruP(/.UDtNztDARrE
tl"liqmenea
conducela creareade perelicu grosimi
cu rosturide mortarlongitudinal
se foloseain trecutpentrua realizaperefi
r;tri decAtlungimeaelementelor;
rmnmr
*rmri grosicaresi indeplineasci9i rolulde izolaretermicd.
Dmrrte avantajelorpe care le are, ziddria se utilizeazdpe scari largd la
inmmnsruirea
a proprietililorde teren,
de pereli,coguride fum, ziduride Tnchidere
de bollidin ziddrie,arcepentruplangeesub
idmiintrecuts-a folositgi la realizarea
cu rezemarepe grinzidin profilemetalice,betonarmatmonolit
fuird de bolligoare
pnefabricat,
etc.
mau
serru a se asigura o lesere eficientd9i o comportarebund a peretelui,
de ziddrietrebuierealizatdastfel:
elementelor
s-orapunerea
l>0,4h,sau1240mm
- dacdhu<250mm,suprapunerea
l>0,2hu
saul>100mm
- dacdhu>250mm,suprapunerea
1I
-LFig.1.2Suprapunerea
elementelor
de ziddrie
PENTRU
ZDArut
1.2 MATERIALE
1.2.1 Elementepentruzidirii
Elementele
de zidirie se pot realizaintr-o varietatemare:din argilSarsd, beton
greusauusorsaubetoncelularautoclavizat.
Potfi pline,obignuit
din argili arsi gi
(Fi9.1.3),
BCAsaucu goluriverticale
elemente
ceramicesaudin beton.Potfi gi cu
goluriorizontale
utilizatepentrupereliinterioride compartimentare.
W
Fig.1.3-Tipuride ci,rdmizi
Pentruexecutarea
zidiriilorse pot utilizatipurilede elementecare corespund
in Romdnia.
normelor
asimilate
SR EN77711-6.
1. Elementepentruziddrie
pentruzid5,rii
se clasificiastfel:
ConformnormativuluiCR6-2006
[12]elementele
Suntde tip
a.) CdrdmiziceramiceplineconformSR EN 771-1(240x11.5x63m).
HD (highdensity),cu densitateaparentip">1000kg/m';
b.) Cirdmizigi blocuriceramicecu goluriverticaleconformSR EN 771-1.Pot
fi de tip' HD cu p">1000 lig/m3, cu dimensiunide 240x115x88,
290x240x138,
29}x140x138,
240x115x138,
290x140x88,
gi de tip LD (lightdensity)cu
290x240x88290x240x188m
365x180x138
p"<1000kg/m3(numaipentruziddriiprotejatb);
c.) Elemente(blocuri)din betongreu (cu agregateobignuite)sau din beton
ugorcu agregateugoare,conformSR EN 771-31(290x240x138);
(BCA)conformSR EN 771d. ) Elemente(blocuri)din betonugorautoclavizat
(240x300x600,
1
4
200x240x600,50x300x600);
conformSR EN 771-6.
e .) Elementedin piatri naturaldcioplitisau prelucratd
1.2.1.1Grupareaelementelorpentruzidirii
Elementelepentruzidirii se incadreazdin trei clase(grupe),in funcliede nivelul
geometrice:volumul
de incredereal proprietililormecanicegi de caracteristicile
golurilor(%), grosimeaminimd a perelilorblocului:interioare(intre goluri) 9i
exterioare(de la gol la margineablocului);grosimeacumulati a tuturorperelilor
(plinurilor
dintregoluri),pe fiecaredirecliea bloculuietc.
Grupareaelementelorpentru ziddriiin grupe (care sunt clase de calitate)se
utilizeazdpentru:
a ziddriei;
rezistenleila compresiune
- determinarea
- stabilireadomeniilor9i condiliilorde utilizarea zidiriei (zona seismicd,
numdrulde niveluri)in funcliede clasaelementelor
utilizate.
Grupa1:
- cdrdmiziceramicepline;
- cdrdmiziceramicecu goluride uscarerotunde;
o/oi
- bfocuridin betonusorcu goluriavdndvolumultotalal golurilorYgor325
pline
- blocuri
din BCA.
de a nu atingerezistenlala compresiune
La elementeledin clasaI probabilitatea
declaratdeste35 %.
Grupa2:
-
cdrdmiziceramicecu goluride uscaredreptunghiulare;

cdrdmizigi blocuriceramicecu goluriverticale;
o/o;
bfocuridin betonusorcu goluriavdndVn6=25-5O
golurilor
greu
25-50
blocuridin beton
cu volumul
intre
%;
in grupa 25 se incadreazdcdrimizilegi blocuriledin argildarsi cu golurirrerticale

gi geometie speciali (ctr pere$sub$ri)care indeplinescurmdtoarelecondi-tiitng
1.4) :
- volumulgolurilorse fie s 50 % din rrolumulblocului;
- grosimeapere$lorexterioriai bloculuide ziddriesi fie 11 <L<1Smm;
16
STRUCTURALIDIN ZIDARIE
gnlinea perelilorinteriorisdfie 6 St1S1Omm;

pcqfr interioriaibloculuisdfie continuipe toati lungimeablocului;
o- e a zidd,rieisi fie de tip elasto-plastic,
dar poateavea
lgea caracteristicd
o drciilitatelimitatd.
1 1 <ts1 S mm
6 str31Omm
-1----
b ---------1-
Fig.1.4
Fenfu zoneleseismicecu an30,129
elementele
din grupele1 gi 2 se folosescfdri
nii o limitare.
Mu
zoneleseismicecu an >0,16Ese pun condiliireferitoarela caracteristicile
gecnetrice.
frnfuncfiede densitateaaparentde^lementele
din argildarsd pot fi de tip LD (low
densîty)
cu densitatea<1000k9/mo
gi HD (high density)cu densitatea> 1000
kdm".
Ebmenteledin BCAse clasificiin gaseclase(BCA1, BCA2, BCA3, BCA4, BCA
5, BCA6) undeindicelereprezintd
rezistenlamedieminimd.
Efementelepentru ziddrii se clasificd in funclie de profilatia exterioari a
elementelor,
astfel:
- elementecu toatefeteleplane(firi amprentesau profilatie;
cu saufiri
cavitateinterioaride prindere);
- elementecu locagde mortar;
- elementecu locagde mortargi amprentesuplimentare
pentrumortar;
- elementecu profilatie"nutgifeder".
1.2.1
.2 Proprietifile elementelorpentruzidirii
Efementele pentru ziddrii se caraclerizeazdprin proprietdli mecanice (de
rezistenli)9i proprietdlifizice.
1.2.1.2.1Proprietilile mecanice
in codul CR6-2006[12] respectiv(SR EN) se considerdnumai rezistenlelela
compresiune
a elementelor,
carepotfi:
- rezisten{a
la compresiune
standardizati(fu);
17
(fn.6);
rezistenlamediela compresiune
(fd.
rezistenlacaracteristica
a.) Rezistenlastandardizatdla compresiune(f6) reprezinti o rezistenli de
a unuielementde zidirie uscatdin aer,
referinli,fiind rezistenlala compresiune
de
100mm lilime x 100mm inillime.intrucdtnu avemelemente
cu dimensiunile
zidilrii cu aceste dimensiuni,rezistenlastandardizatila compresiuneeste o
rezistenli teoretici gi reprezintdun numitorcomun prin care se pot compara
rezistenlelela compresiuneale diverselorelementepentru ziddrii.La cerere,
producitorultrebuiesi declareaceasti rezistenld.
b.) Rezistenlamedie la compresiunereprezintdrezistenla determinatdprin
de fabricalie;
incerciripe elementede zidirie cu dimensiuni
prin
este determinatiexperimental
la compresiune
caracteristicd
c.) Rezistenla
metodestatisticepe bazaunorcurbecunoscutede distribuliea frecvenlelor.
Utilizareastatisticiimatematicepermite determinarearezistenleicaracteristice
astfelTncAtvalorimai mici decAtaceastdrezistenlisi fie posibilecu o anumitd
(deex 5%).
probabilitate
poatefi realizatd
la compresiune
Conversiade la o valoarela alta a rezistenlelor
astfel:
(1 . 1 )
fi--6.f-"a
(1 . 2 )
f^"a:6"ft
-
de zidirie (d
d gi d'sunt factoride conversiein funcliede tipulelementelor
=0,8-1,55
iard' estedatde producdtor).
Pentru elementelede ziddrie produse in Romdnia,valorile factoruluid gi
rezistenlele
f."aQif6suntdatein tabelul1.1.
Tab.1.1
Elementepentruzidarie
Cdrdmiziceramicepline (240x115x63)
Carimizi si blocuriceramicecu goluri

15x88:290x240x1
38mm)
verticale(240x1
Cdr6mizi9i blocuriceramicecu goluri
verticale(240x115x138mm)
Factor
6
3.5
.+
0.81
0.92
S"r[N/mm']
7.5
5
6.1
10
8.1
6.9
1.12
8.4
Cdrdmizi 9i blocuri ceramice cu goluri

verticale (290x140x88mm)
0.87
6.5
Blocuricu goluri din beton obignuit9i

usor(290x240x188mm)
't.o7
8.0
Blocurimici oentruziddriedin BCA
1.10
3.8
4.4
5.5
Valorilerezistenlelorla compresiunea elementelorpentruziddriese utilizeai

pentrudeterminarea
ziddriei.Eletrebuiesi fie dateca valoriminimalep
rezistenlei
cu normade produs-Fn
garantatede producitorprintr-uncertificatin conformitate
ori de cAte ori existd dubii privindcalitaba
lipsa certificatului
de conformitate,
elementelorpentruziddriecu norma respectivd,punereain operi se va face
la receplie.
sistematice
numaidupdefectuarea
unor?ncercdri
pentruziddriiau gialte rezistenle,
cumsunt:
Efementele
- rezistenlala intinderedinincovoiere;
18
cLADtRtcu PERETT
STRUCTURALT
DtNZ\DAR\E
la forfecare;
- mnisbr "rta
local6).
- misren@la strivire(compresiune
rffi
lezistenle influenleazdrezistenla ziddriei la compresiune,datorate
rffi@ilflumb
careaparin ziddriica urmarea neuniformitililor
mortarului
sruplimentare
rilllitmr
neplaneitilii felelorzid5riei,etc.
nmunfrrl
ffiI-.122 Proprietilile fizice ale elementelor pentru zidirii, care se iau in
r@@lr|rare in cazulelementelorutilizatela exteriorfird protecliesau cu proteclie
limitatd,sunt:
-
densitateaaparenti gi absotutiin stareuscati;

absorbliade apd;
conlinutuldesirurisolubileactive.
Pentrua evita reducerearezistenleila compresiunea mortarului9i mai ales

nnicgorarea
aderenfeiacestuiafa efementelede ziddrie,in proiectse vor prevedea
rmdsuri
adecvatede protecliein funcliede vitezade absorblieiniliali a apei,pentru
elernente
declaratede producdtor.
Caracteristicile
de rezistenldsi de deformarea pietrelorde ziddriecrescodatdcu
densitatea
aparentd,iar absorbliade api variazdinversproporlional
cu aceasta.
Elementele
de zidirie se aleg in funcliede: destinafiagi gradulde durabilitate
a
constucfiei, zona seismic5,zona climatici, pozilia gi rolul elementuluide
construclie,
regimulde inillime, etc.
1.2.2Mortarepentruzidirii
Mortarelepentruziddriiau rolulde-alegaintreele elementele
de zidirie,avdndun
rol important
in asigurarea
calitilii zidiriei.in acestcontext,mortarultrebuiesd fie
capabilsd:
- asigurelegdturaintre elementelede ziddrieprin aderenldiar dupd ruperea
aderenlei,prinfrecare;
eforturileinterioare9i uneledeformaliicarepot
- transmitisi si uniformizeze
sd apari intreelementele
de ziddrie;
la intindere9i la forfecarea
- asigurerezistenlamecanicdla compresiune,
zidiriei;
de api 9i de aer din exteriorul
- asigureproteclieimpotrivainfiltraliilor
clddirii.
Mortarefepentruziddriise realizeazd
din urmitoarelecomponente:
liant,nisipgi
api. Calitililemortarelor
?nprincipal
suntdeterminate
de calitatea
liantului.
Ca lianlipentrumortarele
de ziddriisefolosesc:
argila,varulsi cimentul.
Mortarele de argili, au rezistenlemecanicescizute 9i o slabi aderenli la
blocurile din ziddrie. Rosturile cu mortar de argili au efecte usor
impermeabilizante,
evacuareaapei din ziddriifiind in consecinli incetiniti, iar
apariliaigrasieif avorizatd.
Mortarelede var, au rezistenlela compresiune
scdzute,care pot fi imbunitilite
prin adiugareade ciment.Mortarulde var se incadreazd
la clasaM1, mortarele
CLADIRICU PERETISTRUCTIJRALI
DINZIDARIE
Valoarearezistenleila compresiune
cregteodatdcu scidereagrosimiistratuluide
mortar,rezistenlaziddrieifiind datd pentrugrosimearosturilororizontalede cca.
10-12mm.Aceasti grosimeesteuzualdin cazulexecutiriimanualea ziddriel
Pentrurosturicu grosimimai mici de 10 mm, respectivpentruziddriicu rosturi
subfiri, rezultdrezistenlemai mari ale ziddriei,dar acesteanu se utilizeazdin
prezentpe o scardlargdgi nu suntinclusein codulCR6-2006[121.
1.22.1.2 Aderenlaintre eleme.ntele
de zidirie 9i mortar
l@trnga definegtelegdturaintremortar"sicdrimidd9i se cuantificdprinrezistenla
prinforfecarea mortaruluidintr-un
lhrurperea
rostorizontal.
Mmrntffiqr
rnasivulde zidirie, mortarulasiguri,prinaderenld:
- rezistenlala eforturilede intinderegi/sauforfecareprovenitedin incdrcdrile
exterioare;
- nezistenlala eforturileinterioaredatorate varialiilordimensionale(din
contraclie
saudin temperaturd);
- etangeitatea
la pitrundereaapeigi a aerului.
ffinduaneaaderenlei se face prin determinarearezistenlei caracteristice(de
ril#inl6) la forfecareiniliali ff e), determinatdprinTncercdri
avAndca documentde
mefuintESR EN 1052-3. Rezistenlala forfecareiniliali reprezinti rezistenlala
fficare a ziddrieiin rost orizontal,fdrda aveaeforturiunitarede compresiune(o)
perpendiculare
pe rost(o=0)(Fig.1.5).
a.
fvla=Q^' ' o=o
^f
=?' o>o
'"u
Fig.1.5
prinforfecarearostuluiorizontal
de
rupere
Qr-incdrcarea
a, b - firi efort,respectivcu efortde compresiune
in rost
A, - ariaforfecatd
Rupereaaderenleiare caracterfragiliar in cazulsolicitirilorcu intensitate
ridicati
se propagi rapid,fird a se putearealizaredistribulia
eforturilorcdtreelementele
neafectate.
in cazulin careesteprodusi de efecteletasdrilorsau a varialiilorde temperaturd,
rupereaaderenleinu pune problemedeosebitelegatede siguranlastructuralia
clddiriidar fisurileapdrutein cazul in care s-au produsin pereliiexteriori,pot
constituisursede pitrunderea apei,
21
1.Elementepentruziddrie
1.2.2.1.3 Lucrabilitatea
Este determinatide consistenlamortarelor,care se va alegeastfelinc6t si fie
asiguratiumplereacompletda rosturilorde zidirie.
fizicdcare
de caracteristica
Propo(iileTncarese dozeazi liantulsuntdeterminate
pentru
mdregte
cantitatea
de var, iar
se
mai
lucrabilitate,
trebuieoblinutd:
o
buni
pentruo rezistenld mecanici imbunitdliti, se mdregtecantitateade ciment.
gi consistenla
lucrabilitatea
Cantitateade api in amesteculde mortarinfluenleazd
acestuiagi trebuiecorelati cu capacitateade absorbliea apei de citre piatra
(elementul)
de zidirie.
1.2.2.1.4 Modululde elasticitateal mortarelor
Caracteristicile
de deformareale mortaruluide ciment (modululde elasticitate,
Mortarele
sunt asemdnitoarecu cele ale betoanelor.
curgerea lentd,contrac,tia),
cele
din varcu
gi
in
comparalie
mai
deformabile
de var au contracliimai mari sunt
cimentsaunumaidinciment.
poatefi determinat
cu relalia:
aproximativ
Modululde elasticitatea
al mortarelor
Em =r0oo.Rm
[N/mm2]
(1.3)
la compresiune.
unde.'R.esterezistenlade ruperea mortarului
Tab. 1.2 Valoareamodulului de elasticitatein functie de tipul mortarului
Tipulmortarelor
Mortarde var
Mortarede ciment-var
Mortarede cimentsaucu polimeri
Modululde elasticitate
E (N/mm2)
lonqitudinal
100....1000
1500...25000
> 25000
1.2.3 Alte materialepentruzidirii

Pe lAngi elementelede zidirie gi mortar,la execuliaperelilordin zidirie se mai
gi centuri)sau
utilizeazdbetongi olel pentruelementelede confinare(stAlpigori
pentrustratulmedianal ziddriilorcu inimdarmati. Clasabetonuluise stabilegte
princalculdar va fi cel putinC12115.
Pentrustratulmedianal perelilordin zidirie
va fi:
cu inimaarmati dimensiunea
agregatelor
- <10 mm pentrugrosimeastratuluimediansub 10 cm sau cAndacoperirea
armituriiestes 25 mm;
- 312 mm,in celelaltecazuri.
claselede consistenliale
Pentrua se asigurabetonareacorecti a elementelor,
betonuluiproaspit,definitconformNE 012-99se vor luaastfel:
- pentrusialpigoricu secliuneS 750cm2:T4;
- pentrustilpigoricu secliunea>750cm': T3lT4;
de mirimeasecliunii)T3lT4;
- pentrucenturi(indiferent
la pereliidinZIA
- pentrustratulmedian
>10mm:T4;
stratuluimedian
- cu grosimea
<10cm:T4lT5.
- cu grosimea
stratuluimedian
22
cLADtRtCU ?ERETISTRUCTURALT
DtNZ\DAR\E
:i :onstrucliile
din ziddrie,otelulestefolositpentru:armareabetonului/
groutuluide
in cazulZlA, armareaelementelor
rr,rrnplutur6
de confinare(stdlpigori
gi a
centuri)
9i
rge|br de cuplare(buiandrugi)
la peretiidinziddriecu goluripentruugi/ferestre.
fure|e plaselorpot fi din otel rotund,neted sau profilat,sau din platbandecu
Xinnensiunile
barelorin funcliede grosimearostuluide mortar.Diametrulminimal
cardor longitudinale
este de 3 mm pentruutilizarestructuraligi 1.25mm pentru
nestructurald
mili,zare
EFnm.!
lucrdnlede consolidarese pot folosi gi pofimeriarmalicu fibre (FRP)sub
frnnmd
de bare(carese introducin rosturileorizontale)
sau sub formi de tesdturd
ffne se inglobeaziin tencuial6).
r.5 NPURIDEZIDARII
Smfficareaziddriilorse poateface dupi tipul pietrelor,modulde alcituire, natura
etc.
MfunrtErilbr,
din caresuntalcituite,zidSriilepotfi:
ili,,,rrftfd tipulelementelor
- din piatrdnaturaldbrutd sau prelucrati(cioplitd,moloane,poligonalS,
de
bme);
'" Ctnpietreartificiale
ceramice:cirimizi pline9i blocuricu goluriverticale;
- iiq blocuricu goluridin betongreusau usor;
- 3ftnblocuridinBCA.
moduldealcituire:
h l durpd
- zilddriisimple,care au in componenlalor un singurtip de elementede
zftidrie:
mixtealcituitedin doui sau mai multestraturiparalelerealizatedin
- zfujdriile
mnateriale
diferite,str6nslegateintreele prin{esere,cu mortarsau elemente
(ziddriedin blocurimicisau piatrdnaturaldgi un stratde ziddriede
mnetalice
c6rdmiddde fatad5.);
- z:deii complexe(ziddrieconfinatd),obfinutdprin asociereazidiriei cu
efementedin betonarmat (stAlpi,centuri),cu rol in cregterearigiditdliigi
ductiIitdlii structurale.
- adirii armate,prin inglobareaarmdturilorin masa zidiriei introdusein
rosturilede mortarorizontale(armaretransversald)
sau in rosturiverticale
ale ziddriei (armare longitudinalS).
Ziddria confinatdpoate fi previzutd
suplimentar
cu armdturi(dinolel sau altemateriale)
in rosturileorizontale
in
cantitili suficiente,pentru a cregte rezistenlelemecanice (in special
rezistenlala forfecare)9i ductilitateaperetelu
i.
c.) dupi naturasolicitdrilor:
- elemente structuralesolicitate la compresiuneexcentrici, supuse la
(stAlpi,pereliportanli,pereliautoportanli)
incirciri gravitalionale
gi la ac{iuni
orizontale
din vAntsauseism;
(solicitiritermice)
- elemente
supusela solicitirirezultate
dinacliunifizice
sau
produsein mediulexterior;
chimice(agresivitdli)
- pentru elemente nestructurale: pereli de umpluturi, pere{i de
parapefi,etc.
compartimentare,
in figura1.6 I2Blse prezintddiversetipuride zidirii utilizatein cazulclidirilorcu
perelistructurali
din zidirie.
1. Elementepentruzidaie
a.
b.
Amauri orimlde
,E#*i
i
Fig. 1.6 Ziddriifolositela clddiricu pereli structurali(diafragme)din ziddrb: a

zidirie nearmati; b. ziddrieconfinatS; c. zidirie cu inimi armat6,d.- din doui
straturilegatecu armituri orizontale,e, f.- din elementede zidirii din betm cru
goluri,g,h.-zidirii cu armarelongitudinali
24
CLADIRICUPERETISTRUCTURALI
DINZIDARIE
1.4 Proprietili mecanice ale zidiriei

1.4.1Stareacomplexi de eforturiin zidiria solicitati la compresiune centrici
Mortarelede ziddrie,care umplu rosturileorizontale9i verticale,au rolul de-a lega
elementelede ziddrieintre ele gi de-a forma din zidirie un elementmonolit,care,
in mod simplificat,se consideri un elementomogengi izotrop.in realitate,dacd se
consideri un element experimentaldin ziddrie (de ex: un stAlpisor)solicitatla
compresiune centricd, elementele de ziddrie si mortarul se afld intr-o stare
complexi de eforturi. Elementelede ziddrie sunt supuse in acelagi timp la
compresiune excentricd 9i local6, incovoiere, forfecare si intindere, chiar daci
incdrcareade compresiunecentricd este uniform repartizatdpe intreaga secliune
a elementuluicomprimat.
Stareacomplexdde eforturieste determinatdde o serie de cauze,cum sunt:
-
deformabilitatea
diferitda elementelorde ziddriesi a mortarului;
neuniformitatea
mortaruluidin rosturileorizontale;
neuniformitateaelementelorde ziddrie;
prezen{agi mdrimeagolurilorverticaledin elementelede ziddrie.
'"=-- tormitateamortaruluise datoreazdmoduluide preparare,executiesi intirire.

"::;'ul proaspSteste neuniform,prezinti cocoloage,neuniformitatealiantului,
.;':;atului, apei 9i plastifianlilor.
Prin urmare,rezultdneuniformitdli
ale mortarului
- ':s:urileorizontale.Datoritdacestorcauze,precum9i absorblieideapi diferitda
gi
':-entelor de ziddrie,mortarulse intdregteneuniform leagd neuniformpietrele
:: z"Cdrie.Existdpo(iuni ale rosturilororizontale
cu surplusde mortar,in timp ce
'- a te porJiunimortarulnu
umplecompletrosturileorizontale.
: e'lerea neuniformda apei provoaci varialiaaderenteimortaruluila elementele
:e ziddriegi contracliidiferite
in procesulde intirire. Fenomenulfizicde contractie
: r-rscare
a mortaruluieste impiedicatde aderenlasa la elementelede ziddrie.Prin
-'rnare, apar eforturidin contraclii(intinderiin mortar, respectivcompresiuniin
: ementelede zidirie), care uneoripot provocadesprindereamortaruluipe unele
: crtiuni.
'n final, mortarulintdrit are po(iuni rigide si po(iuni mai pulin rigide, ceea ce
:etermindapariliade eforturiconcentratepe suprafalaelementelorde ziddrie(Fig.
17)
Fig. 1.7 Transmitereaneuniformda eforturilorverticalede compresiune

prin rosturileorizontale
zc
1.Elementepentruziddie
cum sunt:
de ziddriesuntsupusela diversesolicitdri,
Ca urmare,elementele
locald;
- compresiunea
- forfecare;
- incovoiere.
mortaruluidin rosturileorizontaleeste influenlati9i de modulde
Neuniformitatea
execuliea ziddriei.La punereain operi nu Se poate realizao Suprapunere
pe suprafalamortarului,
deoarecezidarulnu poateexecuta
perfectda elementelor
a elementelorde zidilrie,
uniformi
perfecti
o
apdsare
mortarului
a
o nivelare
9i
rezult6ndgrosimineuniformeale rosturilororizontale,si dispuneriTnclinateale
teoreticdorizontald.
cu dispunerea
de ziddrie,carenu corespund
elementelor
De asemeneaelementelede ziddriesunt neuniforme.Teoretictrebuiesi aibd
grosimiconstantegi fele orizontaleplane9i paralele.in realitateexisti varialiide
suprafelelorprecum9i
grosimela acelagielementde zidirie gi neparalelismul
ca urmarea unordeficienlecarepot
abateride planeitate(curbiriale elementelor)
de ardere9i uscare.
si apari in procesele
in cea mai mare
estedeterminatd
Stareacomplexide eforturi,in timpulsolicitdrii,
diferiti a elementelorde ziddrie9i a mortarului.in
mdsurdde deformabilitatea
general,elementele
de zidirie reprezintdun procentde cca.85%dintr-unelement
de ziddrie,Tntimpce mortarulreprezintdun procentde numai15%,insi ponderea
mortaruluiindeformaliatotali a zidiriei estede cca.857o,in timp ce
deformaliilor
ponderea
de ziddrieestede cca' 15 % (Fig.1'8)'
elementelor
deformaliei
o
f.*
f^
gt*
&*t
de
diferitda elementelor
Fig.1.8Deformabilitatea
(m)
ziddrie(e) a mortarului
-si
Dacd se analizeazddeformaliilemortaruluiin rosturileorizontale,se constati cd
supus compresiuniiverticale, mortarul are deformalii orizontaleimportante.
fiindinsi impiedicat
Mortarulare tendinlade-aiegi(refula)din rosturileorizontale,
rezulti eforturi
in
felul
acesta,
zidirie.
de aderenla9i frecareacu elementelede
ziddrie,
in timp ce in
de
pe
elementelor
ale
importantede intindere orizontald
(Fig.
1.9).
compresiune
de
mortarapareforturi
de zidirie suntimportante
Eforturilede intindereorizontalia elementelor
9i in final
conducla apariliaunor fisuriverticale.Prin cregtereasolicitdriise formeazdnoi
fisuri verticale,cele existentese dezvoltdgi in final se distrugeelementulde
zidirie.
iL
26
la forfecare
de ciment-varla claseleM1,5(minime)9i M2,5(maxime).Rezistenlele
valoride la
cu
argil6,
de
mortarelor
ale
decit
ridicate
de var suntmai
ale mortarelor
daN/m2.
2...5,6
au porozitateridicatd,ceea ce
Mortarelede var stins (var gras sau nehidraulic)
prin rosturi,pereliiuscdndu-se
poata
fi
evacuati
ziOariisi
Oin
face ca umezeaia
intr-operioaddde timp relativscurtd'
Mortarelede ciment, au in componenlalor cimentPortlandin raportde cca' 1:4
iar rezistenlelela
cu nisipul.Aceste mortarese incadreazdla clasa.|110,10,
ce ii conferd
ceea
10
daN/cm',
forfecaiedepigesc de multe ori valoareade
ziddrieiun gradridicatde monolitism.
Pentruperelii portantisupugila incircdri mari, se pot utilizamortarede inalti
rezistenlaziddrieila intindere.
sporiti,careTmbundtilesc
rezistenli,cu aOerenlb
de var cu adaosde polimeri:
sau
ciment
de
poi
mortare
Mortarelesuperioare fi
numaidin polimeri(rdgini
simple
mortare
sau
latex
de
mortarde cimentcu adaos
cu saufiri latex,sauadaosde ciment)
epoxidice,
coduluiCR6-2006[12], mortarelepentruzidirii se
iriioniorritate cu prevederile
clasificdastfel:
a.) Mortare pentru zidirii cu utilizare generala (G), care pot fi mortarede
releti 9i mortarePerformante.
n46rtaritede releti se realizeazdprin utilizareade relete.date 9i verificate.in
de-volumale lianlilor9i nisipul'De exemplu'
frealabil,careexprimdcomponentele
2:5,respectivmortardin ciment,var 9i nisip:
de
nisip
b"nttu un mortarde ciment9i
1:1:5.
Mortareleperformantese realizeazdpe baza unor relete speciale,propusede
proiectant.
mortarelepentruzidirii cu utilizaregeneraldpotfi:
modulde realizare,
i;ir*tj;;"
- industriale,uscate sau proaspete. cele uscate necesitd la gantier
cu ap6,iar celeproaspetesuntadusedin staliide prepararea
amestecarea
mortarelor.
- preparatePegantier'
b.) Mortare speciale pentru zidirii, care pot fi mortareugoaresau mortare
pentruziddriicurosturisubliri'
1.2.2.1Pr oprietdliIe mortarelor pentru zidiri i
luAndca
mediela compresiunese determiniexperimental,
1.2.2.1.1iezistenla
SR EN 1015-11.
de referinld
document
nlzistenla mediela compresiunereprezintimarca mortaruluisi se noteazdan
in N/mm2.De exempluM5:
literaM, urmatdde rezistenlamediel"
"otpt""iune,
SN/mm''
de
la
compresiune
mortarcu rezistenlamedie
La mortarelecu compozilieprescrisd,pe l6ngd marc6, poate fi specificati9i
compozilia.De exempiu,ttlS-i:1:5,undecifrelereprezintdcompoziliavolumetricd
trebuiesd aibi cel pulinclasaM1'
Mortarele
ciment:var:nisip.
a componenlilor
- -in
Vafoareamediea rezistenleide ruperela compresiunea mortarelorvariazd
funcliede liantulfolosit,astfel:
0'1+ 1'0N/mm2^
de var.........
- mortare
1'5+ 25'0N/mm'
........'-................
de ciment-var
- mortare
- mortarede cimentsaucu polimeri...-..
.-"> 25'ON/mm2
CUDIRICU
STRUCTURALIDINZIDARIE
ca prezenta rosturilor verticale longitudinaleare o influentd

{@mlmnh{ut
rezistentaunitari la compresiune
a acesteiziddriifiind mai mici in
o.rzidiiriafdri rosturi verticalelongitudinale.
a.
b.
FS, .'.9Eforturidatoratedeformabilitilii
diferitea elementelor
de zidirie gi a
(a),respectiv
mnmrmlanrlui.
a,b-ziddriefiri rosturiverticalelongitudinale
cu rosturi
(b)
verticale
longitudinale
ffidrJl de refularea mortaruluidin rosturileorizontalecregteo dati cu cregterea
gprrrmor-rli
rosturilor,
fiind favorizatgi de grosimeaneuniformd
a rosturilororizontale
felelorelementelor
de ziddriegi abateriide la orizontalda
dffinheneparalelismului
dmnenteforde ziddrie. La zidirii cu rosturi subliri fenomenulde refularea
rnmmr':arului
din rosturieste mult diminuat,ceea ce duce la cre,sterea
rezistenlei
JdErieila compresiune.
1.42 Stadiilede lucru ale elementelordin zidirie solicitatela compresiune
Ecrnilrici
sxi$e 4 stadii de lucru ale elementelorde zidirie (st6lpi,perefi)solicitatela
axialdcentricd,?nfuncliede mdrimeaeforturilor
mnnpresiune
de compresiune.
Stadiilede lucrugi mecanismulde rupereale elementelor
din ziddriesolicitatela
unpresiunecentricd
suntprezentate
in tabelul1.3.
/a,loarea incircirii de fisurare depinde de proprietdlile mecanice, de
rcformabilitatea
celor doui materialecomponente9i de modul de execuliea
ziddriei.
Raportuldintreefortulde fisurare9i cel de rupere(Nris/N,)
exprimi rezervade
siguranlda ziddrieidupdfisurare.Dacdacestraportestemic,ziddriafisurati are o
rezervi suficientide rezistenldgi nu punein pericolsiguranlaconstrucliei.
Prin
cregterearaportului(N6JNJse accentueazd
caracterul
fragilal ruperiielementelor
gisiguranla
de ziddrie,scaderezeta de rezistenld
a elementului
construcliei.
in tabelul1.4 se prezintdorientativvaloarearaportuiui(N1"/NJin funcliede tipul
mortaruluigi vArstaziddriei.Se constatici ziddriilerealizatecu mortarde ciment
au ruperimai fragile9i rezervede siguranldmai redusein comparaliecu zidiriile
cu mortarde var.
l
1. Elementepentruzidaie
Tab.1.3 Stadiilede lucrual ziddriei

Stadiul
de lucru
al zidiriei
Schila
Domeniul
de variatie
alui N
Caracteristicl
Stadiul exploatiirii normale, cdnd zidiria nu

prezintdfisuri,incdrcareaavind o valoareredus6.
il
ill
IV
28
NcNn,
N=Nn,
Stadiulde fisurare
Apariliaprimelorfisuri verticaledatoritdeforturilor
de intindere,incovoieregi forfecare;Fisurileapar
de reguldln continuarearosturilorverticale,care
reprezintipuncteslabein zidirie.
Apariliafisurilorin ziddriedepindede:
Proprietitilemecanicealeziddriei;
a
Deformabilitatea mortarului $
cdrdmizilor:
Modulde executie.
Apari[ia fisurilor in structuriledin zidirie face
necesari analizaapariliei9i urmiririi ulterioarea
acestora;
Fisurilevor evoluaodati cu crestereaincircdrii.
Fisurile existentese alungesc,se ldrgesc;apar

plastice).
fisurinoi (datoritidezvolt6riideformaliilor
zid6rieieste neliniard
ln acest stadiucomportarea
iar deformalilecrescmai repededec6tincircdrile;
stadiulin care se lormeazdst6lpigoriverticali
Nss<N<N1 este
subliri solicita[i la compresiune centricd 9i
excentrici.
N=N,.
Stadiulde rupere
Deschidereafisurilor continua9i in cazul cdnd
incircarea rdmdne constanti gi se produce la
incdrciride 0,8...0,9N'; in cazulunuispormic de
inc6rcare, lisurile se dezvolte mult, rezultAnd
st6lpigorisepara$in ziddrie,fir6 conlucrare,care
nu mai pot preluainc6rcarea9i flambeazd.
Rupereazidiriei se datoreazddep6giriieforturilor
de lntindere 9i forfecare, la care se adaugd
flambajuluistdlpilorizola$(in care este impd(itd
ziddriadatoriti fisurilor)sub acliuneacompresiunii
excentrice.
CLADIRI CIJ PERETISTRIJ?TIJMLIDIN

E
ÎDARI
Tipulmortarului
de ciment
de ciment-var
de var
Tab.1.4
RaportulN;JN" in funcliede
vArstazidiriei tzilel
3
28
720
0.6
0.7
0.8
0.5
0.6
0.7
0.4
0.5
0.6
Apariliafisurilorla o zidirie cu vdrstdmaiinaintati,executaticu mortarde ciment

gi o rezervdmicd de siguranli gi necesiti imediato
prezinti o supraincarcare
analizda cauzeloraparilieifisurilor9i luareaunormdsuride remediere.
centricise poateevidenlia
Comportarea
ziddrieisupuseunuiefortde compresiune
efort unitar-deformaliespecifici (o - e) in
completprin diagramacaracteristicd
care, pe lAngdsiguranlaexprimatdprin raportuleforturilorunitarede fisuraregi
specificede fisurare(e7,)9i de rupere
rupere(o" o7) se evidenliazi9i deformaliile
(e.),respectivdomeniulde comportare
neliniaria ziddrieiprinraportule,,/e6,.
Fig.1.10Diagrame
caracteristice
o - pentruzidirii
a- Ruperefragili,b- rupereductil5.
Tnfigura1.10se prezintddoui diagramecaracteristice.
Ambelediagrameprezintd
rezeryemaride rezistenli,exprimateprinraportulop,/o,,dar in cazuldiagramei(a)
ruperea este fragil5, iar in cazul diagramei(b), cu un domeniu extins de
comportare
neliniard,rupereaesteductili.
1.4.3Rezistenlaunitari la compresiunea zidiriei
Estedeterminatd
de o seriede parametrii
cumsunt:
- caracteristicile
elementelordin zidirie: rezistenle,mdrimeaelementelor,
propo(iiledimensionale;
mortarului:rezistenli, deformabilitate,
caracteristicile
aderenli, grosimea
rosturilor:
- calitatea execuliei, evidenliateprin uniformitateastratului de mortar,

umplerearosturilorverticalegi altele.
a ziddrieise poatedeterminacu relalialui Oniscik,care
Rezistenla
la compresiune
factori:
prezintdimportanliprinfaptulcd evidenliaziinfluenlaprincipalilor
(1 . 4 )
in care:
de ziddrie
ale ziddrie(l), elementelor
la compresiune
I, f", f- - rezistenlele
(4) gi mortaruluiffi), care pot fi rezistenlelecaracteristice;
funcliede tipulgi rezistenla
stabilitexperimentalin
A-coeficientul
constructiv,
de ziddrie;
elementelor
experimental;
determinali
a,b- coeficienli
ry- coeficientde corecliepentruziddriicu mortarede mdrci mici. In mod
de corectie,4:1.
curentvaloareacoeficientu
A are valorimai mari la elementelecu dimensiunimari in
constructiv
Coeficientul
mici(Fig.1'11)'
de ziddriede dimensiuni
comparalie
cu elementele
0,8
-r--l--l-_l-l --T-l
- f
0,6
0,4
0,2
0
I _l
lllll
t__ r _ l_ _ l_ _ r _
r ' ...- - ..-
tl -l
GN/mni)
A
constructiv
Fig.1.11Varialiacoeficientului
din blocurimici,pline;3- ziddriidin
1- ziddriidinblocurimaripline;2-ziddrii
elementeceramice;4-ziddriidin piatrdbrutd.
mari,respectivcu in5llimimari,au
Elementele
de zidirie cu coeficienliconstructivi
o influenldmai mare asuprarezistenleizidiriei in comparaliecu elementelecu
mici(Fig.1.12).
constructivi
coeficienli
30
cLADrRt
cu pERETt
srRucruRAl DtNzoAar
f (N/mni
A
i
10 I
I
7,5L
1- din elementeplinecu inaltimeah>50cm

2- din elementeplinecu inaltimeah=20-35cm
3- din elementecu goluricu inaltimeah>50 cm
4- din elementedin piatranaturalacioplitacu
inaltimeah=20-35cm
5- din elementepiatranaturalabruta
I
I
5,0
,
/,
J
2,5
100
GN/mni
175
Fig.1.12Influenla
elementelor
asuprarezistenlei
ziddriei(pentrul, datd)
Cregterearezistenleiziddrieiodatd cu cregtereacoeficientului
constructiv9i a
rezistenlelorelementeloreste determinatide valoarearidicatda modululuide
rezistenlala incovoierea elementelor,
dar gi prin micgorarea
volumuluide mortar
raportatla volumulzidiriei.
Mortarulinfluenleazdrezistenlazidiriei, atAt prin rezistenlasa V;, cdt 9i prin
raportuldintrevolumulsiu gi volumulziddriei.Cregterea
raportului
dintrevolumul
mortaruluigi volumulziddriei,care are loc la elementelede ziddriemici sau cu
formeneregulate,
conducela micgorarea
rezistenlei
ziddriei(Fig.1.13).
f" (N/mm)
10
1- blocuriplinemari
2- blocurimicidinbeton
3- elementeceramice
4- piatrabruta
7,5
5,0
2,5
0
L__r __J
__J
l tl
2 ,5
7,5
10
f, Nr-m1
Fig.1.13Influenla
mortarului
asuprarezistenlei
zidiriei
Mortarulinfluenleazirezistenlaziddrieidatoritdproprietililormecanicegi elastice
inferioareelementelor
de zidirie, cu atAtmai mult cu cdt volumulsiu raportatla
31
grosimiirosturilor.
Se apreciazici
volumulziddrieicregte,respectivprincre,sterea
provoaci
o reducerea
mm,
grosimii
cu
3
rosturilororizontale
o cregterea
rezistenleicu
cca.15 %.
Din relalia(1.4) se constati ci daci rezistenlamortarului(1,) este foartemare
(practicinfiniti), termenulal doileadin parantezi se poate neglija9i se obline
rezistenlamaximda ziddrier.
frmax = A' .f"
(1 . 5 )
Daci rezistenlamortaruluiestefoartemici (practicegaldcu zero),din relalia(1.4)

oblinemrezistenlaminimda zidiriei.
f,min='e
f"lr-i)
(1 . 6 )
Pentruelementelede zidirie obignuitd,daci rezistenlamortaruluieste mai mare

de 10 N/mm2,influenlaei asuprarezistenleiziddrieieste micd, aga cum se
observdin figura1.13.
Cregtereamdrciimortaruluipoateavea gi un rezultatnegativdeoarecese reduce
mortarului9i dispunereamai dificili a
lucrabilitatea
sa, favorizdndneuniformitatea
mdregte
grosimi
mici. Folosireaplastifianlilor
in specialla rosturide
elementelor,
plastifianli
de
pentru
limiteazi
cantitatea
se
care
motiv
deformabilitatea
mortarelor,
ce urmeazia se introducein compoziliamortarelor.
in cazul elementelorde zidirie cu absorbliemare de ap5, mdrirearaportului
api/cimentin vedereacregteriilucrabilitiliinu micgoreazdrezistenlamortarului,
pAni la o limiti, deoareceapain excesesterapidabsorbitdde elemente.
a
Modulde execulieare o foartemareinfluenliasuprarezistenleila compresiune
zidiriei. in cazul ziddriilorexecutateobignuit,calitateaexeculieidepindefoarte
multde calificarea
9i experienlazidarului.
in cazulpanourilormaripentrupereliidin ziddrievibratd,realizatela sol in pozilie
este
orizontali,undeumplerearosturiloreste perfecti,rezistenlala compresiune
de ziddriile
obignuite.
multsuperioardfald
Rezistenfaunitardcaracteristici la compresiune(4),se determindexperimental
in conformitate
cu EN 1052-1.
se poateutilizarelalia:
in lipsavalorilorexperimentale
fk = K'r!'7't23
(1 . 7 )
unde:
de ziddriegi mortar;
K coeficient
caredepindede tipulelementului
/ rezlstenlala compresiunestandardizatda elementelorde ziddrie,in
N/mm';
in N/mm'.
a mortarului,
f.rezistenla mediede compresiune
conditii:
poate
urmdtoarele
indeplinite
fi aplicatddaci sunt
Relalia1.7
N/mm'^;
- fb375
- f^<20 N/mm'"f^<2fii
pentruziddrii3 25o/oi
elementelor
de variatieal rezistenfei
- coeficientul
32
\-
_]
CLADIRICUPERETISTRIJCTURALI
DINZIDARIE
ziddrianu are rosturiverticaleinterioare.in cazul in care existd.atunci

valoareadati de relalia1.7se reducecu 20%.
Pentruzidirii executatedin elementeplinedin argildarsi 9i BCA gi mortarede

generald,
utilizare
valoarearezistenleifi,
se dd directin tabele(Tab.1.5,Tab.1.6)
in funcliede rezistenlamediea elementelor(f-"), marcamortaruluisi modulde
lesere(cusaufdrdrostverticalinterior).
Tab.1.5Rezistenlacaracteristicd
ta compresiune(f1,inN/mm2)a ziddriilorreatizate
dn caramizi pline saucu goluriverticale,qr.l, 2 si 25 cu mortarde uz
Tipulziddriei
mhlttl;ffirnizj
i@ftmcirnargild
nmMgr 1 si
rnlmlrctie uz
ggrirera (G)
Modulde
!esere
cu rosturi
verticale
interioare
fdrdt
rosturi
verticale
Ciindlernente
ar goluri
neltbale gr. 2
si 25, cu
rur'tar de uz
general(G)
Rezistenla
medie mortarului
â
(N/mm')
rb
(N/mm2)
cu rosturi
verticale
M15
6.60
15
M12.5
6.25
12.5
10
7.5
5.0
15
12.5
10
7.5
5.0
15
12.5
10
7.5
5.50
4.70
4.05 3.85
N.A.
6.75 6.40
5.95
5.60
5.10 4.80
4.15 3.95
N.A.
5.40
5.10
4.75 4.50
4.10 3.85
3.30
3.15
5.0
N.A
5.80
4 .9 5
M10
5.85
M7.5
5.35
M5
4.75
5.15
4.40
3.60
2.70
6.00
5.25
4.50
3.70
2.75
4.70
4.05
3.30
2.50
5.50
4.80
3.35
2.55
4.80 4.40
4.20 3.85
3.60 3.30
2.95 2.70
4.20 3.40
3.55 2.90
2.90 2.35
2.20 NPS
4.85 3.95
4.30 3.45
3.65 2.95
3.00 2.40
2.25 N P S
3.90 3.15
3.45 2.75
2.90 2.35
2.40 N P S
2.20
2.05
NPS
4.15
M2.5
3.85
Tab.1.6Rezisten,ta
caracteisticdla compresiune(fyin N/mmz)a ziddriilor
Modulde
!esere
fdrd rosturi
verticale
rb
(N/mm2)
7.50(BCA6)
6.25(BC5)
5.00(Bc4)
3.75(BC3)
2.50(BC2)
7.50(BCA6)
cu rosturiverticale 6.25(BC5)
5.00(BC4)
3.75(BC3)
2.s0(Bc2)
realizate din blocuri de BCA fabricate in Romdnia

Rezistenfa
medie mortarului
â
(N/mm')
M10
M 7.5
M5
M2.5
4.50
4.10
3.65
2.95
4.00
3.60
3.20
2.60
3.40
3.'t0
2.75
2.25
2.80
2.50
2.25
NPS
N.A
NPS
3.60
3.30
2.90
2.40
3.20
2.90
2.60
2.10
2.70
2.50
2.20
NPS
2.20
2.00
NPS
N.A
Pentru zidEriiexecutatecu alte elementefabricatein lara noastrdcu goluri

verticale,valoareafo a ziddrieirezultdprininmul{ireavaloriiluif pentruzidirii din
elementelor
elementepline(cirimizi) cu un coeficientin funcliede dimensiunile
pentru
1,22BCA).
(290x240x188),
(0,95-efemente
mici, 1,10 elementemari
9i
separat'
in
tabel
dau
Pentruzidirii din BCA,valorilefese
Rezistenlaunitari de proiectareIa compresiuneffi)
f o= m "' L
(1.8)
Ta
condiliilorde lucru;
m,- coeficientul
pa(ial de siguranldal ziddriei.
7y-coeficientul
Vaforilemz se dau in funcliede starealimiti la care se face referire(stiri limiti
ultimesaustirilimiti de serviciu)
a.)- SLU: n" =1,00, cu urmdtoareleexceplii:m"=0,85dacd aria secliunii
cafculate<0,3m2;m"=0,85la mortarefdri adaos de var; m,=O,75la
solicitdride intindereprin incovoiere;m"=1,25pentruverificdriTn timpul
execu!iei;
=1,65numaipentruverificarea
a'.) prinexcepliede la aliniatula.) se va lua Trr,r
din zidirie Tncazulzonelor seismiciavdnd
structurale
siguranleielementelor
an30,129.
m,=1,2pentru
b.) SLS: m,=1,OOTns6:m"=2,0O-ziddriicu tencuialdobignuitd;
elementecu tencuialidecorativd.
Excepliade la a'.) nu se aplicdin acestcaz.
Valorilelui yNrsedauastfel:
a.) SLU: pentruelementede zidirie din clasa I si din BCA,9i mortarde uz
(de re!eti), sau pentrurosturisubtiri(T) in condilii
general (G) performant
de controlnormalpe gantier- ^{u=2,2;
b.) SLU: elementepentruziddriedin clasa ll sau cu mortarepreparatepe
toatecerinlele,in
gantierpentrucare nu sunt satisfdcute
sau determinate
condiliide controlnormalyu =2,5i
c.) SLU:pentruelementede zidirie de oriceclasi 9i oricemortare,in condilii
=3,0;
de controlredusal execulieiTrr,r
Condiliilede controlnormalsuntrealizatedaci:
atestat;
permanent
de un responsabiltehnic
- lucrdrilesuntsupravegheate
lucrdrilor;
urmiregte/ controleaziritmicdesfSgurarea
- proiectantul
- responsabilultehnic al beneficiaruluiverificd permanent calitatea
materialelor
9i modulde punerein operi;
- se efectueazl toate verificdrilepreliminare9i in etape intermediare(faze
gi altele).
determinante
Condiliide controlredus:
in modpermanent;
- lucrdrilenu suntsupravegheate
- proiectantulcontroleazdrar sau foarterar execulialucririlor;
34
cuDtRt cu PERETT
STRUCTURALT
DtNZ\DAR\E
- reprezentantultehnic al beneficiaruluinu verifici sistematiccalitatea

materiafefor:
verificdripreliminare
alteledecdt
- nu se efectueazd
9i in etapeintermediare,
lazeledeterminante,
caretrebuieefectuate.
f.4.4 Rezistenlala forfecarein rost orizonlal, (f,)
Gomportareaziddrieila forfecaresub efectulforlelor aplicatein planul peretelui
(aizontalsau vertical)depindede direcliade ac{iunea fo(elor exterioare9i de
alcituireaperetelui.
Ebrturilede forfecarein planorizontalse datoreazdforfelororizontaledin vdntsau
dkt seism sau a incircdrilor provenitede la zidurilede sprijin solicitatede
-mpingerea
pimAntului, careac(ione
azdTnplanulperetelu
i.
[a peretiiclddirilorsituatein zoneseismicetrebuiesd se lind seamagi de eforturile
de forfecarein plan vertical datoriti forlelor de lunecare,care se dezvoltd la
,i'rce4iliC inimilorcu tdlpile in cazulperefilorcu secliuni compuse(L,l,T), solicitali
de forteorizontale.
ailtbi la forfecarese poateproducedupd secliuninelegate,c6nd fo(a
4itolneazdparalelcu rosturileorizontale(Fig.1.14),sau dupi secliuni
1-r elementulde ziddrie gi mortar, cAnd fo(a de forfecare este
pe rosturileorizontale.
Fig,1.14Ruperea
secliunilor
de ziddriela
forfecarein rostorizontal
caracteristicila forfecarein rost orizontal(f*1), se determini astfel:
Menla
- pentruzidirie executatdcu mortarpentruutilizaregenerald(G) sau cu
mortarpentrurosturisubliri(T) cu relalia:
"fw
-
:.f,r" + 0,4oas0'o65fb
(1.e)
pentruziddriecu elementecu imbinarede tip "nut9i feder/lambi9i uluc",

executatdcu mortarpentruutilizaregenerali (G) sau cu mortarpentru
(T) cu relalia:
rosturisubliri
f'rt :0'5 -f"r' + 0,4oaS0'045fb
(1 . 1 0 )
35
unde:
in$ali la forfecare(subefortunitarde
f,e, esterezistenlacaracteristicd
compresiune
nul);
pe direclia
o7st valoareaefortuluiunitarde compresiuneperpendicular
fo(ei tiietoarein element;
pentru
a elementelor
/ este rezistenlamediestandardizatila compresiune
ziddrie.
Valoarea rezistenleila forfecarein rostul orizontal (fm), depinde de aderenla
pentruzidilriecaredepindede urmdtoriifactori:
mortarului
la elementele
pentruziddrie;
tipulimaterialul
elementului
pentruziddrie;
- naturasuprafeleielementului
- caracteristicile
mortarului;
etc.
- condiliilede umiditate,
ln cazuf elementelorpentruziddriedin grupa 2, valoarearezistenleiinilialela
din ziddrie.plinS,
datoriti mortarului
forfecareeste mai mare dec6ta elementelor
carepdtrundein goluri.
Rupereaprin forfecarea elementelorde ziddriese poate producedaci aderenla
mortaruluipe element este mai puternici decAt rezistenla la forfecare a
elementului
de zidirie.
Rupereazidiriei prin forfecarese poate produce?n cazul pereliloraclionalide
incircdri seismiceTn planul lor, la reazemelearcelor pe st6lpi, la console,
buiandrugi,
etc.
fn tabeful1.7,se dau rezistenlelela forfecarein rost orizontal(f,r), in funcliede
pentruziddrie9i de rezistenlamortarului.
tipulelementului
tn N/mm2
unftarecaracteristicah forfecarea zidariei
Rezistenla
mediea mortaruluif,
(N/mm')
Elementepentruziddrie
M1 0
M5,M2.5
M1
0.20
0.10
Ceramice
0.30
Betonobisnuitsauusor
0.20
0.15
0.10
Betoncelularautoclavizat
0.15
0.10
ab.
Rezistenlade proiectarela forfecare
fra =^r'*
(1 . 1 1 )
parlialde siguranldal
undem" (coeficientul
condiliilorde lucru)gi yy (coeficientul
zidiriei)suntaceeagi,ca 9i la compresiune.
36
1.4.5Rezistenlazidiriei la intinderedin incovoiere

Rezistenla ziddriei la intindere din incovoiere intervine, in principal, la
dimensionarea,si/saula venficareaperelilorsolicitalide incdrcdriaplicatenormal
pe planullor.
&n41i de proiectare pot proveni din:
rbr
*+ctri permanenteimpingereapdmdntului,
in cazulperelilorde subsol;
lffii
de exploatare- greutateamobilieruluisuspendatpe peretesau
nfhgerea oamenilor
?nincdperileaglomerate;
orizontaledin vdnt (numaipe pereliiperimetrali)
sau din seism,in
- ffii
ad prelilor de umpluturdla structuriin cadre.
lffirr*ne
incdrcdrilororizontaledistribuiteuniformpe planulmedian,peretele
ca o placd rezematdpe plangee(reazemeorizontale)gi pe pereliide pe
tlfffi
frec$e, careformeazdreazemeleverticale.
dlf,
illlnrm
m obignuitraportullaturiloreste cuprinsintre 0,5 si 2,0, astfel cd peretele
lll[lM
dupi doui direclii:verticaldgi orizontald.
llln p@ii cu goluri de ferestresau ugi, care sunt suficientde indepirtate de
nlremeb verticale,l6ngdgolurise poateconsideracd pereteleluueazd numaipe
dnu4bverticali.
hmoierea pe direclieverticald(Fig.1.15)t8l produceeforturiunitarede intindere
(Fig.1.16a).
dhirmnoiere in rosturileorizontale
---,t'
----{>
.--.'.>
-'--'-+
--+
-----+
--+
----.-+
:---;
-....>
Fig.1.15Solicitdride incovoierea
pe direclia
verticaldsubacliuneaforlelororizontale
(vdnt
pimdntului(tasubsol)
sauseism)giimpingerea
Acesteeforturipot producerupereaastfel:
de ziddrie;
saua elementelor
la intinderea mortarului
- atingerearezistenlei
orizontale.
mortaruluidin
rosturile
- cedareaaderenlei
incovoiereape direclia orizontaldproduce eforturi unitare de intindere din
pe rosturileorizontale,astfelci ruperease
incovoiereintr-unplan perpendicular
producein planul verticalprin rosturileverticaleintr-o secliunein zig-zag.ln
ambelecazurise produce9i rupereaprintorsiunea rosturilororizontale.
Ruoereain
sectiunea1-1
Rupereain
sectiunea2-2
2
I
-v'
I\t-
a.
b.
Fig.1.16Rupereazidiriei prinintinderedinincovoierein secliunea1-1(incovoiere

dupi direcliaverticald,av6ndmomentulMu),respectivdupi secliunea2-2
(incovoiere
dupi direcliaorizontali,avind momentulMs).
2- rosturiverticaledecalate
1-rosturiorizontale;
se noteazi cu (f,u)
Rezistenlacaracteristicila rupereprinintinderedin ?ncovoiere
pentruincovoierea
pe direcliaverticali(dupdplanulde rupere1-1dinfigura1.16),
respectivcu V,w)pentruincovoiereape direclieorizontali(planulde rupere2-2 din
figura1.16).
Rezistentele
unitarede proiectarela intinderedinincovoieresunt:
f* a , = ffi " ' L
f*,
Tu
f t az = f t lr ' &
f
/a
unde:
condiliilorde lucru;
m"-coeficientul
pa(ial de siguranlial ziddriei.
l,M-coeficientul
38
\-
(1 . 1 2 )
(1. 1 3 )
CUDIRIcU PERE STRUCTURALIDINZIDARIE
Esteevidentfaptulci rupereaprinintinderedin incovoierepresupune,din punct

de vedereteoretic,incovoiereapur5,respectivincovoiere9i compresiune
redusd
axial de compresiunesd poatd fi neglijat.
dluff de solicitarese pot intdlnila perelide umpluturinestructurali

ffi srpartimentare, care-gisuportdnumaigreutatealor propriepe un
zidiriei la incovoiereperpendicular
pe
'@,firi SR EN 1052-2rezisten{a
prin incerciri pe epruvetede mici dimensiuniincdrcate.
uilnus dedermind
ilr0r/pere.
an forle aplicate ca in figura 1.17. se observd ca determinarea se
penfir fiecare plan de rupere.
pe schema (a) se determindvaloarea rezistenteiunitare

mnrmulaarea
pe rostulde agezare(fifi iar prin incercareape schema(b) se
v'abarearezistenleiunitareparalelcu rostulde agezare(f,1).
+
i
-t
l"\a,P\
i, e- .
-1{
-,Af
:rf
.""1
u'""
a.
b.
Fq. 1.17Rupereape epruveta
a ziddriei
perpendicular
incovoiate
pe planul
peretelui,
a.) Planulderupereparalelcurosturileorizontaleffil,),
b.) plande rupereperpendicular
pe rosturileverticaleffip)
'r'abrilerezistenlelorunitarecaracteristicela incovoiereale zidiriei, cu toate
rosturilecomplet umplute,realizati cu mortar pentru zidirie pentru utilizare
generalise dauin tabelul1.8.
Tab.1.8 Rezistenleunitarecaracteristice
la incovoiereperpendicular
pe planut
ziddriei
Tipulelementelor
Argili arsd,plindsau cu perforatii
verticale
Betoncelularautoclavizat
Rezistenla
mediea mortarului
f- (N/mm')
M10.M5
M2.5
(f-*t)
(f,.1
(f,*,)
(f"rl
0.240 0.480 0 . 1 8 0
0.360
0.080
0.160
0.065
0.130
39
1. Elemente nentru zidarie
1.4.6Rezistentaunitari a zidiriei la eforturiprincipalede intinderein secfiuni

inclinate
Acest mod de rupere are loc in cazul solicitirii de forfecarein timpul acliunii
orizontaledin vint sau seism, cdnd fortele orizontaleaclioneazdla nivelul
plangeului,
numitirupereain scard(Fig.1.20).
l{t
de intindere
la eforturiprincipale
Fig.l.2OSolicitarea
Rupereala eforturi principalede intindere01.c?ra aclioneazddupi direclia
diagonalei
intinse,se producedupi fisuriinclinatela cca.45. in general,pentru
ziddriiobignuite,fisurase dezvolti dupi secliuniin trepte(in scari) prin rosturile
orizontale
9i verticale.
Rezistenla
unitardcaracteristicd
.f,r,ia ziddrieicu mortarde utilizaregenerali(G)9i
cu mortarpentrurosturisubliri(T) se calculeazicu relaliile:
-
pentruelemente
dinargili arsi grupele1 gi 2:
"'
=o'"furlt+5t
fuk,i
(1.14)
pentruelementedin BCA:
f-o,
=
f.,k,i
''tofu,lt+r6fr
(1.I 5)
(1.14)9i(1.15)s-auutilizat
notaliile:
in relaliile
pentruziddrie
e 1[,esterezistenlacaracteristicila intinderea elementelor
. od este valoareade proiectarea efortuluiunitarde compresiunemediu
perpendicularpe direclia efortului unitar de forfecare,in secliunea
considerati
40
cLADtRtcu ?ERETT
STRUCTTJML|
DtNztDARtE
la intinderea elementelorpentruzidirie se
Valoarearezistenleicaracteristice
prin:
determind
- evaluareavalorilordintr-o bazd de date cu rezultateleincercirilor la
pentruziddrie,sau
intindereprindespicarea elementelor
- in funcliede rezistenlastandardizatFt
a elementuluila compresiune
/ cu
rela!iile:
o pentruelemente
dinargiliarsd:
=
(1.16)
fU, 0,026fU
o pentruelemente
din BCA cul>2.ON/mm2'
fU, = 0,06fU
(1.17)
1.4.7Alte rezistenleale zidiriei

TncodurileCR6-2006[12]9i SR EN 1996-1-112006
se prevddnumaitreirezistenle
unitare pentru ziddrie, respectiv la compresiune,forfecare 9i intindere din
incovoiere,
descrisela punctele
1.4.3-1.4.5.
Pe ldngd aceste rezistenle,in normelerom6negtianterioareerau date 9i alte
ziddriilor,
rezisten{e,
carese utilizaupentrucalcululgiverificarea
cum sunt:
- la intindereaxialS;
- la forfecarein secliunicu rosturilegate;
de intindere(ruperein scari);
- la eforturiprincipale
- la strivire.
1.4.7.1Rezistenla
unitari a zidiriei la intindereaxiali
pe rosturileorizontalecontinue)sau
Poatefi dupi secliuninelegate(perpendicular
pe rosturile
dupdsecliunilegate(perpendicular
verticale
lesute)(Fig.1.18).
Or
er
l1
t2
t3
,or
(a)gi dupi secliunilegate(b)

Fig.1.18intinderea
zidirieidupi secliuninelegate
(Fig.1.18a)rupereapoateavealocastfel:
in cazulintinderiidupi
secliuninelegate
de ziddrie(secliunea1-1)'
de pe elementele
mortarului
- prin desprinderea
cdnd aderentaeste mici, aceastdrezistenli poate fi imbunitdlitd prin
Tmbunitilireaaderenleidintremortarsi elemente;
rostorizontal,la mortareslabe;
- prinrupereala intinderea mortaruluidin
- prin eiementelede ziddriein cazul unor mortarede calitate,cu o bund
de zidirie (secliunea2-2)'
aderenldla elementele
in cazulintinderiidupi secliunilegate(Fig.1.18b),rupereapoateavealoc astfel:
- dupi un plan de ruperece trece succesivprin elementelede ziddrie9i
rosturileverticale(sect. 1-1), in cazul unor rapoartede lesere mari sau
bunda mortarului;
aderen!5
frfintd in zig-zag(secliunea2-2) sau o linie frdnti in trepte
linie
o
- dupi
(secliunea3-3),in cazurill cdndrosturileverticalesuntumplutedeficitarsau
raportulde lesereesteinsuficient.
,1.4.7.2
RezistenlaunitarSa zidiriei la forfecarein secliuni legate
pe rosturileorizontale(Fig.1.19).
in acestcaztofiatiietoareesteperpendiculard
dupdsecliunilegate
de forfecare
Fig.1.19Solicitarea
a- ziddrienearmati;b- ziddrieconfinati
verticald1-1,
in ambelesitualiidinfigura1.19,ruperease producedupi secliunea
verticale.
de zidirie 9i rosturile
caretrecesuccesivprinelementele
prin prevederea
se mireste rezistenlaunitari la
de armdturiinrosturileorizontale,
forfecarein secliunilegate.
42
STRUCruP#.U
cLADtRtcu PERETT
DtNZ\DAR\E
1.1.7.3Rezistenlaunitari a zidiriei la compresiunelocali (strivire)

localSaparein cazurilein careziddriaestesolicitatila
de compresiune
Soficitarea
cunpresiunemarepe o po(iunelimitatddin secliune,restulsecliuniifiindsolicitatd
cum este cazul
b eforturide compresiunemult mai mici sau chiar nesolicitatd,
rezemiriiunorgrinzisaustAlpipe ziddrie.
experimentale
au ardtatcd rezistenlala strivireeste mai mare decdt
Cercetdrile
rezistenlala compresiune.
Acestlucrupoatefi explicatprinfaptulcd po(iuneade
z*Jirie care nu este comprimatdimpiedicddeformaliletransversaleale zonei
sol[citate(efectulBaushinger).
Elacdse noteazi cu A,, suprafalade striviregi cu l" suprafalaconvenlionalide
locali este datd de
cafcula secliunii(Fi9.1.21),rezistenlaunitari la compresiune
relalia:
(1. 1 8 )
f,k=fk.ji"i=r'rr
unde:
locali (strivire);
/1- rezistenlala compresiune
rezistenla
de
compresiune;
ltr -coeficientadimensional
ce depindede tipul ziddriei.Pentruziddriidin
efementeceramiceY:2.
in figura1.21se aratdariileA,,,giA" pentrucdtevacazurl
-r--ml,
o*
6
g*
ffiI-r
r/%/
% .7
, a
,t
b.
Ast'=o't
,\=t(a+2t)
a.
A"tr=?'b
&=e'f
dd
-r-------
--------'f-
|"
,'
-I
.---71
%-t
%l
+
+_L+
c.
Astr=?'t
fu=t(a+t)
Astr=?'b
N=2ad
d=cl2 dacd c<2t
d=t dacd c>2t
d.
Fig. 1.21Moduride solicitarea zidiriei la compresiunelocali
a,b,c -rezemdri de st6lpi;d- rezemiri de grinzi
43
in cazul buiandrugilor,dace acegtia se considerdla preluareaincircdrilor

de strivire.
orizontale(maialesdin seism),in zonade incastrareaparesolicitarea
si
in codulCR6-2006se recomandica rupereaprin incovoierea buiandrugului
preceadi rupereaprin forfecare,iar rupereaprin forfecaresd preceadi ruperea
dar nu se dd rezistenla
prinstrivirea zidirieiin zonade incastrarea buiandrugului,
la strivire.
1.4.8Proprietilile de deformabilitateale ziddriei
a.) Relaliaefort unitar-deformaliespecifici
Proprietdlile
elasticeale elementelorde ziddrie9i a mortarelorsunt diferiteiar
ziddriaastfel rezultati are caracter neomogen.Cdrdmizilesunt relativ pulin
deformabile9i se rup brusc in timp ce mortareleau deformaliiimportante,
elasto-plastici.
ziddrieicomportarea
conferindu-i
de la stadiulde solicitarezero(fdrdeforturi
zidiriei la compresiune,
Comportarea
interioare)pdni la rupere,poatefi descrisi prin relaliaintre efortulunitarnormal
(o) gideformaliaspecificdaxiald(e)asociati.
o - a estedeterminatide:
Aluracurbelorcaracteristice
pentruziddrie
ale elementelor
de rezistenli9i de deformabilitate
- proprietdlile
gi alemortarului;
pentru
a elementelor
geometriei
exterioare
- particularitifile
9i interioare
ziddrie;
- modulde realizarea legiturilordintreelementein masivulde ziddrie;
Materialulcel mai deformabileste mortarul;cca 90% din deformaliatotali a
degidoaraproximativ15%
din rosturileorizontale,
ziddrieise datoreazimortarului
piatrade
din volumulziddrieiesteocupatde mortariar restulde 85%reprezentdnd
zidirie.
cu ductilitatelimitati, firi
Diagramacaracteristicio-e este de tip elasto-plastic,
prezentate
in tigura1.22.
poate
formele
din
avea
una
rezistenlela intindere,care
o
f,,
&
tz
uz
ti
o-e
Fi1.1.22Diagramacaracteristicd
(porfiunea
0-1esteliniard,1-1'-parabold);
o- liniar-parabolicd
(po(iunea0-2esteparaboldiar2-2' este
b- parabolic-dreptunghiulard
de proiectare
d- diagrama
c- dreptunghiulard;
dreptunghi),
44
cUDtRtcupERETt
srRucrup.a,u
DtNzoArue
in mod obignuitdiagramade proiectareeste dreptunghiulard.

Aceastainseamni
gi momentin planulperetelui,se va
ci intr-o secliunesolicitatila compresiune
consideracd zondcomprimati,cu inillimea x, estesolicitatiuniformcu valoarea
la
fiin stadiulde rupere,carediferdpulinfali de o diagramdparaboli-dreptunghi,
carezonacomprimatd
areindllimeax' (Fig.1.23).
F
.-f-t*
Nra
Fig.1.23Utilizarea
diagrameicaracteristice
dreptunghiulare
in cazulunuiperete
giincovoierein planulperetelui
solicitatla compresiune
Ductilitatea
de materialazidirieisedetermind
cu raportul:
o
u=
'
er(sauer)
(1.Ie)
Valoareadeformalieispecificeultime (e-) se va alege astfel, indiferentde rezultele

incercdrilor:
- efementedin argil5 arsi, din grupa 1, eu"=3,So/oo;
- efementedin argildarsd cu goluri verticaledin grupa 2, BCA, q"32,0o/ooi
- elemente'dinargili arsi cu goluriverticaledin grupa 25 gi pentruelemente
din BCA, e,"32,0o/oo.
Caracterulplastical deformalilor9i mdrimealor se accentueazain cazul mortarelor
de marcd redusd, odati cu cregtereagrosimii rosturilor sau a numdrului lor, iar
pentru mortare de marci superioard, odati cu cregterea numdrului de rosturi,
caracterul plastic al deformaliilorse diminueazd. Daci ziddria este supusi unei
incircdri constante in timp, dar de duratd, apare fenomenul de curgere lenti a
ziddriei(deformaliilecresc in timp degi efortulrimdne constant).
b.) Modulul de elasticitate
Modulul de elasticitatelongitudinal
Modululdeelasticitatelongitudinal
al zidiriei (Z'")depindede:
- rezistenfaelementelor9i a mortarului/ groutuluiin cazulZlA:
- diagramelecaracteristiceale elementelorcomponentesi cea a ziddriei;
- pondereavolumetricda componentelorzidiriei: elemente/mortar;
45
(argildarsdsau betonde diferite

din caresuntfdcuteelementele
- materialul
lor.
tipuri)gi dimensiunile
Pentru calculul deformaliilor longitudinaleale elementelor structurale gi
valoriale modulului
nestructurale
din zidirie simpld(ZNA)se folosescurmdtoarele
de elasticitate
longitudinal:
secantde scurtddurall E",
- modululde elasticitate
de lungi durall E"1a
- modululde elasticitate
in figura 1.24 se arati diferenladintre modululde elasticitatetangenlialgi cel
secant.
Fig.1.24Modululde elasticitate
al zidirieitangenlial(E:tga1)9i secant(E:tg a2)
Modulul de elasticitatetangenlialeste variabil 9i scade odati cu cregterea
sau
soficitdrii,iar cel secantcorespundeunei diagrameo-s triunghi-dreptunghi
triunghi-parabold.
Modululde elasticitatesecantde scurti duratS,E, se determindexperimental
utilizdndmetodaprezentatiin SR EN 1052-1.in absenlavalorilorexperimentale,
modululde elasticitate
secantde scurti durati al zidiriei nearmate(E ), executatd
cu efementepentruzidirie din grupele1 gi 2, cu mortarpentruzidirie pentru
utilizaregeneralS(G), sau pentru rosturisubliri (T) cu toate rosturilecomplet
caracteristicia ziddrieila
umplutecu mortar,va fi calculati,in functiede rezistenta
compresiune
fe cu relalia.
Ez =a' fk
[N/mm2] (1.2a)
a este un coeficientadimensionalce depindede tipul elementelor(a

=400...1000)
gi situafiade proiectare(stabilireacaracteristicilor
dinamice,
in ULS/ SLS).
calcululdeformaliilor
Pentruelementedin clasa25 valoarealuiE"va fi dati de producitor.
in cazul zidiriei simplecu armituri in rosturileorizontale(ZNA+AR)valorileE"
stabifite cu relalia1.17 vorfi majoratecu 10o/o.
46
cLADrRtcu pERETtSTRUCTURALT
DtNZ\DAR\E
llodulul de elasticitate
echivalentde scurti durati al ziddrieiconfinate(ZC) gi al
zftJdrieicu
inimaarmati (ZlA)se va calculacu relalia:
E zc(zia)
ErI,
[N/mm2] (1.21')
+ EbIb
I" +16
unde:
E"gi E6-moduliide elasticitate
longitudinali
ai zidiriei gi betonului;
I, 16-ttrofitantele
de ine(ie ale secliunilorde ziddrie9i de betoncalculatein
raportcu axeleprincipale
de ine(ie ale peretelui.
in relalia1.21momentelede ine(ie se calculeaziin raportcu axeleprincipale
de
he(ie, lin6ndseamade modulde solicitare
a secfiunii(Fig.1.25).Astfet,dac6un
pereteeste aclionatde un efortaxial9i momenteincovoietoare
pe direcliainimii
peretelui,
momentele
de ine(ie se calculeazd
in raportcu axay-y,in raportcu care
se rotegtesecliunea:
rI_z
frb-
(1.22)
t.t3 _t(t -2")3
t2
(1.23)
Yr
-t
l-
YI
a
l -2 a
a,
Fig.1.25Peretedin ziddrieconfinati
Dacamomentulincovoietor
rotegtesecliuneain raportcu axax-x,atunciavem:
.
,3 .(t - za\
I7:-
(1.24)
-12
. 20
,, b=, 3a;
(1.251
In cazulzidirieiconfinate
cu armdturiinrosturile
orizontale,
valoriledatede relatia
(1.21)se vormajoracu 10Yo.
47
1. Elementepentruziddie
Modufulde elasticitatede lungd duratd, Ez.rase va determinadin valoarea

modululuisecantde scurti durati E=, pentrua se tine cont de efectelecurgerii
lente:
E"
_
- z,td -r + o*
[N/mm2]
(i.26)
unde
de curgerelenti, cu valoriintre0,5...3,0.
0- coeficientulfinal
c.) Modululdeelasticitatetransversal,G,
Modululde elasticitate
transversal,
G,,pentruziddrianearmati,cu elementepentru
ziddriedin toategrupele(1, 2, 2S),se determinicu relatia:
Gz =0,4'Ez
[N/mm2]
(1.271
unde:
E - modululde elasticitate
secantde scurtddurati
1.5Proprietililefiziceale zidiriei
Urmitoareleproprietdtifizice
ale zidirieisuntrelevantepentruobiectulCodului:
- curgerealenti;
- variatiilede volumdatoratemodificirilorumiditdtii;
- dilatareatermicd.
Valorilede proiectareale acestorproprietdti
coeficientul
se determiniconsiderdnd
final de curgerealentn (Q- =0,5...3,0),
coeficientul
de dilatareatermicS,(oe =
(4...12)x10-"),
modificdrilor
suntcuprise
iarvaria{iile
de volumdatorate
de umiditate
intre(-1,0...+'1,0)
mm/m.
1.5.1Durabilitatea
ClSdiriledin ziddrietrebuieproiectateastfelincit si aibi durabilitatea
necesard
pentrua fi utilizatein conformitate
cu cerintelegi cu duratade exploatareludndin
considerarecondiliilede microclimatla care va fi expusi ziddriain timpul
exploatirii.
Condiliilede microclimat
clasede expunere,astfel:
se incadreazATn
MXI - mediuambiantuscat;
MX2- expusla umiditatesau umezire;
MX3- expusla umezirecu cicluride inghe!-dezghet;
MX4- expusla aer saturatde sare,apdde maresaualteapecu sdruri;
MXs- mediuambiantchimicagresiv.
48
\-
CLADIRICU PERETISTRUCTUMLIDINZIDARIE
Clasade expuneredepindede urmdtoriifactori:

(ploaiegizipadi; actiunea
amplasamentului
- factoriiclimaticispecifici
ploaia;
varialiaumiditdlii
varialia
de
temperaturi;
simultanda vdntuluicu
relative);
expuneriila umezire;
- severitatea
(substanlelor)
chimicicare,in contactcu apa,pot
- prezenlacompugilor
zidiriei;
conducela reacliicareafecteaziintegritatea
- expunereala cicluride inghet/dezghe{.
gi
de zidirie depindede propritililefiziceale elementelor
elementelor
Durabilitatea
mortarului,
dar gi de eficienlaprotejdriiacestora(de exemplucu tencuielisau alte
elemente).
Pdtrundereaapei in pori sau in golurileblocurilorde cirdmidd (neprotejatela
exteriorcu tencuiald)conduce,dupi un numir redusde cicluride inghe[-dezghel,
la distrugerea
elementelor
de zidbie.
Sirurileactivecareaclioneazdsuprafalaperelilordin zidirie, determinddegraddri
Cele mai severe
de naturi chimicS,gi pot produceefloregcenle(Fig. 1.26)1271.
sunt produsede sdrurilesolubilealcaline(in principalsulfati
formede eflorescen{e
(carbonat
Altesiruri solubile
sauinsolubile
de calciu,sulfatde
de sodiugi potasiu).
iar efectelelor sunttemporare.
calciu,etc)
suntmaiputinpericufoase
Fig.1.26Efloregcenle
se recomanddutilizareamortarelorcu
Pentrua evita formareaeflorescenfelor,
prin aderenli,
conlinut ridicat de var care conferd ziddriei impermeablizare
gi conlinutulscizut de sdrurisolubile.
plasticitate
durabilitatea
cregteodatdcu cregtereadozajuluide ciment,iar
$ncazulmortarelor,
prin folosireaunor adaosurispecialese poate obline reducereapermeabilititii
la pdtrunderea
apeimeteorice.
respectivimbunititirearezistenlei
rnortarului,
49
1.6 TIPURI DE STRUCTURIPENTRUCLADIRILECU DIAFRAGMEDIN

ZIDARIE
cu perelidegi
avemclddiri(structuri)
in funcliede distanleleintre pereliistructurali,
(sistemfagure),cu perelirari(sistemcelular)gi de tip salS(sauhali). Un tip aparte
il reprezintd
clidirilede tip vild.
a.) Structurilecu pereli degi (sistemfagure)suntdefinitede urmitoriiparametrii

geometrici
(Fig.1.27):
- indllimeade nivel<3,20m;
(L;,l;)35m;
- distanlemaximedintrepereli,pe fiecaredireclieprincipald
^
(trami)
325m'.
pe
perelii
doui
direclii
panoului
cele
de
format
intre
- aria
j
Fig.1.27Structuricu peretidegi(sistemfagure)
in cazul Tn care la un nivel oarecareeste necesari suprimareaunui perete

structuralla o clddirecu perelidegi,este necesarisuprimarealui gi la nivelurile
se vor
pentruevitareaformdriiunuinivel"slab".La nivelurilesuperioare
superioare
prevedeagrinzi pentru rezemareaplanseelor.Daci prin aceasti suprimare
clildirea
se reducecu mai multde 20o/o,
densitateaperelilorpe direcliarespectivd
pe
verticald.
va fi incadratdin clasafdri regularitate
b.) Structurilecu pereli rari (sistem celular).Prin folosireaclddirilorcu pereli
spaliimai mari,care permito mai buni organizarea
rari se realizeazd
structurafi
(Fig.1.28).
spaliului
construit
dispugila distanlemai
Structurile
cu perelirari(sistemcelular),cu pereliistructurali
condiliilimit5:
urmdtoarele
maride 5 m, trebuiesd indeplineascd
- inillimeade nivels4,00m;
- distanlemaximedintrepereli,pe fiecaredireclieprincipali(L;,l1)s9,00m;
CLADIRr
CU PERETI
STRUCTRAuot t ZoAnP
ariapanouluiformatintrepereliide pe celedouddireclii(trami) <75 m2.

flr--
+-
-*--l-L
s+
I
oooo6
a.
rl
b.
Fig.1.28Clddiriavdndstructuracu perelirari(sistemfagure)
a - clidire de locuit;b - clddirepentruTnvifdmdnt
Avdnd?n vederemdrimeatramelorstructurale,plangeulnecesiti grinzi pentru
rezemare,
dispusela cca.3m interax.
c.) Structuri de tip sali (sau hali) au un spaliumare care reprezintisala (sau
hala)propriu-zisd
9i spaliianexe.
in plan),carepermite
Salanecesitdo indllimemaimare(in funcliede dimensiunile
dbpunerea
spaliilor
anexdpe doui niveluri(Fig.1.29).
SECTIUNEA
1-1
lrrhr hr
O @O(1 3 <1 8 m)@
Fi9.1.29
Clddirea
de tip sali (sauhald)
a- planparter;b - secliunelongitudinali
Pe fiecaredirecliedistan{amaximi dintrepereliistructurali
ai silii trebuiesi fie de
max.18m, iarinillimeamaximda sdliiestede 9 m.
Pereliistructuraliai sdliitrebuieconsolidali(intirili) cu stdlpidin betonarmat(sau
pilagtrii)
si centuri.
d.) Structuride tip vili.
(M-mansardd).
de tip vil6au in general,
S+P+M,S+P+1E,S+P+E+M
Clddirile
51
1. Elementepentruzidarie
Vilelesuntclidiri de locuitcarenecesitd,
in principiu,
camerecu diversemdrimi,
incepdndcu 10-15m" 9i pAni la camerede peste30 m', astfelcadistanlele
dintre
pereliistructurali,
la aceeagivild,potfi sub 5 sau peste5 m. Pe unelezonepoatefi
consideratio structurdin sistemfagure,iar pe alte zone o structurdin sistem
celularsau chiarintreagaclidire poatefi in sistemcelular.^Spre
exemplu,clidirea
din figura1.30poatefiastfel:11,12,
13s5m;
Sr, 52,S3s25m'.In acestcaz,pezona
dintreaxele1-3 gi A-B structuraestein sistemfagure,respectivin sistemcelular
intreaxeleB si C.
Fig.1.30Cl5direde tip vili

Delimitareastructurilorin funclie de distanladintre pereli, respectivdefinirea
gtiinlifice.
de
sistemelor
de tip fagure9i celular,nu are labazdargumente
Sistemul
tip fagures-a aplicatpe scari largdla blocurilede locuinlerealizatein lara noastrd
dupi anul1950.
Acestsistempermitearealizareasimplda plangeelor
de diversetipuri,precumgi
rezolvareaapartamentelor
cu suprafeleminime.Sistemulcelulars-a folosit in
gridinileetc.).
specialpentrualtetipuride clidiri(gcoli,dispensare,
in cazul blocurilorde locuinleapareo problemi in definireatipuluide structuri
cdnddistanteledintrepereliistructuralitransversali
este mai micd de 5m, in timp
ce distanleledintrepereliilongitudinali
este mai mare de 5m. Rezulti o structurd
de tip fagure pe direclialongitudinali,respectivde tip celular pe direc{ia
transversald.
52
L
srRUcruRALtDrNzoAruz
cUDtRtcu pERETt
2. BAZELEPROIECTARII
DrNZTDARTE
GoNSTRUCTilLOR
STRUCTURALE
zr GERTNTELE
tuturorcerinlelor
Froiectarea
structurilor
din zidirie trebuiesi asiguresatisfacerea
pe toatd durata de exploatarea construcliei,
gi a beneficiarilor,
i.rvestitorilor
prevdzuteprin tema de proiectaregi in limiteleunui efort tehnic9i economicin
a clidirii.
mrcordanli cu categoriade importan!5
Exigenlelesunt condiliisau cerinlecare se impunoriciror elemente?n vederea
funclionirii lor normale pe intreaga duratd de exploatarea clddirii. Pentru
rigiditate
cerinlesuntcelede rezisten!6,
structurale
celemaiimportante
elementele
gi stabilitate,a cdror indeplinireasiguri siguranla structurali, siguranlain
gi durabilitatea,
elementelor
respectivreliabilitatea
exploatare
9i a intregiistructuri.
in condiliilestructuralespecificeteritoriuluiRomdniei,cerinlelede ,,rezisten!5,
rigiditategi stabilitate"pentru clidirile cu pereli structuralidin ziddrie sunt
condilionate,in principal,de acliuneaseismici. Aceste cerinle se realizeazi
pnacticprin ?ndeplinirea
condiliilortehniceasociateacesteia,Tnfunctiede starea
structurii.
lmiti la carese faceverificarea
2.1.1Capacitateade rezistenli
Gondiliade rezistenli este asigurati daci in toate elementelestructuralegi in
capacitatea
de rezistenldestemai maresau cel pulin
secliunilecelemai solicitate,
pentrutoategrupirilede incdrcdri.
egaldcu eforturileseclionalede proiectare,
esteasiguratddacd:
de rezistenlia structurilor
Capacitatea
produsede
- momenteleincovoietoare
capabilesunt superioaremomentelor
incircdri,in oricesecliune;
- capacitateade rezistenli la fo(a tiietoare a perelilorstructuralieste
superioari in toate secliunile,fo(ei tiietoare asociatd capacitSliide
excentrici;
rezistenldla compresiune
necesarepentruasigurarea
ductilitilii
constructive
- se realizeaziprevederile
localea perefilor.
pereliistructurali
si aibi capacitdli
ca, pe fiecaredireclieprincipalS,
Se recomandd
de rezistenli apropiateastfel incAt cerintelede ductilitateale perelilorsd fie
aceleagi.
aproximativ
53
de rigiditate
2.1.2CaPacitatea
deplasirilor 9i a
Rigiditateaeste o caracteristicinecesardpentru limitarea(prin modulul
de
sdgelilor. Ea este oeterminatade rigiditateamaterialelor
de
momente
(prin
arii,
elementelor
E), de me;i;;; ;i6tma sec[iunilor
etasticitate,
etc.
ine(ie),de tiPulTmbinirilor,
de
din ziddrielrebuieproiectateastfelincit valoareadeplasiriirelative
Structurile
rigid-itate
de
cerinla
admisibild.
nivet
de
nivelsdnu depigear"i J"pLi"rea relativa
deasd(tip
din ziddriecu compartimentare
structurilor
nu trebuieverificati,in
""irr
fagure).
din zidirie trebuiesd fie suficientde rigidepentruca:
CtEOiriie
stiucturale,sub acliuneacutremuruluj
- deformalileinfistice ale elementelor
pentrua se
de proiectar"p"niru ULS, sd rdmanain limiteleacceptabile,
tehnicegi economice.acceptabile;
puteareparaaiariirein condilii
'de
limitaie a degradirilor corespunzitoare
cerinla
satisfacuii
fie
- sd
pentruSLS;
de proiectare
cutremurului
-sdseeviteperico|u|deciocnirecuclidiri|e/tronsoane|ea|dturate.
2.1.3Stabilitatea
daci
din ziddrieestesatisfdcuta
cerinlade stabilitatelateralaa perelilorstructurali
cerinlele
construcliei9i
sunt respectatecerinfee-Oeaicattjirepentruansamblul
parte'
perete
Tn
pentru
fiecare
de alcdtuirb
geometri'ce
direcliiale
trebuie realizatlTntoate stadiilede solicitare,pe ambele
Stabifitatea
clSdirii.
esteasiguratiprinlegSturile
sauin cadrestabilitatea
La ctddiricu perelistructurali
comPonente.
dintreelementele
iar
de contravAntuiri'
esteasiguratiprin prevederea
stabititatea
in cazulgarpantei,
proprie.
TncazulzidurilorOesfrilin esterealizathpringreutatealor
daci:
clidirii poatefi asiguratd
Stabilitatea
a clSdiriidatoritdfo(elor
- nu existd pericolde alunecaresau rdsturnare
orizontale;
- e steasiguratdrigiditateas p a lia la a c |d d irii, p rin : d is p u n e re a p e re li|o r
;#;f-;i'a"ig;'"re"
ei,
intre.
lesitul'ii
?Tl?l""jll^""ll,il',s,,Yt:i,"i
.p"
rezistenia..
ei-li9i9t1^":,^'::"9':,,.::
F- '
rJb?il,.'ii'i*d-nJ*ti-;i
i' i' lLnge-g,.
'aoirii,'iar
plangeelesunt suficient
ct
menlinute constante pe toatd indllimea
OeriliOepentrua se comportaca gaibeorizontale;

pe terenuriinpanta,masivuldep6m6ntpe care
amplasate
- in cazulctddirilor
esterezematiclddireanu prezintiriscde alunecare;
sunt limitate'
- eforturile unitare oe compresiunein perelii structuralia incdrcdrilor'
aplicare
de
efecteteflambajului
9i excentricitdlile
considerAnd
2.1.4Condiliade ductilitate
se referi la:
Condiliade ductilitate
in.secliunileplasticpotenliale'
- asigurareaunei-cafacitd$de rotireplasticd
fdrireducereasemnificativdacapacitdliiderezistenld;
54
cUDtRtcu pERETt
srRUcruRALtDtNzoArue
gi detaliereconstructivd,
a probabilitiliide
- reducerea,prin dimensionare
producerea ruperilorcu caracterfragil (ex:ruperein scari din fo(6
tiietoare).
Mecanismul
favorabilde disiparea energieiseismice,se realizeazd,
in principal,
prinurmdtoarele
misuri:
- realizarea
zonelorde dezvoltare
a deformatiilor
inelastice
in zonade labaza
montan!ilor;
- capacitateade rezistenli la fo(d tiietoare a perelilorstructuralieste
superioard,in toate secliunile,forlei tdietoareasociati capacitilii de
rezistenldla compresiune
excentricd;
- formareaarticulalilorplasticein rigle. in acest sens cedarea riglei la
incovoiere trebuie sd preceadi cedarea montanlilorla compresiune
excentricd,precum9i cedarearigleiprin fo(a tiietoare.Cedarearigleiprin
fo(a tiietoaretrebuiesi preceadicedareareazemului
rigleiprin zdrobirea
locali a ziddriei.
2.2 S|GURANTACONSTRUCTilLOR
2.2.1Generalitili
Siguranlaunei construcliise considerdindepliniti daci se realizeazi toate
exigenlele
rezisten!5,
structurale:
stabilitate,
rigiditate.
Parametrii
careinfluenleazd
siguranlaconstrucliilor
sunt:
- incdrcdrile(acliunile);
caracteristicilematerialelor;
- proprietililesau
de lucru;
- condiliile
ale secliunilor
elementelor
in raportcu celeproiectate;
- abateriledefavorabile
in calcululstatical structurilor;
- uneleinexactitdli
- erorideexeculie;
ale eforturilor
capabilesaude rupere.
- uneleinexactit5li
Siguranlaunei construcliidepindede o serie de factori (incdrcdri,materiale,
condiliide lucru, etc.). Acegtifactorise iau in considerarein toate fazele de
proiectare,
incepdndcu evaluareaincircirilor, calcululstatical structurii,alegerea
materialelor,
verificarea
secliunilor,
etc.
Modulin care se consideriparametriisiguranleia condusla definireametodelor
de proiectare(metodarezistenlelor
admisibile,metodala rupere,metodastirilor
limitd).
Metodastdrilor limiti este cea mai avansati metodi de proiectare,intrucAt
principaliiparametriicare determindsiguranlase studiazi prin metodestatistice
matematice.
Se stabilescastfelvaloriale incdrcirilor,care pot fi depdgitecu o
probabilitate
mici (de ex: cu 5%), sau valoriale rezistenlelor
cu o probabilitate
mici (deex:5%)de-aaveavaloriposibile
maimici.
AvAnd in vedere cele de mai sus acliunile, efectele acliunilor,siguranla
construcliilor
9i grupareaacliunilorsuntceleutilizatein metodastirilor limitd,care
estemetodaactualSde proiectare
utilizatdin constructii.
2. Bazeleproiectdriiconstructiilordin ziddie
2.2.2 Acliuniinconstruclii
2.2.2.1Definireaactiunilor
Prinacliuniinconstrucliise intelegeoricecauzdcareproduceeforturigi deformatii
Tnelementele
de construclii.
de
ln general,acliunilese reprezintiprinforteexterioarece aclioneazielementele
cum sunt:
constructii,
greutateapropriea elementelor
de construclii;
Tncdrcdridatorate procesuluide exploatare(incdrcdriutile): greutatea
oamenilorgi a mobilierului,greutateautilajelor,greutateamaterialelor
presiunealichidelorsaua vaporilorde api in conducteetc.;
depozitate,
actiunidate de greutateazdpezii,presiunii9i suctiuniivdntului,acliunea
seismici;
acliuni produsede variatiide temperaturd9i tasiri inegale(diferenliate),
deplasiride reazeme,caredeginu se reprezintisubformdde fo(e, produc
de construclii.
in elementele
eforturigi deformatii
care le pot preluain bune
structurale,
incircirile aclioneaziasupraelementelor
de rezistenti,rigiditategi stabilitate.
exigenlele
condiliidacdindeplinesc
reprezintdacliunipentruelementele
nestructurale
Greutilileplopriialeelementelor
cu F.
generalacliunile
noteazi
se
ln mod
structurale.
2.2.2.2Efecteale actiunilor
Ac{iunilesunt cauze care produc eforturi9i deformalii,care sunt efecte ale
fo(e tdietoare,eforturiaxialede intindere9i
actiunilor(momenteincovoietoare,
momentede torsiune,deplasirilegrinzilor(sege!i),deplasirilaterale
compresiune,
fisurietc.).
ale structurii,
structuriigi de
Tipul gi mirimea eforturilordepindede tipul gi caracteristicile
mirimeaincircdrilor.
Eforturilesunt de doud feluri: eforturiseclionalegi eforturiunitare (tensiuni).
Eforturileseclionalese determini prin calcululstatic al structurii9i reprezintd
rezultantaeforturilorunitarede pe intreagasecliunea unui element.Eforturile
seclionalesunt momenteincovoietoare
9i de torsiune,eforturiaxiale(de intindere
gi compresiune)gi fo(e tdietoare(eforturide forfecare),iar eforturileunitare
pe secliune,de intindere
(tensiunile)
suntde doudtipuri:normale(perpendiculare
(?nplanulsecliunii).
gitangenliale
saucompresiune)
La modulgeneral,efecteleacliunilorse noteazicu E.
actiunilor
2.2.2.3Clasificarea
in conformitate
cu codulde proiectareCR 0-2005[11],acliunilein construc{iise
clasificiastfel:
- actiunidirecte;
- acliuniindirecte;
- acliuniaccidentale;
- acliuneaseismicd.
Acliunile directesau incircirite, se aplicddirectpe structurdsubformi de fo(e
9i potfi:
a.) acliuni permanente(G), la carevariatiain timp este nuldsau neglijabild
de constructii);
(deexemplu:greutateapropriea elementelor
cLADtRtCU PERETT
STRUCTTJML|
DtNZ\DAR\E
b.) acliuni variabile lQl, la care variatiain timp a parametrilorce o

(valoare,mod de ac{iune)variazdin timp, uneledintreele
caraderizeazd
lipsindla anumiteintervalede timp. Varialiaacestoractiuniin timp se
producedupd anumitelegi gi nu este monotoni.Ca exemplede acliuni
variable
avem:
. incdrcdri utile (datorate procesuluide exploatarea clddirii);
greutateamobilierului
gi a persoanelor,
greutateamaterialelor
din
depozite,presiuneagazelor 9i a lichidelordin rezervoaregi
conducteetc. In clddiriincircirile utile aclioneazdpe plangee.
Materialelepulverulente,depozitatein buncdre sau silozuri
aclioneazigi prinfo(ele de impingerelateralS.
. presiunea gi sucliunea vdntului, precum si fo(ele de frecare
produsede vdnt, aclioneazdpe ?ntreagasuprafali exterioaria
clSdirilor.
. greutateazdpezii,careaclioneazdpe acoperigetc.
c.) acliuni accidentale(Al, de scurtdduratddar cu intensititisemnificative,
ce se exerciti cu o probabilitate
redusi pe duratade viatd proiectatda
structurii.Elepotfi cauzatede exploziiaccidentale,
ceddrisaudeplasiride
reazeme,rupereaunorstdlpirezultatidin impactulunorautovehicule
etc.
d.) acliunea seismici (ls), este o fo(i de ine(ie ce apare in structuri
datoritdmigcdriiterenuluiin timpulunorcutremure.
gi de calcul (.F4)ale acliunilor:
?-22.4 Valori caracteristice(.F,,)
Actiunile
reprezintd
in realizarea
siguranleiconstruc{iilor
un parametruimportant
iar
g*aluarealor reprezintdo etapi importantiin proiectareaclddirilor.in metoda
mdrilorlimitd(MSL),utilizatiTnprezentpentrutoatetipurilede structuri,pentruo
e*aluarecAt mai corecti a valoriloracliunilorgi pentrua line seamade varialia
mtora in timp, se utilizeazi calcululprobabilisticgi metodeledin statisticd
ratematici. Pe aceasti bazdse stabilescvalorilecaracteristice
ale acliunilor(F';)
pot
probabilitate
fi
Gu
Apcdta
sunt
valori
ce
depdgite
cu
o
de 5%.
Qu
'espectiv
pentrua
aleatoarecu caracterdefavorabilasupra
line seamade incertitudinile
$Euranleistructurii,se definescacliunile(sau incdrcdrile)de calcul (F4)prin
r,uftiplicarea
valorilorcaracteristice
cu un coeficient numit coeficientpa(ial de
sEuranlipentruincirciri (yp):
(2.r)
F6 = tp 'F11
jm normelerominegtiactualeavem incdrciri normate(Fn)care sunt similare

9i
rnrcircirilor
iar incdrcirilede calculse stabilesccu relalia(2.2)unde
caracteristice,
(ye)avemcoeficientul
ln loc de coeficientul
de supraincircare(n).
F d= tt.F t
n )1
(2.2)
n mod concret, pentru actiuni permanente (G), variabile (Q) gi accidentale(l)

:oeficientiipar[ialide siguranti ai incdrcirii se pot nota prin te , to gi 74 Acegtiaau
valori:
-nmitoarele
y6=1,35 pentruactiunipermanente;
il
2. Bazeleproiectdriiconstructiilordin zidaie
ys=1,50pentruactiunivariabile;
,re=0,9 pentru actiuni permanentea cdror descregtereare efecte
defavorabile.
De exemplu,micsorareagreutilii propriia barajelor9i a
zidurilorde sprijinare efectdefavorabil
asuprastabilitdlii
(Fig.2.1).
Fig.2.1stabilitatea
unuizidde sprijin:P"-impingerea
activi a pimintului;
G.- greutateaziddriei;Gngreutateafundaliei
Momentulde rdsturnare
se determinicu relatiaPu.H,iar momentulde stabilitate
cu
GrB r
Gr.a++.
Se observi ci situaliaeste mai defavorabild
dacd greutatea
z
propriea zidului9i a fundalieidescresc.

Pentruacliuneaseismicdcoeficientulpa(ial de siguran!d(yr), este introdusin
relaliadatdin CodulP10011-2006
a clSdirii.
[13]in funcliede clasade importanld
2.2.2.5Valorilefrecventesi cvasipermanente
ale acliunilorvariabile
Acestevalorisunt mai mici decdtcele caracteristice,
ele fiindfractiunidin valorile
caracteristice.
a.) valoareafrecventda uneiac{iunivariabilereprezintiprodusuly1e1undey, <1.
b.) valoareacvasipermanentd
a unei actiunivariabilereprezinti produsulyle
undeY2<1.
Valorilecoeficientilor
Y1si Y, se dauin tabelul2.1.
Tab.2.1
TIPULACTIUNII
-datoritdexploatdrii
<3 kN/m'
> 3kN/m2
- din vAnt
- din zipadd
- din variatiide temoeraturd

Incdrcdriin
deoozite
58
L
Yr
Y"
0,8
0,7
0.2
0,5
0,5
0,9
0,4
0
0,4
0
0,8
cLADrRtCU PERETT
STRUCTRAL| DtNZ\DAR\E
in loc de coeficientul
Y2ard coeficientul
n6<1,iar produsul
h normeleprecedente,
rn*.f se numeafracliuneade lungd durati a incircdrii variabile(Q- incdrcarea
nmrnati).
t.22"6 Stiiri limiti
Sdrile limiti sunt stiri (situatii)care atinsegi depSgiteconducla scoatereadin
{rurQiune
a clidirii.
Amtea potfi: stiri limiti ultime(SLU)9i stdrilimiti de serviciu(SLS).
.fr*ffe limitd ultime pun in pericolvia{aoamenilorsau a unor bunuride valoare
tumebitd,fiind cauzatede:
- atingereastdriilimitdde rezistenld;
structurii.
- pierdereaechilibrului
a.) Pentrua evita atingereastirii limitdde rezistenti(a capacitiliiportante
s.rl a rezistenleicapabile)a unor elementestructuraleprincipale9i prdbugirea
(calculul)
de rezistenti,cu relalia2.3:
cwstnrctiei,se faceverificarea
Eo 3 Ro
(2.3)
in relalia (2.3) Ed este valoareade calcul (de proiectare)a efortuluiseclional

pnodusde incirciri 9i determinatprin calculstatic.Poatefi momentincovoietor
th{s),to\6 tdietoare(V6), efortaxial (1/67)
sau momentde torsiune(Mn), iar Ra
este efortul seclionalcapabil(de rupere)al secliunii,care poate fi moment
,'rrcovoietor
capabil(Mp),fortd tiietoare capabilS(Vn), efortaxialcapabil(N^4),sau
rnornent
de torsiunecapabil(M,a).
ln cazulstAlpilor,
relalia(2.3)se aplicd?ndoudsitualii:
- calcululla momentmaximgiefortaxialaferent;
la efortaxialmaxim9i momentaferent.
- verificarea
b.) pierdereaechilibrului
structuriisau a unei pdrtia acesteia(considerate
ca
un corp rigid), precum gi cedarea prin deformatiiexcesivegi transformarea
mecanici),se
sau a unei pnr[ia acesteiaintr-unmecanism(instabilitate
strr.rcturii
,rerificd
prinrespectarea
condiliei.
Eo,.r<Eo,"uo
(2.4)
E6,,1
est valoareade calcul a efectelorac{iunilor(eforturiseclionale)ce
conducla pierdereastabilitdtii,
iar
E6,"uo
eStvaloareade calculcapabili care se opune pierderiiechilibrului
static.
Un elementtipicin carese aplicdrelalia(2.4)estecazulzidurilorde sprijin(Fig.
(Fi9.2.2).
2.1),barajelor,
saual fundafiilor
subarcede maredeschidere
59
2. Bazeleproiectdriiconstruc{iilordin ziddrie
- in figura2.1avem:
-in figura2.2avem:
E4,s1=N11'C
E d ," ,=1 ' H
=*rlT. r). rlT.')

Ed,*p
"
G. '8.
Ed."oo=Gr.a++
z
I\T
Nr'"
Ni
'G
+
'.4
R,D
n
:
*E;h
B;
P
Figura2.2 Situaliaunuiarc articulatin fundafie:N-efortaxial,
Nv,Nn-componentele
efortuluiaxialpe verticaldgiorizontald,
Grgreutateapropriea fundaliei
Dacdpresiuneamaximi pe teren(P1)estemai mici dec6tcea admisS,iar P220,
se ?ndeplinegte
condiliade echilibru.
Stirile limiti de serviciu (SLS)suntsitualiilimiti la carepoateajungeclddireaTn
exploatare,cum sunt: valori mari ale sigelilor sau deplasirilor,a deschiderii
fisuriloretc.
Stdrilelimiti de serviciuse verificdin funcliede situaliaconcretdprin respectarea
condiliilor:
(2.5)
frr.* 3 -foa*
(2.6)
L*t
d*
l Lod^
3do6*
(2.7)
unde:
f*, A* , a.nrux
sunt valorilemaximeale sigelilor,deplasdrilorlaterale9i
deschiderii
fisurilorprodusede incircdri,iar
futr^,Lo4., aoo^suntvaloriadmisibile.
in modfrecventse verificddeplasirilerelativede nivel,caretrebuiesi fie mai mici
decdtceleadmisibile.
CLADIRICU PERETISTRUCruRAUDINZIDARIE
(slu)
222.7 Grupareaacliunilor pentruproiectareala stiri limiti
si
Asuprauneistructuriaclioneazidiverseincdrcdri9i estepulinprobabilca toate
maxime.
lor
4ard simultancu valorile
gi
lor care
ffi g",p"r"a acliunilorse inlelegestabilireatipurilorde actiuni valorile
deplasiri)
sigeli,
simulian9i care,irin etectetelor (eforturiseclionale,
p.t
(SLS)'
serviciu
de
limiti
la
stdri
(SLU)
fie
"leidn"
ultime
timitd
stdii
ta
fie
F *nor""
pentru
fiecare
separat,
Verificareastructurilor9i elementelorstructuralese face
gruparede acliuni.
Gnrpareaacliunilorse face astfel:
- pentrustiri limiti ultime;
- pentrustdrilimitdde serviciu'
222.7.1 Grupareaacliunilor pentrustiri limiti ultime
se
Fenru verificareastructurilorla stiri limitdultime(de rezistenln9i stabilitate)
gruparea
9i
mrsiderd doui grup|ri posibilede incirc6ri: grupareafundamentald
specialS.
nro.t" grupariconduc la atingerearezistenleicapabile(capacitdlii-portante-);
yerificareastructuriigi a element6lorstructuralese face separat,pentrufiecaredin
fuperi, cu relalia(2.3)'
a-)Grupareafundamentalia acliunilor,(GF):
SeexprimdPrinrelalia:
ZGa + Qta+YoZQia
(2.8)
unde:
iar
permanente'
valorilede calculaleacliunilor
G,asunt
variabile'
acliunilor
de calculale
Q,avalorile
-qilo
estevaloareade caliul a unei singureacliunivariabile,consideratd
iar
predominantd,
'ZQiasuntceleialte
acliunivariabile,tot cu valoride calcul'
careline seamacd actiunilevariabile
subunitar,
simultaneitate,
de
factor
Vo--j
=0,7)
valorimaxime(Vo
nu au simultan
S e mne le "+"d in r elalia(2.8)nuausemnific a lia d e in s u ma re ' . E le a u s e mn if ic a lia
cu celeutile(Tncombinalie)
Tmpreund
se considerd
permanente
cdTncircdrile
acliunilor-(eforturi
ale
efecte
considerd
(2.8)
se
Go in toc d'eacliuniin relalia
atuncisemnele"+- din relaliereprezintdsumealgebriceale eforturilor,
seclionate),
efecteloracfiunilor.
(insumarea)
carerezu[aprinsuprapunerea
(2.8)
devine:
(2.1),
relalia
seamade
Trn6nd
TcZGa + TrtQn+ TriYoZQa
(2.e)
Ga.Qti-suntva|oricaracteristice,iarT6giTpsuntcoeficienliipa(ialide
siguranli Pentruincdrcdri.
61
2. Bazeleproiectdriiconstructiilordin ziddrie
intrucAt/o=1,35gi lr=1,50relalia2.9 devine:

1,352 GH + 1,5Q1,t+ 1,051Q6
(2 . 1 0 )
la care reducereavaloriiacliunilorpermanente(G) are un

in cazul construcliilor
(deex: ziduride sprijin),se utilizeazirelalia:
efectdefavorabil
0,9tGk + 1,5
Qpt+ 1,051Q
6
(2.11)
unde:
Gr- greutateazidului;
- impingereapimAntului;
Qe7
Qp, incdrcdri variabilecare producimpingeri'
Refaliile(2:8) - (2.11)trebuieaplicatecu discernimdntpentrufiecareclddire
cum ar fi:
proiebtatd.
in acestsensse potdistingesitualiiconcrete,
Glidire etajati de tip lami sau punct,cu acoperigterasi
in acestcaz incdrcirilevariabilede calculsuntcele utile(U7 =Tu'U*=1,5'U*),
cefeprodusede v6nt(wa =T*.1(r =1,5.w*),9i celeprodusede greutateazdpezii
( Sa=7".S 1=15.S p
).
Relalia(2.10)se va aplicaastfel:
-cazulcdndincircareautili se considerdpredominantd:
+ So)
+1,05(Wo
l,3stck +1,5Q0
(2.12)
- cazulcdnd?ncircareadin vAntse considerdpredominantd:

+ So)
+l,SWp+ 1,05(Qo
1,35>,Gk
(2.131
incircareadatoratdgreut5liizilpezi; care are o ponderemici in cazulclddirilor

ca o incircarepredominantd.
etajate,nu trebuieconsideratd
(sau ipoteze)de
(2.12)Ei (2.13)avem s_9h9m.e
in
relaliile
Se menlioneazdcA
"gah
"sah
2"
altele.
1",
fi:
ar
cum
pentru
utili,
incdrcarea
incdrcare
9i
sale (presiuni,
Acliuneadin vdnt poate fi consideratiprin toate componentele
fiindpresiuneape suprafalaexpusd9i
su6liunigi fo(e de frecare),mai importante
sucliuneape suprafalaoPus5.
- Glddirietajatecu acoperigde tip garpanti:
grupiri:
in acestcaz se vor consideraurm6toarele
general,
nu avemincdrcdriutile:
in
garpantei
unde,
pentru
calculul
l}stck
62
+1,550+l,O5Wp
(2.14)
SIRUCIUMLIDIN ZIDARIE
+ 1,05,Sft
I,35r,Gk +1,51trk
(2.15)
Tn relalia (2.14) zdpadaeste incircarea predominanti(care se consideri in

ipotezele de incircare posibile pentru zdpadd), iar in (2.15) incdrcarea
yedominantiestev6ntul.
Pentrucalcululstructuriiclidirii se considerigrupdrilede incirciri datede relaliile
de acoperig'
transmise
(2.13),linAndseamade incdrcdrile
(2.121gi
- Ctidiri partercu acoperigterasi, necirculabili:
cd incdrcareadin zdpaddeste mai maredecit incdrcareautili (care
ConsiderAnd
avem urmdtoarelegrupdride
se consideri gi in cazul teraselornecirculabile),
?ncircdri:
l,35ZGk+l,5Su+l,05Wu
(2.r6)
\35>,Gk+7,5Wu+ 1,0550
(2.r7)
l,3sz,Gk + 1,550
(2.r8)
este zdpada- in (2.16), respectivvintul in

incdrcareavariabildpredominantd
vAntul,careprinefectulsucliuniipe terasi are
(2.17).in (2.18)nu s-a considerat
Grupareadatd de relalia (2.18) se
un efect favorabilin calcululacoperigului.
terasS.
folosegtepentrucalcululplangeului
- Clidiri partercu acoperigteras5,circulabili:
in ipotezaci incdrcareautili este mai mare dec6t cea din zdpadd(situalie
cu U6.
frecventi),se vor utilizarelaliile(2.16)-(2.18),in careSrse inlocuiegte
- Clidiri cu acoperigsuspendat:
ugoare,firi incdrcareutil6.Se vor consideraurmitoarelegrupiri:
Suntacoperiguri
+ 1,550
L,35>,Gk
(2.re)
7,35>Gk+\SWo
(2.20)
+I,05Wo
1,35>Gk+1,5Sr
(2.2r)
I,31ZG. +l,SWo+ 1,05.S0
(2.21',)
in relaliile (2.19)- (2.21'), Gu {Jp WegiSesunt valorile caracteristiceale incircdrilor

permanente,utile,din vdnt gi din zdpadS.
2. Bazeleproiectariiconstrucliilordin ziddrie
Vdntulproduce,de reguli suctiunipe acoperig,astfelci incdrcareamaximdeste

dati de gruparea(2.19).Gruparea(2.20)se utilizeazipentrucalcululacoperigului
la sucliune,iar grupdrile(2.21) gi (2.21')se folosescpentrucalcululstructurii
verticalea clddirii.
b.) Grupareaspeciali a acliunilor,(GS)
seismici, Tncdrcdrile
in grupareaspecialda acliunilorse considerdTncdrcarea
permanente cu valori caracteristice gi incdrcirile variabile cu valori
cvasipermanente:
ZGa + A, +lYyQ*
Q.22)
in valoareaincircdrii seismice,46 este inclus coeficientulTt in funclie de

importanla
clSdiriiconformCodului P100| 1-2006t131.
pentrumajoritatea
Grupareaspecialda incircdrilorestefoarteimportanti?ntrucAt,
clddirilor,
estegrupareacareconducela starealimiti ultimd.
2.2.2.7.2Grupiri ale actiunilorpentrustirile limiti de serviciu(SLS)
grupdriale
Pentrustirile limiti de serviciu(SLS)se considerdurmdtoarele
actiunilor:
a.) Grupareade actiuni caracteristice:
ZGw+Qn+Y oZQ w
(2.23)
iar
Qn,esteo incircarevariabilSconsideratipredominantd,
variabile.
incircdrilor
al
rys=0,7
de simultaneitate
este coeficientul
b.) Grupareade actiuni frecvente:
lG^ +YrQot+ZYtiQn
(2.24)
undeavemdoudgrupiri,una din ele

c.) Grupareade actiunicvasipermanente,
60%dinincircareaseismicS.
considerdnd
}Ga+LYziQa
ZGa+0,6nAas +ZYziQu
(2.25)
(2.26)
in relalia(2.26)valoareayy'sestecea oblinutdcu relaliadin codul P100/1-2006
t131.
pentrudiversestiri limiti. Valorilegi

in concluzie,siguranlaclidirilorse realizeazd
pentru
grupareaacliunilorse consideri
fiecarestarelimiti, iar siguranlaclidirii la
64
CLADIRICUPERE STRUCTURALIDINZIDARIE
rnmdrcirieste realizatdprin utilizareacoeficienlilorpa(iali de siguranli ai

nrcdrcdrilor.
222.8 Proprietilile materialelor
oroprietnfllematerialelor(rezistenla,comportareain timp, proprietdlilede
prin valori
teformare,etc.), inclusivaie terenuluide fundare,sunt considerate
gi
de
calcul.
wacteristice
in general,micgorarearezistenlelormaterialeloreste defavorabild,insd alte
prin cregterealor, astfelci proprietililematerialelor
,dn"ta1i pot fi defavorabile
se definescastfel:
inferioari,ca fiindcuantili5%;
- valoareacaracteristicd
- valoareacaracteristicisuperioari,ca fiindcuantili95%
unuimaterial,valoareade
a rezistenlei
Daci se noteazdXkvaloareacaracteristicd
lahtleste:
xd: *''?';
X,
(2.27)
de lucrus1;
condiliilor
n- coeficientul
iar
de
4 estenumitcoeficientul conversie,
care
pa(ia!
de siguranli al materialului,
coeficientul
i,- supr"unitareste
pentru
materiale'
clddirii
asigurisiguranla
in condilii
materialelor
proprietdlilor.
neconcordanla
q iain considerare
3oeficientul
realede
in
condilii
m taborator
iefectede volum,de scar5,de umiditate,etc.)9i
direct
implicit
in
mod
4 se ia in considerare
ru.p*o"t"r".in modobignuit,parametrul
'lnvafoarealuiXr,astfelcd in relalia(2.27)vomavea4:1'
222.9 Dategeometrice
(valori
ca valoricaracteristice
stabilitein proiectarepotfi considerate
Drftnrensiunile
a,r..).
rotrninale,
irr general valorile de calcul ale datelor geometricesunt importante(ex:
etc'), 9i se determind
reazemelor,
rcxactitateaaplicirii incircirilor, pozilionarea
:u relalia:
Cl4 = Ctno^! Lo
(2.28)
,u.rde:Ao este abatereaPosibili.
65
2. Bazeleproiectitriiconstruc[iilordin ziddie
elementelor
Valoride calculale rezistenlelor
2.2.2.10
Efortulseclionalde rupereal unuielementR4esteefortulcapabil,numitrezistenla
de calcul (sau de proiectare)a unui element,9i se determini in funclie de
geometrice(aria
rezistenlade calcul a materialului(Xa) 9i de caracteristicile
secliunii,momentelede ine(ie, coeficientulde flambaj,etc.),considerateglobal
pnnAi.
Ra =.f(Xa,
(2.2e)
in funcliede tipulsolicitirii,rezistenlade calcula unuielement(grindd,st6lpetc.),

poatefi momentcapabil(Mna),fo4it tdietoare(Vp), etortaxial(N67)sau momentde
torsiune(M,^).Acestease mai numesc:rezistenlaelementuluila incovoiere,la
sauintindere,respectivla torsiune).
forfecare,la efortaxial(decompresiune
2.2.2.11Duratade viali proiectati
pe intreaga
trebuiesd corespundd
gi siguranlaconstrucliilor
Exigenlelestructurale
a construcliilor.
durati de viali (exploatare)
Duratade viali a construcfieiin funcliede tipul construclieieste prezentatiin
tabelul2.2.
'ab.2.2 Duratade
clddirilor
Tipulconstrucliei
Duratade viald
oroiectati(ani)
construcliiingineregtiifnpptedg, elq,
>100
ClSdiri monumentale,
Clddiriobiqnuite
50...100
agricole
Construclii
10...30
ce potfi inlocuite(reazeme)
Pirti de constructie
temporare
Constructii
<10
2.2.2.12Alte metodede proiectare
Metodastdrilorlimiti, aplicatdin prezentin proiectare,este cea mai avansatS,
ale incircdrilors-au determinat,in general,prin
deoarecevalorilecaracteristice
utilizareaunor curbe cunoscuteale frecvenlelorgi metodede calcul bazatepe
statisticamatematici.
pa(iali de siguranliai incircdrilorse dau diferenliatin funcliede tipul
Coeficienlii
parlialide siguranldpentrumaterialse dau in funcliede
incdrcirilor,iar coeficienlii
de lucru.
seama9i de condiliile
gitipulsolicitirii,
tipulmaterialului
lindndu-se
inainte de introducereametodei stirilor limiti (MSL), s-au folosit metoda
(MRA)9i metodala rupere(MR).
rezistenlelor
admisibile
admisibile:
a.) Metodarezistenlelor
Este prima metodi utilizati in proiectare.in aceastdmetodi se consideri ci
materialeleau o comportareelasticdpdnd in stadiulde rupere.incircirile se
considericu valorinormate,stabilitepe bazl de experienld.
66
\-.
cLADtRtcu PERETT
STRUCTURALT
DtNZ\DAR\E
Fentruverificareasiguranleiunuielementstructuralse punecondiliaca eforturile

unitaremaximenormale on (pentrusolicitdrilede incovoiere,intinderesau
"
compresiune
axiald)9i tangenlialer.* (pentrusolicitirilede forfecaregi torsiune)
si fie maimici,cel multegalecu eforturile
unitareadmise:
orr^
'w
36o
(2.30)
1r
(2.31)
-'a
Eforturileunitare o 9i r se calculeaziin domeniulelasticpe baza eforturilor

seclionalerezultateprin calcululstatical structurii.Efortulunitar o (N/mm2)este
produs de momenteleincovoietoaresau eforturileaxiale de intindere sau
compresiune,
iar efortul z este produs de forlele tdietoaresau momentulde
torsiune.incircirile se considericu valorinormate.
in cefemaisolicitatesecliunirezulti valorilemaxime(o* gi t.*),care trebuiesd
(oo gi t").
fie maimicisaucel multegalecu valorileadmisibile
Valorileadmisibile( oo gi zo)suntfracliunidin eforturileunitarede rupere(o, qi r),
calcu16ndu-se
cu relaliile:
oo = t ' o,
- t tr
-ta- 92'
(2.32)
--
(2.33)
Undevalorile& gi (2,subunitare,
s-austabilitpe bazi de experienld.
Metodarezistenlelor
admisibile
are o seriede neajunsuri,
cumsunt:
1.) Nu ia in considerare
comportarea
elasto-plastici
a materialelor.
De exemplu,
[n cazul secliunilorsupusela incovoiere,diagramao rezultdliniardpe toati
indllimea(cu valori maximein fibreleextreme).in realitatediagramao este
rezultdridastfelo rezewdde rezistenlineluatdin considerare
curbilinie,
(Fig.2.3).
b., &-{q
t?n
F-
.dl
cl
0p*
Fig.2.3Distribulia
eforturilor
unitare(tensiunilor)
in sec{iune
in cazul
(b),R-rezerva
comportiriielastice(a) 9i elasto-plastice
de rezistenfd
2.)Vaforileoogirn nu exprimdo siguranli clari, intrucdtacestevaloritrebuiesd
asigure,in mod empiric, varialiile tuturor parametrilorsiguranlei(incdrciri,
relstenle, geometriaelementelor
structuriietc.) 9i toateabaterilede la ipotezele
(eroride execulie,neconcordanla
mediisau idealeconsiderate
ipotezelor
de calcul
ancomportarea
realSetc.).
67
il
2. Bazeleproiectdriiconstrucliilordin ziddie
b.)Metoda
la rupere(MR)
in metodala ruperese considericomportarea

elasto-plasticd
(ca si
a materialelor
?nMSL).
Incircirile 9i rezistenlelematerialelor
se dau cu valorinormate.Valorilenormate
ale materialelor
se pot utilizasi in MSLin lipsavalorilorcaracteristice.
Metodala ruperese bazeazl pe experimentiri9i line cont de condiliilerealede
rupereale elementelordar nu ia in consideraredimensionarea
acestorain alte
stadiide lucrucareaparin perioadade exploatare
(fisurare,deformaligi rigiditate),
carese producin stadiulelastic,la incirciri inferioare
celorde rupere.
Verificarea
unuielement(saua uneisecliuni)se facecu relaliagenerali:
E--^
7 - a- - JY)
- eJ
F
"ru
v
- - Pr
(2.34)
unde:
E*o- efortulseclionalcapabil(de rupere),consider6nd
rezistenta
normatia
materialului;
E^* - etorfi.t
I seclionalmaximprodusde incdrcdrilenormate,oblinuteprin
calcul static;
c"f- coeficientul
efectivde siguranli;
de siguran!5prescris,cu valoaresupraunitard
%r coeficientul
Coeficienlii
cp, se dauin func{iede material,elementgi tipulsolicitdrii,
avind valori
supraunitare
cuprinse,in general,intre2 9i 3.
E"oogiE,*potfi: momentincovoietor,
efortaxial(deintindere9i compresiune),
forli
tdietoaresaumomentde torsiune.
Coeficientul
de siguranliline seama,global,de toli parametriisiguranlei
(incdrciri,
materiale,
condiliide lucruetc.).
ln figura2.4, si tabelul2.2 se prezintdo sectiunedin b.a. monolitsolicitatila
incovoiere
gicalculatipebazacelor3 metodede calcul.
R:
ob"dt
:a=ll--{-
+-t-/---t;
--''
4t;
--
Tnl
16-/
a.)MRA
b.) MR
Fig.2.4
6B
+ .-
c.) MSL
CLADIRICU PERETISTRUCTURALIDINZIDARIE
momentelor
Tab.2.3 Determinarea
MRA
Determinarea momentelor capabile,M"oo

MR
Ct = !'b' x'onoa*
C b' c = b .x .R n
To : Ao ' o o o d m
T' = A -'RI
C n =To- + x - + z
M* p = C6' z = T o' z
MSL
= b' x. f" 4
uo
Toa = Ao' .fya
ci =r: -+x-+z
Crd =Tod -+ x -+ z
M "op= C6' z = To' z
M*p=
M M =C 6 4 'z =T o 4 . z
@ura2.4gitabelul2.3s-auutilizatnotatiile:
giin
specificein beton(in fibraextremecomprimate)
86,to- deformaliile
armaturaintinsi:
obod-,oaadmeforturileunitaremaximeadmisein beton9i armdturi;
a betonuluigidin
normatedin zonacomprimate
R: , R: - rezistentele
armatura;
unitarede calculalebetonuluigi a armdturii;
f* , fra- rezistentele
de calculdin beton9i armiturd,carein MR suntcu
Ct, To-rezultantele
in
valorinormate(C[,, Cj ), respectivcu valoride calcul(de proiectare)
(
M S L Cu ,C oa ) .
mrproiecliape orizontab (Cb=To) rezulti indllimeazonei comprimate(x),
ryecfivbraluluicuplului(z).
ilrtFotca M,oorezulldcu valoridiferitepentrucele trei metodede calcul.in MRA
unic
este neexplicitati,in MR siguranlaesteexprimatiprin coeficientul
FJran,ta
r siEuranli,iar in MSL sigurantaeste explicitati prin coeficienliipa(iali de
piranF.
cbda stdrilorlimiti (MSL) corespundecel mai bine realitdtii,fiind justificatd
h$fic.
in rUSl
13 EI/ALUAREAACTTUNILOR
sau intensititilor)
n evaluareaactiunilorse intelegestabilireavalorilor(mdrimilor
gi pe structuraclSdirii.
pe elementele
de construclii
careactioneaze
U.,nilor
pnocesulde evaluarese stabilescvalorile caracteristiceale acliunilor,in
urmAndca ulteriorsd se
in coduride proiectare,
cu dateleprezentate
mnfronnitate
69
2. Bazeleproiectdriiconstructiilordin z*lilie
detenninevalorilede calcul,in conformitate

cu grupirile de ?ncircdrila care se
facecalcululstatical structurii.
2.2.3.1Evaluareaacliunilor permanente
greutitilorproprii(G) ale
Evaluareaac{iunilorpermanente
constdin determinarea
elementelorstructuralegi nestructurale
care aclioneazi asupraelementelorde
construcfii,
utilizAnd
relaliagenerali:
G=T-V
lN, kNl
(2.35)
unde:
[N/m3,kN/m3],iar
l estegreutateaspecificda materialului
(mo).
V estevolumulelementului,
Greutateaunui elementse mai poate determinadaci se cunoagtedensitatea
(p)cu relatia:
materialului
G=m.g= p.V .g
[ N,k N]
(2.36)
(kg/m3);
m este masaelementului,
p - densitatea
(kg/m');
materialului,
g- accelera[ia
gravitalionali,(m/s2).
in celece urmeazdse arati cum se evalueazigreutitileproprii?ncdtevasituatii:
a.) Greutateapropriea plangeelor:
Plangeelesunt elementestratificate
alcituitedin mail multestraturi,din care unul
din ele estede rezistenti.
Se noteazd grosimilestraturilorcu d1, d2, d3....d1
9i greutdtilespecificeale
materialelordin care sunt alcituite cu 71,Tz,\t..y1 gi se evalueazdgreutatea
caractersiticipe m2cu rela[ia:
gr =Zdi'li
[N/m2,kN/mz]
(2.37)
unde:dl grosimeastraturilor
i [m],iar
yl greutdlilespecificeale materialelor,
[N/m3sau kN/m3].
b.)Greutateapropriea grinzilor:
Se evalueazipe metruliniarcu relalia:
8r = A'T
[N/m'kN/m]
unde:
A esteariasecliuniitransversate
1m211
y densitatea
materialului
[N/m',kN/m']
70
(2.38)
CLADIRICU PERETISTRUCTURALIDINZIDARIE
Bacdgrindaare o sectiunecompusddin doudsau mai multemateriale,atuncise

,tinsumeazd
greutateafiecdruiape metruliniar.Finisajelede pe grindi se iau in
tot pe metruliniar.
considerare
c.) Greutateapropriea st6lPilor:
in generalpe inillimea unuinivelcu relatia:
Se determind,
Gt = A'h"'T
lN,kNI
(2.3e)
unde:
I este aria secliuniitransversale[m'];
h indllimea nivelului [m];
y"densitateamaterialului[N/m3,kN/m3].
Henrentelede finisajse consideriimpreuni cu stAlpul,tot pe iniltimea etajului,

ffi insumare.
d-| Greutateapropriea aticelor:
obignuit,pe metruliniarde atic.
5e evalueazd,
a) Greutateaperelilorstructurali
peretilorstructuralise poateevaluape metrupitrat de perete,(ca gi in
Greutatea
razulplangeelor);
pe metruliniarde perete(peorizontali)sau pe nivel.
h cazulevaluiriipe metruliniar,careestegreutateauneifAgiiverticalede perete
relatia:
egaldcu /r,9i ldlimeaegaldcu 1m se utilizeazd
indftimea(lungimea)
111
grr,= h".Z@i./i)
[N/m,kN/m]
(2.40)
greutateape m2,iarft"inil(imeanivelului.
ulndesumareprezintd
pe
a
Gteutatea nivel unui perete se determini inmultindgreutateape m' cu
inmultindgreutateape metruliniarcu lungimeaperetelui.
sa, respectiv
suprafata
lh cazul peretilordin ziddrie confinati (stdlpigorigi centuri din beton armat),
po(iuniide ziddriecu greutatea
pereteluipe nivelrezulti prin?nsumarea
Ereutatea
din beton.
elernentelor
frr cazul perelilorcu goluri greutateaunui peretese determindprin insumarea
tdmpliriei.
Ereutitilorportiuniiplinecu greutatea
f,-preutateafu ndatiilor:
in cazul fundatiilorcontinuese determindgreutatealor pe metru liniar sau
greutatea
totali (pe toati lungimealor),iarin cazulfundatiilorizolatese determini
fiecdreifundatii.
Ereutatea
71
2. Bazele proiectarii construc[iilor din ziddrie
g.)Pereliinestructuralicu pozilievariabili:
Pereliinestructurali
cu pozilievariabildsunt pereliugoride compartimentare
care
reazemd direct pe plangee,ldrd a necesitagrinzi. ln funclie de greutatea
(e) a acestorperelipe metruliniar(greutateauneifdgiiverticalede
caracteristicit
perete cu indllimeaegal5 cu inillimea utili a niveluluigi lifimea de 1 m),
incdrcareaperelilorde compartimentare
cu pozilievariabildse considerduniform
repartizatdpe plangeu(9.,4)astfel:
- ?n conformitate
cu STAS 1010112A1-78
l17l greutilile normate:gi - pe
pe m2de plangeu( g!"n) astfel:
metruliniarde perete,se echivaleazd
/m2',
- daci g{ <ls}daN/* , gLn = SOdaN
I m2;
- dacd 150< Si <300doN/ m, E!"n=100daN
- daci 300<gf 3500daN
I m, S!"n=IS}daNI m2
Se menlioneazlcd pe un panoude plangeu(tramd),dacd gi<500do]{/m, se
poateutilizarelalia:
t *'
sLo=$ aoN
(2.41)
unde Gj este greutateatotalda perelilorde compartimentare

cu pozilievariabili
de pe o trami cu suprafalaA.
Dacdgi > 500daN
/m2, atunciace.stiperelise considericu poziliefix5.
- in conformitatecu SR EN 1991-1-112004
1231,sunt consideralipereli
nestructuralide compartimentare
cu pozilie variabil5(mobili)perelii cu
greutateacaracteristica
( gf ) pe metruliniar<300daN/m(3kN/m).
pe plangeu,astfel:
Greutatealor se considerio incircareutili go,"odistribuitd
- dacd gf <llil lm , gk""h=0,5lcl,l
I m2;
- daci l<Cf <2tNlm, gk"h=O , 8 lNlm2 :
- dac62<cf <3tN/m, gk""h = L , 2 k Nlm2
Daci gf >3W /m, acegtiperelise considericu poziliefixd.
h.) Perefiinestructuralicu poziliefixi:
Dincategoriaperelilornestructurali
cu poziliefixi fac parte:
- pere{iide inchiderela structuriin cadre, dispugifie in planul medianal
cadrelor(cdndreazemi pe grinzi)fie in parteaexteriori a cadrelor(c6nd
reazemdpe consoleleexterioare
ale plangeului).
72
CUDIRICU
STRUCTURALIDIN ZI DARIE
- pereliide umpluturS,care se dispunin planul medianal unor cadre gi

rcazemdpe riglelecadrelor;
per{ii
dispugipe plangee,daci greutateaacestorape
de compartimentare
ml de pereteestegi 2.5Wlm (conform1010112A1-78
[17]), respectiv
in acestcaz plangeulse
gf >3kNl^(conform SR EN 1991-1-112004
1231).
va calculaconsiderdndpoziliagi greutatearealeale acestorpereli.Dacd
gneuiatea
acestoraesterelativmaresaudaci panoulde plangeu(trama)are
mari,pentrususlinerealor se potutilizagrinzisecundare.
deschideri
ffidul 1. A se dau greutdliletehnicepentrudiversematerialeconformSR EN
-1-1t20041231.
Evaluareaactiunilordatorateprocesuluide exploatarea clidirilor
cu valoriledatein coduri.
actiunilorutilese facein conformitate
se dau valorile normate ale actiunilorutile (similarecelor
'|CI1D'll2A1-78
cu relalia(1.1),undecoeficientul
ice),iar valorilede calculse stabilesc
n=yF.
sr.praTncdrcare
mod normal, Tncdrcirileutile actioneazdpe plangee,fiind considerateuniform
dar gi pe alte elemente(parapeti,balustradeetc.),cind se considerd

sau la partea
9i distribuiteliniar pe mina curentda balustradelor
a parapelilor.
ale incdrcdrilorutile,
SR EN 1991-1-112004
1231se dau valori caracteristice
pirJerateuniformdistribuitepe plangee(qp),precumgi o valoarecaracteristicd
rcentrati(Q), darcarenu se considerisimultancu incircareadistribuit5.
tabelul2.A se prezinti categoriilede zone specifice,notatecu A,B,C,D,9i
Qr,gi Qr,dupi normeleeuropene.
Evaluareaacliunii daiorateg reutifi i zipezii
din zdpaddse consideriaclion6ndverticalpe proiecliaorizontalia
acoperisului.
Valoareacaracteristicia incircirii din zdpadd(sr) pe
se determindcu relatia:
st:lt i'C".C,.so ,p
(2.42)
p, - coeficient
de formdpentruincircareadin zipadi pe acoperig;
in
a incircirii din zdpaddpe sol (kN/m2),
s,.o- valoareacaracteristicd
amplasament;
construcliei;
de expunereal amplasamentului
C"- coeficient
C. - coeficient
termic.
73
2. Bazeleproiectdtriiconstructiilordin ziddie
a.) Valoareacaracteristicia incircirii din zipadi pe sol ( s,.o)

Valoareacaracteristicd
a incdrcirii din zipadi pe sol, avdnd2o/oprobabilitate
de
pentruun interval
depdgire?ntr-unan, s-a stabilit?n func{iede zona geograficS,
mediude recurenli(lMR)de 50 de ani.Pentrualtitudinisub
1000m valorile.so,r
se
dauin figura2.5[10],iar pentrualtitudini
maimari- in tabelul2.41101.
RO[,rAMA.
Zonarea valorii
csactri$icc a incsrce,
dir a.pada po eot
avand ^Gdlt=5&ni
Fig.2.5Zonarea
valoriicaracteristice
zdpaddpe sol
a incdrcdriidin
Tab.2.4 Valoi caracteristice
ale incdrcdriidin zdpaddpe sol,in zonelemontane
(A> 000
so.*(A> 10002), kN/m"
AltitudineaA, m
1000
1100
1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
74
so,t=l,Sk\r{Im2
soJ,= 2,01N /m2
1.5
2.0
2,1
2.7
3,3
3.9
2,6
3.1
3,7
4.2
4.5
4,8
5.1
5.4
5,9
6.5
7.0
7,6
5.7
6.3
6,9
7,5
oLADIR\CU PERETT
STRUCTRALI DrNZ\DARTE
LlGoeficientulde formi pentruincircarea din zipadi pe acoperig( p, ).

de formd pentruincdrcareadin zipadd pe acoperigline seamade
Glseffcbntul
precumgi de posibilitatea
acoperigului,
aglomeririicu zdpad6.
mmrna
Ll| Acoperigcu o panti (Fig.2.6)
lihn
acestcaz nu avemaglomerarecu zdpadltpe acoperig,coeficientulde formi
nltrtffirdu-se
cu h.
iLrn
si alunecede pe acoperig,coeficientul
slnragac6ndzdpadanu esteimpiedicatd
Pentrua<30", l!1= 0,8, iar pentru
@ fumip,depinde de pantaacoperi,sului.
in totafitatede pe acoperig).
Pentru30o< q <60"
u > 6(P, /4 =0 (zdpadaalunecd
liniar,cantitateade zdpadi care alunecdde pe acoperig,fiind
se interpoleazd
cu mirimeapantei(Fig.2.79itabelul2.5).
Wmportionald
Ft#a)
ffi
Fig.2.6Acoperigcu o pantd
Fig.2.7Acoperigcu doudpante
b2) Acoperigcu doui pantegicoami (Fig.2.8)

pe acoperig,
darpoatefi spulberatd
Zffida nu se aglomereazd
succesiv
de citre
vdntpe fiecaredin celedoui suprafefe.
in situaliacdnd zdpada nu este impiedicati si alunecede pe acoperig,se
variante:
consideriurmdtoarele
-
zdpadatotali pe ambelesuprafefe
aleacoperigului(cazula
dinfigura2.8);
succesivzdpadatotaldpe o suprafaldgi spulberatipe cealalti(cazurileb
9ic dinfigura2.8).
Coeficienliit\, pe fiecaresuprafa!6,se determind?nfuncliede unghiurilea, 9i

a=; CAnd zdpadae spulberatd,se considerdjumitate din acestevalori (Fig.
2-8.b,c)
75
L
2. Bazeleproiectdriiconstructiilordin ziddrie
$rf(a)
$t+i
r,',q, [ff|Tff[T[T|f|f[f[-|Tm
a.). [n-m-[ft-r-llrl
r|| | |II| || ||I || |I II| || |II
a.|
rrffi
b. )
F7Q')
. fT_n_l_l_l_ll_[f[-Tl]lm
o.|tttql
c.)||lllllllll
|||||llllffir n - n - r n
c.)
Fig.2.8 Acoperig
Fig.2.8
Acoperig
cu doudpante
Fig.2.9Acoperig
simetriccu doui
pante pr=f(a)
b.3)Acoperiguricu doui sau mai multedeschideri
in acest caz zdpadase poate aglomerape cele doud suprafele.Aglomerarea

zdpeziise considerdprincoeficientulp2.
Se consideridoui ipoteze:
pe ambelesuprafele(Fig.2.9a);
- zdpadaneaglomeratd
- zdpadaaglomerati(Fig.2.10)[10];
in primaipotezise determinicoeficien!iiprinfuncliede unghiurilea, 9iar,iar
in situaliaa doua se calculeazdcoeficientulprin funclie de valoareamediea
unghiurilor
a1 giar,(d^"a=o' lo' ), a9acu rezultd
dinfigura2.11gitabelul
2.5.
L
Fz
z.u
16
0.8
0'
Fig. 2.10 Acoperigcu doui pante a = (at + ar)t Z
76
15'
30.
45"
60.
Fig.2.11Valorilecoeficientului
;r,
in funcliede a
CUDIRICU
STRUCTURALI
DIN ZI DARIE
ii p, gi p2 se dau in tabelul2.5 [10].
Tab.2.5
codul CR 1-1-312005[10], referitor la evaluareaacliunii zipezii asupra

, se daucoeficienlideformdpentrualtesitualii,cumsunt:
acoperiguri
cilindrice;
cu denivelSri
brugte;
acoperiguri
efectelelocaleale unor obstacolede pe acoperig,respectivaglomerarea
zilpeziipe margineaelementelor
de acoperigiegitein consolS(de exemplu
pe streagine).
incAnclnEADAToRATA
nclrun rtvANTULUT
1 Modulde acliunealvintului asupraconstrucliilor
ac[ioneaziasuprapd(ilor perimetrale(de inchidere)in funcliede pozilia
in raportcu direcliavdntului.
czrurilepractice,vdntulse considerdacliondndsuccesivpe cele doud direclii
ale clidirii.
fryura2J2se prezintiun exemplude acliunea vdntuluipedirecliatransversald,

moduldeacliunepe fiecaresuprafaldexterioard,
astfel:
- pe suprafalaexpusi 51,?supracireia vantulaclioneazdnormalgidirect,se
producpresiuninormalepe suprafali;
- pe suprafalaadipostitaS2,de pe parteaopusda clSdirii,se producsucliuni
normalepe suprafali;
- pe suprafala53 aparsucliuni(pentruvalorimiciale unghiuluia) sau presiuni
(pentruvalorirelativmari ale unghiuluia), precumgi forle de frecare,care
aclioneazitangenlialpe suprafa!6;
de mirimea unghiuluia) gi fo(e de
- pe suprafalaSaaparsucliuni(indiferent
frecare;
de capdt55aparsucliuni9i fo(e de frecare.
- pe suprafelele
77
_2. Bazeleproiectdii constructiilordin ziddie
a.)
b.)
Fig.2.12Modulde acliuneal vdntului
asuprauneiconstruclii:
a.) Vederelaterald;b.) vederein plan
a acoperigului
apar sucliuni9i
Dacd unghiulo:0, atuncipe suprafala(orizontalS)
fo(e tangenliale.
in proiectare
doaro partedin
Dinansamblulde acliuniale vintului,suntimportante
ele,astfel:
- presiuneape suprafala51 gi sucliuneape suprafala52 (carese insumeazd)
pentrucalcululstructuriiin ansamblu.La acestease aduni 9i componentele
orizontalede pe suprafelele53 9i Sa (cdndau acelagisens cu cele de pe
suprafelele
51gi S2);
539i Sa,pentrucalcululacoperigulu
- presiunile
9i sucliunilede pe suprafelele
prinderea
(elementele
garpantei,
invelitorii);
ugoare(suspendate);
- sucliuneade pe acoperiguri
Fo(ele de frecarecareapar,in generalse neglijeaziin proiectarea
curenti. Potfi
luatein considerare
in unelesitualii,cumsunt:
gi pereliparalelicu direcliavintuluicusuprafele
mari;
- la acoperiguri
- la clidiri inalte, unde efectul vdntului de pe intreaga suprafali este
important.
Actiuneavdntuluise evalueaziastfel:
evaluareapresiunilor9i sucfiunilorunitare,pe unitateade suprafafi a
elementelor(kN/m'), in cazul clidirilor obignuite,cu forme geometrice
ordonate.Avdndpresiunileunitarese pot calcula,in continuarerezultante
in dreptul
din acliuneavintului pe anumitesuprafele,acliuniconcentrate
pfangeelor,
precumgi rezultanta
totali ce aclioneazd
clSdireain ansamblu;
evaluareadirectd,pe intreagaclidire, a fo(ei totaledin v6nt,care
presiunea,
sucliunea9i fo(ele de frecarepe intreagaclddire.Se aplicd
cilindirice
cazulclddirilorcu formegeometriceneregulate(rezervoare
sferice,balustradela poduri,etc.),la care estedificili evaluarea
unitare.
CLADIRICIJ PERETISTRUCTUMLIDINZIDARIE
Evaluareaacliunilor unitare
(sausucliunea)caracteristicd
sau
a vdntuluipe o suprafa!5(exterioard
la indllimeaz deasupraterenului(tv(,2)), se determindcu relalia:
a .(z):e , " f
(kNim')
.c"(z).co
(2.44)
de referinlda vdntului,in func{iede zonacfimaticd;

Sdestepresiunea
c.{z)estefactorulde expunerela inSllimeaz deasupraterenului;
rs este coeficientulaerodinamicde presiune: c* pentru suprafele
exbrioare,respectivcprpefltrusuprafeleinterioare,intrucdtpot fi situaliiin
cl6dirilor.
sausucliuneain interiorul
c:re se determinipresiunea
coeficienfilor
c;0 avempresiuni,iar daci cn<0avemsucliuni.
de relerinld (q,)
vAntuluicalculaticu vitezade referinli(U,"/,
de referin!5estepresiunea
Tnm/s:
|
--.t
q . q = t ' P'ui"l
(2.45)
este densitateaaeruluice variazdin funcliede altitudine,temperaturi,

btitudineetc.Pentruaerulstandardp =1,25kglm3,rezultdnd:
[kN/m2] (2.46)
Qa:=0,625'U1",
2.13 [9] se di presiuneade referinli a vdntuluiin Rom6nia,determinati
de referinli mediatdpe zece minutegi avAnd50 de ani intervalmediu
?rl{#
e;i* iTl
t*:;qi
ii;;1*;
^n
r'Hei
,;t_",*1"il
f!-1-1,
\i
"A,ti
';111;111;;;,Y-l
l;.
de referinld
a vAntului
Fig.2.13Presiunea
79
2. Bazeleproiectdriiconstrucliilordin ziddrie
Pentruzoneleneacoperitesuficientprin dateledin harta de zonare,in special

pentruzonelede munte,se recomanddconsultareaINMH (lnstitulNalionalde
pentrua oblinedateprimare,precumgi a instituliilor
de
Meteorologie
9i Hidrologie)
pentruanalizaacestordate.
specialitate
din domeniulconstrucliilor
b) Factorulde expunerela inillimea z deasupraterenului,C"(z).
Factorufde expunereC"(z),care line seama de cregtereavitezeiv6ntuluicu
inillimea,se calculeazd
cu relalia:
c
"(z)
(2.47)
= c, (z)' c
rQ)' q(z)
unde:
c,(z) - factorulde rugozitate,care depindede natura terenului(c6mp
zoneurbaneetc.);
deschis,zonecu densitateredusda construcliilor,
viteza
maximda vAntuluiTn
cr@) - factorulde rafali, careline seamade
timpulrafalelor;
c,(z) - factorultopografic,care line seama de influenlalocali a unui
obstacolnatural.
Consider6ndc,(z)=1, (teren firi obstacolenaturale)valorile factoruluide
expunereC"(z) se dau in tabelul2.6, in funclie de indllimeaz(m) deasupra
terenului
9i tipulzonei(naturaterenului).
Tab.2.6- ValorilecoeficientuluiC"(z)
Tipulzonei
inillimeaz
deasupra Urbane,
dens
terenului(m) construite
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
80
1,00
1.50
2,05
2,30
2.55
2,80
2.95
3,10
3.20
3,25
3.40
Urbanecu
densitate
reduside
constructii
1,70
2.15
2.70
3.05
3,15
3,45
3,65
3,80
3.90
4,00
4.10
CAmp
deschis
2.40
2.90
3,40
3.70
3,90
4.10
4.30
4.40
4,50
4.60
4.70
Suprafelede
ape
(mare,lacuri
extinse)
2.90
3,30
3,80
4.10
4,30
4.50
4,65
4.75
4,85
4.95
5,05
cLADtRtCU PERET!STRTJCTRALIDtNZ\DAR\E
topograficc,(z), care intervinein relalia (2.47) evalueazi cregterea

Mrul
peste dealuriizolategi alte accidentetopografice(nu se ia in
vdntului
whmi
pestedealuripe zoneampledin regiunilemuntoase).
omrmeilerare
,rflGoeficienliiaerodinamicide presiune(co)
de presiunepentrusuprafeleleexterioare(co")depindde
@fficbntii aerodinamici
gi dimensiunileclidirii. Se determini pentru clddiri cu forme ordonate
tfurfirla
pitrat sauapropiatede acesteforme).
i(tldhepUnghi,
frnc{e de modulde acliuneal vAntuluipe diversesuprafele,se stabilesczone
ffirn
distinclipentrufiecarezond(Fig.2.14\.
@ ac$unea v6ntului,avAndcoeficienli
ti
ABC
tr
tr
E
EH
tr
tr
i--1
tl
tttffi
ABC
tl
tr
tr
[Inrr-[
E
EH
H
tr tr
tr tr
t
T-1
l-J
ABC
uQl1 t
="*
a.
,r
b.
,r-
T-1
u'l
D)
HI
HI
H IH
HI
HI
+
I
I
r f,+
+s5+
+----E------+
c.
uneiclddiricu formade
Fig.2.14Zone
de acliunea v6ntuluipe suprafelele
paralelipiped
suprafelelor
a- precizaieadireclieiv6ntului9i delimitarea
acliunilorunitarein plan(b)si vederelaterald(c).
b,c reprezentarea
ffeclia vintuluise considerdastfel:
-
0 = 0, pe direcliatransversal5,
de la stAngala dreapta;
=
pe
180",
transversald,
de la dreaptala stdnga;
0
direclia
=
pe
0 90o, direclialongitudinald.
-Hrfigura2.14 s-a reprezentatacliuneavAntuluipe direcliatransversalipentru

I = 0 . Se observdurmitoarelezone:
-
D- expusi;
E-addpostitd;
A,B,C-,respectivA 9i B (in funcliede raportulbl2h)pe faladeleparalelecu
directiavdntului.
_-2. Bazeleproiect1triiconstructiilordin ziddie
Pentrualte directiide actiunezonelese schimbi.De exemplupentru d=180"

suprafalaE va fi expusegi D addpostitS.
'e" din figura2.14 este egalScu
Pentru g=0 gi 180o,valoareadimensiunii
valoareaminimi dintre B 9i 2H. PentruB32H avem doud zone pe suprafelele
paralelecu direcliavdntului( A gi B), respectivtreizone(A, B gi C) daci B>zH.
Pentru 0=9}"valoarea lui "e" se stabilegtesimilar,insi in funclie de raportul
dintreL gi 2H.
in funclie
cppentrusuprafeleperimetrale
in tabelul2.7 se dau valorilecoeficienlilor
de raportulB/H pentrud=0 sau 180". Pentru 0=90" raportulB/H din tabel
clidirii.
expusi gi adipostiti vorfi frontoanele
devineL/H,iar suprafelelor
cp"pentru suprafeleperimetrale
Tab.2.7 Coeficien,tii
Zona clidirii
BIH
Co.lo
<1
-1,0
A
Cn-l
C^ r n
C"r
-1,3 -0,8 -1,0
>4
Co l0
-0,5
D
C n.t
C o.l 0
+0,8
+0,6
C. l
+1,0
C . rn
C.r
-0,3
(+)gisucliune(-) pentruo suprafate

de 1m2,
presiune
coeficientiide
cn,rgicp,rosunt
(cazuzual).
>10m"
pentru
respectiv
o suprafale
aze finiar.
se interpole
Pentrusuprafeleintermediare
vdntuluipe ansamblu
Dinfigura2.14gi tabelul2.7 se constaticd pentruactiunea
clidirii, prezinti importanldnumai presiuneade pe suprafalaD (expusd)9i
in
careau acelaqisens9i se ?nsumeaza
sucliuneade pe suprafalaE (addpostitd),
moduli.
Sucliunilede pe celedoui frontoanese anuleazereciproc.
in funcliede inillimea (H) 9i de lilimea

Factorulde expunereC"(z)se stabilegte
(L) ale suprafetei
expuse,respectivaddpostite.
in cele ce urmeazi, pentrudirecliatransversalda vdntului d = 0 se prezintd
D 9i E.
C"(z)pentrusuprafelele
determinarea
coeficientului
CazulH/LSI(Fig.2.15a)
ln acestcaz se considerdci presiunea
9i sucliuneavAntuluisuntconstantepe
intreagaarieexpuse,respectivadipostitd,inillimea de referinlifiindz"=g in
C"(Fig.2.15).
funcliede carese determind
Cazul 1<H|LS2(Fig.2.15b)
se impartein ariileAr (cuindllimea

in acestcaz, ariaexpusS,respectivaddpostitd,
=
L) gi ariaA2(cuinilimea de Lh H - L ), fiecarecu lilimea L.
ze2:HpentruariaA2.
indllimilede referinldSUrt2"1:Lpentruaria,{1,respectiv
82
CLADIRICUPERE
srRUcruRALtDtNzoArue
+--!-----+
b.
a.
c.
d.
Fig.2.15Zonepe suprafalaexpusd,respectivaddpostitd'
presiunii9i sucliuniivOntului
pentrudeterminarea
b
H/L<1
a- 1<HlL<2c - HIL>2,
pentrucazurilea,b,c.
gi sucliunea
d- presiunea
Gafl HtL>z (Fig.2.15c)

Suprafalaexpusd,respectivadipostiti, se imparte?nzonecu lilimea L 9i
ilhS$mile
h=Lpentru41 giAn(in cazulde faldAn=&).Po(iuneaAFI dintreariile
impartein ariiavAndindllimilesL( A19iA3in cazulde fa!d).inillimile
A^
se
& .
de referin!5se determindpentrufiecarearie,astfel:
-
pentruA1: z";L;
Pe n trM
u ;2 "2=z"t+*
L
PentruA3: 2", = r", **
PentruA4:-z.o = za * L = H
Numirulde ariidiferdin funcliede raportulH/L.

h funcliede in5llimilede referinldse stabilesccoeficienliiC" pentrufiecarearie
carecresco datdcu cregterealui C",
(and) gi se determindpresiunea/sucliunea,
ffrd ?nsi constantepentruariilestabilite.
83
2. Bazeleproiectdriiconstrucliilordin zidArb
in figura 2.16 se prezinti presiunile(pe suprafalaexpusi) 9i sucliunile(pe

suprafalaadipostiti) pentruo clidire etajati.
+-J----+
,BB.
i---------------r-l
b.
c.
a.
Fi1.2.16Acliuniunitarepe suprafelele
expusi (Wp)gi adipostitd(W')
de pe ariileA1,A2,A3,
a- presiuni(Wp)Eisucliuni(Wr)unitare,b- rezultantele
in dreptulplangeelor.
A,4,c- rezultantele
suntpe frontoanele
Pentru0=90o(vint pe direclialongitudinal6),
ariileA1,A2...A6
ldlimeacl5dirii.
gi
raportul
B/H,
unde
B
este
clidirii se stabilescin funclie de
Acliunilelocale,respectivpresiuneagi sucliuneapot fi utilizatepentruverificiri
pe planullor, sau pentrua
localeale perelilor,care sunt aclionaliperpendicular
stabilirezultantatotald din v6nt sau incirciri concentratede nivel,in dreptul
plangeelor.
in cazul ?n care se determini rezultantape intreaga clddire,in prealabilse
au acelagisens,presiunea
determinirezutantele
de pe ariileA1,Az,...An.Tntruc6t
Dacd
vdntul
aclioneazi pe direclia
9i sucliunea se insumeazdTn moduli.
=
w;de pe ariacurentiA; sunt:
transversald
a clddirii( 0 0 sau I 80o), rezultantele
wr=L'h,4.4+1,,"1)
(2.48)
UndeL estelungimeaclSdirii,ftresteinillimea arieicurenteA1.

Se menlioneazdcd rezultantelew; dale de (2.48) aclioneazdin centrelede
greutateale ariilorAi. Prin insumareavalorilorw; oblinemacliuniidin vdnt pe
intreaga clidire, care cuprindeatdt presiuneade pe falada expusi, cdt 9i
sucliuneade pe faladaadipostiti.
Se$dnstat5cd acliuneavdntuluipe intreagaclidire are tendinlade risturnarea
clddirii(Fig.2.17).La bazaclddiriiavemo fo(i de frecare(I/d gi un momentde
(M) cu valorile:
rdsturnare
Vo=W
84
(2.49a)
CLADIRICU
J'{1=ff
STRUCruRALIDIN
ZIDARIE
(2.4sb)
in'{il
esterezultanta
totalda vantuluipe cledire.No, Oinfigurdesterezultanta
't
gravita{ionale.
*B *
Fig.2.17Acliuneia
peintreagaclidire
vAntului
llimmoultulclidirilor la acliuni orizontale,de obicei se lucreazi cu incirc6ri
(4) in dreptulplangeelor(Fig. 2.17c).incircarea de nivel (F,) este
rm0]rinertTErte
presiunilor
ffimrutarrta
care suntf6gii
9i sucliunilorde pe ariileaferenteplanseului,
jumdtililorde ?ndlfime
cu
ldlimea
egali
cu
suma
ale
nivelelor
adiacente
'cuilflwrmfie
,u urqmreaegald cu lungimeaclddirii( pentru d = 0 sau 1g0"), respectivcu
dddirii(pentru0 =90o).
ffiimrrea
rm:azulclddirilorcu perelistructurali
din ziddrie,careau maxim5 niveluri,variatia
rlmmincani
din vdnt pe inillimea clddiriieste mici, astfel ci, in mod simplificat
"ncarcarea
de nivel rezultdimpS(ind rezultantadin vAnt la numdrulde niveluri.
rrcd indllimeanivelurilor
esteconstanti.
Acoperiguricu o panti
i general,
carese calculeazi la acliuneavintuluisuntacoperigurile
-acgPerigurile
n sarpantd.
In cazulacoperigurilor
cu o panti, se considerisuccesivtrei directii
:'srincteale vAntului:
-
0 - 0o , c6ndpantaacoperiguluieste
expusd(Fig.2.18agi c);
0 - 180",cdndpantaacoperigului
(Fig.2.18bgi c);
esteaddpostitn
e - 90o, cAndvdntulaclioneazd
paralelcu suprafalaacoperigului,
pe
direclialongitudinald
(Fig.2.1Bd).
presiunile sucliunilese calculeazd

cu relalia(2.44),unde C"(z)=C"(H), iar
9i
:neficienliico se dau pe zone distincte ale acoperiguluiin funclie de direclia
,ulfr'rtului
si pantaacoperiguluI
(F19.2.18).
85
2. Bazeleproiectdriiconstrucliilordin ziddie
.^ffilr^ffi
oJ
a)
{
e,t4l
ti
'
P,l2l
-_-)}_
(0=0')
,
lb,lrol
l
| -1-r
e'tl+l
-F
, 9r ,
i-'
f-t
--_\-1
\i
(o=ed
)
c)
d)
Fig.2.'t8Direcliide acliunea v6ntuluila acoperiguri

cu o singurdpanti a,b-vederelaterald,c- zonelepentru0 = 0" gi 180",
d- zonelepentru0 =90"
Valorilee1!i e2careaparin figura2.18se determindastfel:
minimi)-pentrud = 0ogi d = 180o
- er=Lsau2H (valoarea
i
- ez=Bsau2H (valoareaminimd)-pentru0 =90"
in planorizontala
cu dimensiunea
La stabilirea
valoriilui e1saue2,s corTlpard2H
pe direcliav6ntului.
clidirii perpendiculare
in funcliede
ln tabelul2.8 se dau valorileco(caresuntcpe,pe suprafeleexterioare)
unghiul c, direc,tiavAntului9i zona de acoperig.cpe,rest valoareapentru o
suprafalade 1 m', i.arco",ro
estevaloareapentruo suprafa!5de acoperigmai mare
sau egali cu 10 m'. Se constati ci existdpresiuninumaipe suprafeleleexpuse
pentruvaloria maimaride 15o.
vdntului,
ln practici presiuneavdntului este importanti pentru calculul garpantei,
pentrucalculul
invelitorii
la smulgere.
sucliunea
Tnschimb
Zonelede acoperigpentrud=0"gi d=l80"rdm6naceleagi,
Codiferd.
cLADrRt
cu PERETT
STRUCruP/.U
DtNZIDAR|E
0MilMqnaPanta q
nffiiuf"i (grade)
F
Coe.to
5
15
n*
rtlllll
,0
30
i(@
ritU
(@
45
60
75
5
15
30
45
60
75
5
15
30
45
60
75
to
"@@
q,
#i
'G!L
ililI I
@
2.8 Valorilec
Zonade acooeris
H
G
Co".1
-1.7 -2.5
-0,9 -2,0
+0.2
-0,5 -1,5
+0,7
+0,7
+0.7
Coe.lo
-0,8 -1.5
+o.2
-0,5 -1,5
+0,7
+0.7
+o.7
+0,8
-2.3
-2.5
-1.1
-0.6
-0,5
-0.5
-1.6
-1.3
-1.2
-1.2
-1.2
-1.2
C ." r
-1,2 -2.0
+0,8
-2.5
-2.8
-2.3
-1.3
-1.0
-1.0
-2,2
-2.0
-2,0
-2.0
-2,0
-2.0
-1.3
-1,3
-2.0
-2,0
-08
-1.5
-0.5
-0,5
-0.5
-1,8 -2.0
-1.9 -2.5
-1.5
-2,0
-1.4 -2.0
-1.2 -2.0
-1.2 -2.0
Coe.to
Cr"-to
Cn".t
-0.6 -1.2
-0,3
+0.2
-0,2
+0,4
+0,6
+0.7
+0,8
-0.8 -1.2
-0,9 -1.2
-0.8
-0.7
-0.7
-0.7
-0,6 -1.2
-0.8 -'t.2
-1.0
-1.3
-1 . 0
-1 . 3
-1 , 3
-1 . 3
-1.0
-1 . 0
-0,5
-0.7 -1,2
-0,8 -1 . 2
-0,9 -1.2
-0.7 -1.2
-0,5
lcDperiguri cu doui pante

llirrn
cu douepanteunghiulde pantepoatefi pozitivsau negativ
aazulacoperigurilor
Fql 2.19).
*o----r6ii^-t---.t-u*o 1
-T-
tttll l '
I
a.)
-r
tl
M"'T
1".'l
l
,t
ttl
b.)
Fig.2.19Unghiulde panti pozitiv(e0) 9i negativ(a<0)

cu o panti, vdntulse consideripe trei direcliidistincte:
Ca 9i in cazulacoperigurilor
pe direclialongitudinald
(0 =0") gi
cu sensulstdnga-dreapta
- perpendicular
(e = 180")(Fig.2.20a);
dreapta-stAnga
(0 =90") (Fig.2.20b)
- paralelcu direclialongitudinal5
a7
^-2. Bazeleproiectdriiconstructiilordin zidarie
in funcliede direclia
de presiune,
indllimeade referin!5se considerdH. Coeficienlii
cd
vAniului,unghiula 9i zona de acoperigse dau in tabelul2.9, cu precizarea
panta
pe
partea
I
expusi, iar J 9i
pentru d = 180" zoneleF,G, gi H vor fi pe
addpostiti.
Tab.2.9 Valoile
Zona de acoperig
Direc!ia Panta
vAntului q
H
G
F
(grade)
Co..t
C ""
C-"
C
C".
C
Coe-lo
'n
tl
(D
ci
=
N
o
o)
tl
CD
;
=
N
-45
-30
-15
-5
5
15
30
45
60
75
-45
-30
-15
-5
5
15
30
45
60
75
-0,6
-1.1 -2.0
-2,5 -2,8
-2.3 -2.5
-1.7 -2,5
-0,9 -2.0
+0.2
-0,5 -1,5
+0.7
+0,7
+0.7
+0,8
'n
-0,6
-0,8 -1 . 5
-1 . 3 -2.0
-1,2 -2,O
-1,2 -2.0
-0.8 -1 , 5
+0,2
-0.5 -1 , 5
+0,7
+0.7
+0,7
+0.8
-2,0
-2.0
-2.0
-2,0
-2.0
-2.0
-2,0
-1,4
-1.1 -1,5
-1,1 -1,5 -1.4 -2.0
-1.1 -1.5 -1 , 2 -2.O
-1,1 -1.5 -1.2 -2.0
-1,4
-1.5
-1,9
-1,8
-1.6
-1,3
-1,2
-1 . 2
-1,2
-1.2
-1
,3
-2.2
-1
.3
-2,0
-2,0
-2.1
-2,5
-2,5
-0,8
-0,8
-0,9 -1,2
-0.8 -1.2
-0,6 -1.2
-0.3
+0.2
-0,2
+0.4
+0,6
+0.7
+0,8
-1 , 0
-1 . 0
-0,8
-0,7
-0.7
-0,6
-0.8
-0,9
-0.8
-0,8
-1 , 3
-1 . 3
-1.2
-1 . 3
-1.2
-1,2
-1.2
-1,2
-1 . 0
-1 , 0
cu doud
J
tn
-0,7
-0,6
-0.5
-0,3
-0,3
-0,4
-1 , 0
-0,8
-0.7
-0
-0.3
-1 . 0
-0,4
-0,5
-0.2
-0.2
-0,2
-0,9 -1,2
-0,9 -1,2
-0,8 -1,2
-0.6 -1.2
-0,5
-0.5
-0,5
-0.5
-0,5
-0,5
-0.3
3
-0.3
Referindu-nela suprafele exterioare,s-a folosit nota{iacp",r(pentru suprafele de 1

(pentrusuprafele>10m').
m'1, respectivco".ro
Vafoareae1 gi e2 din figura 2.20 se considerdastfel:
- er=L sau 2H (valoareamai mici) - pentru d = 0" 9i d = l80o;;
- Bz=Bsau 2H (valoareamai micd)-pentru 0 =90o.
B8
cuDtRtcu
e/4
lT-rTt
llt
DINZIDARIE
STRUCruP../.U
to i t
to tl
G|H EI JIII
pd)
i * l tl
IEI
d4
8t
Fl" l
er/10
B
-
H!
leztz
p;rol
-1-
GIF
FG
e/10,
-----i
b .)
a. )
doudpante:
fq.-2-2ODirecliideacliunea vdntuluilaacoperi,suricu
a.')0=0o si d=180";b.) 0=90'
plate (a=-4o....+4o)de tip terasi
inillimea de referin!5
221 se prezinti zoneledistincteale acoperigului.
a:H:
,
Bt2
"4
"r4
+e/10+
plate
Fig.2.21Acoperiguri
in funclie de zona de acoperig 9i
si cpe,r
2.10 se dau coeficientiico",ro
hP/h'
d=0osau 180", valoarealui "e" din fi}.2.21 este L sau 2H (valoarea

iar pentru0 =90"esteB sau2H (valoareaminimi).
Tab.2.10Valorile
89
cLADtRtcu ?ERETT
STRUCruP.,/.U
DtNZ\DAR\E
&l.l,/f.3 Forla de frecare din vAnt

ffion-lila
de frecaredin vAnt se ia in considerarepe suprafeleleparalelecu directia
qmffitfui
cu dimensiuni
mari,gi se calculeazd
cu relalia:
Fv = Qref'C"(t)'Ct ' Ar,
(2.58)
I,ypresiuneade referinlia vAntului;

C"(z)faclorulde expunere;
C7estecoeficientul
de frecare,gi
,{_restearia orientatdparalelcu direcliavdntuluipe carese considerifo(a
de frecare.
coeficientului de frecare depind de rugozitatea perelilor sau a
'$ld,flnrile
mperigurilor,fiinddatein tabelul2.11.
'ab.2.11 Valorile
Tipulsuprafelei
Suprafelenetedede olelsaubeton.
Tencuielinetede.
Suprafelerugoasede betonsautencuiald.
Acooerisuricu
tiqlesausimilare
Suprafetecu nervuri
C,
cf
0,01
0,02
0,04
22.3.4.4 Forlatotali din vint

Fc{a totalddin vdnt.esterezultantapresiunilor,
sucliunilorgi forlelorde frecare,
Tnsi sunt unele construcliipentru care este mai simplu evaluareadirectd a
(forlaglobalddin vAnt).
reanftantei
Fola globaldpe direc{iavdntului,F* pe o arie de construcliede referinliorientatd
perpendicular
pe direcliavAntului(A,r)se determinicu relalia:
F* = Q,ef.C"(").Cf
.Ca . 4"1
(2.5e)
unde:
ere1- prasiuneade referinlda v6ntului;
C"(z)-factorulde expunerela Tnillimeaz deasupraterenului;
aerodinamic
de fortd:
G - coeficient
Ca- coeficient
de rispunsdinamicla vAntal construcliei
Coeficienlii
CTgiCTsestabilescin conformitate
cu CodulNP-082-04
[91.
Spredeosebirede rezultanta
totali a acliuniivAntului,
determinaticu relalia(2.49),
care insumeazdpresiunilegi sucfiunile,in rela{ia(2.59)se consideri efectele
insumate(presiunea,
sucliunea,
frecarea).
91
STRUCTRAL| DtNZTDARIE
cLADtRtCU PERETT
sEtsMtcE
cAt.cuLULirucAncAntloR
rlllrl i fundamentalde vibra{ie(modul l), fo(a tdietoarede bazd (F6),este fo(a
totali ce aclioneazl o clidire sau un tronsonde clddire (separatprin

seismice)gi se determini,in general,pentrufiecaredireclieprincipalda
a clddirii),cu
l^nnparticularpentrudirecliiletransversaldgi longitudinalS
F n= T t . S o. m .)"
(2.60)
,,", factorulde importanld

- expunerea construcliei;
rdspunsde proiectarecorespunzdtorpenoadei
de
spectrului
-r, - ordonata
lfundamentale
Tr;
rffi- masatotali a clidirii,[kg];
,i - factor de coreclie care line seama de contribuliamodului propriu
prin masamodaldefectivdasociati acestuia(facetrecereade
fundamental
dinamicila un sistemcu un singurgrad
b un sistemcu n gradede libertate
)'=lin celelalte
avdndvaloarea:),:0,85 daci TrsT,9inn1.>2,
de fibertate),
situatii.
T. - perioadade col!;
r.*.-numirulde niveluri.
de importanli expunerea construcliei 7,
un
de importanldexpunerea construcliei,(tabelul2.12)1131reprezinti
pa(ial de siguranlipentru?ncircareaseismicS,
valoareadati de relalia
valoareade calculpentruincircareaseismicd.Se constaticd in cazul
ilffi[ffifrlfriind
prin valorimai mari pentruy, se realizeazd
o siguranlimai
,dffidhrhimportante,
mmrela seism.
ffiru|
Tab.2.12 Clasade impoftanldpentruclddirigicoeficienliiy,
ClSdiricu funcliuniesenliale,a ciror integritatepe durata

cutremureloreste vitald pentru protecliacivili: staliilede
pompierigi sediilepoliliei;spitale,9i alte construcliiaferente
serviciilorsanitarecare sunt dotatecu secliide chirurgiegi
?n
de urgenle; clidirile instituliilorcu responsabilitate
gestionarea
situa{iilorde urgenli,in apararea9i securitatea
nalionald;staliilede producere9i distribuliea energiei9i/sau
care asiguri serviciiesenlialepentrucelelaltecategoriide
de
clddirimenlionateaici;garajelede vehiculeale serviciilor
urgenli de diferitecategorii;rezervoarede apd 9i stalii de
pompareesenlialepentrusitualiide urgenli; clidiri care
93
Tab.2.12 clasa de importanldpentru clddii gicoeficienlii y, (continuare)

Clasa de
Tipuride clidiri
Yt
importanti
tl
ill
IV
Clddiri a cdror rezistenldseismice@

aspectulconsecinlelor
asociatecu prdbugirea
sau avarierea
grav5:
- clddiri de locuit 9i publice avAnd peste 400
persoanein ariatotali expusd
- spitale,altele dec6t cele din clasa l, si institulii
medicalecu o capacitatede peste150persoanein
l)
ariatotalSexpusd
- penitenciare
- aziluride batrAni,crese
- gcolicu diferitegrade,cu o capacitate
de peste200
de persoane?nariatotali expusd
- auditorii,sili de conferinle,de spectacolecu
capacitSli
de peste200 de personae
- clSdirile
dinpatrimoniul
national,
muzeeetc.
Cl5diride tip curent,carenu apartincetortatte
cateqorii
1.0
Clddiridemicdimportanlipentrusig@
0,8
redus de ocuparegi/saude mici importan{deconomice,
constructii
agricole,locuinteunifamiliale.
b.) Spectrulde rispuns seismic(S, )

spectrulde rispuns sesimic(Sr), este un spectrude acceleralii se determini
9i
in funcfiede perioadade vibraliefundamentald
cu relalia:
So = o"'f
-q
(2.61)
4s - componentaorizontalda accelera{ieiterenului,in funclie de zona

seismici;
B - spectrul normalizatde rispuns seismic, in funclie de perioada
fundamentald
T1gi perioadade controlT" (decol!).
q- factor de comportarea structurii,care line seama cd rdspunsuleste
inelastic(modificdrispunsulelasticin rispuns inelastic),
cu valoriin functie
de tipul zidiriei gi regularitatea
structuraia.oaca se considerdq:I, atunci
oblinemrdspunsulseismicetastic.
Componentaorizontalda .acceleralieiterenului(a") reprezintdo frac{iunedin
gravitalionatd
acceleralia
(g):
94
ptNztpARtE
cLAprRtcu pERETt
STRUCTRAL|
n
-'c =k'-s .oo
(2.62)
a-
(2.63)
L_5
g
lliitmr
ima noastrdavem gaptezone seismice,cu acceleraliaterenuluia, egaldcu
lfl[,"IE 3.12;0,16,0,20,0,24,0,28si 0,32)9.
rpu"-a2.25l13lse dauvalorilean in funcliede zonaseismici:
llnn
gt
I
L
i **
2d
I
{**
ndobtm
;.;
ld$dry!
\'-.1
"
t
ag*f&
It
ilt.
"-i
;+
<-
i *,;
Fig.2.25Valorileacceleraliei
orizontale
( an )
a terenului
$uetrulnormalizat
de rdspunsseismic( p ) din(2.61)se determindcu relatiile:
0 =l+@o
-D
.f
dacd 0 3Tt 3Tu
(2.64)
F=Fo
dacd T, <Tr 3T,
(2.65)
F =F n'?
Ir
dacd T, <Tr 3To
(2.66)
.1-
rB
F=F, k:L
Tt"
dacA T, > To
(2.67)
95
2. Bazeleproiectdriiconstruc.tiilor
din iddrie
in relaliile(2.64) - (2.67) Bo este factorulde amplificaredinamici maximda

acceleralieiorizontalea terenului;T1 este perioadafundamentald(pentru o
structuricu un singurgradde libertatedinamici gi cu rdspunselastic),iar Ts,Tg,
Tp suntperioadede control (decol!).
Valoareaperioadeide col! Tg s di in figura 2.26 l13l in funclie de zonarea
teritoriului
Romdniei,
iarpentruTsgi Tpse dauin tabelul2.13
[131.
m*
Fi1.2.26Valorileperioadeidecol!,T6
Tab.2.13Perioadele
cle control (clecolU TB,TcSiTn (secunde
Intervalmediude recurenlda
TB
Tc
TD
magnitudinii
cutremurului
IMR=100anipentrustarealimitd
0.07
0,7
3
ultimd
0.10
1.0
3
0,16
1,6
2
Factorulde amplificaremaximi a acceleralieiorizontalea terenului(Bo) are
vafoarea
maximi2,75,iarin zonaBanatului
3,00.
in figura2.27se prezintialuraspectrului
normalizatde
rispunsseismic,de unde
rezulti ci valoareamaximi (/o ) estecuprinsiintreperioadele
de controlTs si Tg.
96
c/'lDtRtcu pERETtsrRucru%Lt DtNztDARtE
normalizat
Fi1.2.27Aluraspectrului
de rdspuns
seismic
(Tr)poatefi determinaticu formulesimplificate,
in general
ftrioada fundamentale
pentru
proiectarea
preliminari
pdndla
indllimi
a
clidirilor.
Astfel,
ale
clddirii
eentu
40 m se poateutilizarelalia:
Tt = Ct'H3 ta
(2.68)
rmde:
in funcliede tipulstructurii,
iar
C, - esteun coeficient
H- indllimeaclddiriiinmetri,misurati de la nivelulde incastrare,carepoate
(cota t0.00) sau la nivelul
fi la extremitateasuperioarda infrastructurii
fundatiei.
C, se vor lua astfel:
Valorilecoeficientului
=
pentru
Cr 0,085
cadrespalialedino!el;
Ct:0,075 pentru cadre spaliale din beton amat sau din otel cu
iri excentrice;
contrav6ntu
Cr = 0,05pentruclddiricu perelistructuralidin ziddriesau betongi pentru
altetipuride clidiri.
Ahmativ pentru clSdiricu pereli structuralidin beton armat sau din ziddrie,
meficientulC, maipoatefideterminatcu relalia:
0,075
I
=-
,l A"
A"=
o,lo,.[?)']
(2.6e)
(2.7o',)
l" este aria totali de calcul,[m2]a perelibr de la primul nivel al clddirii;

,41aria peretelui curent j;
97
/r, lungimeapereteluicurentj, [m] de la primulnivel,pe direcliaparalel6cu

fo(a seismici,iar
,Flestein5llimeaclidirii,[m].
I
Se va respectacondiliaca ' _9.0,g .

H
Pentrustructuriin cadredin betonarmatsau olel care nu depigesc 12 etajein
inillim.egi..auo inillime minimi de etaj de cca. 3 m, perioadafundamentalipe
oricedirecliepe orizontaldse poateestimacu relatia:
T1=0,1 'nr;u
(2.71)
unde,r?r,veste
numdrulde niveluri.
Factorulde comportare
al structuni (q)la acliuniorizontate
se determindcu relatia:
Q : Qo'-
au
d,l
(2.72)
Factorulde referinldqo,depindede tipulziddrieigigrupade regularitate

structurali,
cu vaforiprezentate
in tabelul2.141131.
Tab.2.14 Valorilefactoruluide
Factorulde comportare,
qs
Regularitatea
structuralS
in plan
in elevafie
DA
NU
DA
NU
DA
DA
NU
NU
ZNA,
ZNA+AR
zc
ZC+AR
ztA
2.00
2,00
2,50
2.50
2,00
1.75
3.00
3,00
2.50
2.00
3.50
3,50
3.00
2,50
1.75
1, 5 0
RaportulauI a1 introduceinfluenlaunora dintre factoriicirora li se datoreazd

suprarezistenla
structurii,
in specialredundanlei
construcliei.
Raportula,/a, se poate determinadin calcul static neliniar,ca valoarea
raportuluidintreforla laterali capabilSa structurii(atinsi cAnd s-au format un
numdrsuficientde articulaliiplasticecaresi aduci structurain pragulsitualieide
mecanismcinematic)9i fo(a lateraldcorespunzdtoare
atingeriicapacitdliide
rezistenldintr-unsingurelement(apariliaprimeiarticulaliiplastice,caretrebuiesi
fie intr-origli sau buiandrug)
(Fig.2.28).
Criteriifepentrurealizarearegularitiliistructurale
ale unei clddirisunt precizatela
Cap.3, paragraful
3.1.1.
98
L",,
STRUCTRALI DtNZ\DAR\E
cLADtRtcu PERETT
Fig.2.28Rela{iaF-A
1- apariliaprimeiarticulaliiplastice;
2- u- stadiulultim
Fenfu clddiricu n11,)_2,
valorileao I a1 sunturmdtoarele:
pereli
din elementede zidirie din grupele1 gi 2;
e) Pentrustructuricu
- pentruziddriesimpld(ZNA,ZNA+AR):a, / at =1,19'
- pentruzidiriearmati(ZC,AC+AR,ZIA):a,la1=1,25;
b-)Pentrustructuricu perelidin elementede zidirie din grupa25:
- pentruoricetip de zidirie au/ a1= 1,00;
Fenfu structuricu un singurnivel,factorulq se reducecu 15o/o.
tr cazulpere{ilordin ZC+AR,trebuiesd se respectecerinleleminime(prevederile
ostructive).
fndnd contde relalia(2.60),relalia(2.61)devine:
Ft = Tr 'o ,'!'*')'
(2 ' 7 3 )
lrmcat Qs= k" ' g gi m:G/g , rezulti:

Fr=/r.
a-RR
5 .r.G. ) "= / r . k ". L. G . 1
cq
(2.74)
G estegreutateatotalda clidirii;
in refalia(2.74)forlaseismicise misoari in aceeasiunitateca gi greutateaclSdirii
(deex:?nkN).
1
Daci se noteazl T1= a, j = Y 9i 1: e rezulti relalia utilizatdin Normativul
q
Pl00-92 [16]abrogat:
Fu = o'k" ' B'G'Y 's
h relalia (2.75) Y este coeficientuldeamortizare.
(2.75)
2. Bazele proiectdriiconstruc:tiilor
dn z*fub
Este util sa avem Tn vedere 9i rela$a (2.751,intrucit in literaturatehnicd de

se utilizeazirelalia(2.75).
specialitate
aparutiinainteaGoduluiP10G20O6,
in cazulclidirilorcu proeminenle
la ultimulnivel(casede trolii,coguride fum,etc.)
care nu reprezintdun nivel distinct,acestease considerdconstrucliiindependente
9i Tncircareaseismicdce le aclioneazd(F) se determinicu relafia:
F^ =2' F^ '
'mo
G^
m^
" -2Fh ' ---L
(2.76)
unde:
Fa-esteforla seismici totalSce aclioneazdTntreaga
cl6dire,
mp,Grmasarespectivgreutateaproeminenfei;
m.G-masarespectivgreutateatotalda clidirii,inclusivproeminenla.
10 0
cLADtRtCU PERETT
STRUCTUMLT
DtNZ\DAR\E
3. PRoTEcTAREA
PRELTMINAnA
n
CLADIRILOR
CU PERETISTRUCTURALI
DINZIDARIE
3.1 pRotEcrAREApRELtMtNAnA
I supRAsrRucruRn
:orma in plan, volumetriaclidirii distribuliaspaliilorsau amplasareaperelilor
9i
sructuralitrebuiesd fie realizateastfelinc6t rdspunsulseismical clidirii si fie
:avorabil9i sd poatd fi determinatprin calcul,cu suficienti exactitate,folosind
rcdele 9i metodecurente(simplificate).
preliminaria
Cu alte cuvinte,proiectarea
(9i a infrastructurii)
zuprastructurii
reprezintdrespectarea
unor reguliconstructive
caretrebuierealizatdconformareastructurii.
:,,nin
3.'1.1 Alcituireaclidiriiin plangiin elevalie
'i-
uedereaaprecieriimoduluide alcdtuirea structurii,clddiriledin ziddriepotfi:

structuralS
in plan;
- cu regularitate
structurald
in elevalie.
- cu regularitate
llddiriledin ziddriesuntconsiderate
cu regularitate
structurald
in plandacd:
: I Formain plansatisfaceurmdtoarele
criterii:
- esteaproximativ
simetricdin raportcu douddirecliiortogonale;
- este compactd,cu un numir cAt mai redusde colluriintrAnde9i contur
regulat;
retrageri/proeminenle
in raportcu conturulcurental planseului
- eventualele
nu depdgesc,
fiecare,10%dinariaplangeului
sau 1/5dindimensiunea
laturii
(valoarea
maximi)(Fig.3.1).
NIil
E--; l l l B
r-----L-4t
l+I
Fig.3.1Condiliide regularitate
structuralS
in plan
a+b<Ll4;c<Ll1; d<B/s.
.i1,ii.I-Nr\F6!CIX
3. Proiectareapreliminarda clddirilorcu
b.) Distribulia
in plana perelilorstructurali
nu conducela disimetriiimportante
ale
rigiditdliilaterale,ale capacitililorde redstenldsaua incdrcdrilor
permanente,
in raportcu celedouddirecliiprincipale.
c.) Rigiditateaplangeelorin plan orizontaleste suficientde mare incat sd fie
asigurati egalitateadeplasdrilorlateraleale perelilorstructuralisub efectul
incircdrilororizontale;
d.) !1Rarter,pe fiecaredireclieprincipali,distanladintreCM (centrulmaselor)gi
cR (centrulde rigiditate)nu dep5gegte0,1 din tungimea,respectivtdfime'a
clSdirii.
Clddiriledin zidirie suntconsiderate
cu regularitate
structuraliin elevaliedaci:
a.) indllimilenivelurilor
adiacentesuntegile sauvariazdcu cel mutt20o/o.
b') Perelii structuraliau in plan, aceleagi dimensiunila toate nivelurile
supraterane
sau prezintivariatiicarese incadreaziin urmitoarelelimite:
- reducerealungimiiunuiperetefafdde nivelulinferiornu depigegte20o/o;
- reducereaariilornetetotalela nivelurilesuperioare
pentruclidiri cu n,,,)3,
nu depigegte20o/o
din ariaziddrieide la parter.
c.) Clddirea
nu areniveluri,,slabe"
(Fig.3.2).
Fig.3.2Clidiricu niveluri
,,slabe"
Clddirile care nu satisfac aceste condilii sunt consideratefird regularitate
structuralS,
dupdcaz,?nplansauin elevalie.
ln.funcliede iegutaritatea
in ptan 9i in elevalie,clddirilecu pereli structuralidin
ziddriese clasificiin grupede regularitate
(Tabelul3.1).'
structurald
Tab. 3.1 Clasificarea clddirilor din ziddrie in
Grupede regularitate
a clddirii
Cu regularitate
Fdri regularitate
102
CLADIRICUPERETISTRUCTIJRAU
DINZIDARIE
12 Separarea
clidiriiin tronsoane
intreclddiri/tronsoane
sturilede separa{ie
de zidirie se clasificdTnfuncliede
r.din structurd.
astfel:
- rosturicomplete,care traverseazdatdt suprastructura,
c6t si infrastructura
(rosturile
de tasare);
- rosturipa(iale,caresuntrealizatedoarin suprastructura
clddirilor(rosturide
contraclie-dilatare
rosturi
seismice).
9i
sturile de tasare au rolul de a limita eforturiledin structuri datorate
terenuluide fundare.
uniformitilii
snrrileseismice,
au rolulde a eliminasaudiminuaefectelenegative
aletorsiunii
in cazulclidirilorcu lungimedeosebit
ansamblu.
de mare,rosturile
seismice
vor
ealizate atdt in suprastructura
cdt gi in infrasiructuraclddirii.Rosturilede
ftaclie-dilatareau rolul de a limita eforturilerezultatein urma variatiilorde
Feraturd.
parareaclddiriiintronsoane,
prinrosturide deformalie,
estenecesaridac6:
- lungimeaclidirii depdgegte50 m in cazulclidirilor amplasatepe terenuri
pe terenuridificilede fundare,
normalede fundare.Pentruclddiriamplasate
lungimea maximd a tronsoanelorse va stabili ?n conformitatecu
(P7-2000
reglementdrile
specifice
sauNP001-2000).
caredepigesclimiteledinfigura3.1.
- formain planareneregularitili
recomandd ca rapoartele dimensiunilortronsoanelor rezultate prin
grnentarea
clddirilorprinrosturisi se incadrezein limitele:
<4;
lungime/|dlime
- Tnil!ime/15!ime<1,5.
rtuiriledintretronsoanese vor realizaprindublareaperelilorstructurali,
vor fi
ne si vorseparacompletatAtelementele
structurale
cdt gi elementele
ffuclurale(Fig.3.3).
=:_L
Fig. 3.3 Separareaclddiriiintronsoane

lpEt un rost de tasare este in acelagi timp 9i rost seismic 9i de dilatalie frctie, se recomanddca amplasarealor si fie analizatdastfel incdt s6 rezulte
Innaipufinerosturi.
103
3. Proiectarea preliminard a clddiilor cu percf *udtnli
din ziddrie
3.1.3 Dimensiunimaximein elevalie

Numirul maxim de niveluri(nn;u)peste secliuneade incastrarese limiteazdin
funcliede o seriede factori,cum sunt:
(an);
- acceleralia
seismicide proiectare
- clasade importanlia clidirii;
- clasade regularitate
structurali;
ZC,ZC+AR,ZIA);
- tipulziddriei(ZNA,
perelilorstructurali;
- densitatea
pentruziddrii.
- tipulsi grupaelementelor
de zidirie,
Numdrulmaximde niveluriin funcliede tipulzidiriei,grupaelementului
perelilorstructurali
(p%),esteprezentat
in tabelul3.2.
zonaseismicdgi densitatea
'abelul3.2Numdrulmaximde niveluriin
de a" si densitatea pet
Tipul
I'lniv
o-," (%) in functie de a"/o
Grupa
ziddriei elementelor
0.08 0 . 1 2 0.16 0.20 0.24 0.28 0.32
de zidirie
1
ZNA
1 9i2
2
3
ZC+AR
ztA
1 si2
2
3
4
5
3
3
4
5
zc
ZC+AR
2S
ztA
2
3
zc
4
6
4
4
5
4
Densitateaperelilorstructuralise definegtepentrufiecaredireclieprincipaldgi se
calculeazicu relalia:
,4.
p o /o = * .n s
'
S"n
.1 g g
(3.1)
und e :
\4",n", esle suma arilor perelilor de pe direclia transversaldsau

longitudinald(aria plinurilor,fird conlucriri cu perelii de pe cealaltd
direclie),iar
So,,esteariaplangeului
de la nivelulde calcul.
pentrucalcululla fo(e orizontalegi in
Secliuneade incastrarea suprastructurii
raportcu carese stabilegte
numirulde nivelurise considerdastfel:
la clddirifdri subsol;
- la nivelulsuperior
al soclurilor,
104
cLADtRr
cu pERETt
srRu:rur..l.uDrN
zoAnte
- la nivelulplangeului
pestesubsolla clddirilecu perelidegi(sistemstructural
tip fagure) sau ra cele cu pereli rari (sistemcerutar;pentru zone cu
accelera{ia
seismicide proiectarean<0.24g,9i
zonecu an20.24
g daci s_au
introdusperelisuplimentari
la subsol;
- pestenivelulfundalilorla clddiricu pere{irari in zonelecu an20.24
g, daci
nu s-auintrodus
perelisuplimentari
la subsol.
n , zul clidirilordin ziddriearmatd(zc, zc+AR, ZIA)cu mansardd,
aceastanu se
ndludein numiruldeniveluri(nniu)
daci:
- densitateaminimi constructivia perelilordatd?ntabelul3.2 se maloreazd
cu 1o/o.Densitateaminimi a perelilordin tabelul3.2, precum majorarea
9i
acesteia,
nu se referdla pereliistructuralide
la mansardd;
- pereliiperimetrali
ai mansardei,la care se prevedestreagina,nu depigesc
1.25m Tnitlime;
- pereliidecompartimentare
ai mansardei
suntde tip ugor;
- 9arpantaacoperigului
nu produceimpingeriin perdlii perimetralipe care
reazemd;
- perefiistructuralide la mansarddse confineazicu stalpigoriprevizuli
in
continuareacelor de la nivelurileinferioare,gi centuribiipus'efa pihea
superioaria perefilor.
n cazulclidirilorcu pod sau cu acoperig.terasd,
daci pesteultimulplangeuse
;nevdd construcliianexe (spildtorii, uscdtoriietc.), acestease consider6ca
:roe_minenle
ale clddiriigi vor fi proiectateca aiare, daci suprafalalor nu
:epdgegte20% dinsuprafalaetajutuicurent,iar inillimea nu depdgegte'initlimea
.rr"relului
curent.
i cazul perelilordin zc sau ZC+AR executalicu elementedin BCA/GBN
50
rurndrulmaximde nivelurieste:
nntv=2
adicdP+1dacd an<0.16
g;
rniv=1adici numaiparterdaci an>0.24
g
trumdrul
maximde niveluri,pentruzc, zc+AR 9i ZIA din tab.3.2 poatefi depigit
:u un niveldacd:
- se folosescelementepentruzidirii cu valoarearezistenleistandardizatd,
f6>10N/mm2gimortarede clasdM>10
- siguranlastructuriiestejustificatiprincalculcu un procedeustaticneliniar.
3J Preciziri referitoarela perelii structurati
3,2.1Clasificarea
perelilordin zidirie
3lbsificarea
perelilordin zidirie se realizeazd
pe bazaurmdtoarelor
criterii:
a") Dupi rolul structural:
- pereli structurali,care trebuie sd reziste,?n bune condilii,la eforturile
produsede incdrcdri;
- pereli nestructurali,
care preiaunumaieforturidin greutatealor proprie
9i
uneleincdrcdriutile,cumsunt:impingeri,
greutatea
unorelemente'prinse
dL
acegtipereli,pe carele transmitplangeului
pe care reazemd(cirect'peptace
105
3. Proiectareapreliminarda clddiitor cu pereti structunli din ziddrie
sau pe grinzi secundare).sunt pereli de inchidere9i de umpluturala

structuriincadre,respectivpereliugoride compartimentare.
La rOnduflor, perelii structuralipot fi pereli portanli gi pereli autoportan,ti(de
contravdntuire).Perelii portanli preiau incdrcdri gravitalionale(transmisede
plangeegi greutatealor proprie)gi incirciri orizontale(acliuneavAntului9i
de la plangee.Ei
nu preiau?ncirciri gravitalionale
seisirutuij.Pereliiautoportanli
preiaunumaigreutatealor propriegi incircdrile orizontaledin vAnt sau seism.
Peretiistructuralireazemi pe fundalii9i au continuitatepe verticaldpe toatd
Tnillimeaclddirii.Fiecirui perete structuralii corespundeo axi modulari de
trasare9i poziliaacestoraxe rdmAneneschimbatipe toatdindllimeaclddirii.
in figura3.4 se prezinti citeva exemplede clidiri cu perelistructuraliportanti9i
autoportan!i.
"1
.1
:1
i
oo@
|r . t 2i
b.
Fig.3.4Tipuride clidiricu perelistructurali:

a -cu perelidegi(sistemfagure);b- cu perelirari (sistemcelular)
10 6
\*
oUDIRICU
STRUCTURALIDIN
ZIDARIE
ffi+rrx',k'fi:rilidfr
I'i{tiii1a#,iiffi
ffiq."LTglisauautoportanJij1-rync|iedetipu|p|angee|orsi
dfii"";i";,s,rransversari
sunt
I lHt;t"u'r7;21li!'^l:lelii
r
:'i, fli,JiTi,'r*fi:fiiia1tTlxffi
ffi ::,': :':ffi:f.
l nesfiucturari pot
fi de innh;rr^.^ sau
^__. de c
a
'rturre,/
cftecrpe ptacaob:lTf"g"re
pe'eri,ror;";#if
"#':,;,::1*
j,"J
t5..!n:fi;ili"i{Hh:}',t"$3iff
pozitia in clidire:
pereliexteriori,care
partedinanvefopa
ctddirii,
gg9"""i';"iJ,',lrt""
separ.spafiut(mediuf)
perettinteriori'
o"tirit"azdspafiufconstruit
peorizontard.
""r
alcituire (vezifigura
1.6):
peretistructuralidin
z
zt::a!,.
ffi iW ii :i#i}':rii:::r,E
A+AR,
eN
;
confinatd (ZC);
Eteli stuircturali
sfnf^r,,r^ri din
i;- -,o,1''.e
ziddrie
;;#r#
ii]ir",a
in rosturite
orizontafe
sfncturafidinziddriecu
inimd armatd(ZlA).
tr ziddrie nearmati
,.,:!!iii#i.r]1ff
lid.d"";#;;E'J#,"f
cusgism
,:',"$i,'$,l,fj";;f
icit'aLf,*:t,ziddriisimpranumai
cu
lk!fi:X?fffi"i:
n.zddrie
acfiunea
*pr"J","5#"..
cuinimd
cu
inimd
sesmicd.
[1o,irie
rthe ele umpfut il"t;'.J;i'5#fi,,i"ffia
doudziduriparatefe
",H"Tt:11l5::r,:rt'"ig
cu beton
avdnd
mecanice
(grout)cu saufdrd
intrestraturi9i r""rr"l;il;Lli
."i"
oi,'"t^"3lbeton con|ucreazi
p.irtii i];#],.j:',:,o-19ol"lte
pentru
""i"
3 Ftutlt solicitdritor.
;Aili: vor
avea
: Ti"jT'il'\2:,';;:;eff;2"1fl?,11i3flff,
P 1y-"tyrire
10 cm' in prezent
T,g
#'ni
va
datoritdoin.rrtfl,9i-osimea.stratuluimedian
grtortehnofogicede
atdeste'neutili."u ii'
execu{ie
- i"]""n'1"#ia
iT
";llflj ".r'?l,g:,i,-ffi ;'ffi".'lr.* _este

il"J"".r|
amprasatd roca
I in
opiinou-seE'ilillfl
up,
'a
r,rou-scaafcituire i":'mi"?31,1'1^"^'gLn",f'liJ'ini'ro,.,,.,in
porta
9i com
re;;;" il#fi,:l!?i".i:f"jfr
I
in rosturife
;T111,
orizontafe.si intdritd,
5;,#lTJ""j."i1'11,,ett'ii;Ji''",g1i'i!:iq'i"il,""
'Fi3l'ff
subacliune"ln"ar",lri[i.liclire
ou.t,.ii't"_"o&;"::fl:::.* timitatd
eica
perelilorstructurali
se
areiriza
si!ffi";rlffit:?JT:',ffi,'iule,insdnuvari maimicd
de24
107
3. Proiectarea preliminard a clddiilor cu pereb sfructunli din ziddie
Totodati,indiferentde rezultatele
oblinuteprincalcul,raportuldintreinillimea h=a
pereteluifdrdcenturd9i grosimeasa (t) trebuiesi fie:
- la ziddrianearmati(ZNA):h.lt312;
- laziddriaconfinatisi la cea cu inimi armati: h./t<15.
Dispunerea
in plan a perelilorstructuralise va face cit mai simetricin raportcu
axele principaleale clddirii,pentru a evita efecteledefavorabileale torsiunii
generale.Se recomandica pereliistructurali
cu rigiditateamaresi fie dispugicdt
mai aproapede conturulclSdirii(in specialperelii transversalide la capetele
clddirii).
Pereliide pe o direclieconlucreazd
cu pereliide pe cealalti direclie,de exemplu,
pentru
pereliitransversali
pereliilongitudinali
si invers.
reazeme
sunt
Pentrua fi consideratereazemelaterale,pereliiadiacenlide pe cealaltddireclie
trebuiesd fie rigidizali,adici legaliprinleseregi si indeplineascicondiliile:
- lungimea
etajului;
si fie >1/5dinTndllimea
din grosimeapereteluicareesterigidizat;
- grosimeasdfie>-112
- in cazul Tn care pereteleare goluri,lungimeaacestuiasi indeplineasci
condifiile
dinfigura3.5.
perelilor
Fig.3.5Rigidizarea
structurali
perelilor
Fig.3.6Rigidizarea
cu pilagtrii
Pereliide rigidizarecu grosimeade 12 cm (112cdrdmidi)suntconsideraliinactivi

la preluareaincdrcdriiseismice.
ln cazul unor pereli lungi,fird perelistructuralipe direcliaopusd (in special?n
cazul clddirilorde tip hali), rigidizareapoate fi asigurati cu ajutorulpilagtrilor
(stdlpidin
(Fig.3.6).
ziddrie)
Dacd grosimeapilagtrilor(to)este <3t gi distanlainteraxdintrepilagtri(do)este
S20t,unde t este grosimeapereteluirigidizat,atunciperetelerigidizatse poate
consideracu grosimeaechivalenti(decalcul),carese determindcu relalia:
tc: Prrt
108
(3.2)
CUDIRICU PERETISTRU9TRALI DINZIDARIE
Coeficientulp,
se dd Tntabelul3.3.
'ab.3.3 C
tJt
d/bo
1
6
10
2
1, 4
1,2
1, 0
20
2.0
1.4
1,0
Daci to>31,respectivdp>201,atunci in calculetrebuie sd se tind seama de

alcdtuirea
realda peretelui.
d.) Pereliizolati9i pereticuplali
Pereliistructuralifdrd goluri(plini)se numescpereliizolali.in cazul perelilorcu
goluri,carese dispun,de reguld,subformi de giruriverticale,
pd(ileverticale
pline
(Fig.3.7a).
dintregolurise numescgpaleli(saumontanli)
Pereliicuplalisunt pereliicu cel pulinun 9ir verticalde goluri(ugisau ferestre)la
care gpaleliisunt legaliintre ei, la nivelulfiecdruiplangeu,prin rigle de cuplare
(buiandrugi)
dinbetonarmat(Fig.3.7b).
Daci un peretecu cel pulin un 9ir verticalde golurieste fdrd buiandrugi,
spalelii
fiind legaliintre ei la fiecarenivel numaicu placaplangeului,atunciacel perete
este constituitdin pereliizolalinecuplali(Fig.3.7c).Fiecaregpaletreprezintiun
pereteizolat.
a.
b.
Fig.3.7 Perefistructurali:
a.) pereteplin(necuplat);
b.) peretedindoigpalelicuplali;
1- gpalet,2-golcu buiandrugi,
c.) peretedindoispalelinecuplali;
3-golfdrdbuiandrugi,
4-buiandrui;
S-plangeu
Pentrua realizarolulde cuplarea gpalefilor,
buiandrugii
trebuiesi fie rigizigi bine
incastraliingpaleli.
In acest caz buiandrugiipreiau momenteincovoietoare gi fo(i tdietoare din
acliunea incircdrilor orizontale,contribuindastfel la cresterea rezistenlei 9i
perelilorcuplali.
rigiditSlii
109
3. Proiectareapreliminarda clddiilor cu pere.tistructuralidin ziddrie
aceastareprezin
in cazulincaregpaleliisuntlegatinumaiprinplacaplangeului,
o legdturdflexibildcare nu poate prelua eforturi(momentincovoietor9i fo(5
tdietoare)din acliuneaincircdrilororizontale,asigur6nddoar deplasdriegaleale
gpale!ilor
(montan!ilor).
perelinecuplaliPereliiplini,fdrdgiruride goluri,suntintotdeauna
in plana perelilorstructurali:
e.) Dispunerea
in plana perelilorstructuralise va face astfelinc6t si fie respecta

Dispunerea
structurald.
regulilede conformare
sd fie
de la capeteletronsoanelor
transversali
Se recomanddca pereliistructurali
cdt mai pulin sldbiliprin goluri.Totodati se recomandica suma ariilornete ale
perelilorde pe cele doui directiiprincipaleale clidirii si fie aproximativegale
structuriide pe celedoui direcliisi nu diferecu mai multdt
astfelincAtrigiditatea
25Yo.
3.2.2Goluriin perefiistructurali
Pozitiasi mirimea golurilorin perelii structuralise stabilescpe consideren

perefilor,est
intrucAtprezenlagolurilorreducerezistenla9i rigiditatea
tuncliondte.
care sd asiguresiguranlastructur
unorcerinlestructurale
necesardrespectarea
cumsunt:
- evitareareduceriiexageratea capacitdliide rezistenld9i a rigiditdliiuno
pereli prin care se creazd premizeleunei comportiri defavorabilek
a clidirii;
torsiunea
de ansamblu
egalepe cele doui dire{i
- realizareaunor arii nete de ziddrieaproximativ
principale
aleclddirii;
- satisfacereacerinlelorde rezistenli gi ductilitatepentruplinurilevertica
dintregoluri'
(grinzi/rigle
de cuplare,buiandrugi)
(gpaleli)
9i orizontale
Stabilireadimensiuniigolurilorpentruugi 9i ferestre9i amplasareaacestoraT
pereliistructuralitrebuie
si satisfacdurmitoarelecategoriide cerinle:
- funclionale;
- de plasticafaladelor;
- structurale.
se vor lua unelemisuri,cum sunt:
cerinlelorstructurale
Pentrusatisfacerea
plan
ale golurilorde u9i9i ferestregi arilt
in
orizontal
- raportulr dintreariile
plinurilorde zidirie, se limiteazdin funclie de acceleraliaseismicdd
poziF
(an), numirul de niveluri(nn1u),
proiectarea amplasamentului
pereteluiin
clddire9i tipulzidiriei(Tab.3.4);
- golurilede ugi gi ferestrevor fi dispuse,de reguli pe aceagiverticaldk
lor alternanticu respectar
poatefi acceptatidispunerea
toatenivelurile;
incircirilor printr-unsistemd
unordistanlecaresi permitdtransmiterea
tip "grindicu zibrele"(Fig.3.8);
verticaledintregoluri),si aibdlungimicdt ma
- gpalelii/montanlii(plinurile
multdiferitesi fie dispugialtema
gpalelii
cu
dimensiuni
ipropiate,sau
dificilde realizatin cazulblocuril
peretelui.
este
Aceasti
cerinli
lungul
in
rezul
de locuinle,undedin cauzagolurilorde ugi din pereliitransversali,
montanlimici(Fig.3.9);
110
lungimeaminimi (l_i,.,).
a gpalelilorse limiteazdin funclie
de indllimea
tnn"'l
tri'o'isl
|:[i:i:i;,flHil"
Tipul
zidiriei
Tip
perete
ZNA
Exterior
2
3
1
lnterior
2
3
zc
lnterior
de'srosimea
pereterui
(r)-incazul
rrln irl functierle- a,la

0.0 Tort t-o-T
0.2
8
6 l0
4
1,25
1.00
1,5
IT'
ZNA+A
R
ZC+A
R
flni
'".i
2
3
0.5
5
0.45
0.35
0.5
0.45
0.35
5
0.4 0.3
0.35
5
5
-ab.3.4 'glefl
V, rîn
0.2 0 . 3
I
2
0.80
0.25
q&
5
Exterior
2
3
4
5
1.5
1.25
t.z 5
1.00
0.80
1.0 0
a.
b'
Dispunerea
golurilor:
. . _Fig.g.8
a.\ sub torm6,{e sirur\lrer\rci\e.,b a\\ernantb
)
Tabelul3.5 Dimensiunite
minime ate
111
3. Proiectareapreliminarda clddirilorcu pere[i stucturali din ziddrie
pe ambele
minimeale gpalelilor
Dateledin tabelul3.5 se referela dimensiunile
directii.
Dimensiunile
a1gi 02Suntaritatein figura3.9.
3-
,4
* 3 ---+
* 4
'
r 4
3*
I
l
I
tdi
fl
-'T1- =G
lll
F-ll_
ffi
tl$l
U+
tl
-fiLl
a2
.d1
alegpalelilor
Fig.3.9Dimensiuni
gpaleli
intermediari.
a2de margine;
a1-gpaleli
pentru
zidirie
elementelor
dimensiunile
Se recomandd
in planale ziddrieinearmate(ZNA)sd fie multiplu
ca dimensiunile
pentruzidirii cu
de 112din lungimeaelementelor
de zidirie (condilieobligatorie
elementedin grupa 2S), pentru a se eliminatiierea/spargereape gantiera
elementelor
de zidirie.
(interaxintre rosturileorizontale,
egali cu
Dacdinillimea de referinlda rAndurilor
+12 mm) este220 cm, atunciinillimeapo(iuniidin zidirie
grosimeaelementului
cuprinsi intre centurdgi buiandrugva fi multipluintreg al ?ndllimiinominalea
rdndului(h,,),indiferentdaci ziddriaestenearmata(ZNA)sauarmatd(ZC,AC+AR,
ZIA)(Fis.3.10).
in raportcu
ziddriilor
Fig.3.10Modularea
pentruzidirie
dimensiunile
elementelor
112
CLADIRICIJ PERETISTRUCTUMLIDINZIDARIE
3.?-3Alegereatipul de zidirie
r pnoiectarea
clddirilorcu perelistructurali
din ziddrie,alegereatipuluide ziddrie
re fiacein functiede:
- numdrulde nivelurisupraterane
(nn;u);
- regularitatea
structurald
a clddirii;
- grupaelementelor
pentruziddrii:
- acceleralia
seismicide proiectare
a amplasamentului,
(an).
3,2.3.1Zidilrianearmatd(ZNA)giZNA+AR
Sndria simpld este un materialneductil,casant, cu rezisten{emoderatela
rcnrpresiune
gi mici la intindere9i forfecare.De aceeautilizarealor la proiectarea
mru{cfurilor
estelimitatd-Totugi,structurile
din zidirie nearmati(ZNA)cu elemente
rcramicedin grupele1, 2 gi 25 pot fi utilizatedaci se indepiinescurmitoarele
mditii:
- clidirease incadreaziin grupa1 de regularitate
structurald
(tabelul3.1);
- clidirease incadreaziin claselede importantd
lll sau lV;
- sistemulconstructiv
estede tip fagure(cuperelidegi);
- indllimeaniveluluih"ts3,00m;
- numdrulmaximde niveluriestelimitat,in conformitate
cu valoriledatein
ta b e lu l3 .2.
3"23.2 Ziddriaarmati (ZC, ZC+AR,ZlAl
aradriaarmati se poate utiliza,cu condilialimitdriinumdruluide niveluri,in
rnrnformitate
cu valoriledin tabelul3.2.
a,$Dispunerea
centurilor
lenturile din betonaT.at monolitse dispunla nivelulplangeelorpe toli perelii
*sructurali,atat la ziddria nearmatd(zNA) c6t 9i la zidilrid armatd (z,irlA,zc,
3E+ARgizlA),sauintreplangee
ta clddiricu perelirarisaude tip sati/hatd.
3enturilesunt continuepe toli pereliistructurali,formdndo relea de contururi
:l'-chise.
3,mturilepotfi intrerupte:
- in dreptulcasei scdrii (plangeucurent),dacd existd stapigoridin b.a. la
ambelemarginiale golului9i o centurd-buiandrug
la podedtulintermediar
caresd facdlegdtura
intreceidoistdlpigori;
- in dreptullucarnelor
(la mansarde),
dacdexistdstdlpigori
din b.a la ambele
margini ale golului, previzufi cu armdturi longitudinaleancorate
corespunzdtor
in centuraplangeului
de la nivelulinferior.
=emtru
asigurarea
condifiilorde conforttermic,centurileexistentein cazulperelilor
sxneriori
trebuieprevdzutela exteriorcu un stratde termoizolatie
suplimeniar
1fig.
3 1 1) .
-3. Proiectareapreliminarda cl^dirilorcu pereti structunli din ziddrie
c.)
d. )
e.)
f.)
dinbetonarmat:
punclilor
termicedinzonacenturilor
Fig.3.11Corectarea
punliitermicein dreptulcenturii;
continuu;e- corectarea
a-d itrat termoizolant
3_din cdrdmidd,2- stratde termoizolalie,
f- centurdfiri izolalietermicS,1-ziddrie
8tencuialdinterioari,4, 5- tencuialdexterioari,6- betonarmat,7- gapi egalizare,
gapi
de
10-stratde termoizolalie,11betonsimplude pantd,9- hidroizolafie,
12-stratde Proteclie,
egalizare,
continuupe toli perelii

in prezentpereliise realizeazdcu un strat termoizolant
redusese corectau
erau
termici
izolare
de
cerinlele
in
care
exteriori,insd in anii
(care
o l5limemaimicd
aveay
buiandrugilor
punliletermicedindreptulcenturilor
9i
(Fig.3.11f).
punlitermicenecorectate
decAtperelii)sauram6neau
stilpigorilor
b.)Dispunerea
se considericlddirile
se dispunla ZC gi ZC+AR.Pentruexemplificare
St6lpigorii
maimici de 2,5m2
au
suprafala
pentru
ferestre
u9i
dinfigura3.12agi b. Golurile
9i
1
3.
intre
axele
axulA,
celordin
cu exceptia
9i
se
in conformitate
cu recomandiriledin coOutCn 6-2006dispunereastAlpigorilor
faceastfel:
liberealefiecdruiperete(Srin fig.3'12b);
- la capetele
11 4
CUDIRICU
STRUCruRALIDINZIDARIE
pe ambelepnrli ale golurilorcu suprafala22,5m2in zonelecu ans0,20g

(S, Oinfigura3.12a g1O1respectivcu suprafala>1,5m2in zoneles6ismice
cu a920,249;
la toatecollurileexterioaregi intrdndede pe conturulclidirii (S3din figura
3. 1 2a 9 i b ) ;
in fungufperetelui(S+din figura3.12 a gi b), astfelincOtdistanladintre
axelestilpigorilorsd nu depageascd:
. 5,0 m in cazulclddirilorcu perelidegi;
.4,0 m in cazulclddirilorcu perelirari.
din figura3.12aeste cu perelidegi(sistemfagure),astfelci dispunerea
perelilorasiguri respectarea
de tip 54 la intersecliile
distanlei<5m,cu
pereteluidin axulA din zonacu perelirari,undeTnlungulpereteluitrebuie
distantas4,0m.
>5mestecu pereli
din figura3.12b, cu distanleledintrepereliistructurali
m celular),astfelincAt,din condiliaprevederiiunuinumdrcAt mai redus
in lungulperelilor,rezultdo posibili dispunerea stdlpigorilor
aritatd in
funcfiede distanlarealSdintrepereliistructurali,
cuprinsdintre 5 gi 9 m,
diversedispuneriale st6lpigorilor.
a.
b.
Fig.3.12Exemple
dedispunere
a stAlpigorilor
prevdzulila exterior
asigurarea
condiliilorde conforttermicstAlpigoritrebuie
(Fig.3.13).
stratde termoizolalie
suplimentar
a.
b.
3.13 Corectareapunclilortermice din zona stdlpigorilor:a-la pereli exteriori
b- la pereliexterioricu strattermoizolant
la exterior(solulieuzuali)
115
dinziddrie
preliminard
a clddiilorcuperetistructurali
3. Proiectarea
preliminarea sub ansamblurilor

structuraleorizontale
3.3Proiectarea
Ansamblulelementelorstructuraleorizontaleeste format din plangee,supante,

consoleetc.
3.3.1Plangee
3.3.1.1Rolulplangeelorin structuri
La proiectareapreliminarda plangeelorse va urmerirealizarealor ca diafragme

rigidein planorizontal.Prinaceastase asiguri:
-
in speciala celordin seismgi transmiterea

colectareafo(elor orizontale,
lor la pereliistructurali;
conlucririiperelilorstructurali;
asigurarea
posibilitatea
simplificat.
adoptdriiunormodelede calculstructural
distribuliafo(elor seismicela pere$

Prinasigurareaconlucririiperelilorstructurali,
se face propo(ional cu rigiditdlilelor la translalie,precum 9i redistribulia
de rezistenlimai maredupdcedarea
incdrcdrilor
seismicela pereliicu capacitatea
perelilorcu capacitate
de rezistenldinsuficientd.
depindede alcdtuireaconstructivd
Rigiditatea
in plan orizontala plangeelor
9i de
pentru
golul
scirii.
golurilor
casa
pozilia
exemplu
mari,
de
dimensiunile
9i
astfelincit
imbindrilevorfi proiectate
in cazulplangeelor
din elementeprefabricate
sd asiguieplbngeelor
o rigiditatecdt mai marein planorizontal.imbindriletrebuie
seismicemultiplicate
sd rimAni in stadiulde comportareelasticpentrusolicitdrile
pentru
in domeniul
seismic
q,
rispunsul
adicd
cu coeficientulde comportare
elastic.
3.3.1.2
Tipuride plangee
Din punct de vedereal rigiditdliiin plan orizontalplangeelese impart in doui
categorii:
- plangeerigidein plan orizontal;
in planorizontal.
- plangeecu rigiditatenesemnificativi
a.) Pfangeerigidein plan orizontal
Dinaceasticategoriefac parteplangeele:
-
116
dinbetonarmatmonolit;
continudcu grosimea260 mm, armati cu
din predalecu suprabetonare
plasi din olel betoncu aria2250mm'lm(deexemplu5O8/m);
prefabricate
din betonarmatimbinatepe
din panourimari gi semipanouri
piese
prin
petrecute
metalice
sudate9i monolitizare;
sau cu
contur
bucle
"fAgie"
la capete cu bucle
prefabricate
imbinate
tip
de
din elemente
continudcu
petrecutesau piese metalicesudate 9i cu suprabetonare
grosimea>60 mm armatdcu plasddin olel betoncu aria>250mm'/m (de
exemplu5O8/m)gi monolitizare;
L"t Plangeecu rigiditatenesemnificativdin plan orizontal

reasta categoriefac parteplangeele:
[Mnn
pe contur;
- din panourimarifird imbindricorespunzitoare
armati, a9a
"fAgie"
fdri
suprabetonare
tip
de
prefabricate
elemente
- din
cums-a Precizatmaisus;
din zidirie;
profilemetalice9i bolligoare
din
umpluturS;
corpuride
- din grinziprefabricate
9i
- dinlemn.
se precizeazdci plangeelecu rigiditate
iimcadrul normativuluiP|OO-112006
condilii:
in urmdtoarele
acceptate
Tnplanorizontalsunt
nesemnificativd
lll 9i tV in
importanld
de
clasele
din
fln1y33
cu
- pentruplangeelecladirilor
Va avea
peste
care
subso|,
p|angeu|ui
cu
exceplia
zone|ecu an=0.08g,
mare;
rigiditate
- pdntru plangeulpeste ultimul nivel la clddiri GU oniys2din clasa de
importanlilV, pentruzonelecu an=O.129"'0'169
cotd pe toatd
Se recomandica fala superioarda plangeelorsi fie la ac,eeagi
mult egalecu
cel
decaliri
pot
*rpr"f+" nivelului.in'mod'exceplional fi acceptate
centurilor.
iln6fiimea
in planullor are o importanlideosebiti,deoarece:
ffiirlitateaplangeelor
'cazul
cu rigiditate nesemnificativdin plan orizontal,
plangeelor
in
poate fi asiguratd,astfel cd fiecare element
nu
sp'aliata
conlucrarea
independentsub acliuneaTncdrcirilor
deplaseazi
se
verticai
structural
orizontale,valoarea incircdrilor orizontale preluate de pereli fiind
propo(ionaldcu distanleledintrepereli,in loc de rigiditSli.Redistribulia
dupi cedareaunorpereliestenesemnificativi;
incircirilor orizontale
-
pentruplangebcare prezintdrigiditatepracticinfinitd(plangeedin beton

armat monolit sau din elemente prefabricatede beton armat bine
solidarizate),ce asiguri deplasdriegale ale perelilor sub acliunea
incircirilor orizontale9i repartizareafo(elor orizontalela elementele
verticalese facepropo(ionalcu rigiditilileacestora.
structurale
golurilormariin plangee
3.3.1.3Pozilionarea
in cazulclddirilorcivilegolurilemari in plangeese datoreazicaseiscirilor. Prin
urmare,pozilionareacisei scdrilortrebuieficutd astfel incAt si nu afecteze
in planorizontal9i rezistenlaplangeelor'
rigiditatea
ir Fig. C.t+'r" dau cdtevi exemplede pozilionarefavorabili9i nefavorabilia
caseiscirilor.
in cazuritein care efectelenefavorabileale slibirilor datorategolurilorsunt
se va line seamade slSbirearigiditdliiplangeuluiin plan orizontal
semnificative,
pentru Oistiinuliaincircdrii seismicela pereli, iar..plangeulse va verificala
rezistenlain plan orizontal.Uneori,in cazul unor sciri cu poziliecentrald,care
sunt necesarerosturi
in plan orizontala plangeelor,
rigiditatea
reducsemnificativ
3.14'
figura
din
cumestecazult
de separalie,
117
3. Proiectareapreliminarda clddiilor cu orurcfsfructunli din ziddrie
Pozilionare
favorabilS
Pozitionare
defavorabild
golurilor
Fig.3.14
Pozilionare
mariin plangee
3.3.1.4
Supante
Supantelesunt niveluripa(iale,dezvoltatenumaipe o potiune din aria unui nivel
(Fig.3.15).Suntutilizate
de obiceila parterul
unorclSdiricomerciale.
Fig.3.15Supante
in cazulclidirilor etajatecu perelistructuralidin ziddrienu se accepti supante,
intrucdtpe zonafdri supantdrezultdindllimidubleale nivelului,cu o comportare
defavorabi
li subacliuneaincdrcirilororizontale.
in cazulclSdirilorde tip sali/hald se admitsupantedaci acesteaau o structurd
separati de structurade ansamblua clidirii. in caz contrar,trebuieprevdzutun
rostde deformalie
intrezonacu supantdgi ceafdri supantd(Fig.3.16).
118
t,.
cLADtRt
cu pERETt
srRucruRAttotNzoAne
SECTIUNEAA.A
SECTIUNEAB-B
Supanta
Rost de
/=eptreti;e
b)
Fig.3.16Cl5diretip sali/hali cu supanti

separati(a) gi neseparatd
de structurahalei(b)
3.3.1.5Consolein pereli
h cazulclddirilorcu perelistructurali
din zidirie existi doudtipuride console:
- consoleexecutatela nivelulplangeelor;
- consoleintermediare,
intreplangee.
e.! Consoleexecutatela nivelul plangeelor
Sutt realizateprin scoatereain consoli a plangeelorcurente,fiind necesarein
special pentru balcoanesau copertine(Fig. 3.17). Se recomanddca fala
sr.perioaria consoleisi fie la aceeagicota cu plangeul.Se admitdeniveldriale
@isuperioare a consoleicel multegalecu inillimea curenti a centurilor.
Gonsolelepentrubalcoanepot fi denivelategi prin executareaacestoramai sus
decdtcotaplangeului.
De asemenea,
se pot executaconsole9i in cazulplangeelor
fir elementeprefabricate.
h toate cazurilese va asiguracontinuitatea
structurali,armareasuperioarigi
anoorarea
armdturilor
in vedereapreludriimomentelor
negative.
3. Proiectareapreliminarda clddiilor cu pere.tistructuralidin ziddrie
<3t I
,t ,
-|_-__-f____--_r
o.
c.
Fig.3.17Consoledinbetonarmatmonolit
b.c.)maijosdecdtplangeul;
a- la acelaginivelcu plangeul;
perefi;
plangee,
12- plangeedin betonarmat
d- intermediari,intre
monolit;3- console;4- armituri;5- centuri
b.) Consoleintermediare,intre plangee
Consoleleintermediare,care sunt incastratedirect in perelii structurali,sunt
admisein modexceplional
cu respectarea
condifiilor:
peretelui;
<31,undet estegrosimea
- deschiderea
consoleieste
pentru
pe
intrelinere;
- accesul consoli esteadmisnumai
- rezemarea
consoleise facepe toatdgrosimeaperetelui.
Dacadeschiderea
consoleieste>3t incastrareaconsoleise va faceintr-o centuri
intermediariincastratdin stAlpigori
din betonarmatmonolit.Aceasti centurdeste
solicitatdla torsiune.
3.3.1.6$arpante
in proiectareagarpantelorse va urmiri, realizarearigiditnlii9i indeformabilitdlii
acestorasub acliuneaincircirilor (permanente,zdpadi, vOnt sau seism) pe
aleclidirii.
ambeledirecliiprincipale
Schemastaticda garpanteise va stabiliastfelinc6tsd nu rezulteimpingerilaterale
in elementele
de reazem(pere!i,atice,calcane).Dacdaceastdprevederenu poate
120
cLADtRtcu pERETtSTRUCTURALT
DtNZ\DAR\E
lirirmaizati, se vor prevedeaelementesuficientde rezistentepentrua prelua

(deexemplustAlpigori
din betonarmat).
iirnlmrmqenle
Milir,atea generali gi locali vor fi verificateprin calcul sau prin misuri
(deexempluse asiguri ancorarea
cosoroabelor
in structuraclddirii).
rumrn:',sr:Cive
interioare
cu popi,acegtiavor fi rezemalipe pereliistructurali
La rr*ezemele
sau pe
popilordirectpe placi se poateface numaiin condiliilein care
Rezemarea
f,mnlrmm
pillmfr
se verificdla incdrcareaadusdde popi.
PRELIMINARA
A INFRASTRUCTURII
5,4 FROIECTAREA
nmrras,:rructura
clidiriloresteformati din urmitoareleelemente:
l-a
: ,
clSdirifiri subsol:fundalii,soclul,placa de beton slab armatd ce
constituie
suportulpardoselii
de la parter.
i I La clddiricu subsol:fundafii,perelide subsol,placade betonce constituie
pardoselii
pestesubsol.
suportul
de la subsol9i placaplangeului
'n
incircdrilepe fundaliipot fi
iuresir fazade proiectarepreliminaria infrastructurii,
rurascutedoaraproximativ,
trebuiesi se lind seamade:
- rndrimea
fo(elorverticalecaretrebuietransmisela terenulde fundare;
- Intensitatea
la amplasament;
acliuniiseismice
proprietilile
- matura
mecanice
aleterenului
de fundare;
9i
- existenlaapelorsubterane.
razade proiectarepreliminard
nrrn
infrastructura
trebuieconceputica un ansamblu
structuralecu rezistenldgi rigiditatespalialdadecvateintensitilii
rc e,lemente
verticalesi seismicesi caracteristicilor
terenuluide fundarecare si
mrii+,6rilor
s6tJlr.llre:
la terena tuturorsolicitdrilor;
- transmiterea
- tasdrilimitategi c6t maiuniformecaresi nu pericliteze
integritatea
structurii,
a elementelor
nestructurale
sia bransamentelor
la reteleleexterioare.
3.4.1Fundafiile
:$,datiile perelilorstructuralidin ziddrievor fi continuesub zidurigi in funcliede
pe teren,de naturaterenuluisi de addncimeacoteide fundare
T'iarrmea
eforturilor
rcn fi:
- continue
rigidedinbetonsimplu(Fig.3.18,3.19);
rigide
cu
talpi continuidin betonsimplu9i cuzinetdin betonarmat(Fig.
3.20);
- elastice,
cu talpi din betonarmat,simpldsauevazatd(Fig.3.21);
- fundaliiizolaterigidedin betonsimplu,pe care reazemdgrinzisocludin
beton armat pe ambele direclii (Fig. 3.22) (Fundaliicu descdrcdripe
reazemeizolate).
121
3. Proiectareapreliminarda clildiilorcu p'fli
*udunli
din ziddrie
|,.:"
{ .oo^,
a.
o.
b.
Fig.3.18Fundaliicontinuerigidedin betonsimplula clddirifiri subsol:

a - ldlimeafundalieiesteegali cu ldlimeasoclului;b- ldlimeafundalieiestemai
din betonsimplu;
maredec6ta soclului,1-soclu;2- talpdrigid.a
Fig.3.19Fundaliicutalpi rigidddinbetonsimplula clSdiricu subsolpentrdpereli

exteriori(a) gi interiori(b);1- fundalie;2-peretede subsol
122
ctlDtRt cu zERETT
STRUCTURALI
DtNzoArue
FiE.3.20Fundaliirigidecu talpddin betonsimplugi cuzinetcontinudinbeton

1-blocdin betonsimplu;2-cuzinetdin betonarmat;3- peretede subsolsau
anrnat,
5- armdturiconstructivS.
soclu;4-armituri de rezistentd;
a.
b.
Fig,3.21Funda{iielasticecu talpa din betonarmatsimpld(a) 9i evazati (b)

1- armdturi de rezistenld:2- armdturi constructivd
Sectiunaa a-a
Jt+-
t-@
!'_
2+
@?u'lL
- )
,-,,.,1
, . . ,l
pe care
izolate)
Fi1.3.22Fundaliiizolaterigidedin betonsimplu(reazeme
izolate;2- grindd-soclu din beton
din betonarmat:1-fundafii
eazemdgrinzi-soclu
armat;3- peretedin zidirie;4- stratde egalizaredin betonsimplu(cca.5cm)
123
3. Proiectareapreliminafr a clddiilor cu Wreti structunli din zidarie
Talparigidddin betonsimplupoatefi realizatdintr-osingurdtreapti (Fig.3.18,

2-3treptela incdrcirimari(Fig.3.23).
3.19),respectiv
Fi1.3.23Talpa(bloc)din betonsimplucu doudtrepte(a),respectivcu 3 trepte(b)

ltalpd rigididinbetonsimplu;2- soclurisauperelide subsol
fundaliasi rezemepe o adAncime
astfelTncdt
Addncimeade fundarese stabilegte
pulin
pe
20 cm
un strat bun de fundare9i sd fie cel pulin egald cu
de cel
addncimea
de inghe!.
astfel:
Ldlimeablocului(telpii)se stabilegte
- din condiliaca presiunilede sub fundaliesd nu depdgeascipresiunea
admisdpe teren,stabilitiin funcliede grupareaincdrcirilor;
- sd fie mai lati cel pulincu 10cm fald de soclusau peretelede la subsol;
a sipdturii.
- dincondilialilimiiminimede executare
indl{imeablocului,respectiva treptelorbloculuide fundaliesd fle de cel pulin40
cm. Armareabloculuinu estenecesarddacdo2o'1n,respectivtgo2 tgo'in,betonul
putind preluaeforturilede intinderecareapar.
in tabelul3.6 se prezintivalorileminimepentrutgoin funcliede presiuneaefectivd
pe teren (carese consideriegali cu presiunea
admisibild
a terenului)9i clasa
betonului
utilizat.
Tabelul 3.6 Presiuneefectivd
in cazulincdrcirilorrelativemici,fundaliilepot avea ldlimeaegali cu a soclului

(3.19a).La incdrcdrimai mari,precumgi la clddiricu subsol,din considerente
sauperelilor
de subsol.
economice
fundaliile
au ldlimimaimaridecdtalesoclurilor
in funclie
perelilor
la
se
realizeazi
de
subsol,
nestructurali
Soluliilede rezemarea
solulii(Fig.3.24):
in unadinurmitoarele
de greutatea
lorproprie,
124
rezemarepe placa de la subsol, dacd perelii nestructuralitransmito

incdrcarede maxim4 kN/mgi au maximum3 m lungime;placava avea o
grosimede cel pulin80 mm, prevazuticu o armaresuplimentaridispusiin
lungulperetelui;
ingrogarealocalda plSciide la subsol;daci pereliinestructurali
transmito
incircare intre 4+10 kN/m gi au maximum3 m lungime;placava avea o
ingrogarelocal5 de minim 200 mm grosime.Armiturile suplimentare
longitudinale
dispusein placdsubperetivoraveadiametrul
minimQ10mm.
cu fundatiipropriicontinuesaucu rezemiriizolate.
s15cm
riscm
"
T rf
TJ-
trf-i
ll
l+
HH
l^- La
tl
15cm
+
L-----l
'
@'@z
*+4
a.
b.
7o 3.24Rezemarea
perelilornestructurali
la subsol:a- directpe placasuport;b3r'rrnarea
localaa pldciisuport;c- ingrogarea
gi armarealocalda pldciisuporta
na.ioselii,1- peretedespd(itornestructural
,2- placasuporta pardoselii,
3-stratde
ruEe,re
a capilarit5lii,
4- umpluturd
de pdmdntcompactat,
5- armiturdsuplimentari.
3.42Soclurile
S,'-curile
se utilizeaziin.cazulconstruc{iilor
fdri subsol.Se recomandica perelii
;d 'ezemecentricpe socluricare,la rdndullor,sd rezemecentricpe fundalii.
imr-'ea soclurilorva fi cel pulinegali cu grosimeaperelilorde la parter,pentrua
w*-'te preluareaeventualelorabateri de tasare sau turnare. se admite o
lmr"gerede maximum
5 cm a feleiexterioare
a soclului?n
raportcu planulexterior
m:sdrieidela parter.
!,4.2.1Socluriledin betonsimplu
flrm
:eall amplasamentelor
pe terennormalde fundare,pentruconstrucliidin clasa
ue rportanli lll cu nn;us3
precumgi pentruconstruclii
si an<0.169,
din clasade
nnnrrcnianld
lV indiferentde zona seismicd,soclul poate fi executatdin beton
sil|nr
cu urmdtoareleprevedericonstructive:
crl{",,t.
- dacdinSllimea
soclului(mdsuratd
de la fala superioard
a fundaliilor)
estede
nnax.1,50m,la nivelulpardoselii
parterului
se va prevedeaun sistemde
:,enturipe toate soclunle(Fig. 3.2s a,b). Aria armdturilorlongitudinaledin
aceste centuri va fi cu cel pulin 2Oo/omai mare decdt aria armdturilor din
centurile
curente:
125
3. Proiectareapreliminarda ctddiitor cu pereli structuralidin zidarie
daci indllimeasocluluieste >1,50m,se va prevedeaincd un sistemde

centuri la partea de. jos a socluritor(Fig. 3.25c). in mod obignuit,in
asemeneasituafiisoclulare ld{imeamaimicddecatldlimeafundatiil6r.
in detaliuldin figura3.25,stratulsupportal pardoselii,din betonslab armat,

este
dispuspe.unstratfiltrantde pietrig,pe o umpiuturdbinecompactati.
In afari de straturilemenlionate,'se
mai poateprevecea9i un strattermoizolant
sub placasuporta pardoselii,
pe un stratde egalizare
din betonsimplu.
c.
Fig.3.25Socluridinbetonsimptu
a,b-cu centurila parteasuperioari;c- cu centurdla parteasuperioari inferioard;
9i
1- socluri;2-fundalii;3-centurisuperioare;
4_ceniuri
inferioare
3.4.2.2Socluridin betonarmat
Dacd nu sunt indeplinitecondi{iilede la
punctulanterior,soclurilese vor executadin
beton armat monotit (Fig. 3.26), in
urmdtoarele
situalii:
- pentruclidiri din clasade importanfiI
saull;
- pentruclddiridin clasa de importanli
lll avAndnnif3 gian>O.169
Armarea se realizeazddin doud plase
dispuse pe cele doud fe{e ale soclului.
Indiferentde addncimeade fundare,se vor
prevedeadoui sistemede centuri:la partea
superioarigi la parteainferioard
a soclurilor.
126
Fig.3.26Socludin betonarmat:
1-soclu;2-fundalie;
3-centura
superioarS;
4-centurainferioari
Pereliide subsoldin betonsimplu:

3.t1.3
Se recomandica perelii de subsolsd rezemecentricpe fundaliisi vor avea
glrosimea
cel pulin egald cu grosimeaperelilorde la parter.Se vor realiza,de
'eEuld,din betonarmat,uneorigi din zidirie de cdrdmidipentrucr:rstrucliidin
:tasalV de importanli.
perefiide subsoldin betonsimplusunt similari
3in punctde vedereconstructiv,
soclurilor
din betonsimplucu inillimea mai mare de 1,5m (Fig. 3.27a).Prin
*n'rnare,
se vor executacu doui sistemede centuri(superioare
gi inferioare),
in
:erenurinormalede fundare,pentruconstrucliidin clasade importanldlll, cu nn's3
s anSO,169,
respectivpentruclddiridin clasade importanlilV indiferentde zona
seismicS.
a.
b.
Fi1.3.27Perelide subsoldin betonsimplu(a)9i din betonarmat(b)

1-pereli
de subsol;2- fundalii;3-centurisuperioare;
4-centuri
inferioare
3.4.4Perefide subol din betonarmat
eereliide subsoldin betonarmat(Fig.3.27b)se folosescin urmitoarelesituafii:
- pentruclidiridinclaselede importan!5
| saull;
- pentruclidiridinclasade importanlilll avAndnn;f3 gian>0,169.
3e va urmdri ca rigiditateasubsoluluisd fie superioari rigiditdtiinivelurilor
supraterane,
ceeace permiteconsiderarea
incastririiperetilorstructuralila nivelul
peste subsol.in acest scop se recomanddadoptareaurmdtoaretor
:r{angeufui
-risuri:
golurilor
- numdrul9i dimensiunile
din pereliide subsolvorfi redusela strictul
necesar:
- pentruzoneleseismicecu an>0.169
poziliagolurilordin pereliiinterioriai
subsolului
se va decalacu cel pulin1m fald de poziliagolurilor
de la parter
(Fig.3.28).Goluriledin pereliiexteriori
potfi amplasate
centricfald de cele
de la parter,darvoraveadimensiuni
maimicicu celpulin20%;
127
3. Proiectareapreliminarda clddiilor cu pereti structuralidin ziddrie
golurilor
la subsol
Fig.3.28Amplasarea
in plus,in cazulclddirilor
se
cu perelirari,in zoneleseismicecu an20.249,
recomandi sporirea rigiditSliisubsoluluiprin introducereaunor pere$
suplimentaridin beton armat, in limita posibilitdlilorrezultatedin planu
(Fig.3.29).
architectural
PLANSUBSOL
PLANPARTER
PS
,_,'
_
l,
o@@
i,,,i
o@o
l-'
(PS)la subsolincazul
Fig.3.29Introducerea
de perelisuplimentari
rard
clidirilorcu compartimentare
3.4.5Plangeela infrastructuri
in cazulclddirilorfdri subsol,placasuporta pardoselii

de la parterse va executa
din betonarmat,legatdmonolitprin intermediul
armiturilorcu soclurileclidirilor
contribuindastfel la sporirearigiditdliide ansamblugi la caracterulspalial al
infrastructurii.
in cazulclSdirilor
de la subsolse va realizadin
cu subsol,placasuporta pardoselii
pe terenuride fundaredificile,placa
betonsimplu,iarin cazulclidiriloramplasate
suporta pardoseliide la subsolse va executadin betonarmat,legatdcu armdtur
de tdlpile fundafiilor.Aceastdsolulie este recomandatdgi in cazul terenurilo
normafede fundarepentruzoneleseismicecu an20.249.
Dacd la subsol se previd pereli nestructruralice reazemi direct pe placa
pardoselii
fdri ingrogare,
atunciaceastava fi din betonarmat.
128
cLADtRtcu pERETtSTRUCTURALI
DtNzonrue
4. CALCULULCLADIRILOR
CU
PERETISTRUCTURALI
DINZIDARIE
4.I INTRODUCERE
fddria este un materialneomogen9i anizotrop,caracterizat
printr-ocomportare
nelasticdchiarla nivelurilerelativredusede solicitare.
rentru proiectareastructurilorpentru clddiri curente, se consideri valabile
ipotezesimplifi
catoare:
-nndtoarele
gi izotrop;
- ziddriaesteun materialomogen
- caracteristicile
seclionaleale perelilordin zidirie se determindpentru
sec{iunea
brutd(nefisuratd);
- se pot utiliza factori de coreclie stabiliti astfel incAt sd se obtini o
concordanlicAtmai buni cu datelerezultatein incercdri.
'n
concordanlicu metodade calculla stdrilimit5,clSdirilecu peretistructuralidin
oddrietrebuiecalculatela:
- stiri limitdultime(sLU),pentrugruparea
fundamental5
speciali,
9i gruparea
9i
- stdrilirqiti de serviciu(SLS).
Sfucturaclidirii este aclionatdde incdrciri verticale(gravitalionale)
gi orizontale
:'n vdntsauseism.
'mcdrcdrile
gravitalionale
suntpreluatede toli pereliiportanli(dispugi,de reguli, pe
ambeledirecliiale clidirii),iar incircirile orizontalepe ansamblulclddiriisunt
preluatede pereliiportanli9i de contravAntuire
paralelicu direcliade acliunea
'ncdrcdrii
orizontale.
Fereliisunt solicitalila compresiune
pe planullor,
9i incovoiereperpendicular
giincovoiere
Jrecum9i la compresiune
in planullormedian.
n conformitatecu normelegeneralede proiectarela sLU, clidirile cu pereli
structurali
din ziddriese calculeaziatdt in grupareafundamentaE(GF),cdt 9i in
gruparea
speciald(GS)a incircirilor.
Inambelegrupdriperefiise calculeazd
pentrudoudsituatii:
a.) in prima situalie perelii se calculeazi la compresiune9i incovoiere
perpendiculard
pe planullor.in acestscopse considerdfdsiivertical6de perelicu
ialimeade 1m,actionate
de incircdrileaferente.
Fe verticalifdgiaeste extinsdpe toatdindllimeaclidirii, iar din punctde vedere
static este o grindd continudpe verticali cu continuitdlipa(iale in dreptul
129
plangeelor.
incdrcirile verticaleaferentef69ieiprovindin ac{iuneaplangeelor9i
greutilii propriia fdgiei;celedin plangeedar 9i celedin greutateaproprie?nunele
situalii,aclioneaziexcentricin raportcu planulmedianal peretelui,rezult|ndastfel
momenteincovoietoare
din acliuneaincircdrilorverticalperpendicular
pe planul
peretelui.Concomitent
cu incdrcdrileverticalese considerisiincdrcdrileorizontale
careaclioneazd
perpendicular
pe planulpere{ilor,
dinvdntsauseism.
CeleaferentefAgieicalculateproducmomenteincovoietoare,
carese calculeaziin
mod simplificatca pentru o grindd continudcu continuitdliparliale?n dreptul
reazemelor/plan
geelor.
Esteevidentfaptulci TnGF avemincdrciri din v6nt numaila pereliiexteriori,pe
tot perimetrul
clddirii,iarin GS avemincdrcdridin seismpe toli perelii,atdtexteriori
cAtsi interiori.
in cazul
liberidintreferestre,nelegalicu pereliide pe cealalti direclie,
-spale{ilor
fdgiei
se
considerd
egali cu lungimea
gpaletului.
ldlimea
In final,in secliuneacalculatd(obignuitla parter)se suprapunefecteleacliunilorgi
se determindeforturilerezultante:efortulrezultantde compresiune
gi momentul
incovoietor,
la carese verific6fdgia.
-i
h"
-t_
th"
l-
+
Fig.4.1EforturiM-Npe fAgia
calculati,1-f69ia,2planulmedian
alfdgiei
Fig.4.2Compresiune
giincovoiere
?n
planulmedianal peretelui
intrucdtacllunilepredominante
provindin incdrciri verticale,calcululperelilorin
aceasti situalieestedenumit"calcululperelilorla incircdri gravitalionale",
carese
facesuccesiv
la pereliitransversali
longitudinali
ai
clddirii.
9i
b.) In a doua situa{iese face calcululde ansamblual clddirii.Se determind
eforturileaxiale in pereli gi momenteleincovoietoarece aclioneazdin planul
medianal perelilor.in finalse faceun calculla compresiune
excentricia peielilor,
excentricitateafiind pe lungimea perelilor/gpalelilor,
paraleld cu incdrcarea
orizontald(Fig.a.4 de underezultdci trebuieconsiderate
doui etapede calcul:
- in prima etapd, cdnd incdrcirile orizontaleaclioneazdpe direclia
transversalia clddirii,se calculeazd
pereliitransversali;
-
13 0
in a doua etapd,cind incircdrile orizontaleaclioneazdpe direclia

longitudinald
a clidirii,se calculeazd
pereliilongitudinali
LA iNcARcAnrcRRvrrATroNALE
DrNaDARTE
t cALcULULnERETTLoR
incircirilor verticalece aclioneazipereliistructurali
Ll Determinarea
:
,cazul perelilorportanli,incdrcdrileverticalesunt date de incdrcirile de la
ngeu (permanente
9i utile)gi greutateapropriea peretelui,iar in cazulperelilor
(autoportanli)
de greutatealor proprie,intrucAtacegtianu preiau
lcontravOntuire
rircirile de la plangee.
odul ?n care incdrcareade la plangeese transmitela perelii portanlieste
gi al structurii.
lerminatde tipulplangeelor
ce lucreazdpe doui direclii,pe trameleunderaportullaturilor
cazufpfangeelor
b cuprins?ntre0,5 9i 2, incdrcirilede la plangeesuntpreluatede pereliiportanli
I pe ambeledireclii(Fig. 4.3.a).Suprafelelede plangeuaferenteunui gpalet
rrtea plinddintregoluri)se determindducAndlinii la 45'in colluriletramelor
de ugisauferestre.
bectoare)gi la mijloculgolurilor
-._
ts!
<_:
dt-i
+i
*4---11------*
ll
I
l_I--r----]t
a.
-]t
b.
' Fig.4.3Stabilirea
suprafelelor
de plangeuce descarcdpe pereliiportanli:
ce
, a.) plangeuce lucreazipe dou6direcliib.) plangeudin f6giiprefabricate
lcreazi-p'eo direclie,Ar, Az- ariide plangeuce descarcipe pereliitransversali
(A1)respectivlongitudinali
(A2),d1-dreptela mijloculgolurilor,
d2-dreptela
jumdtateadeschiderii
fdgiilorde plangeu
plangeelor
din b.a.m,panourimariprefabricate
hemadinfigura4.3acorespunde
cu
suprabetonare.
fiedale
:cazufpfangeelor
ce lucreazdpe o singurddireclie,cum estecazulplangeelor
din
pii prefabricatesau grinzi prefabricate9i elementede umpluturd,precum9i
rrgeecarepot lucrape doui direcliidar raportullaturilorestein afaraintervalului
F2,0,incircareade la plangeeestepreluatdnumaide pereliiportanli(Fig.a.3b).
de planseu,
tseliiportanlisunt pereliipe care reazemi elementeleprefabricate
perelii
plangeelor
lungi
?n
din
beton
armat
monolitla
ai
tramelor
cazul
hectiv
laturilor
estein afaraintervalului
0,5...2,0.
rc raportul
cazufplangeelorcare lucreazddupd o singurddireclie,stabilireasuprafelelor
Erenteperelilorportanlipe care reazemd,se face prin trasareaunei drepte
mleldcu pereliiportanli,la jumdtateadistanleidintreacegtia(Fig.a.3b).
pi stabilireasuprafelelorde plangeu aferente perelilor portanli pe care
caresuntpereliicu celemaimariincirciri gi la acegtipereli
hzemi,se stabilegte
131
;-
fdgiicu tungimea
de 1m,agacum se aratdin figura4.4in cazutin
:::gnsideri
care
Incarcarea
se transmitepe douddireclii.
in figura4.4 s-auconsiderat
urmitoareletaiii oe peretecu ldlimeade 1m:
- in pereteletransversaldin axul 2; doudfngii,una intre axeleA _B
l6ngdgolulde ugi, 9i una?ntreaxeleB_C;
- in pereteletransversardin axul 3: o singuri f69ie,?ntreaxele B_c,
I6ngigolutdeugd;
- in peretelelongitudinaldin axul B: o singuri f6gie,intre axele 2_3,
lAngdgotulde uSd.
Fig'4'4 Modulde descdrcare

a plangelui
(stabilirea
suprafelelor
de descdrcare)
si
f6giideperetecu lilimeade'1m;i_ suprafe{e
de plangeu
aferente
pereliror
transversari,
2- aferenteperelirorrongitudinari
se constatdcd,in funcfiede golurileexistente,
fAgiilesuntde doudtipuri:
- I?81i1 Oerelifird goturi,cum e ceadin axuiZ, intreB_C;
'
- fdgiildngdgoturi,cumsuntcetetalte
f6giidinfiiigura4.4.
4.2-1.1-lincirciri verticarepreluatede gpaleli(carerevingparefiror).
incdrcareade. la plangeupreruati de un gpalet (montant),in situalia
in care
incdrcareaunitardpe planseu1kN/m2),
compusddin incdicdrileperman"nt" 9i
utile,esteconstantd,
se stabilegte
cu relalia:
Qpt = Qpt' Ao1
kNI
(4.1)
unde:
asteincdrcareaunitard
Qpr,
(datdde greutateaproprie
99 :"lgy!, pg prangeu
a plangeului
giincdrcdrile
utile),[kN/m2];
132
DINzoArue
zLADIRICIJPERETISTRUCTURALI
considerat.
{, estesumaariiloraferentegpaletului
pereteletransversal
din axul2 (Fi1.4.4)esteformatdin doi gpalefi.
euernplu,
ael de ldngd axa A) are aria aferenti de formd poligonali cuprinsd intre
cuprinsd
?ntrepunctele
iaral doileagpaletariaaferentd
A. B,C,D,E,F,G,H,
l@m&a"remincdrciridiferitepe trame,datorategrosimiidiferitea plicii plangeului,
sauincircdrilorutilediferite,relalia(4.1)devine:
rii diferitea pardoselilor
n mm6m.r
'J.; = L
qi' A i
tkNI
(4.2)
; . suntincircdrimediipe trame, in [kN/m'],iar

-sariilepe careqr,esteconstantS.
n:. f 2 flncirciri verticalepreluatede f69ii (carerevin fdgiilor)
ffimnine referimla o fdgieverticalide peretecu ldlimede 1m, se aplicdrelaliile
care
cd ariileaferentecorespundf69ieiconsiderate,
rile, sau (4.2),cu precizarea
punctatsau haguratTnfigura4.4. Se constatici acestearii sunt
s"e- reprezentat
pe fAgiade perete,avdndldlimeade 1 m in cazul
tffii :e plangeuperpendiculare
jumdtatedin lilimeagoluluiin cazulfdgiilor
plus
plini,
1m
de
respectiv
de
mm.n:flrilor
golurilor.
de
la
marginea
Fmmsre
zufin careavemtramela careplangeullucreazddupi o singuri direclie,cum
ililtmr
,rme cazulclddiriidin figura4.3b, unde fAgiileprefabricatereazemi pe pere{ii
itff@-s*,ersali,
se stabilescconsider6nd
ci incdrcareade la f69ii
ariilede descdrcare
portanli
pe
perelilor
care
reazemi.
in
mod
egal
w:-ansmite
iinrrr
mate cazurilese considerdincircirile verticalecu valori corespunzdtoare
peretelui.
p'nuiEnii
de incdrcdrila carese faceverificarea
cu perelirari (sistemcelular)gi
lilm
fEura4.5 se prezintdun exemplude strucJurd
In acestcaz cele mai solicitatefAgii
mm:seece reazemi pe pereliilongitudinali.
ru!
spalelii nelegali pe direclia transversali din axele A gi C. Aceste fdgii au

ldlimea egald cu lungimea gpalelilor (a2, bz), iar incdrcdrile aferente
(verticale9i orizontale)provinde la ariilecu ldlimilea1 !i b1,mdsuratede la
jumdtateagoluriloradiacente.
- f69ia din axul B, intre axele 1 9i 2, care are ldlimeade 1m, darincircarea
este preluati de pe o suprafaldcu lilimea c1, p6nd la jumdtateagolului
adiacent. Se observd cd aceastd fAgie este mai solicitati decAt cea din
acelagi ax B, dintre axele 2 9i 3, daci incdrcarea unitari pe plangeu e
aceeasi.
-
133
DINZIDARIE
CU PERETISTRUCruRALI
'LADIRI
relalii:
cu urmdtoarele
GGutateapropriea fagieipe un nivelse calculeazd
- pentruo fagiecu ldlimeade 1 m:
(4.3)
c=g.l?" [kN]
-
pentruo fagiecu altdlefme (gpaletlibeo:

(4.4)
c=gl l, [kN]
tnde:
g estegreutateaunitarSde clcula peretelui(kN/m'?);

/- Elimeafagieidifedtitde 1 m;
ll,. inallimea pereteluiintre plan9oe
Se va luaTnconsiderare
Sigreutateacenturii.
4.2.2Dlagramads eforturiaxialepentrufati. do perete
preluatedo o faqiecu ldtimeade 1 m sau cu lSlimeagpaletului
Pe bazaincdrcerilor
de eforturiaxialode compresiune;
diagrama
se
determind
ber,
propriea pereteluisepoateconsiderain doudmoduri:
Greutatea
- uniformdistribuitdpe indllimeaperetelui(kN/m),rezu[anddiagramaN
real5,ln cregtereliniardde sus in jos 9i salturiin dreptulplanieelor(Fig
4.6b).
- concntratdla nivelul planseului,fiind insumatacu incArcareade la
cu salturiin dreptulplanleelor
plansee,rezultanddiagramaN simpliflcatd,
(Fig.4.6c).
ce diagramade eforturiaxialese determinepe fa9iade 1 m in
Se menlionaaza
respectivpe un gpaletintregTncazul
la
incdrcarigravitalionale,
c;lculului
cazul
in planulperetelui
la compresiun
calculului
9i'incovoiere
N Ed
c,
D,
de la plansee(a) gieforturiaxiale(b 9ic) inh-ofagiedeperete
Fig.4.6lncdrcdri
liber);b) diagramarealda efortuluiaxial9i
sau lSlimeagpaletului
ll=1,OOm)
a efortuluiaxial;Qr lncdrcareade la ultimulplan9eu;
c.) diagramasimplificatd
propdea pereteluidepe un nivel
G-greutatoa
'4. Calcululcladirilorcu pereti structurati

din zidaie
+-4
Fig.4.5 Exempre
de descircarea plangeurui
pe pereliistructurari
longitudinali
in cazulstructurilor
celulare
in tabelul4.1 se dau ariile aferentede descircarea planseuluipentrufdgiil

considerate
in figura4.5.
Se precizeazdcd aceste fAgii sunt aclionate 9i de incdrcdri orizontia
perpendiculare
pe planulperetelui,care se determinipe fAgiiverticalecu li{imile
egalecu celeprecizate
in tabelul4.l
Tab.4.1F
structur{
de calcul
Suprafalade plangeu
aferenti
rcareadin plangeupe
nivel/fAgie
= rr'+
At,of
Q 4 =Q p n 'A t , o 1
=b,
Ar,of
Qpt= 4pn' A z,o1
At^
r =C r'l
J 'v t . l ) ) )
+
(L,
'+
L"\
'I
=lr0,,,'
eo,
I *n0,,,?i "
Qpn , 8 pn , q pB sunt incdrcirile medii pe trame.
in cazulverificiriiperelilorinteriorise calculeazri
doudincirciri de la plangeu:
din stdnga9i din dreaptaperetelui,care acfioneaziexcentricin raportcu pl
medianal peretelui.
134
E--
CLADIRICU PEREflSTRU)TMLI DINZIDARIE
inc6rceribn 9i n/in modulesuntegaledaca4=1m.

pa(iala pe reazeme,astfelcd momenteleincovoietoare
Fasiaare continuitate
din
camp(M")9i de pe reazeme(M,)se considerdln modsimplificat,
egale(Fig.4.7):
,2
wt ne
(4.7)
t2
under. esteTnetimeaunuinivel.
in functie de inetimea cledirii;i Gportul dintre ine4imea9i lungimea/l51imea
clidirii,inc;rcareaw/ poatefi constanidpe toatd cladireasau sd aibe vabri mai
marila ultimulnivel,eventualla ultimeledoudniveluri(Fig.4.7).
M'
he
he
t
Fig.4.7incdrcareadinvantpe faqie
a-schemastaijcda faqiei,b- diagramade momenteincovoietoare
Se precizeaze
ce incarcareadin vant9i momenteie
sectionale
rezultatesuntcu
(de calcul),inhucatvantulse considerdin GF.
valoride proiectare
4.2.3,2A4iunea localda seismului
Seismulaclioneazdlocal atat asupraperetilorexteriori,cat Si a celor inte ori. ln
ambelecazuri se considerac; incircarea seismiq; aferentepercteluicalculat,
pe inaqmeaunuinivel.
actioneaz;ca o incdrcareuniformdistribuite
lncercarea
seismicelocalSse determinS
astfel:
a.J se determindincarcareaseismicdaferentdpereieluila nivelulunde se
peretele(Sp),
propo4ionalcu
calculeaza
masapereleluisicotasal
sr=4
G-
i=4
c-
IKNl
(4.8)
Fi- incercareaseismicetotale,|a nivelulk;

137
4. Calcululcladidlorcu Deretistructuralidin zidaie
Efortulaxialla nivelulde incastrarese determindcu relajia:

Nu{ =Q7+@-D.Qry1+nG
[kN]
(45)
unden estenumdrulde niveluri.

Efortul axial, Nr", poate fi calculat la fiecare nivel, fiind un efort seclionalde
proiectare,produs de incercerilegravitalionale,rezultandastfel diagramede
eforturiaxiale.
incdrcdrilepreluatede fa-sie,precumgi efortul axial din fSgiese determindin
func.tiede grupareade incarcerila carese faceverificarca.
4.2.3incirciri orizontalelocale
pe planulpereteluipot
incircdrile orizontalelocalecare aclioneazeperpendicular
orovenii
din:
-
seism,pentrutoti perelii(interiorigi exteriori):

vant,numaipentrupereliiexteriori;
pentruperetiide subsolde pe conturulcledirii;
impingereapemantului,
impingeridatede bolli,arcesau garpanie;
incirceri de exploaiare orizontale (impingerea oamenilor in spatii
aglomerate)sau greutelice rezultddin suspendareamobilieruluisau a
perpendicular
pe planul
unorinstalaliicareproducmomenteincovoietoare
peretelui.
Cele mai importantesunt cele din v6nt sau seism,careaclioneazdla toatetipurile

de clSdiri.
4.2.3.1incircarealocalAdin acliuneavantului
Din incircarea din vant care aclioneazdnumai pe per4ii exteriori,se considerd
incdrcareaaferentefagieicalculate.in funcliede poziliapereteluifate de direclia
vantului,incercareadin vant este presiunesau suc_tiune,
care in acestcaz, nu se
insumeaze.
incdrcareaorizontalea4ioneazepe o fAgieverticaleGulilimea t, careeste:
- egaldcu distanladintreaxele golurilorde ferestrein cazul gpalelilorliberi.
De exemplu,
in fig.4.5 suntaj gi b1;
- un metruin cazulperetilorexterioriplini(fAgiidin axele1 gi 3 din fig 4.5, care
nu s-aureprezentat).
in general, peretele lucreaz pe ambele directii: verticali gi orizontale.
Considerand,in mod simplificatgi acoperitor,ce peretelelucreazanumai pe
direcliaverticald,incercareadin vantpe fagieeste:
wf =w.lt
lkN/ml
unde,w esteincdrcarea
unitaradinvantpe perete[kN/m1
136
(4 6)
4. Cabululcladiilor cu peretistrucluralidin idane
rrz G,-masa,respectivgreutateapereteluila nivelulk;

,rr Gr-masa,respectivgreutateatotalda niveluluik.
b.)
pe perete,la fiecarenivel:
incErcarea
uniformdistribuite
se determine
s,
(4.e)
lkNim'zl
unde:,{,esteariapereteluila nivelulconsiderat.
lncdrcarealn modul pe fe$ie este egald cu qs daca se considerecA peretele

Iucreazenumaipe direcliaverticale(Fig.4.8).
h"
a.
b.
Fig.4.8 lncdrcareadinseismpe f69ie

a-schemastaticd,b- momentelncovoietoare
momentele
se calculeaz6
astfel:
ln modsimplificat,
- pe reazeme:
q
h?
"^.d
t2
(4.10)
Tncamp:
M- =qsc
"
l2
,)
hE
(4 . 1 1 )
unde:
reazemului,
iar
desub9ideasupra
q","destevaloarea
mediea Tncdrcerilor
penivel
q""este
incercarea
distribuiE
424 Determinarea
excentricitalilorde aplicarea inc;rcarilor vedicale
lr;srficitatea incdrcarilorverticalein raportcu grosimeaperetelui(pe direclia
provinedin maimultecauze:
lr=nni' peretelui)
constructivS
a structurii;
- alcdtuirea
existentaunorimperfecliuni
de execulie(accidentale);
, efectulincdrcdrilororizontale.
=ta.ele acestor excentricitSli
se concrelizeazdpdn momenieleincovoietoare
pe planulsdu
ar':cusede inc6rc6rileverticale,caresoliciti pereteleperpendicular
tfan.
fi -elaliilede calcul, efectele excentricitetilor

se introducprin coeficientiide
r"i-cere a capaciteliiderezistentd,
carecorecteaze
situatiacompresiunii
centrice.
!,24.1 Excentricitili provenitedin alcatuireaslructurii
.!,sn excenlriciteli
in secliunilein carese producetransferul(trecerea)
structurale
rldorverlicale de la un nivella altul.datoriteurmdtoarelor
cauze:
- suprapunereaexcentdcd a peretibr pe verticala, din considerente
arhilecturalesau datoritdunor grosimi diferitea peretilor,prevezub in
pfoiectare;
pe pereti;
excentdcaa plangeelor
- rezemarea
inc6rcareadife ta transmisi de planseelede pe o parte 9l cealaltda
pereljtor.
::_-oriteacestorexcentricitali
inc6rcErile
veriicaleproducmomenteincovoietoare
1 yalorimaximela parteasuperioare
a peretilor(subcenturi);acestemomenteau
: {arialie liniarl4pe inellimeaunui nivel cu valori nule la partea inferioarea
(Fig-4.9).
:eretelui(deasupra
centurilor)
i figura4.9d, s-a consideratce ldlimeacenturii,care asigurarezemarea,are
i:jnea a, iarexcenlricitatea
incdrcdriide la plangeud, este:
lac: a=trez!1t6, d = L
6
(4.12J
n czule dinfiglra 4.9 s-a conside|at

cd lelimeacenturiiesleegal6culetimea
rretelui (i) 9i rezultdexcentricitdlile:
(4 . 1 3 )
139
4. Calcululcladiilor cu pereti sLructuEtdin zdari,e
la pereliexteriori(a) 9i interiori
structurals
Fig.4.9ExcentricitSli
(c);d,e-detaliide rezemare;
(b) 9i momenteincovoietoare
(in cazule, a=t)
a-lStimea
de rezemarea plangeului
140
STRUCTUMLIDINZ\DARIE
=t=ihicitatea structurald
{e")in secliunea1-1{subcenturd,respeclivla partea
si!{ioarda peretelui),
e6te:
.
la pereteleexterior
, M
Pt . d, Nt
d1
ir'l
Nt+P,
+ Pl
t -^r'
\4.14)'
.
la pereteleinterior:
2M
" :rr'
Pr,
Psds NFl
Nt +Ps +pr
(4.15)
ir ffgura4.10 se eprezintSschemastatic6,excentricitatile
si eforturilel\4 si
re_truo fesiereprezenlatd
pe toatdinellimeaperetelui.
"1r
nJ
"
_+r
L"
oT "
o+
b.
c,
d.
e.
Fi9.4.10Schemastaticda fasieipentruun pereteexterior(a) si inlerior

tb).
(c).fiomenteincovoietoare
structurale
(d) si eforiuriaxiale
(;)
êx.cenrtcttat
0e ta acoperigsau mansardd,p. p". p._incarcdridela plansee,
-j- rncarcarea
propriea fesieipe un nivel
G-greutatea
1.2,1.2Excentriciteliadilionate
=:t.eniricitdlileaditionalesunt provocatede urmetoarelecauze:
- oeptasarcarelativea planurjlormedianea peretilorde la doud niveluri
adjacente,
datoritdimprecjzjilor
(erorilor)
de execuf6;
aoatereagrosimiiperelilorde la valoareanomjnaE(teoreijci);
, abateriale peretilorde la pozitiaverticale;
neomogen,tatea
materialelor.
141
:4. Calcululcladiilor cu pereti structuratidinZdaie
ln.calcule excentriciidlileaccjdentale (e.) se constderaprin cea mai

mare dinl,
valorile:
e^ =-:L
ro0
e. >Lm
(4.16
under estegrosimeaperetelui,iar
,"- inetimeanivelutui.
4.2.5Excenlricitelidatorateincircidtor orizontale
incarcirileorizonlale(vantsi6eism)se considereuniformdistribuite
pe un nivel.
4.2.5.1Excentricitdfidatorateacliunii vantului
Vanfulaclioneazesub formdde presiunesau suctiunenumajpe peretiiextedd

(perimetrali)
in grupareafundamenbla.in timpirlexecutieiclddirii,vantul poat
aclionaFi asupraperetilorinteriori.
Cunoscandmomenteledin actiuneavantuluiIa jumetaleainaltimiinivelurilor( !41
respectivln dreptul reazefielor (M.), se calculeazE
excentricitetile
corespunzalo
cu relalia:
\4.17)
unde:l\,,fwestemomentulincovoietor
dinvent(M" sauM) ,iar
N- eforlulaxialtotalin scliunearespectivd,
din;n;arcddgravitalionate
cu
vatoflcorespunzSloate
GF,
I\,'lomentele^
din vent se calculeazdsirnplificatcu retatia{4.7) iinand seana cl
aqruneavantutuieste altemanlb,in mod obisnuitse considerdnumaipresiune
ventului(careeste mai mare decdt suclljnea)cu sensulcare.:rpr";;;;
incdrcarilegravitalionale,
conduceIa cea mai Aefavorabita
situatL, reifectiv E
exceniricitatea
maxim5.
4.2.5.2Excentricittrlidatorateactiunltseismutui
""=n
(4.f3)
N,lsestemomentulincovoietor
dinseism,iar
N- efortulaxialtotalinsectiuneaconsideratd,
din incircdrigravitalionale
cu valoi corespunzdtoare
GS.
CLADIRICU
STRUCTUMLIDlNZIDARIE
de actiuneal seismului
se considere
cel careimpreunecu incdrcerile
(excentricitatea
conduce
la
cea
mai
defavorabild
siluatie
maximd).
6onale,
Excentricilatealotala
total6rearltdprininsumarea
tulurorexcentricit4ilor.
ln secliunea
a nivelului(subcentur;)avem:
pentrugrupareafundamenta,e
a peretelui:
e=e"+e;+e,,>0,45t
(4 . 1 9 )
pentrugrupareaspeciald:
e= es+elee>0,051
(4.20)'
nea infedoarda nivelului(deasupracentu.ii)ln relajiile(4.19)9i (4.20)

(e.)estenul6.
structurald
E Rezistnlala compresiunea per4ilor din ZNA s,iZNA+AR
a perelilor(efortul
loJm s-a aritat, rezistenlade proiectarela compresiune
I capabil)se calculeazdpentruo feFieverticalicu letimeade 1m,sauegalecu
lea gpalelilorliberi.
perqiidinZNAiiZNA+AR se punecondilia:
-u
hz
h e hc ,,.
(4.21)
Fntru per4iidin ZC 9i ZC+AR
llz =!s:!!. <rs
(4.22),
b: ll. estelndllimeazidadeipe un nivel;

,.- esteindllimeanivelului(etajului)l
,. esleinetirneacenturii,iar
t grosimeaperetelui.
I relaliile(4.21)?i (4.22)se pot oblineindllimilemaximeadmisein nivelurile
grosimiiminimea pereteluit=24cm:
cspunzetoare
-
pentruZNA9i ZNA+AR:
lbm;u.=288+hc
pentruzC giZC+AR:
(4.23)
143
4. Calcululctadidtor
cu pererisvucturctidin idane
=360+ 4
hemax
14.24)
Rezistenta
de proiectare
a fagieise calculeazd
cu relalia:
NRd=d.NHd =d A. f",)
(4.2s)
unde ly'| este rezistenlade proiectarela compresiunecentricE,A-ana

transversald
a fegiei,egaldcu'100t (cm') sau 1t (m'?),,- rezislenlaunitari de
proiectare
a zidarieila comprcsiune,
iar f estefactorulde reducere.
FactoruldereducereCsecalcuteaza
in trei sectiuni:
- in secliunea2-2 (interioardJ'.0t
- insecliuneal-1 (superioard):
Ci
- la mijloculine4iminiveluluir
d.
Dinceletfeivalorise consider;valoareaminimS.
FactoriiC,gi
numaiinfluentadefavorabilS
in
a excentricitdlilor
C,iauin considerarea
secliunilerespective,iat Iaclorul 0, ia in considerareefectul defavorabilal
excenkicitdtilor
in secliuneade mijloc a peretelui,plus efectuldefavorabilal
flambajufui(zveltelei).Obiqnuit, L se calculeazdla cola 2/3h", deoarcce
excentricilelile
suntmaimaridecat6elede la ,"/2.
Factoriide reducerese calculeazaastfel:
oi = l - 2--!r!
(4.261
O" =1-2-:1
"t
g2n
La cota 23h., excenkicitateae,,se calculeazdcu relatia:
pentrugruparea
fundamentale:
2
- pentrugrupareaspecaaldl
2
em=-es +ea +ee
(4.281
@.2e
Valoarea2/.1e"
din relatiile(4.28)si (4.29)rezuhadin varialialinjaraa excentricitEd
(vezifig.4.10c).Valorilee,9i e"se calculeazS
slructurale
ln sectiuneade la mijlooi
inEllimii nivelului.Penlru zidiriile executatecu toate tipurile de elemeniel|
CLADIRICU
. cu toaterosturileuftplutecu mortar,coeflcienlul
de rcducereC, va fi luat
nzdtorvaloriformaximehJt (l.belul4.2).
Tip
zide(ie
Tabelul4.2
Exceitricitatea
relativ;,
ZNA
zc,ztA
de rezistenFa fagieiconsiderate
in SLIJse facecu relalia:
(4.30)
r \-991e elortulaxiatmaximde proiectare

catculat
in gruparea
fundamentata
+ecialaa incircdrilor,
iar]{n esterezistenta
de proie;tare
Ia compresiune
a
calcubtacu relatia(4.25),in funcliede se&iuneala carese faceverificarea.
avemeforturileaxialemaxime,iar ln grupareaspecial;.
!rupareafundamentalS
:n_momentele
incovoietoare
maxime,astfelca verifi*rite treOuietacutepeniru
gruperiale lncercdrilor.
Rezislenlala compresiunea perelilordin ZC $iZC+AR
EE si in cazul ZNA, rezistenlala compresiunea peretiloreste rezistenta
la
a unerlasii de 1m. respectiva uneifasiegalecu latimeaunuigpalet
ffiprestune
Fisisten-ta
de proiectarela compresiune
a peretilordin zidirie confinateri ZC+AR
se calc!leazeca 9i penhuziderianearmatdutitizandaceteaFiretatiiO"
C"i
? ocui.ziddrieicu sldlpigorise considerao ziddrienearmaid
"lif"uf,
re$ecuvo ar|ecareincludesisfelpisoriidin betonarmat.
"";n; ";-;;;;.
lla'mea ariei.idealese slabilesledin conditiaca sectiuneareald,fomata
din
ene (cu ana ,i ) 9i statpigoriidin beton armal (cu aria { s; aibd aceeasi
)
EdenG de proiectarela compresiune
cu aria ideata.tormatanumaiOiniiCari-e
lermata,
Censiderempereteledin figwa 4.11adjn ziddriecu doi stalpiEori,
care esle un
lE(eteplinsau un spalel(parteaplinddintregoluri).
145
4. Calcululcladhilorcu
structuali din zidaie
Fig.4.11Sectiunea
real5a pereteluidinZC (a) 9i
seqiuneaechivalentd
(ideatj)(b).
o.
Rezistentade proiectare(nr'id)a peretelui se compuno din suma aezistentelo

prciectarealezjddriei9i stalpisoritor.
NM-Nzd+Ncd+Nad
(4.31
unde Nzd,-^/.,t
gi lr'ar'suntrezistentele
de compresiune
ale ziddriei(cu ariar,), a
betonufuisiarmdluritor
(cu ariite,{. qi ,,t").iarl-1,L, si t,)
din ambiistatpi9ori
rezsGnletede proiectare
aleziddriei,betonuluiti arm5turii.
Rezistenla
de proiectare
a sectiuniiidealeesre:
Np6,i = Ai6.f,1
(4.35)
Dinegalilatearlaliitor(4.31)Si(4.35)rezultd:
Az Jzd + Ac'fcd + Aa fg=A;4
146
-f,a
(4.36)
CUD]RI CU PERETISTRUCTURALIDINZIDARIE
-ie underezultdexpresiaarieiideale:
Aid = Az +nc,echA! + na,ech Aa
n"."d, =
(4.37),
=fd
f"a
(4.38)
.f,a
(4.39)
f.l
pentrubeton9iarmifure.
nnt coeficientiide
echivalenld
i moduzualnu se line seamade ameturadin stalpigori,
iar ,.., este coeficientul
:e echivalenld
al betonului.
Drn{4.37)rezultd:
Aia = A" + n"a.A"= Au + b"a. -lV.
(4.40)
i calculeavem nevoiede grosimeaideaE. ConsiderAnd

(pentrusimplificare)
grosimea
inimii
egale
(situatie
cu
lalpilor
frecventii
la ziddriileactuale),
;r6imea
-iultd (Fig.4.11b):
A id = ( lo
(4.41)
tk t + b d + b p z ).ti d
:onsiderand,
\4.42)
Ai,,_ (to+ bd + bp2\ ta
(4.43)
'espectivgrosimeaideald:
.
'"
4, "
t n. L
4.
I +bl +bez l+b +be2
(4.44)
ir relalia (4.38), pentru calcululrezisten,telor

de proiectareale betonuluisi a
ziieriei, coeficientulcondiliilorde lucru pentru beton este mb=0,75,iar penlru
zij;rie rr, se va luade la capitolul1.
n czulincarelelpileFi inimaau grosimidiferile,grosimeaidealda inimiisepoate
:eterminaastfel(Fig.4.12).
4. Calcululcladiilor cu percti sttucturalidin idaie
lb.
a.
Fig.4.12Stabilirea
arieiidealein cazulincareiilpile Fi inimaau grosimidiferite
Valoareaariei idealese stabilegtepe baza datelorgeometricedin figura4.14a,
utilizindrelalia(4.40).
Pe bazadatelorgeometrice
cd:
din figura4.12bs,iconsiderand
+tzia=,^-171t
r = 1^,tt'a
"2"2
(4.45)
A6 = l't6 + bo1't6+bpz'tz;a
(4.46)
,l^ = trtt + t,r! L + t,r\41
\4.47)
rezulta:
grosimilor
grosimilo
considerand
cd rapoartele
ideale6untegalecu rapoartele
reale,dan(4.47)rezufta:
Aa -td tl
I bp't
1bpr' t-\
(448)
Tinandseamade (4.40),din (4.48)rezult5:
,,_ 4i!44;
(4.4s)
l + b ^ :+ b d :
I'hd pentruziddriaconfinatdse determinecu relatia(4.25),unde in loc de / se

introduce/r.
Tnmodsimilarse potdetermina9i grosimileidealeale talpilor,in cazulin carefagia
de peretecu ldtimeade 1 m estein talpe.
4.2.9Rezistentala compresiunea peretilorcu inime armati (ZlA)
Rezistentade proiectarcla compresiunea perelilordin ZIA se determindcrr

relaliileutilizatepenlruZNA,insd utilizandgrcsimeaidealea perelilor.Conkibulia
CUDIRI CU PERE STRUCTUMLIDINZIDARIE
r*aturii din inima armat5se va neglija.Grosimeaechivalentase poate stabili

FFau un pereteintreg ($palet)sau, mai simplu,numai pe fagia de 1 metru
Fc.4.13).
-1
1
b.
Fig.4.13Ariareal6(a) ii ideali (b) la un peretedinZIA
l:rsiderend dimensiunile
in ceniimetai,
rezultd:
100(2-2+ n",ht,) = 100t
-h
t * h = t"+n ""h t"
(4.50)
(4.51)
4.3.
DrNZTDARTE
LA COMPRESTUNE
9t INCOVOTERE
." CALCULULPERETTLOR
PLANULPERETILOIR
43.1. Caracteristicilegeometriceale perelilor:
geometrice
:ar-acterjsticile
ale perelilordin ziddrie,suntvalorireferitoare
la:
- lungimeasigrosimeaperetilor;
perete;
unuinivel
- indltimea
Sialintregului
- lungimeainimii9i a talpilor;
- pozitiacentruluidegreutate;
- ariileinimilor
9ia tdlpilor;
de inertie.
- momentele
geometricerezultadin plan9elede arhitecturd,
inele din caracteristicile
iar altele
acalculeazi.
,4.3.1-1.
Lungimeat6lpilor
r cl6didobignuite,incdrcareaorizontalSdin vent sau seism se considerdce
actioneazd
succesivdupe ceb douddirecliiprincipaleale cladirii(transversald
gi
fiind prelualede peretiiparalelicu incarcarea.Cand incarcarea
bngitudinald),
dizonlaE aclioneazdpe direcliatransversalda clddiriieste preluat; de peretii
ransversali,respectivde perelii longitr.rdinali,
dacd incdrcareaesle pe direclia
peretilorde pe celedoua
bngiludinale.
Intrucatla interseclii
se asigurdconlucrarca
149
4. Calcululcladhilorcu percti structutatictinzjdaie
direclij,la-preluareaincdrcariiparticip;- pe o anumitddistanla,- si pereliide pe

cealaltddirectie,carereprezinta
Ulpilepefetilor
De exemplu,in figura4,14seismulacrioneaz,l
pe directiatransversald.
fiindprelua
de peretiitransveNali
gide po4iuniateperelrtortongitudinati
(t6tpi).
+F
1-
tlFb
Fig.4.14Acliuneaseismutui
pe dircctiatransversal6
a ctddirii
Lungimea
tdlpiloractivea diafragmelor,
pe fiecaredirectiea clidirii se considere
astfel:
-
in cazuldialragmelotmarginale:
bp=t +Lb,t sau b?=/+A,,
@-52)
ln cazuldiafragmelor
centrale:
bp = Ab"t+t +Md,
(4.53)
undei
A4i,A4, reprezintetungimeaactive a tpitor diafragmetordin stanga
9i
dreaptaperetelui;
r - grosimeainimii.
Lungimeatalpiloractive1b"1,
rcspedivllrd, de fiecareparlea inimii,va fi cea md
micddin vaiodle:
- 6t t- grosimeatdlpii;
disianlapandta pdmulgotde fereaslrdsaude uFd;
- //2, dac; nu suntgoluri.
CLADIRICU PERET]STRUCTUMLI DINZIDARIE
4.3.1.2.Aria perelilor,cenlrelode greulateti momentelede ine4ie

:eobu fiecaremontant(Spalel),formatdin inimS(paraleEcu dircctiaincSrc5i
:rzontale)Fi tilpi, se calculeazS:
aria (egal5cu aria inirniiplus aria t5lpilor),aria
::.iv; la fo4a tSietoare(egald cu aria inimii),pozilia centruluide greutateqi
risnentele de ine4ie.Acestecacteristicise determinepentrufiecaremontant,
rciferenfdacdsuntcuplatisau necuplali.In cazulperetilordin ZC, ZC+ARsi ZlA,
(Fig.4.15).
3:estecaractedsticise
efere la secliuneaechivalente
].+
c.
Fig.4.15Ariila per4i izolalisaucuplali:

a - din zidariesimplSZS ( ZNA,ZNA+AR);b.c- din ZC si ZC+AR
3 - ariareald,c - ariaechivalenti);d.e dinZIA ( d - ariareaE,e - ariaideald),
G - centruldegreutateal montanlului
:.sfa centruluide greutatein raportcu un capdtal peretelui(r,c)se determin5cu
,A
''
2A ;
tAr' !:+ A,:
A,+ A j
( 4.54)
Id:fientulde ine4iefala de o axece treceprinG:
t -r ri+>A t . c =
i b \ : t r+ L ! + , r , . t y o .L )+, o ,.( * n a ,
( 4 .5 5 )
4 Calcululcladiilot cu perci stuctuzh din idane
undesemnjficatia
notalilorrezultddinfig!ra 4.15
in cazulmonlantuluicu stelpisor,se calculeazdaria echivalentd.
poziliacentrului
de greutateSimomentulde jnertieal arieiechivalente.
cu relatile(4.74)_(4.79).
4.3.2DeplasSrilelaterate9i rigiditateaperetitor
Dinpunctde vederestaiic,perelii6untconsoleverticaleincastratela cotazero.
lncdrcirileorizontalece aclioneazapereliiin planullor medianpot fi din vaft sa!
din seism. In mod simplificat,
pentrucatcululdeptasdrilor
taterale9i a rigidildlitor
peretilor,inc6rcarcadin vant se considerduniformdistribiriti pe ineltime cu
valoarea4, (Fig.4.16a).iar ceadin seismse consider;cu o distribulietriunghiulara
cu valoarea
G (Fig.4.16b).
a.b
Fig.4.16lncdrcareadinvant(a) 9i din seism(b)in ptanutperetetuj.
Se va line seamace hcerc6riledin vantsi seismnu actioneaze
simultan.
lncercareadin vant se considerdin grupareafundamentale
a incdrcdrilor,iar cee
dinseismin grupareaspeciald.
in cazulperelilornecuplali,deplasarile
lateralepotfi calculatecu relatiiledin statjca
pentruconsole.sub acliuneaincdrcdlor din ventsau s;ism.
constructjilor
in cazulperetilorcuplali,buiandrugiipafticipi la preluarealncerc;rilororizontale.
avand ca efect micgorareadeplasdrilorlateralegi cregterearigiditelii.Dacd se
neglijeaz;efectulbuiandrugilor,
atuncifiecaremontantse considerdun oerete
necuplat.Se mentioneazd
ce efectutbuiandrugilor
asupradeplasarilof
si rigijitdiitor
perelilorcuplalieste mai mare dac6 existecenturi-buiandrugi
in comparatieositualiain carebuiandrugii
si centurilesuntelemen{eseparate(Fig.4.17).
152
CGDIRI CU PERETISTRUCTUMLI DINZIDARIE
a.
-.
a - dintr-unsingurelement( centurd-buiandrug);
1-17Alcdtuireabuiandrugilor:
b - din elementeseparate(centurd9i buiandrug);
2 - centurS;3 _ buiandrug;
1 - centurS-buiandrug;
perelilornecuplali(piini6au la carese neglijeaze
bsarilelateraleSi rigiditatile
cuplali
se
determin6in cazulperelilormonotoni,care au
tul buiandrugilor)
9i
gide rigiditateconstantepe toati inallimeaclddirii.ieristicilegeometrice
L1. Cazulin care se negliiazdefectulbuiandrugilor(pereli necuplali)
de incovoiere9i forfecare.In
bsarealateraldrezultS,In general,din solicitdrile
(re de raportuldintreineqimea9i lungimeain plan a montantului(tZ, avem
{iile:
H/l<2 - defotmaliiledin forfecare sunt
predominante,cele din incovoiere
putandfi neglijate;
,l
2<H/lS5
atal
- sunt importante
defo.maliiledin forfecare,cal 9i cele
dinincovoiere;
H/b5 - deformaliile din incovoiere
sunt predominante,
cele din forfecare
putandfi neglijate.
t-18Peretedinziddrienecuplat
(14 este inillimea lui totald, egald cu inSllimea
mea peretelui/montantului
raportului
r?//in limiteleardtatemai sus,depindede
di. Rezultecd Incadrarea
b golurilorin plan, c6t $i de nlmdrul de nivelud.Rezuftace in cazul unei
d obi9nuite,peretiiplini de Ia capete(frontoane),vor avea IItI < 2, iar la
anliide la pereliiintermediai tapoftulH/l poalefi cuprinsintre2 9i 5, respectiv
naredecat5.
153
4. Calcululclaciilor cu
4.3.2.1.1.Depfasarealatorald9i rigiditateala Wreli 8cu4i {En< 2l

Se neglijeazddeplasareadin incovoiere,iar cea din fofecare se detem
relatiaMohr- Maxwel:
(4.5
t=!n(*,v,('\a,
unde:
I/(x)esle torla lAieloa.eprcdusi de inc;rcarea oizontald;

vf., - fo4a t2iietoare
din incdrcareaunitareorizontaldaplicatela nir
undecalculdmdeDlasarea:
G - modululde elasticitate
transveGalal zidd ei;
A - ariainimii(activ6la fo4ateietoare).
in cazulactiuniidinvent din relatia(4.56)rezultdexpresiadeplasdriila nivelulr

,,2
t*r.v=F.t9fu;L
uAi
(4.5
ln modsimilarpentruacliuneadin seismrearltd:
.-,,
a"t"t=P"1"1!-I-
(4.5
vAi
Rigiditdtilela va (f,) sau seism (4) sunt egalo cu Tncerc5rile

care rxq
deplasdriunitare.Rezute:
G4
" ,(x) - p*(').n2
(4.
G'Ai
t- o ".=----------L
'
0.1"o
1'
CoeficienliiB (r) tidr(r), din relatiile{4.57)- (4.60) depindde tipul Tn

orizontaleqi se pot calculapentrudiverseniveluri,cumarfi: ultimulnivel(i =
nivelulrezuftanteiincerceriiorizontale(i = aJfl pentru vafl, )t = 0.7H
(celmaiapropiatnivelfaF den = 4814.
seism),sau la nivelulcaracteristic
CLADIRI
cU
12. Deplasarealateralesi rigiditateala pereli cu raportulHn= 2,..5

:st caz se tine seamade efecteleincovoierii9i forfec.irii.
Aplicandrelalia
-Maxwel,rezultS:
I M ( ' \ ' n l x ) . {r(.)." (',
^ 6
"-
Er
-[
(4.61)
G4
M(x) 9i n(x) sunl rnomenteleincovojetoaredjn actiuni orizontale.resoectiv

din inaarcareaorizonlaldunitaraaplicatala cota unde se calculeazj
0eDtasarea:
t1 modululde elasticitate,
respectivmomentulde inertieal sectiuniiin
raportcu axaprincipalda secliuniiperpendiculard
pe inimd(saupe directia
rFcarcdrii).
ei*alte notaliisuntidenticecu cetedin relatia(4.62).
Ei. rclalia(4.61)rezultaexpresiadeplasdrji
din vantz,"7,sausejsm,j"i, la cotaj:
- &r acliunea
vantului:
r" r "t - a , r "t ! : - L
0 r,f:-!-
14.62)
- dinacliunea
seismului:
I B t,t1 , "
"
GA,
A.{ , r - a- t nr : j- - - : :
EI
(4.63)
a,(jr),a"(i), 4(.r), l,(r) sunt coeficientiadimensionali,

care depindde
tipul incercdrii.
Rdatiile{4.62)9i (4.63)potfi scrisegisub forma:
11;,1=a14:lt./ 1+p1r';._t_
Lt
Btl\
O,ad(x\
\H -.
(4.64J
(4.65)
deoarece
G=0,4E.
h relaliile(4.64)9i (4.65),precums,iin ur'eledin relatiilecare urmeaz;,prin se
_rntelege
4
TncErcarea
din vant (q.) sau din seism(q")(dupdcaz),iar coeficienlii
afr,
4. Calcululcladii|v cu pereti structuftli din zidane
p/t 9i l)fi4 corespundincircdriidjn vant l,./rr, 1,"f.,9i ,"{x) respectivlncerceriidin

seismd.(.t,4/:r,si l),(x)dupecaz.
Deplasarea
lateralapoatefi scrisd9i cu relalia:
(4.66)
unde1.estemomentulde ine4ieechivalent
careline seamaatetde deplasarea
din
de inertieechivalentpenlru
incovoiere,cat 9i de cea din forfecare.N4omentul
actiuneavantuluieste(1",)iar pentrua4iuneaseismului(L).
Dinegalitatearelatiilor(4.&) qi (4.66)rezultdl
(.4.67)
t+ui"1-L
Rigiditatea
lateraleesteTncdrcarea
careproduceo deplasarelateraldunitare.Dh
(4.66)Silnand seamade (4.67)rezulti:
EI"at
E]
,
(4.68,
d(x)(r+D(x)-J
-\H1
Evidentca avem o rigiditatecorespunzetoare

acliuniivanfului(*"r.r),respecli
corespunzdtoare
acliuniiseismice(/r./,r).
Dinrelalia(4.68)se constatacA dgiditatea
depindede inetimeaniveluluila cares
calculeaza,
valodleminimefiindla parteasuperioard
a cledirij('I=14.
In aplicaliie6te necesarse expdmammomentulde ine4ieechivalent,rcspecli
rigidilatea,la un anumitnivel,carepoatefi ultimulnivel('I=14,nivelulcaracteris
(celmaiapropiatnivelde cota-{:r.81J),in loculde acliunea rezultantei
incdrcdrji(r
: aJ,?pentruvant,respectiv
r:ATllpentru seism).
In tabelul4.3 se dauvalorilecoeficienlilor
d,l9i , la colelementionate
maisus.
Tab.4.3
Numdrde niveluri
al clidirii
ncbrcarea
dinvant
l n d i fe re n td e
nu me ru l d en i v e l u
La nivelucaracteris{c
Pozilianiveul
DIa diverse nivelti
CUDIRI CU PERE STRUCTUMLIDINZIDARIE
,1.3.2,1.3
Doplasarealateraldti rigiditateata pereli cu rapo.tutH/t>b
h acestcazse neglijeaza
deformatia
dinforfecare,iarcea dinincovoiereeste:
.
. M"(1 ) . n( t )
(4.69)
'EI
.a navelul'Ideasupra niveluluide incastrare rezufte deplasarea/ f.,

9i rigiditatea
d9:
.H4
A ( x ) = a( r ) 1 :
(4.70)
FI
EI
].|r t= a(x)Ha
(4.71]
in relaliile(470)-(4.71)coeficienliiaf, sunt ar(.r,pentruseism, respectivd,/x)

9entruvent. In mod similarrigiditateala actiuneavanfuluieste f"fir, respectiv la
actiuneaseismului
&"ft.
;n comentariile
coduluiCR6-2006se face diferenlierelntre montanli9i spateli.
Llontanliisunl plinuriledintregirurilede goluricare,datoritelungimilorrelativmari
h plan, se considerdconsoleverticalepe toatdinafimeactddirii,fiind tegaliprin
triandrugi,in timp ce gpaleliisuntplinurilemicifixatela ambelecapeie,cum sunt
aln-urilecu lungimerelativmica in plan. cuprinselntre centud-buiandrugi
(Fig.
,r.19).
+il
a .b .c
iii
Fig.4.19Definireamontanlitor
gi Fpatelilor
a- peretecu goluri,b- deformatamontantilor,
c- deformataspaletului,
1-montant.
2-spalel,3- centure,4-centure-buiandrug.
5- golude ug6
:otodatese determinidephserib 9i rigidiulilein mod simptu,din actiuneaunei
singureinc5rcericoncentrate
aplicatSla ultimulfivel,avandexpresia:
157
4. Calcululciadiitor cu pereti sttucturatidin zjdarie
pentrumontant:
H'
_+i3E..1
14
H
G, A,
Penkuspalet:
;il4--1-t
c.
\t2E,.r,
(4.7
.t,)
in relatiile(4.72)-(4.73t
s-auutitizatnotatiite:
i: *;ilijij]"'
5"f,?lif #!
o"
tongitudinat
si rransversat
atzidrriei;
",""ticitate
J!'ilt
(k=t'2pentru
secliuni
dreptunshiurare
' k=2. 2.i pe
-,il:jlll1e-a
z.r.d.irl9i
eenivet(inhecenturi_buiandrugi);
I InaItmea clddirii:
fi-
,?-numeruldenivefuri.
relllia.(4.72)nu se ia in considerare
conlnbufiabuiandrugilor.
lr]
iar in (4.73)s
considerd
ca buiandrugii
sunlincastratiperfectla nivelulbuian;rugilor.
4.3.2,2.Considemrea
aportuluibuiandrugitorla pereli cuptali
o"
sedetermina
pdrelii
cuprali,
avand
goruri
prev;z
"'nitecturd
incdrcdritor
orizontate
(ro4etejetoa
3:311T-rl"::::::,^"1"*ri^din
_acliunea.
av6nd
un'.orimfo,rani
!,rtf;fif.';;t'
rJ_j"i"i".I"-'1"'il!i
i:::,:ljill":1.:,::".'.-1.
incovoietoare
din montantisi cresterearigiaitaiilperelilor.
.t
,li'
' o " ,i
-
Fig.4.20Clddirecu pereliptini cuptali

9i
158
2LADIR]cU PERETISTRU)TUMLI DINZIDAR]E
in axele1 9i
ln figura4.20,pe directiatransversal;existi doi pereliplini(necuplali)
5: doi pereliabetuilidin trei montanlicuplali(cu doudgiru verticalede goluri)in
axele2 Si5; doi perelialcdtuilidin doi montanlicupla! (cu un 9irverticalde goluri)
h axele3 9i4.
pereliimarginalisuntalcatuilidin gasemontanticuplali,iar
Pedireqialongitudinald
din oatrumontanti.
aelintermediar
,1.3.2.2,1
Caraciedsticileper4ilor cuplali
de goluri(Fig.4.21).
Se considerdun peretecuplatcu douegirurivert'cale
se cunosclungimilesigrosimilemonlantilor.
Se stabilesc
Dn planulde arhitecturd
tdlpilorde conlucrare9i apoi,pentrufiecaremontant,se determindariile,
fungimjle
pozitiacentrelorde greutate.momentele
Apoise determind
de ine4ieFi rigiditdliile.
poziliacentruluide greutateglobal 9i momentulde ine4ie global (al intregului
peretealcSluitdin montanticuplati).
h cazulziderieicu stalpisoridin betonarmat,acesteca|acterisiici
se determine
oentrusectiuneaechivalenta,
geometrice
Fig.4-21Caracteristicile
ale pdrelilor
De exemplu,pentrumontantul,?r,
-
ada echivalentdl
-t)*Q*, r).t
(4.741
ariaechivalentd
a inimii:
'4r=t la+(n"a, r\'t tp
14.75)
159
poz'liacentruluide greutateal secliunjiechivalente:
momentulde inertieal secliuniiideale:
1",l,i
, -,.t:,
,..
i,
,"1
12-....--12....._
" ',, lr- -tu1 ,"
0,,_,F^_?
,,(r^-?)'
-6-,n,
pentru
qr:""deeaz6
ceitatti
mortanti.
I|^T.:9
""
Fenrru]9:lt]"
Intregperetele
avem:
-
pozitia
centruluide
greutate
al seqiuniiechivalente:
tvut : L z t A , , -(L -, , , , 1
,.0 .A .t J-t+4*
A d + Amz+ A n3
A.7g.
momentutde
ine4ieglobat:
-,-, r ,,, e....(vo y",f - 4, \y,,. t

'
,
.,:_^!,
14.79),
vut,, t,. lt
v.,_ vol
valoriler, Fr +, din 14.78)

9i (4.79)sunr
intruc3l
,,a'm'eunrzate
sunrpenrru
secliunire
ecnrrlael#:i"1'*T";ijt'"nte.
rura (4.21)au lungimiledeformabile

/ . si L,. resp;crivlungimiletotale
r^|glere,o|n
Sr zr,..,cupinseintre centrelede greutateale montanqilor
aOiacJnfi.penur.*
:ffi:i:,::'i.L:|ffil'na
ariapozilia
c;ntrurui
o"'isicit'i;;o'u";;;;',";iJ;
lp
li-
I iY c h ,
if
nrl
l l th"
.i l
.r ,
Fig.4.22Seqiuneprinrigl;
'160
ariariglei:
A, =t h,+tp Qe 4
(4.80)
ariainimii(activela fo4ateietoare):
(4.81)
poziliacentruluide greutate:
' 4+.,,Q,-l?
A"
g.e2)
momentuldeinertie:
. ,t; l,' l,)

,._'ri;.,
t, ,| h.
, ""1 r, lt"_).',"_'r1
{4.83)
(*.),relaliafiindstabititein paragrafut
rigiditatea
urmator.
{.3.2.2.2Rigiditateaperelilorcuptati
r alcululstaticpdreliicuplatise asimileazaprin cadrc.Sielpiisunt montantiidin
ad;rie, iar dglelesuntbuiandrugji
(centurj-buiandrugi)
din betonarmat(Fig.4.!3).
Fig.4.23Asimilarea
pdrelitorcuplatiprincadre
a-peretecuplat,b-cadrulasimilat,c-deformata
cadruluidinactiuniorizontaje
161
4. Calculul cladiibt cu pete sttucufth din ldarie
stalpilor,cat 9i a riglelor.
Rigiditatea
cadruluidepindeaiatde rigiditatea
numaipe lungimeagolului.
Se constaEce riglelesuntdeformabile
a.) Noliuneade dislorsiune
Se poateconsiderace deformatacadruluisubacliuniorizontalese produceasft

deplasarea
lateralecu nodurileblocatela rotire,la carese adaug6apoideplasa
nodurilordin rotire.
Rotireaunuinod canddeplasarea
sa lateraldesteliberd,se numesjedisto.siune
Distorsiunile
variazdpe iniltimea cledirii,dar la un nivel se consideri (in ma
au aceeagidistorsiune.
simplificat)
cd toatenodurilede la nivelulrespectiv
la un nivelcurentpenkuun cadruobi9n
ln figwa 4.24 se prezintedistorsiunea
(la caredglaestecu secliuneconstantd)
qi momentele
ce rezuftadin distorsiune
1"
b.
Fig.4.24Definireadistorsiunii
lateraldcu nodurileblocaiela rotire,
a- deplasarea
b - distorsiunea
la
un
nivelcurent,c - momentedin distorsiune
I
Se constatace pdn deblocareadistorsiuniiin nodurilefespectivestalpiiprezin

punctede inflexiuneSi momentelepe stalpisunt egale,iar in riglevariazalini
Forleietiietoare din distorsiuniapar numaiin rigle,fiind constantepe lungirf
riglelor.
Prin deblocareadistorsiunilor
de la toate nivelurilerezultddeformatafinalS
cadrului.
In situatiacu nodurileblocatela rctireapar momentenumaiin stalpi,underigle
ca 9i nodurile,nu se rotesc,
b.) Rigiditateala distorsiunea unui montant
ln situatiadin tiguta4.24b,distorsiunea
I se detennindcu relalial\rohr-l\,'la
\Fis.4.25a)'.
162
}LADIR]cU PERETISIRU}TUMLI DINZ]DARIE
t M.tk
, E,,.1_
\4.84)
p. .I
qgiditateala distorsiunea montantului(tr,) este momentulcare produceo

lFersiuneunitari.Rezult5:
F
.._
.I
(4.85)
-rde r.9i 1- reprezintdmodulul de elasticitateli momentulde ,ne4ie al

Troatantulu
i dinzidArie.
m:l
=
E
t=
Fig.4.25MorFehtele
M9i ,, din relaliaN#hr-N4axwell
a pentrustalp,b pentrurigle
cl Rigiditateala distorsiunea unei dgle
(Fig.4.25b).
Sdeteminetot cu relaliaMohr-Maxwell
'
t M.m
r E, . 1 .
M.L
6 .E ,.1 "
(4.86)
inde 9i 1. reprezinlamodululde elasticitate

Fi momentulde ine4ieal rigleidin
:elon'.armar.
Rigiditatea
la distorsiunea riglei(f") este momeniulincovoietorcare produceo
dire unitarS.Rezulte:
6. E".I,
\4.87)
,T,
Relatiile(4.85)9i (4.86)s-au determinalpentruun cadruobignuit,avandslelpiii
iJlele cu sectiuneaconslan. In cazul cadrelorcare asimileazdpereli cuplati,
'elalia{4.85)rdmanevalabilS,
ins6in cazulriglelortrebuie
introdusedouacoreclii:
163
4 Calculul cladhtot cu perctistuc
talidin ztdaia
pnmacoreclie,pentrua lua in considerare

faptulcd numaipo4iuneadin
dreptul golului este defomabile, celelalte doue podiuni ate riglelor,
cuprinseinhe marginilegoluluiSi axele montanliloradiacentiavand o
rigjditate
foartemare,practicinfinita
a douacorectieline seamade deformaliile
de forfecare(produsede foda
tdietoare)
orn
rigle
intrucat
spre
deosebire
de rjglelecadrelorobignuite,rigleleperelilorcuplalisunt scurte9i inalte
(raportulintre lungimea9i indltimearigleieste mic) astfetce deformaljite
dinforfecaresuntfoarteimportante
d) Considerareafaptului ce numai po4iunea riglel din dreptul gotutui este
deformabilS
in figura4.26 se prezinti deformatadin incovoierea rigleila un peretecuplat,la
carenumaipo4iunea
/ (dindreptulgolului)estedeformabile.
ax monI:ml
tvt
-.-
rJe*-*
'
ax montant
Fig.4.26Deformata
dinTncovoierea
rigleila un peretecuplat
Pe portiuneadeformabild,
relalia(4.B7)esteurmetoarea:
Mr' l
@=
' 6 .E, If
(4.86
Dinfigura4.27rezult6:
,IL
''2
L
'I
u,=uL
164
(4.9:
(4.S'
CUD\RI cU PFRETIiTRU1TUF'/'LIDlN ZIDARIE
ir@rind (4.90)9i (4.91)in relalia (4.88)rezultd :

M.I3
4' = - = - , _l
6E . . t , . Lt
M.L
( I\3
(4.s2)
6 E,.Ir \L )
?ditatearigleiesteegalecu momentulcareproducerotireaunitare.Rezult;:
6.F ,t ,.t:
t I \r
k _- - .
'
L
\/,]
(4 . 9 3 )
3e cons{atecd relatia(4.93)exprima.rigiditatearigteiin funcliede tungimeasa

(r), corectatacu raportrl (L/l)t, care ia in considerarefaptul ci numai
-:raPi
to{tiunea/ estedeformabile.
.l Considerarea
detormalieiprin forfecare
? f.ura 4.27se prezinlddeformatadin forfecarea riglei,la carenumaipo4iunea/
esE deformabild.
ax montant
ll '
Fig.4.27Deformata
dinforfecarea rigleiunuiperetecuplat
leformatadinforfecare,datoratefo4eitdietoare4 se producenumaipe po4junea
(4 si are valoarea:
reformabile
.
V,I
(4.s4)
Jnde c,9il" suntmodululde elasticitate

transversal
al rigleiqi aria activdIa forta
(ariainimii)de pe po4iuneadeformabiE.
iSietoare
Datoritddeformaliei
de forfecarc,aparerotirea{! a rigleicuprinseintrecenlrelede
greutateale montantilor,
suplimentard
rotiriidinincovoiere:
L
L
t,L
G,. A". L
5M. L
E,.A,.L
(4.95)
165
4. Cabululcladiilor cu pereti sttucturalidin idaie
Dinrelalia:
(4.96)
2
Rezulti :
_, 2M
L
14.97\
inlocuind (4.97)in (4.95)rezulte:

2M,I
a" = -"""""":
(4.98)
G, 4+ E
Rotireatotaldrezultdprininsumarearotiriidin incovoieredatede (4.92)cu rotiBa

din forfecaredatade (4.98).rezultd:
M-L
6 E.
2 Mt
ri I
-l
\L t
lt
t4.w ,
-G r' A t' L'
'.
Tinandseamaca G,=44E,,rezllfte
o-
r. )
lt\r /l:t .l l + 3--0 ----
M.L-
6.E ,..r. \rr
(4 1 0 0 )
4r)
Rigiditateaeste momentullncovoietorcare producerotire unitara.Rezultd:

.
r , .- " :
'.,1
',.lil .p
( 4 .1 0 1 )
\I J
unde:
t'-_^
r,
4. r
Esteun coeficient
subunitarde core4iecaroline seamade defomaliade
din riold.
t Momentulde ine4ie corectat
Se calculeazd
coeficientii, lil cu relatiile:
2) i,
) =--=]
Lk,
@1 o z l
CLADIRICU
,.,,)1-l
Li., \ Ad
r)
STRUCTUMLIDIN
ZIDAR\E
(4.1O4)'
A* )
t, estesumarigiditatibrriglelorde la un nivel(caresuntaceleagila loale
Ie), ) *. este suma rigiditeflormontanlilor,Il, - suma momentelorde

sunt aria p.imuluisi ultimuluimontant,iar
!e al montanlilor,),1.r li )/*
stedistanladintrecentrelede greutateale primuluigiultimuluimontant(l,rJ,in
.22\.
l/tine seama de deformabilitatea
axiald a montantilor,care este
la primul9i ultimulmontant,unde avem eforluriaxialemult mai mari
la montanliiintermediari.
tunclie de numerul de niveluri 9i coeficienlii,9i/, rezulii (din labele)
ientulsubunitart, care se utilizeazSla coaectarea
momentuluide inertie
1r.cu relalia:
(4.10s)
ntul de ine4iecorectat1o.estemai mic decatmomentulde ine4ieglobal
barece ipotezasecliunilorplane nu este valabildpentruintreagasectiunea
i"lelui. lpotezasecliunilorplaneestevalabildpenhufiecaremontantin parte.
I cele de mai sus rearltd ce momentulde ine4ie corectatia in considerare
irarul de niveluri,rigiditatearelativda glelor 9i a montaniilor,precum Si
lr(maliile axialedin montan.ii.
De asemenea,line seamade tipulincarcdrii(din
ls.n sau vant),coeficienliidecoreclie4fiind daliseparatpentrucele doudtipuri
!inoircSri(Tabelul7A).
lRigiditaieaperetelui
! calculeazdmomentulde ine4ieechivalent(pentruvani sau seism)cu relatia
67), in care se introducemomentulde ine4iecorectat(.10"), iar aria inimiidin
cu sumaariilorinimilor,astfel:
Eie se inlocuie9te
r "('\
Io"
'" , Hr , , A , L
'+ r , r r l
4 Ia
..
(4.106)
4 It
,a!ia (4.106)estevalabild9i pentruperelinecuplalidacese considerat=1, iar

esle aria pereleluinecuplat.Valorilecoeficienllort gi Dse da! in labele
nexe-Tabelul6A. 7A).
167
4. Calcultrlcladhtar cu perc structural dn zldaie
Cunoscendmomentulde inertieechivaler
carcuta
deptasarea
tarerara
sirigioiratea
un,]lffiat
cLfj4tiaa(4106),
se poate
x,t=antfi11;
14.1071
*14=E!1!
(4.108
Unde{Ar se determindcu retatia(4.106).

se catcuteazadeptasareasi rigiditareapoarefi uttimutnivet,cola
9-1lq,l,."1:"
rezufianret
mcarceriiorizontalesau nivetujcaracterisric.
Coeficientiiat r, ii ,irr
consideranou-se
la corarespectivai
(Tabelul4.3)
ln relaliile (4.85) 9i (4.J01).modutiide elasticitatef9i F. sunl modutiioe
Tid6riei
(E) si betonurui
{t ). Notend ;"p;'rrr ;;;;;;
", "
:ii:119i31"
li
e|asncrtare
atebetonutuisi ziddriei.
E- E.
(4.109)
9i linandseamacd sub acliuneaincercdrilorseismjcerigleiefisureazd,rigiditata

rigleipl:te- se scadede 3+5 ori (ca in cazutpd.elibr ;in l"ton
i.onoii-relalia(4_101)
devine:
"-"t
o,=uto'ut, t,) (!)' ,=t*=t
(i)' , "
(4.110:
Pentrubetoanegi ziddii uzuale,coeficientule arc valoti medii

de B+12,pulendu-=
consrdera
e=10.
4.3.3Repartizarea
incdrc6riiorizontale
rotatadin vant (,i4 sau drn sersm(F,) care aclioneaz;
l::1Y":,j-lll"l
i,,
rnlreagacraorresau
un lronson este preluatdde toti perelij.prin repartrzarea
incdrcddiofizontatese in.tetege
determinarea
incarcariioice ievin necaiuip#f,
incercdriterepartizatese considerdconcentratela 'nive|-r
1lr",.,::5.:0,t"',
giJil,ffi"":"J:ffiXX.ij:
jl:'"T
l.";ilil'il::i'ii1ffi
:"#s:Ji,"ft
;5
repar{izarea
(peniveturi tapereg).
9i
4.3,3.1Repartizareape niveluri
in.,cazulacljuniivanfuluj,incdrcareaconcentratape nivelul.k..se
face pe b6E
respectiv,
careesteundreptunghi
cu rungimea
Jgatal
illl-9:i!"1:l1..ily"l"lyi
(sautdtimea)ctitdirii.iar inatlimeaegatacu
[rngrmea
seirisumairianirifoii.._
'
adiacenfe.
Se va tineseamacd incdrcareadin-vantu"ria.a cu inaitim.a. -- -168
CUDIRI CU
STRUCTURAL|DIN ZIDARIE
Figura
4.28Repartizarea
inc6rcdrii
dinvantpeniveluri
+ sucliunea
4"- Presiunea
wr-incircareala nivelulk
.;,nsrderAndcl;direa din figu6 4.28, aclionatede vent pe falada principale,

iEacarea ce revinenivelului"k" este:
wk=@* t.h l+q,,4)-L
\4.1111
ri-del, estelungimeaclddirii.
=ci vantul se considerdpe cealaltddireclie,in relalia (4.111)se introdu6e
amea.8 a clddirii.
incercarea4- este uniformfepartizati (daN/m'z)9i ine$mea navelurilor
H
relalia(4.'111),devine:
-nstantd,
w k = qi. he . L
14.112),
; cazulclddirilordin ziddriecarc au maximum5 njveluri,cu indllimirelativmici,in
pe inillime 9i
.rod obignuitpresiuneati sucliuneaventuluisuntunifom repartizate
aacSinillimile nivelurilorsunt egale,ln mod simplificatso poate considerace
rgzultantaincdrcariidin vant (lt), care aclioneazEtpe intreaga clddire, se
:epartjzeaza
in modegalpe nivelud,la ficarenivelavandvaloarea:
w.= W
(4.113)
unde, estenumdrulde plan9ee(nivelud)alcledirii.

in cazul actiunii seismice,considerandc; in modul fundamentalde vibrare
ieformataclddiriivariazdliniarpe inatime, incdrcareaseismicdtotald(,Fr)care
aclioneaza
inkeagaclddirese repartizeazipe niveluripropo4ional
cu masa (salr
169
4. Calcululcladiritotcu
structuralidin idarie
greutatea)unui nivet gi indllimea(cota) sa deasupra

niveluluide
(Fi9.4.29).
La niveiulcurenlI rezultd:
H.t
Fo=Fu!t
=p" Gt Hr
Lmk.tTt
zco . H t
(4.1
DaqAn, =rr gi r, suntconstante,

avem:
Ht=k h"
(4.115)
undek=1,2...n.
Fig4.29Repartizarea
incercdriisejsmicepe nivetud
relalja(4.114)devine:
r^L = 1 1 -^k
= t,.-
,k
_ 2k
" n(n+ t)
(4.116)
Relalia(4.116)se mai poatededuceastfel(pentru,regir"constante):

- la nivelul1avemtFj=Fj
- la nivelul2 avem:F, = 2Fl
-
la niveluln avem:F,= rFl
(4.11
SumaTncArcirilor
din4.117esteegaldcu incarcareasejsmicatotald:
Fh= Ft + F, +... + F,= Ft ( 1 + 2 + .. + n.)
de underezulld:
F,
2F.
^
' l+2...+n n(n+t)
170
(4 . 1 1
(4.1
cuDlRtcu
_ncarc5riie
fa celilalte niveluri(Fl + F) + ... + IJ se calculeazecu relatiile
. ",7\.
.2 Repadizareaincircerii orizontalela pereti
rea incerceriiorizontalela pereli se poate face la fiecare nivel prin
valorilordate de relalia(4.116)sau epartizareaincarcierii
totale la
9j apoi repartizareape nivelurila fiecarcperete,utiljzandrelatia(4.116),
F, se inlocuiestecu Fi care repfezintdlncercareatotald ce-i revineunui
r perete.in ambele cazuri repartizareala pereti se face proportionalcu
le perelilor.
clrm s-a adtat, in primafaze toli montanliise considerdnecuplati,astfelcd

rErdzarea se facela fiecaremontant.
celece urmeazAse repartizeazd
numaiincdrcareaseismicetotald(F6),insd in
identicse repartizeaze
siincdrcarealotal5dinvant(t1.
1 Cazulin carese neglijeazebuiandrugii
lDacase neglijeazebuiandrugii
toti montanliisunt necuplali.Considerand
seismul
pe clirecliatransversald
(directiay), unui montanttransversalcurent"i" ii rcvine
_nc;fcarea:
-'
(4.12o)
-k,
"
Ek,
Dcaseismulaclioneazepe directialongitudinald
a cledirii(directja'I). montantul
kFgitudinal
curentj, preiaincircarea:
L
'
(4.121)
" rk.
ir (4.12019i(4.121\kgi &jsuntrigiditelbmontanlilor
i 9il in raportcu axeteproprii
F. 4.30). Rigiditatease considerepe dirccliaincercerii,care se determindin
irrctie de momentele
pe direqiafortei.
de ine4iein raportcu axa perpendiculard
a.
o.
Fi9.4.30Notarearigiditelilor
momentelor
de inertiepentrumontanti:
9i
171
4. Calcululcladiilor cu pereti structunl din idaie
(i) cu rigiditateakt=kr=JQ);b-percle
a- peretekansversalcurent
fongitudinaf
curent0) cu ngiditateak i =k, = f(I
")
|n relaliile(4.120)9i (4.121)sumarigiditaliilor
de la numitorse referela ri
montanlilornecuplati,de pe dire4iatransversalS,
respectivlongitudinald.
se determinein funcliede raportulH/B 9i pot fi insumateavandin vederecd
se exprimein unitateade fo46 (daN,kN) pe unitateade tungjme(cm,m),
expresiilerigiditelilenu includca factorA=1(cm,m).
4.3.2.2.2Cazulparetilorcuplati
Pentrupereljicuplalirigiditdlile
se catcuteazicu .elalia(4.108).retatiaesteva
atat pentrupereliicuplali,cat 9i necuplali,penfu care coeficientut
4 din
(4.f06)arevaloareaunitard.
In figura4.31se prezinte?ncarcdrilo
repartizate
?ncazulcandseismulse
succesivpe direcliatransversald,
respectivlongitudinalS,
din actiuneadirectd(
din efectultranslatiei).
Repartizarea
incdrcdriise face cu .elalia(4.120)sau (4.121),in carerigiditiliite
referdla pereliicuplati,respectivnecuplalidacdsuntpereliplini.
.T
o,
Fig.4.31Repartizarea
incirceriiseismiceta pereli,pe direcliatransveratd
(a),
(b)
Fi longitudinale
4.3-4.Efectul
torsiunii goneralea clidiril
Torsiuneageneralea clidirii reprezintdefectulde rotireal clddiriiin jurul
de rigiditatede la fiecarenivel.ln cazul cledirilorcu regularitatestructuraEi
verticald,centrelede dgiditatese afle siluatepe o axd verticaleln jurul cerub
rotegieintreagaclddire,respectivtronsonulde clddire.
CUDIRI CU
STRUCTUMLI DlNZIDARIE
Tn pereti,care se
torsiunai
constdln apariliaunor inodrcddsuplimentare
algebriccu incarcdrilerezulateprin repaditiaincarcariiorizontaledin

translatiei.
generalea cEdiriiapareatuncicandrezultanta
incdrcaribrorizontalenu
princentrulde rigiditateal clidirii. In cazulacliuniiseismiceaparitiatorsiunii
:aioreazdlaptuluic6 centrulmaselor(C.M.-undese afle lncdrcareaseismicd)
:incide cu centrulde dgiditate(C-R.).DistanladintreC.R. 9i C.N4.reprezintd
structural;a clddirii.cauzatSde disounereanesimetriciin olan.a
sau repartizarea
neuniforme
a maselorpe nivel.
structurali
igura 4.32esteprezentatmomentulde torsiunegenerald9i efectelesale,adicd
le suplimentare
ale peretilordin efectultorsiunii(ASila pereliitransversali,
perelii
la
longitudinali).
/\si
,isj
,l
Fig.4.32Efectulde torsiunegeneralea cledirii

deosebirede efectultranslatiei.in care incdrcareaorizontalieste prelUatd
mai de per4ii structuraliparaleljcu inc6rcarea,torsiuneageneraldproduce
rc6risuplimenatre
in toti per4ii structural;,
de pe ambeledirectii.
.4.1Pozitiacentruluimaselor(CM)
Centrul maselor reprezintecenhul de greutate al maselor sau greutdlilor
prmanente
si maselorcare
ale tuturorelementelor(structurale
9i nestructurale)
producincarcirivariabilegravitationale.
El se determinein raporlcu un sistemde
a)(earbitrar,ins6 uzual cu origineadispls5 intr-un colt al cl;dirii, respectival
careesieinscrisdclddirea( Fig.4.33).
dreptunghiuluiin
La un nivelcurenlse noleazdcu G/,greutateaplangeului(permanentd
9i utili) de
pe lrama "i" (panoude planqeucuprinsinire perelistructurali)
9i cu '&r ", '.i,/,"
respectivcu G?t
@ordonalele
acesleigreuGliin raportcu sistemulro} (Fig.4.32),
173
4. Cabululcladintu cu perelistruclumlidin ndane
greutatea
pe nivela unui perete"i" 9i cu 'lri', "/pi' coordonateleac
Tncdrcdri
in raportcu acelagisistemde axe. Rezultantape nivel a tu
incercerilor
este:
G=>Gr+>cpt
(4.122)
lJ
Fig.4.33Pollia centruluimaselor(C[4)
Se noteazScu CM poziliacentruluimaselor(carecoincidecu poziliarczulta
respectivcu .rcl,r9i l,c,ucoordonatele
centruluimaselor,care se delermindd
greutSlilor
condiliade egalitatedintremomentulrezultantei
9j sumamomentelor
Rezuhe:
9i Griin raportcu fiecreaxd a sistemuluidereferinlS.
- faF de axa O,(pedireclialongit'rdinald):
M,=>,Gr.x't+>Gpt x/= rcM'G
(4.1
- faldde axa O,(pedirecliatransversald):

My =lctt'J' +tcpt ypt=ycM.G
Dinrelaliile(4.123)9i (4.124)rczuftei
>,Gi.\t +tGd.x, t
ycu = tctt
yi +rc,,.!
"t
C
undeG estegreutateatotalda nivelului.

174
14.1
CLADIRIcIJ
STRUCTUMLI DINZIDARIE
seama cA G = mg, pozilla centrului de mase la un nivelcurentse poate
cuaiutorul
maselor
dela nivelulresoectiv:
14.127)
(4.128)
se consideri ca maseletramelor
atuncicentrulmaselorcoincide
(Fis.4.34).
peretilorsunt uniformdistribuitepe
pozi.tiacentruluide greutateal ariei
0 ---'
Fig.4.34Cazulcandcentrulmaselorcorespunde
cu centruldegreutateal
arieiplanseului
Estcazcoordonatele
centruluide masese pot calculaastfel:
, A x, ,4 x,+A . ,,
At+A 2
t4
(4.129)
At vt+Ar'),
b' = t 1 v, '"
At+A ,
ZA,
(4.130)
--
r,4isunt arii simple(drcptunghiuri),

iar x, si li sunt coordonatele
centrelorde
hte aleacestorarii.
175
4. Cabululctadiilot cu percti structuratidin zdane
4.3.4.2Poziliacentrutuido dgiditate(CR)
Cenuulde rigiditateestecentrulde greutateal rigidit5litor
peretitor(Fiq.4.35).
determinsin raportcu acetagisiste; de axe f"if ;;'";d;;';;il;il;
centrului
maselor.
'l
trl
@+
a,l
.l
pozjliacentruluide
Fi9.4.35
rigiditate:
.
Fperele
curenttransversal,
j_peretecurentlongitudinal
per4ilorfalad6fiecareaxeesteegati
l:,T-:ntotorrigiditEilitor
l"^:]1:.:i."rrn:
momentut
sumeirigidittititor:
I
2k, .xt = 1e",.27",

Zki.4 = lcn.Eki
unde:
{4.1311
14.1321
pereteluicurenthansversali paralelcu axav iar

&-esterigiditatea
r/" esterigiditatea
pereteluicurenttongjtudinalj
paratelcuaxjx.
Dinrelatijle(4.13t ) Si(4.j32) rczuttE\
2k,
',
>k,
2k; i,
L^l
(4
Expre_siile
rigiditatitordin retatiite{4.13.1),i ( a.13a se catculeazdcu
)
(4.108).
176
CLADIRICU
SIRUCiUMLIDIN ZIDARIE
Iodul de a4iune al momentuluide torsiune

.nlrulmaselor(CM)nu coincidecu centrulde rigidjtate(CR),atunciclddirea
*nbicitate slructurald,definitdprin distantadintre cele doue centre,pe
(e.,)9i transversald
(e,) (Fi9.4.35).
lcngitudinalA
pe fiecaredirectie,se stabilegte
structuralS,
cu relaliile:
(4.135)
e- =llcM
bre
YcRl
(4.136)
direcliea clddirii,la excentricititile

structurale
se adaugdo excentricitate
la, carereprezinte
abatereapozilieiincdrceriiseismicefata de CNI(punctul
in carcactioneaz6).
Rezufte:
(4.137)
(4.138)
itelib e/,rf, intervincand6eismulaclioneazd

cladireaparalelcu directiay
C-reclia
transversale),
iar s/?6,)candseismulesteparalelcuar x (pe directia
nalea cledirii).
daidirj obignuite,cu regularitatestructural6,excentricitatea

aditionaleare
pe dhecliatransversale:
candseismulactioneazd
ea! = !0,05 L
(4.139)
pe dircc!ialongitudinale:
c6ndseismulactioneazd
e4 - !{'O5
(4.140)
lungimea,respectivlSlimeacladiriiinplan.
.rFde:L 9i B reprezinid
h.Arcareaseismici,F,se considerisuccesivc! celedoudexcentricite!,
rezuftand
pe.Ilruiecare direcliede acliunea seismului,
douamomentede torsiunegenerali.
pe direcliatransveIsale,
Asfel,dacdseismulaclioneazd
avem:
Ma =!Ft
et,
Mtz = ):4.e*
(4.141)
(4.142)
Dace seismulactioneazepe direclia longiiudinal;,avem:
(4.143)
177
4. Calcululcladiilor cu
structunli din zidane
(4.
alten
in relaliile(4.141)- (4.144)avemsemnult. deoafeceseismulactioneaza
depind de m;rimea relal
Merimeagi sensurilemomentelorTncovoietoare
cd seismulestepe direcliatransversald4
excentricitSlilor
e, gi e".Considerand
(Fig.4.36):
- aacale",l>e.,l - doudmomentede senscontrar:
-
oaca le",l<le,,l - douamomentecu acelagisens;

dacd le",l=0 - doudmomenteegale,dar cu sensuricontrare.
situalierezult5candI e- | > e,.,iar cea mai favorabila!

Cea mai defavorabile
pe direclialongitudinale.
Situatiaestesimilaradacdseismulactioneazd
proiectare
prin
plan
in
a cladirii9i prinmodulde dispu
in
se va ceutaca
forma
(e,,respective-l
structurale
a maselor9i rigiditatilor,
sd avemo excentricilate
cat maimice,astfelci momentede torsiunegeneralisi fie cat mai mici.
c,
D.
Fig.4.36Torsiuneageneralda clddiriicandlncdrcareaseismicda4ioneazaI
dire4ialransversalS:
a - e.,>eo,,b- ea\<eot,c-ear=0
4.3.4.4Determinareavalorilorincircirilor suplimentaredin efectultolsiq
Daceplangeelesunt infinitrigidein planullor, torsiuneageneraEproducer!

N'lom
ramanandneschimbat5.
clediriicu unghiula,formain plana planFeului
de torsiuneeste maximla nivelulde incastrarea peretilor(cota10.00),iar ro
maximdestela ultimulnivel.
propo4ion
Datoritdrotiriicledirii,pere!:ivor avea deplasarisuplimentare,
astfel:
distantele
de Ia per4i la cenhulde rigiditate,
perotetransversali,pe directiay:
Li = zi
tgd
ltl.
CLADIRICU
STRUCruRALI
DINZIDARIE
peretelongitudinalj,
pe directiax:
\4.146),
ade unghiulcu carese rotegteclddireala un nivelcureot
t\,4r
^ Si
FE.4.37Deplasarisuplimentare
ale peretilordatorit5torsiuniigenerale
suplimentare
/S sunt propo(ionaleatat cu deplaseribsuplimentare
,1,
or rigiditelleperelilor(,1.)pereliii 9ij, incdrce.ilesuplimentare
dintorsiune/,Ssunt:
i S i=
kj. Li = ki.zi.tg d
t \ . 5j = kj
Lj
kj.vj.tg d
\4.147)'
(4.148)
ti 9i tr sunt rigiditalileperelilortransversali9i longitudinali,

iar z, 9i !j sunt
de la pereliitsij la axelesistemuluiz-rcu
centrulinCR.
momentelor
incercirilorsuplimentare
in raportcu centrulde riqiditateeste
generaldl
c momentulde torsiUne
t AS. z.+IAS..v. =,|-1.
(4.149)
t g a t L k , z; +L ts.t;t= Mt
(4.150)
l(4.150)rezuit6:
M,
rigiditatea
b *e reprezintd
clediriila torsiune.
rta=|-kt z?+1.\'4
(4.151)
(4.152)
Euind4.151 tn 4.147 9i 4.14a obtinemvalorileinc;rcarilorsuplimentare

din
perelii
in
irne
transversaliA.,Sj
A,t,
$i longitudinali
179
4. Cabululcladiilor cu
structunli din zidaie
L .,.
LS, = M,.:.!_:!
N j = M1
k .-v ,
r;-!
14.1
4.3.5incercdrileseismicetotale repartizatota per4i (S, S/)

RezultSprin Tnsumarea
incercaritorrepartizatedin efectulhanslaliei(&, Sr)
inc5rcdrilesuplimentare
din torsiuneagenerald(ASr, ASi), in tunctieOe Oi
incarcdriiseismice,astfel:
- cendsejsmu'aotioneaza
pe directiatransversald
(Fig.4.3ga):
s , = s ,,-A s ,- F^ :l
Lk,
Sj= M t . - 4
-hr,.*'.'
(4.155)
ka
k, v.
(4.1561
cendseismulactioneazd
pe direclialongitudinale
(Fig.4.39b):
s t= L S i = M,.k t;z t
lrR
(4.154
kt
3;=S ,,+A J., =p,
',
t r. . k ,
- 2k,
kE
dsi
rll
ASi
ASj
nsi
'o l
-I.:
IT
1t
,4si
b.
Fig.4.3Bincerceritotatedin sersm:
a- semnule pe direcliatransversale,
respectivlongiludinal6
(b)
^Sr . Srr- incdrcaridin efectuliranstalieiASi.AS _ din
dfeauttorsluri
180
CLADIRICU PERETISfRUCTUMLI DINZIDARIE
la actiuneavantului,pot s5 aparemomentede torsiunegeneralSa clSdirii

ffior
incdrceri
rd rezultantadin vant nu hece prin centrulde rigidilate,.ezuftand
idimentare in Dereti.
c3.6 Efo.turiseclionalein pereti
hriurile seclionale,i{ M y (eforturiaxiale, momenteincovoietoare9i fo4e
d@are) sunt produsede incdrcarilece aclioneazaperelii: gravitationale$i
alperetilor.
r!"e.rtaledinvantsauseism.Elese determindprincalcululstatic
(3.6.1 Eforturiseclionaleprodusede inciirciirile gravilalionale
rezultatedin greutateaplangeelorgi greutateapropriea
ircirc.irilegravitalionale
:ee,tiloa,se determine|a fiecaremontant,atat in cazul pdrqilor cuplali,cat qi
la fiecarenivelsubformede incdrc6fi,a cdrorrezultanti
rE r.iplali.Ele actioneazd
in cenkelede greutateale montantilor.
Aceasie
ie consided,in mod simplificat,
posibild
intrucatexcentricitdlile
care
r-plificare este
ii momenieleincovoietoare
;Dar pe montanti,cu semnecontrare,se anuleazdpe intregulnivel.Prinurmare,
consideracA incercerilegravitalionaleproduc numai eforturiseqionale de
centricdofc).
:.rnpresiune
cum ar fi
i anumitesitualii,'incaresuntincdrcadverticaleexcentriceimportante,
:aaJl unor balcoanedispusenumaipe o parte a clSdirii(Fi9.4.39),momentele
'r'i@voietoare
produsede incercdrilegravitalionale
(Mc)se iauin considerarc.
_rcdrcarea
gravitalionald
de la planieecarerevineunuimontant,se determinipe
la coltuliramelorSi
:aza ariiloraferentemontantuluiprin ducereabisectoarelor
golurilor,ala cum s-a aratatpentru
suprafelelor
la mijloculdeschiderii
peretilorla Tncdrcdri
gravitalionale.
-limitarea
aakulul
Fi9.4.39Clddirecu balcoanenesimetrice
propriea montantului
(G.) se determinein conformitate
cu alcatuireasa
Greutatea
(Fi9.4.40).
181
;i1
_ fL_.,
--r r-*
Fig.4.40Alcdtuirea
curent6a gpatelitor
(montanlitor)
G.=(.A, y. +Ah.y).(h" h,)
(4.15e)
unde (G,) este greutateapereteluipe un nivel (fiareceniur; 9i fer; buiandrug),

A,,y",4,yb sunl atiileli greutdtilespecificeate ziddriei9i betonuluidin stalpigori.
Laziddria
nearmata,t.
- 0.
La. valoareadatd de relalja (4.159) se mai adaugd jumdtate din greutatea
buiandrugilor
ii tampldrieipent.ugolurilede usisauferesireadiacentemo;tantului.
Totodata.se maiadaugdgreuratea
cenluriiaferentamontanlului.
La fiecaG nivelse stabilegteincarcareagravitalionald
totaldde nivelpe montant.
prininsumareaincdrceriide la planseuperctl grbuiateamontantului,
dup,icarese
calculeazdefortulaxial de compresiune
din incdrcareagravitalionald
(tr'c)peniru
fiecaremontant(Fig.4.41).
=+
Fig.4.41Eforturiseclionalelnlr-unspaleldinincarcarigravilationale
lr'c- efodaxial, Mc - momentiocovoietor
(in cazurispeciale)
'182
CLADIRICU
ri$elulde incastrareavemefortulaxialmaxim:
tto =lpo1+lG.
(4.160)
a incarcirilor,efortulaxial Nd este un eforl de calcul

:rupareafundamentale
grupdriifundamentale,
incdrcdrilecaracteristice
fiindmultiplicate
cu
i pa4ialide siguranteT (incdrcdride calcul).
;ruparea specialda incercdrilor,efortul axial i[a este un efort de calcul
grupirii speciale,produsde incerc:rilepermanente
caracteristice
si
e?dinTncdrcdrile
variabile.
Eforturisectionaledin actiuneaincerctriilororizontale
&.tnile seclionalein per4i din acliuneaincdrcdrilororizontalese determin;prin
o schemdstaticd9i lncdrcdridefinite.
sd:llul static,carepresupune
Sdre.na statice a unui perete solicitatde incercariorizontaleeste o consola
,srcal6 incastratela cota 10.00,respectivla parteasuperioarda fundaliilorTn
la subsol.
celularefdrdper4i suplimentari
@i structurilor
thrSrc6rile
se considerafo4e orizontaleconcenlrateaplicatela nivelulplangeelor.
fundamental5
sunt lncafcdridin vant respectivincarcariseismicein
tlFgal.iparea
grjparea special;.
,1"3-62.1
Cazulpaf4ilor necuplali
Fa.elii necuplalisunt perelii plini, respectivmontanliiperelilorcu goluri fard
bJfr|drugi ('a care legdturadintremontanlise face numaiprin placaplanseului,
,:?e nu poatepreluamomente9i fo4d taieloaredin incdrcdriorizontale)sau la
(in specialin cazurilein care centurile9i
ae se neglijeazeaportulbuiandrugilor
hjardrugii suntformatedinelementeseparate).
fuele orizontaleproducin pdretiicuplalisoliciterilede forfecareii incovoiere,
in planulperetelui(Fig.4.42).
spectivfo4etdietoare9i momenteincovoie{oare
F,
Fr
F'
b pere! necuplali
Fig.4.42Eforturisectionale
dinincirceriorizontale
V- forteteietoare.M- momenteincovoietoae
'183
Calcululcladiilor cu
sttucturalidin ldaie
La nivelulcurentk rezult5:
vt = Vr,t r
Mk=ZFt@ -H)
(4.161]
\4.162J
Nolatia r* se referd la fo4a taietoarede sub nivetulk. penku o precizarema'

exactdse pot utilizadol indici,carereprezintddoudniveludconsecutive
inre care
fo4at;ietoareesteconstanti.
Momentulincovoietor
se poatecalculasi cu relaliade recurente:
Mk = Mk+1+T k+j.he
(4.163)
4.3.6.2.2Cazulperetitorcuptali
Perelii cuplati sunt peretii cu siruri verticalede goluri, la cre se considera
ourandrugii.
maialesin cazurilein crecenturilesi buianclrugii
formeazaun sinolr
elementdeasupragolurilor,numitcenturd-buiandiuo.
Buiandrugii
panicipEla preluareaincarcerilor
orizonitale.
fiindsolicitatila forfecare
(fortdtaietoare)Si momenlincovoietor.
prin aceastaOuianarugit
reOJcJepiasari;
lateralesi mSrescrigiditateaperelilorcuplaliin comparalieiu cei necuplali:de
asemeneamicgoreaza
momentele$i introducetonunaxialeln montantidj; actiuni
oizontale
Pdretiicuplatisuntneomogeni.
avendmontantidinzidarie,cu buiandruoi
sicentur
orn beton.armat..l\raimutt. zidariapoate fi nearmatdsau armatd itatpiqo.
{connnala}.rar buiandrugjipot fi elementeseparatede centurisau pot
", fi realizar
rLpr9yni-cucentudle(centuri-buiandrugr).
Acesteaspecieconslruciive
conducte
oncula! In catcututngiditefiisieforturilorperelilorcuplatisub aciiuneaincardtrilo(
onzonlate.
PenlrLi_calculul
stalicsunt necesateprogramede calcul.dar elaborareaacesrora
esteortrcr,avendin vedereconsiderarea
tuturoraspectelor.
De aceea,in calculu
perelilorcuplatise utilizeazd
metodesimplificate
de calculstatic.
ln-cdrulmetodelorsimplificatefrecventutilizateeste metociacadruluiinlocullc.
tM.U,l).carese aplicein caztllsiructurilor
in cadre,precumsiin cazulstruciurilcr
cu pere! din betonarmatsa! din ziddrie,la carepdreljicug;urise asimileazeccadre.
4.3.7Metoclacadruluiinlocuitor
Asa cum s-a ardtalanterior.un pereiecuplatpoatefi asimilatcu un cadru.Meroce
caorutur
intocuilor(l\rcl)esteo metodasimplificatd
pentrucalcululstarical cadreb.
care-a fost ex nsa si pen(u catcututperetitorcuptalidin bero919?31?19.
"tujg!":
armatsi din
zid;rie la lncSrceriorizonraledin vant sau sejsm.[y'eiodase apljce
144
L
CLADIRICU PEREIISTRUCTUMLIDINZIDARIE
geometriceti de
peretilorcuplalimonotoni,care pdstreaz5toate caracteristicile
Rezulte
pe
inclusiv
inallimea
niveludlor.
astfel
indllime,
rigiditateconstante
gpluriletrebuiese fie dispusesubform6de girudverticale.
,1.3.7.1
Definirea cadruluiinlocuitor
cu
cadrulasimilatunuiperetecuplatse inlocuie9te
in scopulsimplificdrii
calculelor,
cadrulinlocuitor,careesteun cadrusimetriccu o singurddeschidere
9i nufiarulde
niveiuriegalcu cel al cEdini.Sumarigiditellorcelordoi montanliechivalenli(2,t")
riglelorpereteluide Ia fiecarenivel(Fig-4.43).
esteegaldcu sumadgidit5tilor
L-!.-I
q'
Definirea
cadruluilnlocuitor
Fig.4.43
(4.164)
(4.16s)
k,"=Lk,
Tinandseamade relalia(4.86),se poatedefini9i un momentde ine4ieal stalpului

echivalent-
h".k."
E.
(4.166)
Se poatescriegi pentruriglacadruluiinlocuitoro reiatiesimilardcu (4.166)numai

dacdlungimiletotaleale riglelor(I) suntegaleintreele.
185
4. calculul cladiilor cu pereti structuralidin ida e
4.3-7.2Calcululstatic al cadruluiinlocullor
Sub acliunea incercdrilororizontaleaplicate in noduri, cadrul inlocuitor se
calculeazd
astfel:
- in primul rand se calculeaz5momenteleincovoietoaredin montanlii
fdresa 6e roteascd(rotiri
in ipotezad nodudlese deplaseazd,
echivalenli
blocate).Acesteasuntmomentele
de incaslrareperfectA(t ) pe montanlii
cadruluiinlocuitor.
- apoi se deblocheazSrotirile,care, a9a cum s-a ar6tat se numesc
distorisuni,acesteafiind rolirilein situatialn care nodurileau deplaseri
rezult5momentelefinalein
lateralelibere.Prin deblocareadistorsiunilor
elementele
cadruluilnlocuitor:montanti9i rigle.
rczolvarcaanaliticea cadrului
Se parcurcetapelea,b,cde maijos,carereprezintd
inlocuitor.
a.) Deteminareamomentelorde incaskarc perfectdpe cadrulinlocuitor
Momentelede incastrareperfectdprodusede incercdrileorizontaleaplicatein
nodudaparnumaiin montanliiechivalenli,
deoarecerotirilenodurilorsunt blocate
(Fis.4.44\.
1;"
1I
F.
-,7
Fig.4.44Momentede incastrareperfecldin montanliicadruluiinlocuitor

de incastrareperfecu,
a-deformata
cadrului,b-momente
c- diagramade fortptdietoaretotald
Sunoscandincarcedb, se determinafo4ele tdietoaresi apoi momentelede

ircastrareperfecti, avandin vederecd punctelede inflexiune(de momentnul)se
i6 lajumatateainSlljmiinivetutui.
r nivelurile
cuprinseintrenodurileigij, respectjvlntrej si k avem:
li
h"
(4.167)
= 't
o.
(4.168)
sunimomenteleneechilibrate
produsede incerc;rileexterioare.
-qcestea
n moduljmomentuldelncastrareperfectdneechilibral
este.
M. = r 4. t t r 74
(4.169)
b.) Deblocareadistorsiunilor
Se deblocheaze
succesivdistorsiunile
nodurilor,de jos in sus, adic5incepandcu
primulnivel.Se poateoperacu rotiridenodurisau cu momenteincovoietoare.
Se pote trece de la rotiri pe baza relatiilorcare exprimaproportionaljtatea
eforturilor
cu produsele
dintrerigidiielisi rotiri.in modull avem:
M'*=k*
Mi.
qi
'Qi
(4.170)
(4.171)
in rclaliile(4.170)ii @.171]}Mr."?i Mrsunt momentetepe montantutsi rigta

.adrului inlocuitor,k,", k_-rigidilel|Fmontantutujsi riglei cadrului inlocuilor
calculatecu relaliile(4.164)-(4.165),
iarej esterotireanodutuij. S-a renuntatla
semnulminusin relatiile(4.170)-(4.171).
care exprimal
faptulcalmomentele
si
rotirileau sensuride roiatiidiferrte.inrrucatmomentelese voi reprezenta
pe fibrel;
inlinseale sectiunilor.
ln figura4.45 se prezintddistorsiunite
lncovoietoare
e, , e t 9i pr 9i momentete
mresunzatoarerezultatedin deblocareanodurilorconsecuiivei l9 i t , p e u n
montantsi semiriglele
cadruluiinlocuitor.
187
4. Calcululcladiilor cu Detetistructuralidin zidane
M,.
,.-_ n -
i lllrnru-* E
nodurilorconsecutive
i, j 9i k
Fig.4.45Deblocarea
succesiv5
a distorsiunilor
Se scfieechilibrulmomentelor
din nodulj:
(4.172)
=
ii+ M,i)+M ik M j
M ii -pM
undeMj estemomentulde lncastrareperfectiide pe un montantal cadrului

se inlocuiesccu
inlocuitor,calculatcu relalia(4.169).in (4.172),momentele
(4.170)9i (4.171).Rezultii:
expresiile
k* a, 12 k*-k,,) o,-**
,,
tt
(4.1731
Dacase imparteecualia(4.173)cttk* rczufteo ecualiede rotiride noduri.

M,
tp-\z+ )") Qt +9k =-
una"
r=!!'=!..
Lk.
k,"
14.171|
(4.'t75'
rezutAunsistemliniarde
Dacdecualia(4.174)se scriepentrutoatenivelurile,
(Qt,
suntrotjrilenodutilot
ecualii,Tncale necunoscutele
Q1 e,).
niu"lul1t - lz * ll
r t, =4
' k-"
cuDtRtcu
t: G -lz+Al o.+o,==
''k*
"-
STRU3TlJF.r'LI
DINzIDARIE
M.
t* t).,t,=Ao
14.176]'
r in parantezd
avem 1+, , deoareceavemnumaimontantul
r, ,r'J.
relatiile(4.170)9i (4.'171)se determinemomentelefinalepe montanliisi
dlului inlocuitor(in noduri).
in taSile(4.174)se exprimdrotirilein functiede rigiditelibriglelorcu relatia
sunt momenteledin nodurioe
! rearhe o ecualieln care necunoscutele
:adului inlocuitor.
tt'*_1rt
*trx" =Mi
' k,.
t_
k,. k*
^1M/"
\4.177)
se inmulle9teecuatia(4.177)cu lt , rczufte.
n:.
(2.+))Ml"+M:"=.1.Mj
(4.178),
simplificaremomentelede pe riglele cadruluiinlocuitordin noduri se

cu M, M, Mk 9i scriindecuatia(4.'178)pentrufiecarenivel,rezultdun
lniar de ecuatiiin carenecunoscutele
suntmomentele
de pe riglelecadrului
-Q.+.l\u, +tvt,= s".u,

2 : 4 - Q +1 ) M 2 +M .r =.1. M,
Mn t - \t+
11 M, = 1 'M r
\4.179)
se tineseamade deformabilitatea
axialSa montanlilor
sislemulde ecualii
1 . -C+ ) / ) 4 + M 2= 7 t\
2: M, -(2.+ ),y)M,+M, = x. M,
n: tt,,-(t+.ty\u, = l, u,
(4.180)
cu relalia(4.104).
./secalculeazd
sistemuluide ecuatii(4.179)sau (4.180),din care rezultdmomentele
riglelecadruluiinlocuitorse face cu ajulorulcalculaloarelor
s-au manual.prin
inareasuccesivda necunoscutelor
M/, Mr, Mr ele.,astfelce in ultimaocuatie
(M,).
e o singuranecunosculd
189
4. Calculul cladi.ilar cu pereti structurati .tir ,itj.Ê
c.) Calcululmomentelorin montanliicadrutui

inlocuitor
Calcululmomentelorin montaniiicadruluijnlocuilor
mlntant.careeste incarcatcu jumarateoin incar"aril"se face prin izolareaunu
ori.ont"r6
0e continuitale
din dgle,determinate
ofin rezolvarea
"j ecuatii
"u--riiiniJ
sistemului
de
(4 17q
sau(4.180)
(Fig.4.46).
M",
ti
u"lln,
a]',
FiS..4.46
Momentepe un montantal cadrulujinllocuitor
^^-"a-schema
stataci,b-momente
din pjl2, c- ra
o"
momenteb
dinrisre,
d-0,"n.".:"#:[t:J,.lHnl:o'"0,""
insumarea
atsebricd
a mornenreror
produse
ilg:*i1".3:.:l:!::rezuttd,prin
:1ei
f.l*"i" ,.i,""r"r"ouplr.ig;]
""L
*'.*""pri"
ii,,n"i",',ii"i,
..ilijili',lo","*
[""T^"::,,:.:':I*tf
1"",,::1"",:l::.^!t::'."
"oo.
rezulta
doudmomenle:
unulsuperior
si lnulinferior.
p.
cadrurui
inrocuitor,
-onLniii'.iii!,"r"
;;
:",
se ?:i::
noleaza
f;:*il:"lj::T,:"j:
:i;'i,.!"L;iil:;"::1:lJlT:i:t,
Mn.,iarceteperigrecu ia,. Fis.i.iii.
l:::::Tf:l:l:'l:
incarcarire
orizonrate
porri detastansa
ff1.""y:X"jlra-ptJ-cj
deter;ira;;a
;-;m;;";:
"""1
;;i",;#Jil:."1;
ll:"^:l:
Nu
este::::l:..*.l:06
#*i:
necesar
a catcufa
pl caomtinlocuitorl
9iafteeforturi
i1
Fig.4.47Momentepe cadrulinlocuitorpentru
incdrcdride la snga la dreapta
190
cuDlRl CU
73 Calcululcadruluiinlocuiior cu alte metode

inlocuitorse poatecalculasicu alle metode,cum sunt:
- metodacoeficienlilor,
9i
neechilibrate.
si transmiterii
momentelor
- metodadistributiei
d ltoda coeficientilor
h rnetodacoeficienlilorse calculeaziin primul rand momenteleTn montanlii
idivalenti cu relatia:
(4 . 1 8 1 )
pe lndllimea
llrde 9 estevaloareaincarceriidistribuiteliniar,respectivtriunghiular
,dediii,lrt este un coefidentcarc se dd in tabele{Anexa8A), in functiede lipul
Hrcarii (vantsau seism).numalrulde nivelurigi coeficienlii, 9i /, iar H este
i.d,timeaclSdirii.
q se determin;astfel(Fig.4.48).
F.adrcarca
q,,
}L
h.
h.
incSrcdriiq din relalia(4.18'1)

Fig.4.48Stabilirea
-
pentruvant:
W
14.182)
pentruseism:
2S
(4.1e3)
Coeficientiindin (4.181)se noteazdcu D.sau n"(pentrucantsauseism).
191
Se menlioneazicd la fiecarenivel,cu excepliaultimuluigia celuideTncastr

,r,:superior9i inferior.
dau dou6valoripentrucoeficientul
q din (4.181)se maicalculeaziqicu relalia: r
ln cazulseismuluitncdrcarea
s"=+
(4.1
de la ultimulnivel.
undePne61eincdrcareaseismiceconcentrata
in riglese faceprinechilibrulnodurilor:
Calcululmomentelor
M,"=M;.+ML
14.'
N4etoda
coeficientilor,
degi ln aparentesimplS,prezintadezavantajulca p
delerminareacoeficientului
n din \4.181)trebuiefecub o multimede inteq
pentrucoeficientii, 9i /. Pentrufiecarecoeficient
rnsuntnecesaretrei inte{
ln pfus,in tabelese daudoartreivaloripenhuy (1.00,1.10,1.20).
.Penfu
/>1.20nu este corectdextrapolarea$i atunci se considerd,ln mod sirql
v I a0 ceeace introduceo eroare.
b.) filetodadistributiei9i transmiteriimomentelorneechilibrale.
perfectace aclioneq
Momenteleneechlibrate
sunt momentelede ?ncastrare
fiecare monlantal cadruluiinlocuilor.calculatecu relatiile(4.'167)9i (,L
Acestea6e reprezintdpe o schemd cu un singur montant,pe care so
lor la nodurilevecinepe bazacoeficienlilor
de dis't
distribulia9i transmiterea
p- (pentrumontantulechivalent),
respectivp. pentrurigleleechivalente,
aF
se arati in figura4.49,undemomentele
neechilibrate
s-aunotatcu m.
P"S'
-+-s' +-s'
PJJl
w,
prinmc
momentelor
Fig.4.49Schemacadruluilnlocuitorpentrudeterminarea
neechilibrate
distibutieisi atransmiteriimomentelor
'1. Suma momentelorneechilibrate

din nodul 1 tS, Vo
'V"
Sr= mro+mr2cum e pe figurd)se distribuiecu semnschimbatdems
de distributie9i !d
concurenteln noduriprin inmultireacoeficienlilor
distribuitepe montantse transmitnodurilorvecinecu valoareainteg
I
semnschimbat.Celede pe rigldnu se transmit.
CLADIRICU
STRUCTURALI DINZIDARIE
din nodul2l32 = p. \+ M2l +M23) se

neechifibrate
S,rna momentelor
istibuie gitransmiteca la punctul1.
neechilibrate
este
la felin nodul3, undesumamomentelor
Se orocedeaze
S-= p-. Sr+Mu
de maisus,incepandde fiecaredatecu nodul1, de catevaori,
e operatiile
ie./alorile distribuite9i transmisesunt mici. Calcululse va lerminacu o
pentrua aveaechilibrulnodurilor.
ub, fdaetransmiteri,
i de distributiese calculeazdcu valorilerigiditdlilorla distorsiuneale
9i riglelorechivalente
b nivelulcurent:
(4.186)
(4.1871
-
la ultimulnivel:
k*
-=
(4.188)
(4.189)
fnale ale momentelorrczu a prin insumareavalorilordo pe fiecare
Deqi aparentlaborioas;,metodadistributieiEi transmiteriimomentelor
prezintdavantajuloblineriimomentelorpe montanli9i rigle intr-o
ebpe.
influenleimomentuiui
asemenea,are o preciziemai buni prin considerarea
niveluri,
spre deosebirede
tuturor
celorlalte
rat de la un nivel asupra
este considerata
analitice.unde influentamomentelorneechilibrate
adiacente.
asupranivelurilor
7.4Trecercade la cadrulinlocuilor la cadrul asociatperetelui
momentele
ln montanliiFi riglelecadruluiinlocuitor(ff..9i M.,)se deiermind
tinandseama
in elemenlelepereleluicuplat(montanli9i buiandrlrgi),
(2M,")
pe
echivalenli
esteegald
de
montanlii
b fiecarenivelsumamomentelor
respectivsuma
suma momentelorde pe montanlii petelelui lLM.),
de pe riglacadruluiinlcuitor( 2ni1,"
) esteegalAcu sumamomentelor
peretelui( IMr, ):
buiandrugii
(4.190)
2M-" =LM^
4. Calcululcla.litilor cu
structuralidin zidaie
2M*=lyo
9j91
ln figura4.5Qsearatdmodulde aplicare
(4.190)
a relatiilor
la unnivel
9i (4.191)
curent.
2
(b)
I
(ai
.b.
pe cadrulinlocuitor(a) si
Fig.4.50lvlomente
incovoietoare
peretelecuplat(b)
gi inferioare
pe fiecarenodcu
- pe montanli(momentele
superioare
ultimuluinivelli cel de ?ncastrare):
2M"-"=Mi +M;+M;
2M*= Mi +M'r+Mi
_
(4.1
pe nge:
2M,. = M:tb+Mli + M{" + Mf:
Momenteledin peretele cuplat sunt proportionalecu rigiditiilile

(montanlisau rigle).
Momentelerezultatoln elementelecadruluiinlocuitorse epartizeaze
pereteluipe bazarigiditeliimontanlilor,
astfel:
-
intr-unmontantcurnti al peretelui,
avandrigiditatea
/r.,,rezultS:
v.,-2M."J+--v*4--'
LL.,
L^_,
v k.'
'" k^"
2
So constatdcd relalia(4.190)esteindeplinitS.
N,lomentele
in
cuplatse determindprinechilibrulnodurilor(Fig.4.5'i).
4. Calculd cladiilot cu percti structunli din zidaie
tt"'= >ta l_L= tr liL
(4.203)
Momenleledin figura4.47corespund
cazuluiclr inc6rcarileorizontaleaclionend
La schimbarea
sensuluiacliuniiorizontale
se schimbasensurilepentru
(4.
momentele.
Seconstatd
cdmomentele
dinbuiandrugi
calculate
cu relaliile
(4.203)
respecte
atatrelatia(4.191),
cat$iechilibrul
nodurilor.
Dinrelaliile
demaisusrezultd:
s-Icr
4 tl
= r on
(4.2041
tl,r =z.oo
(4.205)
4.3.7.5Calcululfo4elor tdietoarein elementelepereteluicuplat

a.) in montanll:
Calcululfo4elortdietoaredin incerceriorizontalein montanliiunuipereteci.iplat

detemine prin izolarea montantuluipe un nivel (Fig. 4.52). Se
momenleleincovoietoare
ce ationeazdpe capetelemontantiloa
de continuitate
se determindfo4elet6ietoareTnmontanlidin ecualiiledo moment.Tntre
curentej- & rezultd:
M",+ML
r,,Fh.= ----!---------
t!
l=-- Mi
"!_' fr,
IL
1'.
--t;
.-!-*
Fig.4.52Schemade calculafoqelorlSietoareln montanli
Avandin vederecd momentelede pe capetelemontantjlor
izolatiau sens
cucelede pefetelenodurilor,
rezultdceTnrelalia(4.207)
suntpositive
carerotesctn sensantiorar.
La toatenivelurile
trebuiesd rezultefo4e
positive,
careaotesc
montantiiin
sedsorar.
hr In buiandrugi
*rlulJo4elo,r taietoarein buiandrugii
unuiperetecuplatse lace la fel, ca in
9i
monEntrtor:
se izoleazabuiandrugii.
care sunt actionatide momentele de
.:arl
=-!nutratece actioneaze
pe fetelebuiandrugilor
(Fiq.4.5b).
M"t
i\V
-
\M*
LV
^l I
V*
Fig. 4.53 Schema de calcul a fo4elor taietoareln buiandruoi
M"' +Md,
g.207)
d" sernne-momentete
din figura4.53sunt negativedacar
.i:9rj^^"::l:"1t"j.
rcrcarea
onzontald
aresensuldela sEngala dr.Jpt" ,, u"t n"guiiuu,-""-uliJ
semne
schimbandu-se
taschimbarea
"i iniii"irii-oiiroii"'rJ"'"
sensituid"
""tlr"u "
; figura4.54 s"earatddiagrama
de fo4e tdietoarela un peretecuplatcu trei
-'_' -- ""'
-lontanlipenlru
incercari
orizontale
actionand
dela stangalaireaota.
Fig.4.54Diagramade foatetdietoareintr_unperetecuplat
4.3.7.6Calcululeforturiloraxialedin incerciri orizontalo
Efortudle
axialedin incerceriorizontalesur
numaiin cazulmontan,tilor
perelitorcuplali,putandfi negtijate
in buianffiporta'te
't97
4. Calcululcladiilot cu
structuralidin lclaie
In_figura
4.55se prezjnlecazulunuiperetecuplatcu trei montanti,
sensulinc5rciF
onzontalefiindde la stangata dreapia.
Eforturileaaxiale
in montanlise determineprin lnsumareafo4elortiietoare
dh
ml
N.t
it
,\4
N-
[i
tFig.4.55Schemamontanlilor
pentrucatcutulefortuluiaxiatin montanli
La nivelulcurentk, in montantiiextremiavemefortulunitartr'":
(4.208)
La acelginivel,pe montantul
centralrezulti:
*- =f(r;;-n1;)
(4.209')
ji,trl"."".8itiiltli
*'tfiJi:.;Jigf
i,
:ii[.Yi{".i+!i4:il:ff
de compiesiune
proOus",iein,Ji"a;
:.11-i9jlt ", semnutptus,eforturile
*. dein.ndere
cuminus
iJ;8:::'""
:"ri::ffif
incarcarea
orizonra'
':11":::iilH'"1i:";,5'
acrioneazd
derast;r]J,J::3ff1]".TffJ:j'Jj&tl"ll#
oizontaldaclioneazd
de la dreaptala stanqa.
198
DINZIDARIE
1LADIRIcU PERE1ISIRUCTURALI
h montantulcentralefortula(ial cu valoarerelativmice,poatefi de compresiune

saude intindere,in functiede merimeafo4elortdietoaredin stAnga9i dreapta.
Pentruo sectiunesimet.],cEt
rczufte N-r=o.
in continuarese
Degiefodurileaxialedin buiandrugisunt mici 9i pot fi negl|jate,
plezintddeterminarea
lor, care este utild pentrua vedeaechilibrulnodurilorsub
adiuneaeforturilorde forfecaresi axiale.In figura4.56 se prelntd un caz pentru
acliuniorizontale
de la stangala dreapta.
lq,
P. I
Nt"' N;'
-r-t--
IiT,
--T-|
I
+j-
---l
1$'
Nit
I
r-!-
ml
m2
m3
ta.)
(b)
(cl
axialein buiandrugi
Fig.4.56Schemade calculaeforturilor
Dinecualiilede proiecliepe orizontale
scrisein noduriled, Si4, respectiv4r-1 s,i
,,r-1 rezirltdeforlurileaxialein buiandrugi.
Nh=P,
V.,
\4.210)
NX"=N:b,rb,
\4.211)'
N:;t = P, 1+v,,-r"., 1
(4.212)
NXi = N:;'+vh,
\4.213)
I/h.rl
Ecualiilede proiecliede pe
Relaliilede mai sus potfi scrisepentrutoatenivelurile.
nodurileultimuluimontant(m3in cazulde fald)servescdoarpentruverificare.
4.3.8Eforturilinalein planul peretelui
Dupe de{erminarea
eforturilordin incdrcddgravitalonale(obignuitnumaiefortul
axial)gi a eforturilordin inc6rciri orizontale,se calclleazdeforturile,finale pe
principiul
suprapunerii
efectelor.Rezulta:
199
4. Calcutulctadiitar cu
structuftli din ldade
in montanli:
(4.214'
Ilse
- !l/p
(4.2151
(4.216)
ln rclaliile.14.2j
4) - \4.216)s-aufotositnotal te:
N16-t/n.Mt cr.eforlutile
finale(efortaxial,fo(d teiebareSimomentincovoietor)
dinincarcari
plpresiune
sravitalionate
l":to,Iy.l
9" din incdrcarea
NF,ItF,MF"y]
efotluile
oriront i!, cre poate fi din vant in
'- '
r= ry),respec
vdinseism
r=sj.
linuteie
l:i:T:lj111lgg:1"
g;;g1eig91".m,1ani.,e1,"i"riiii,JliiiJii!'j,i'illi,i".
jrtu
in sectiunite
cetemaisoticitate.
..]:1y]19.T"*jr"
eastentetorde rupere pereljtor
ate
acestoracu eforturilemaxime
-
on_,..,
c-"t"ii
"u"."ulaqi""";
ii montanlib;i" pr""J-i"i
in rigle:
va =t/c!t/r
MED = MG lMF
(4.217)
(4.2181
:i'l:,':fi,:.ili:""Jtff
TiJj:ll1:il:'"":%$:::::
,:,1,i{,*;:,*
ff?f;
(vantin cF, seismin bS).
4.3.9Rezistenlala efort efort axial gi incovoiere,n planul

median
:r*ul axial .ir'd gimomenturrncovoietroM,,. Aceste
3,:,":i,::-"_1"P"^:".:
sunt
fioduse de incdrcdrile
corespunieto"r"g*parii d" lncdrcdrila carese
venltcarea
Rezistenlala efort axial incovoierein
li
.".
incovoieror
(r/,,r:*.iL,.,-r,,n,il,
derupere
llliilJfl*'#"l"fJ"rT:"
4.3.9.1Condiliigenerate
de catcul
,-?istenlei
de proiectare
la ro4aaxiatd9i momenr
l"l,tj:.9"]"T'1"1""
in
In
pranutp-erelelui
sefolosesc
urm6toarele
iporezete
generate
de
calcul:
- tpoteza
plane:
sectiunilor
-
200
in,cazulsecliunitordin ziddriearma (ZC ZtA)

betonulconlucreaze
Ai
o9p_aririe,rr1,"
iJ"t?
:ifl,i"r,
carcut
potinssdep;gi
nu:::,,1-1"j1111i.11.
varorire
"i"o"i.",r"i.G,,i
oerormaliitoid#;;iffi",:i:
:;
rezistenlata intinderea ziddrieise neglijeaze;
CUDIRI CU
STRUCruMU DINZIDARIE
in stadiul ultim, eforturiteunitare in zona comprimatea ziddriei se

idempentrubeton:
consderauniformdistribuite:
(1,L,T) rezistenlade
a secliuniilransversale
complexa
formd
cu
Er =zul Deretilor
in planulpereteluise va determlna
d:.ectare la io(d axiale9i momentincovoietor
oe cilcul cu lungimiletdlpilor;se va verifica dacd talpa
L- uut,
la compresiune'
s;tisfaceconditiade rezistenlal
=ronmala".Cirnii
lituiii"
oinn" inima9i dlpile peretilorcu formecomplexdprecum9i secliunile
pentruetorturilede lunecareverticale
prinstituriverticaievor fi verificate
Fe
peretelui
+.-".tu u"riti"ur. ru este necesaradacd legaturaintre talpa ii inima
=dsfaceurm;toareleconditii:
. in cazuloeretilordin ziddrienearma6(ZNA):
-pereliide pe ambeledirectiisuntexecutalisimultan;
-secliuneade legdlurelntreperelinu esteslabil6pringlituriverticale:.
-la colturi.intersectii9i ramificaliisunt prevazutearmatunln rosunle
orizontale.
c.) in cazulperctilordin ziddriaconfinatd,cu sau ferd armaturiprevizutein
rosturileorizontale(ZCIZC+AR):
50%dinsuprafatade contactintrezid:rie9i beton;
- Slrepiireprezintd
-ieciiunea de leqdturaintreperetinu esreslabitdpringliluriverticle:
- la;olturi. interaectii9i ramifictiisunt prevazutearmdtudin rosturile
orizontaie.
-
4.3.9.2Per4ii din zNA

n momentulruperii se consider5cd efortul unitar al blocului efortuluide
a
,oafL"iun" este egal cu O'8 din rezistenlade proiectarela compresiune
zidariei.
tn iunctie Oe alcailuireasecliunii9i sensul incercdriiseismiceputem avea in
si se4iunii
eenerat,sectiuniin iormdde T cu talpain zonalntinsesau comprimat:l
zona
intinse
fiind
in
telpi
exkeme
9i cealata
i'.-io*i O" i. E. L, una din celedoua
rn zonacomprimatS.
a) Monta fari talpd in zona comprimA(Fig 4 57)
oin zona comprimatda cfueirczullanlAde compresiune
-ucreazAnumaizid;ria
e219J
.
C , = o,a.x.r fd
rezultd
lin ecuatiade proiectiepe verticalS
(4.22O)
Din(4.219)ti (4.220)rezultdine4imeazoneicomprimate:
N,,
(4.221)
' o.8 t f.,j
RezullantaC, aclioneazdin centrulde greutateal ariei comprimate,respectivla
x/2.
i'r
r:r- r1--!:11-i'. l1rrrl:-njl
structuralidin idaie
4. Calcululcladirilorct)
&}'"
Fig.4.57Montantdin zNA cu talpain zonalntinsd

Distanlade la C, la centrulde greutateal secliuniieste:
Y -=1.-rc-o'5r
respectivmomentulcapabil:
Rezistenta
de incovoierea montantului,
MM
=Cz. Yt
= NH
' Yz.
b) montantcu talpa in zona comprimali (Fig.4.58)
din ZNAcu talpaTnzonacomprimate

Fig.4.58N,'lontant
CLADIRI
cU
STRUCTURALI
DIN ZIDARIE
Ct =0.8 re.1!
/,,j
(4.224)
C,=0,8 t" x
1"'
(4.225)
dinzonacomprimaua zidddeieste:
c. : 0 , 8 . Ar . fd
\4.226)
esteariazoneicomprimate
\4.227)
total; de comoresiune
se ooatescrie:
C- =Ct + Cz =0,8.(tp.l p + t x').f",t
14.2281
Crsi C, 6unt rezultantelede compresiunedin talpd, respectiv

din zona
a inimii.
ia de proiectierezuft5Tndllimea
zoneicomprimate:
NEd=C" =0,8.(tp tp +t. t ). f,a
NEd 0.8.tr.t,. J,,1
0.8.t. f.d
(4.229)
(4.230)
(4.231)
de Tncovoiere
este:
M kt -C .. y , . = Ct - y t + C 2 J 2
(4.232)
I verific6riiperetilorla acliuniseismicese limileazeatia zoneilntinseprin

excentricitdtii
rezultantei
de comorcsiune:
t= 31,2 r"
\4.233)
r, estelimitasemburelui
centralpe directiaexcentricitilii.
de alcituireasecliuniiSi sensulactiuniiseismicesunt posibilediverse

astfel:
, carepotfi considerate
secliunicuun singurstalpiiorinextremitaiea
lntinsda seqiunii;
secliunicu un singurstelpigorinextremitatea
comprimatd
a sectiunii;
4. Calcululdadhitor cu
structuralidin idaie
secliunicudoistatpigori
dispurila extremitdlile
sectjunii.
a) Scliunicu un singur stalpigordispus in extremitateainlins;

In.acesl caz este necesarca a.mdturadin stalpigorsd jntre
in
a sectiunii
cu.gere
ina
li1nili ziddriei
comprimare,
asi!*anouo.
u"tr"ro
r.iili"
oi
:ll9"l,::!rt1'a
" cantitaliide armalurdintinsa.
ceeace necesitdlimilarea
uupa nsurare,ziddriadin zonaintinsdnu preiaeforturi.
I
I
1-,m,
' . r r r r rr l ull ll lllll lostd
.:-J--
-._,_-]
f-
+'
l"
l*
b.)
Fig.4.59Deformalii
specificein secliuneatransversajA
a.
fvd
",*
caractedstice
.' Fig.4.60Diagramele
atearmeturii9i zid;riei
Comportareaperelilordin ziddriearmatddepindede caractedsticile
sectrrcantilateade armature,in specialintinsa.asa cu. se
in
fi;;;;+.i9;;;;
prezintatreicazuride deformaliiinsectiuneatransveEald:
"rau
204
CLADIRICU PERETISTRUCTUMLIDINZIDARIE
1- situaliade balans,in caredeformaliade curgeredin armeturaintins5( 6, )

9i scurtarealimit5a zideriei(,,,) se atingsimultan(fig.4.4g).Armiturd
intinsdcorespunzdtoare
situaliede balans(,1: ) atingedeformaliarrdar
nu inta in curgerein momentulruperii,care se produceprin atingerea
deformatiei
ultimea ziddriei.Esteo ruperefragild.
2- situaliain care armdtu Tntinsdeste mai micd de6etcea din situaliade
balans.Defomalia, ," din armbturdse atingelnainteaatingeriiscud6rii
limitiia zidiriei.
3- siiuatiade rupereprin atingereascurteriilimitda zideriei,inse armdtura
intinsdavanddeformatiisubstanlialmai maridecatcea de curgere,ceea
ce asigur;o rupereductile.
Pentrua realizao comportare
ductild,TnCR6-2006se limiteazecantitateamaxime
de armetureintinsela jum;tatedin cea corespunzetoare
situatieide balans.
al) Situaliado balans
in sjtualiade balansinetimea zonei comprimale(x) rezullddin asemenarea
:riunghiurilor
dinfigura4.59.
?entrusimplificare
se considerdrr la marginease4iunii.
\4.2341
ConformCoduluiCR6-2006,
se considerdce efoftulunitardin ziderieesteegal
t8r.1,iar bloculeforturilor
unitarese extindepeindltimea:
r*
=0 816
(4.235)
Eclaliade proieclieeste:
T : + NE d= C b
(4.236)
r! =.t2.f,,t
\4.237)'
u n d el
RezultantaC: diferdde formazoneicomprimate:

Pentrucazuldinfigura4.59aavem:
c: =Q.8.t x).0.s f.,i =0.64 t 4--!!-
f",t
(4.238)
Pentrucazuldinfigura4.59bavem:
205
structutalidin idaie
,l
e: =l0.ba t t^---:!z-+08.tp.tle
-ttlLd
J
inlocuindin (4.236)rezultdariaarmaturiideoarans:
-
pentrucazuldinfigura4.48a:
cI',a *.ra
e*+e, 1ra Jya
pentrucazuldinfigura4.48b:
A2 -0.64 t r,"
-
e!=10.u.,.r"--!t--0.s.t,tt,-,'l.+ . v;Ld
"u
-)
!)d
fn compar4iecu A: din(4.240],,cea din(4.241)rezultemaimaredatorjtd

cd tialpaestein zonacompdmat;.
Cantitatea
maximdde armaturdintinsdestejumEtate
din ceade balans:
a.M =o.5.A:
Procentulmaximde armareraportatla ada inimiieste:
-
pentrucazuldinfigura4.48a:
p*
. t, "*
. t-,0-5s ! *z.r-t,
--:1-L.1s6 s . , rt ,
r. t . , . J , "
f,a
t%l
pentrucazuldinfigu 4.48b:
'^-)";?'*'-*:);:
so;:t,
(%r t4
Totodatdin codulCR6-2006se limiteazeindllimeamaximda zoneicomorimate

rB < 0.30./,
In tabelul4.4 se dau valorite 4,, (scurtareaspecificatimite)pentru ziddrie
rr (alungirea
specificdla careamitura inte in curgere).
--Titil##ffi';ic;tc..-_din arg'td;sd;in
grupal-
Tabelul4.4 Valoile e,,"

Fi
Pentruotel
e, \Val
(%t
oB37
frim:*H:;*+;**#*r:
PC52
ornbrocuricu goluridin betonusoi
'1,0
1,50
Penlruelementele
din argiEarsdcu goluriverticaledjn grupa
25 valoarearzvafl
declaratede produc:tor.
a2) Rezistenla la incovoiero
relstenlala incovoiere(M,?,/)
se determind,in situaliilein careada
armdturjieste
ma' mjcddecet lztu .
h siiualiain carein zonacomprimatieste
tametard(ferdtalpa) rezultd(Fig.
4.6i).
:5
I'
t
r- !:JMRd
Fig.4.61Montantcu st6lpigorul
sitalpain exiremitatea
intinsd
T =A. .fy
C, =0.8 t.:t. .f,a
(4.246)
(4.247)
207
structuralidin Zdaie
T + NE t=C"
\4.248)
A ..Jrd+n*=9.9 1-r' t " t
14.245)
,=A .
Jta+Nu .o.r,
0.8-t-f.i
M a a = C " .y *
N e d .l N
(4.2s0)
(4.2511
ln rcl4iile (4.2461- (4.251) s-au folosit notallile:

/- rezuftanta
dinameturaintinse,
Cr rezultanta
dinziddriacomprimate
lr'&r- efortulaxial,
i- ineftimeazoneicomprimate
ln situalialn caretalpaestein zonacompdmatarczufte(Fig.4.621.
Fig.4.62Montantcu sielpigorlnextremitatea
intjnsdsitatpein zonacomprimatai
Procedand
ca in cazuldinfigura4.61rezulta:
(4.252)
208
Cz = C^ +Czz= 0.8.tp .l p. f,d +0.8.t.xrf,,t
14.253)-
T+Ntu -C,
\4.2s4)
CLAD|RICU
Aa fld +NEd =08 tp lp f"d +08 t l f"d

. A..fd -0.a.t. 1r'f.d+Net
a rt j -
'=
\+C"z
(4.2561
(4.2s7),
x= x'+tp 3O.31*
Maa =Ct
(4.255)
Jz-Nu
fu
(4.258)
bl Sctiunicu un singur stalpis,orinexlremilateacompdmatda secliunii

_r_fiut
in zona intinsd nu este armdtura,situatiaeste similardcu cea pentru
:dirie nearmatd,cu deosebireace se lne seama de stalpigoruldin zona
:a.nprimala.
+ntru elementele
de zidirie din grupele2 9i 25 se vor respectacondifjile:
comprimafdr6lalpEtdelotnaliaspecificea ziddriei,
- pentruextremjtatea
la limjtAcu stalpi$orulde beton, nu va fi mai mare decat deformalia
specificdmaximd(6,"), iar deformaliamaximaa betonului,rezultatddin
plane,nu va depdgii3%o;
ipotezdsectiunilor
comprimatdcu talpe,deformaliamaximda betonului
- pentruextremitatea
(r..) din stalpigornu va fi mai maredecatdeformaliaspecificemaximi a
zidenei\ e,.).
Situatiafird talpi in extremitateacomprimatd(Fig,4.63)
intrdstalpigorul
ln zonacomprimaiS
$i ziddriade pe indllimeax,.
prin
poate
exprimareadistincte a rezultantelorde
Problema
fi abordatd
sau pdn utilizareaadei
armitu
comprimate,
din ziderie,beton9i
compresiune
primul
rezultantele
de compresiune
mod
de
abordare,
Penhu
echivalente
{ideale).
dinsectiunesunt:
-
dinzidarie:
C, =0.8 t-x. -J,a
(4.2s9)
dinstalpigor(dinbeton9i armdiu.acomprimatd):
C , =C, +C. - t t, fd+A ".f,"
(4.260)
209
4- Catcututctadiitor cu
sttuctuEli din tdaie
lr,
1*
b_
comprimate
(.r.),
ru6""T11i,"fi
#":":ffiof;:1t,ii''t''*zidddei
C,+Cc+C"=NE
0.8 t . x.. f.d +t.t". f",j + Aa.
f!,r = Nh
210
(4.2611
\4.262,
CLADIRICU
NEt t.t".f",t
4,, Lr
(4.2631
0.8 t J.d
(4.264)
5e mpunecondita(4.264)ca qi la ZNAintrucatzonaintins; estenearmatd.Din
Ec-aiiade momentein raportcu cenlrulde greutateal sectiuniirezultSl
MRt = C. . y , + C ,.!.
(4.265],
h al doileamod de abordarearia de betona slpisoruluise transformiin arie

studentd de ziddrie,cu pdsirareapoziliecentruluidegreutate,realizando talpd
srivalentd (Fig.4.63b).
(4.266)'
\4.267)
(r..r) se ia egal cu raportuldintrevaloareade bazda
:oeficientulde echivalentd
la compresiune
a betonuluidin stalpifor( /; ) gi rezistenla
-ristentei de proiectare
proiectarela compresiunea zidStiei(f.d), considerandcoeflcientul
-.iiari de
de
:anditiilor lucrupentrubelonegalcu0,75:
=0.75+=0,7s-lL Y'
n",h
J",t
n"'Jt
(4.26B)
/.
Under, 9i ,,r, 1,,9i /" sunt rezitenlelecaracteristice,

respectivcoeficienliipa4iali
de siguranleai ziddriei9i beionuluiiar m, este coeficientul
condiliilorde lucrual
ndariei.
Rezultanta
de compresiune
din zidarie,careaclioneazein cenlrulde greutateal
(C)este:
zoneicomprimate
c,=c^+ c.2
(4.2691
UndeC,/ 9i C.r sunt rezultantele

de compresiune
din zonacomprimata
a inimii,
respectiv
dintalpd.
C)-0.8.t.x\f.,)
14.27O)
c,, =0 .8.tt.tr . J.r
(4.271)
211
4. Calcululcladiilor cu percti structuralidin ldaie
Dinecualiade proieclierezultar':
, N a -o.8.t,.1.f.r - A. ./,,1
0.8 t. f.d
(4.2721
resPeqN
)tah = f+t
(4.273\
<l -2rt
"
Dinecuatiade momentein raportcu cenkulde greutaterezulti:

MM = C z ' )z + C a ' l a =C zt tt+ cz2
yz2+ C d.j d
(4.274't
In situaliacu un stelpigorgi talp5tn zona comprimatdse procedeazein acel

mod, fie utilizendin mod distinctrezultantelede compresiune.
fie utilizand
echivalentA
a zoneicomprimate,
Ia careElimeat5lpiieste:
l p " = l e -t
n -h
Undet esle liitimeatetpiidinsecliuneareat6.

c) Secliuni cu stalpigorila ambetextremitef
Ca si in cazul cu un singur stalpigorin exlremitateaintins6,este necesar
amaturadinstalpigorul
Tntins
se intreTncurgere
inainteascurterii
limit;a
comorimate,
In situaliade balansinallimeazonei comprimate(.rt se calculeazi cu

{4.234)qi se considerdce blocul eforturitorunitaredin zideriacomorimat?i
extindecu a8irr.
Extremitatea
compimatepoatefi lamelara(fig.4.65)sau cu talpd(fig.4.64).
c1) Situaliade balans
Modul de abordarepoaie fi pe sectiuneareal;, considerandin mod
eforlurilede compresiunedin ziderie,betonsi armeturacomp.imatd(fig. 44.65a)sau ariaechivalentd
(fig.4.64b,4.65b).
Suntvalabiferelatiile(4.234)-(4.2351,
iar ecualiade proiectiein situaliade
penhusectiuneaidealSeste:
:r: +N,n =C: +C.
r: =A:.f,,
unde:
C j = 0 .8 ./.' *
212
.:f.d + t p (/p* h- t)..f" d
CUDIRI CU PERETI STRUCTUMLI DINZIDARIE
\4.275)
I'
t
I-
l'su
t".I
tf
Fig.4.64Silualiade balansla seqiunicustalpiqori

la ambele
extremitdti
: a- sectiuneareald,b- sectiuneaideald.
c-deformalii
specificein secliune1- situatiade balans,
2-A:* -:L<M'^
213
4. Calcululcladihlotcu
structutulidin zidaie
(4
tmauii
Tinandseamade (4.234)9i (4 235)din rclalia 227)tezufteatia
pentrusitualiadebalans:
A := , 0 . 6|4t " ^ c ' : - o .t- ,0 - ,r o "o - ' tl

- L "- Y- n .
Care este relalia(4.280)corectatd,unde lp se inlocuieltecu f-r !i se
( l: ).
comprimatS
armituradin extremitatea
Ariamaximda armdturiiintinseestejumdtatedin cea de balans Rezultd:
r,-L"' - o.+.'t,.*- u, f
,t"^ =lo.tz,.
:+ - +
\4.2
Sauprocentulmaximde armareraportatla ariainimii:
tt" :r ttl. l+ - to Y
, _ . o - = l p " " | 4 o t,t t ,
r, o
'*
8",-c!
2
p .I
14
unde
i'
14
,oo
o =
t'k')
'
t-l
"
la ariainimii
Esteprocentulde armaredin stalpilorulcomprimatraportiat
In comparaliecu se4iunitocu un singurstelpiiorln extremitatea.intinsdcantitate-a
extremitSli,
ambele
(4.243J9i (4.244)-la secliunicu stalpigoriin
irmaturdiniinsepoaten mbimare,a9acum rezull5din relaliile(4 283)9i (4 284
l.
r
E
t
'-]'M*
N.
o.
Fig.4.65Sctiuneferdtalpdin zonacomprimate:a-ariereal5,b- ariaechi
)LADIRIcU PERETISTRU1TUMLIDlNZIDARIE
d) Rezistenlala incovoiere
1) Montantfir6 talpdin zona comprimale
Considerend
sectiuneareaErezultd(Fig.4.54a).
-
Compresiune
ln ziddrie:
C, =0.8.t x, f,,j
\4.284)
:
Compresiune
ln stalpigor
(4.285)
C"=t t" J"d+A. fla

Ecualiade proieclie:
(4.286)
T+Ntu=C"+C"
f
NLj
0.8 r .r
'Ir.t
t. J.n
A- Jt,
(4.2871
in6llimea zonei comprimate:
.' =
NEd+T - t - t,. f,,/ - A" f,.d
ul.t j.
(4.288)
g.29g)
t-r"+tp
Rezistenla
la incovoiere:
rezuftedin ecuatiade momentein raportcu
armituraintinsS:
Mna=C"'Y" +C" t"
Nra !t
(4.290)
Considerand
secliuneaidealdrezulta(fig.4.54b):
-
Compresiunea
in zid;rie :
c"=cr +c2 2
\4.291)
Unde C.r 9i C, sunt rezultantele

de compresiunedin zona comprimatea inimii,
respectiv
din talp;.
Cr=0.8 t-xrf"d
(4.292)
C"2 = 0.8-t .1p" f,,l

"
(4.29s)
215
4. Calcululcladiibt cu
sttuctumlidin idaie
Compresiune
Tnarmdtura
comprimate
C. = A. .fy
(4.294)
lntinderea
in armdturalntinsd:
T + NE =Cz +Cd
InSllimea
zoneicompdmate:
, _NEa +T -0.8 t" lP".f"d - A:...fi
0.8.t.fd
fespecflv,
Rezistenla
Ia incovoiererezultddinecuatiade momentin raportcu T.
MFa=C, !,+C'
)"
Nrz fu-Ct
lt+C.r'y",+C.'y'-Nra
yx
lvomentulrezultanteitoiale de compresiunedin zona compdmat5(C,)

actioneazd
ln C (la caretrebuiedeterminat?i
distantaC,)esteegalcu momentul
de componentele
C,, 9i C,rIa carc se cunoscdistanlele(C,rSiC")panS|a
iniins6.
2)
Montantcu talpi in zona comprimai5
Considerand
sectiunearealarezulte(Fig.4.66a):
-
Compresiunea
ln ziderje:
Cz=C,1+C.2=o,8t.xz.f
,n4,8tp (!p r.fd
Compresiune
in dalpisor:
C " = t.tp . f" d + A " ..f ,4
T+Net = C^ -)) +C"2 .y 2 + C"
216
STRUCTUMLIDlN ZIDARIE
(4.303)
A" ftd + Ntu =0.8 t':tz f.d +0,8tp(le
ffi
I
I
:_--_,-w:_
r:
a
0.8|,
+
vvr*
iNr,r
ir
i---,
a
r t-
oRf .
.l
..J-ru".,
Nr':
Fig.4.66Secliunecu talpdin zonacomprimatd

a-ariareald,b-ariaechivalentd
217
4. Calcululctadhibr cu pereti structuralidin ldane
lnetimeazoneicomprimate:
NEd+T
O,st
_C.
"lt " -t). t-,
o.8.t. J,d
(4.304)
rezuttidinecuaria
demomente
in rapodcu
5ff!lTli'f"9":*"*:
MR d = C A y d + C ,2 .
!,2 + C " . y" - N Fd .yN
(4.305'
Considerand
sectiuneaidealarezuttd(Fig.4.55b).
-
Ldlimeatelpiiechivatente
:
lo.=lo+t.n*
(4.306)
Compresiuno
dinziddrie:
cz - czt + cz2 = o,8t.x .f
.4+o,8t
p. Ip.. fd
(4.3O7,
Compresiune
in armdtura
comprimau
:
c" =4
fp
(4.308)
Intinderea
Tnarm;tuEintinsd:
1:"= A. .fy
(4.3091
Ecualiade proieclje:
T+Nru=C,+C"
@31q
Indl{imea
zoneicomprimate:
x, -
respectN,
NEt +T -0.8.t
e./ p..fd - A,..frd
0.8.t.lzd
(4.311'
(4.314
-
Rezistenla
laincovoiere
rezulta
dinecuatia
demoment
M Rd= C ,.y ,+ C "
21 8
in raportcu Z.
' f" -N p a
l r= C ,t.!" 1+ C ,2
tz2 + C a. Iu - N E d.yN
g31Tl
CIADIRI CU
STRUCTUMU DN ZIDARIE
Se constati ce in cazul sectiunilorechivalenterezislenlala incovoiere(Mid)

c*rlatd pentrusecliuneaidealdestepulinmaimicddecatpentrusectiuneareale.
lfrrenla rezultdc; in cazul se4iunii reale rezistentaunitad de proiectarela
crnpresiunea betonului(4,r)esteneredusd,iarin cazulsectiuniiechivalente,
dupd
aceasiase rcduceorin
dnilarea arieide betoncu o arie de ziddrieechivalente.
irnultircacu coeficientul
0.8.
-tp+
iilp
I
l.
Fig.4.67Situalia
in care.r<1,
posibild
pentruletimimari
DacdaxaneutrdestesituatA
Tntalpe(Fig.4.67)
, situatie
ab tdlpii9i efortaxialrelativmic,se considerd
cd rea.rltanta
de compresiune
nu
trecein exteriorul
armetudi
comprimate
I
r >.rnii = 2a
(4.314)
Inproiectarea
curente
sepoateconsidera
:
(4.315)
Situaliaesteacoperitoare
se micgoreaze
deoarece
di6tanladintreeforturiledin
blpe 9irezultanta
deintindere
dinstalpiForulintins.
comentariiledin Codul CR6-2006,in cazul montantilorcu doi stalpisorila
'n
extremitille
sectiuniicuarmeriidentice,momentulderuperese calculeazd
astfel:
M Rd=MRJ.+MNo
(4.316)
UndeMndeste momentulde rupercpreluatde afia idealede ziddrie,calculatcu

rcla\ia(4.223)sau (4.232),iar Ma,hesle momentulde ruperepreluatde armeturi.
lntrucatavem:
c=r =A.
fl a
MRn" - 7. ) ) " = C. y "
(4.317)
(4.318)
In cazulsectiunilorcu doi stalpi9orila extremitdticu armdturidiferite,se poate

utilizarelalia(4.318)unde se considerearm;tura din dalpigorulcu mai pulina
armaturd.Difercntadintrearmeturilecelordoi stalpisoriestefie in zonaintinsd,fie
ln zonacomorimaie
si se va consideraca atare219
structuali clinzidaie
4.3.10Rezistenta
la forfecare
Estefo4atdietoare
de rupere(capabila)
a unuipereie(r."r). Subactiunea
tdieloare,
un qeretese poaterupein rostorizontal
(Fig.4.6ga)
saudup6o
inclinatd
la 45' (rupere
in scara).
da
Fig.4.68Rupereaunuiperetesubacliuneafo4eitdietoare
a- in rost orizontal,b- rupereain scar6
ln-cazul al doilea,ruperease datoreazi eforturilorprincipalede lntindere
4.56b).fo4a tiietoarecapabilaeste valoareaminimda fo4ei t6ietoarede r
calculauin celedoudmodurjde rupere.
In cazulruperiiinscare,in funcliede raportuldintre
lungimeapereteluigj
nivelului,
fisurapoatefi la un sjngurnivelsau poateintersecta
centu.
4.3.10,1Rezistentala forfcarein rost orizontal
a) Perelidin ziddrienearmata(ZNA)in cazulsoticitirilor neseismice
in conformitate
cu prevederiledin CodutCR6-2006,fo4a teietoareeste pret
numaidezonacomprimalda inimii,rezistenleIa forfecare,,tuavandvaloarea:
(4.319)
unde:,1este grosimeainimii,/" lungimeacomprimatda inimii iar _ rezi
Jd
unitarede proiectarela forfecarea ziddrieiin rost orizontal,care iai; consir
efortulunitarde compresiune
(o.) produsde efortulaxialt/rr.
(4.32O)
Undel. esteariazoneicomprimate
a secliunii(inclusive
tapacomprjmata).
220
CLADIRICU
(4.319) inallimea zonei comprimatese determindconsiderandcat

unitarede compresiune
liniarpe zonacompdmata.
suntdistribuite
combinatda efortuluide compresiunelr'r,r9i a montantuluiMr? se
cu acliuneaefortuluirVI?aplicat
excenhic,cu excentricitatea:
(4.321)
eforturilorde compresiunedin zona comprimatda zidariei(C:) este
or efortulrvtrl.
liirS talpi in zona comprimatS(Fig.4.69).
Fig.4.69PeretedinZNAfardtalpd?nzonacomprimata
ig|urra
4.57rezuftea
(4.322)
seama cd )'. =/. /3 pentru distribulaaliniari a eforturilororn zona
prinata,rezulti:
I.=3(rc-e,
\4.323)
maximda efortuluiunitarrezuftedin relatia:

\.o
t .t, =C, =N *,
(4.324)
4. Calcululcladiilor cu pereti structuhti din zidaie
\4.325)
Respectivefortulunjtarmediu:
(4.3261
a2) Peretecu talpi in zona comprimati
EfortufN,,/ aqioneazdcu excenhicitatea
e da]dde (4.221)9i este colinia.eol
rezultantac, carese compunectindouerezultante:
cea din'inimdfc,rl t;a
cin
talpd (C,,\.
Pentrudistribulialiniar5a efortudlor,cu valoareamaxim5 dl, se considerd
cd in
.ea]/|te..
talpe avem o
=
@nst
si
-q
(4.327\
"2
C,2 = tp (le
t)ol
14.3281
c" =c"t+c.,=LL!!+teu
e -r).ot
(4.3291
l.
t
Il.o
Fig.4.70PeretedinZNAcu tatpdTnzonacomprimate
222
CUDIRI CU PERETISTRUCTUMLIDINZIDARIE
lromentulrezultantei
C,in raportcu fibraextremecomprimate
esteegalcu suma
Tomentelorrezultantelor
C.?in
raport
cu
aceea9ifibrd.
C, 9i
-nde
,.- :+C-, -a
C - v- =C-'l"|
(4.330)
Y, = Yc-e
(4.331)
-r]locuindexpresiile
{4.3271(4.329)in 14.33O)rczulld o
:a necunoscutdlungimeazoneicomprimate/":
t^
l- - Jv- l- J(lr\(2v^ t -\ |
0
t-t)
ecualiede gradulll avand

(4.332)
Valoareaefortuluiunitarymaximdr, rezuftedin rela.tia:

C" , + C" , = t lt . o, + tr(l p
'
t.1.+2lp.0p
(4.333)
t o1=NF4
(4.334)
t)
Valoareamediea efonuluiunitarde compresiune

esle:
C,' + C,'
" ,= --+ := ;
o'
(4.335)
a3) Perelidin ZNA in cazulsolocitdrilorseismic

in cazul solicterilorseismiceefectuladerenleiesie anulatpe zoneledesprinse
(fisurate)
in ciclulprecedentepe po4iunileintinse.
Rezistenta
de Droiectare
la lunecarein rostorizontalse calculeaz6
cu relatia:
r Rt=
-t,
U,.b. +o,ao
EaY
yL?
(4.336)
/.- estelungimeazoneicompfimate
deterfiinatapenlrudistributia
liniar;a
efortudlor
unitarein se4iune,
/d:/,"-/" este lungmea pe care adeaenla este anulatd.
din zideriecontinate
Gazulperelilordin zidarieconfinati putemavea diversesituatii,in funcliede
i+a stalpi$orilor
Sia tdlpilorin sectiune.
223
4. Calcululcladiilar cu
sttuclunli din zidaie
b1) Peretedin ZC cu stalpigor in extremitateaintinsii 9i zona com

lamelard(feri talpe).
AceastSsituatieeste prczentalAin fi!. 4.71.
inlinsa, care nu preia eforturide intindere.
armdtumintinsdnu DreiafortdUietoaae.
Yr
Fig.4.71Peretedin ZC cu stalpiForinzonaintinsi
Datoritdfortpide intinderedin armdturaintinsa,rezultantade compresiuneC:
deplaseazdcu valoareaA, care se detemine scriindecualiade momentnul
raportcu l/trl:
T Yr =C,'L.
intrucat
C,=Nu+t
Rezultd:
,T
'
N Ed + T "
EfortuldinarmdluraintinsEse poatecalculacu rclatia:
, = ,-*
_
. 4 u = o . , . ! !- v
Mro
(4.U
cUDtRtcu
JJi;estemomentulde rupere(rezistenta
la incovoiere)a pereteluiasociatcu
exiall{rr.
dbtribulialiniarea eforturilor
avem:
. =i"
\4.342)
t. =3(yc - et\
(4.343)
FerEde
din ZC cu stalpitorin extremitateacompdmatn(Fig.4.72)
fari talpecomprimatd.
a.
b.
l',"
Fig.4.72PeretedinZC cu un singurslpigorinextremiiatea
comprimata
a-secliunea
reaE,b- sectiuneaechivalentd
tSietoare
capabilase determindcu relalia:
rRl = I/?i, +l/Rd. +IrRd"
\4.344)
ItRe I/Rd,9i VR sunt rczistenlele de forfecare ale zidariei (r/Rd),betonului

Fiarm6turii(f/rd,)din stalpisorulcomprimatcare se determin6cu relatiile:
(4.3451
4. Calcululcladiilor cu pereti structuEli din zidane
14.u6l
Vaa"= 0'2' A" .fy
(4.347)
iar&este
undel,r qil;sunt rezistenlele
unitarela forfecarea zideriei9i betonului,
(,{").
rezistenlaunitardla compresiune
a armdturiicomprimate
de ziderie
cu o arieechivalentii
Ariade beton9i arm5tur6comprimat;se inlocuiesc
subfomd de talpdechivalente
a cirei l;time rezultddin relalia(Fig.4.72b):
t't o f6 + A"'fg =to'lo"'J"2
(4.348)
A
I pe= t . na + J nu
(4.349)
unde,r,.9i ,- suntcoeficienlii
de echivalenFpentrubeton9i armdtura:
(4.350)
(4.351)
unitarela compresiune
al betonului,zidAriei9i
unde,,i, /'., gilr sunt rezistenlele
amdturii.
Pentruse4iuneaechivalentd
eforturileC, Fi Nrdsunt coliniare9i in continuarese
procedeazd
ca pentrupereliidinZNAcu talpdln zonacomprima{i.
b3) Pereiedin ZC cu talp; ti dalpigo.in zona comprimati
Relatiile(4.344)- (4.351)sunt valabiles,iin acest caz, cu precizareacA lelimea
tdloiiechivalente
se calculeaz;cu relatia:
lr.=to +t(n- -11+Ln*
(4.352)
unde/pestelSlimeatelpiisecliuniircalecu grosimea/p,iar1- grosimeainimii.

b4) Peretedin ZC cu stalpisoriin ambeleextremitili ale socliunii,firi talpdin
zona compJimatS
efortul
Se prccedeazeca giin cazuldin fig.4.72,insa trebuieluat?nconsiderare
de intinderedin armaturastalpigorului
intins(Fig.4.73).
intins se face ca 9i Tn cazul
Considerarea
efortuluidin armdturaslpis,orului
anterior(}r, aplicandrelatiile(4.337)- (4.345).
226
CLADIRI
CU
L'"
b.
Fig.4.73Peretecu doistalpigori
Peretedin ZNA cu *alpitor la ambeleextrerniGliale sectiunii ii talpa in
comprimatii
ce E$meatdlpiiechivalente
rocedeazdca giin cazulprccedent,cu precizarea
cu relalia(4.352).
determind
10.2Rezisienlala efortuti principalede intindere
a@stcaz ruperease producedupdsecliuniinclinatela 45 '{ruperein s6ar6)4.68b.
a coduluiCR6rezistentae6ie analizatdnumaiin proiectulde revizuiae
Pereliidin zNA
nta de proiectareIa cedarepe secliuneinclina{ea perelilorskucturalidin
nearmatise va calculacu relal,a:
r*.,=t.f,.'
(4.353)
unitarede cedarepe sectiuniinclinate,

a rezistentei
eslevaloareade proiectare
panoului
esteun coeficientde corectiecaretine seamade raportuldimensiunilor
b=1.5pentrur/;1.1
LA,
b=1.0pentruh/1"<
b= h,l,pentrul.0att/t.<1.5.
lne$meapanouluideziddriese va lua:
-
h=hopenlru perctii care lucreaz6ln con6ole,

/'=4 pentrugpaleliicarepotfi considerali
dubtuincastralila extremit4i.
Daoafisurainclinatdintersecteaze
centura,atunci50%din armdturadin centurdse
va luain considerare,
fo4atSietoare
preluatede centur5va fi:
Vna"=0,s(0,8A"ft)=o,aA, f;a
(4.354)
unde,.1.estearia amdturilordin centurd,iaa& rezistenla

unitardde proiectare
a
armiturii.
DaGapeleteleeste prevezutcu armatudln roslurileodzonlale,
foqa tdietoare
preluatede aceastearmdturieste:
v*. =o.t,{..7,"
(4.355)
Unde ,{;este ariatotalaa armituriiintersectate

(carose considerdja 4S.)
Se precizeazd
c5 armdtudleorizontalepot preluafo46 kiietoarenumaidac6sunt
prevdzutepe loati lungimeapereleluigiancoratecorespunzdtor
la capete.
Se poatedeterminacantitateade armdturdorizontalape unitateade lungimea
peretelui:
(2.355)
Unde AI , A:::Fi 4 suntariilede armdturiintersectate
de fisurd1z/; ; , Oepe un
nivel 4j", respectivdintr-unsingurrost orizontal,s fiind distantadintrearmdtudb
orizontalo.
Din(2.355')armdturite
orizontate:
tfr =ei1;a=4.L
(2.356)
Astfelcd relalia(4.356)se poatescriesubformete:
g35n
228
}LADIRI cU PERETISTRU?TML!
,,
0,8A:".t^
,
DINZIDARIE
(4.358)
in cazulunuiperete;in zNA cu armdiuriln rosturile

orizontale
9i la carefisura
inclinatiiintersecteazd
centura,rezistenla forfecare
ln sectiunea
inclinatdse
curelatia:
calculeazd
I,Ra =VRdz + VRJC+ VRJ|
(4.359)
Undet/Re,yRd,9i,/tub
se calculeaze
cu relaliile(4.353),(4.354)9i(4.355), respectiv
(4.357)sau (4.358).
(carese utilizeazS
pentruevaluarea
Pentruperqii din ZNA fn codulP'100-3/2008
cledirilorexistente)
se definesctreicapacitdlide rezistenta
h fo4atiietoare, astfel:
-
fo4a teiebareasociatecedariiprin compresiune

excentricea unuiperete,
candin sediuneactioneazaefortulaxialde proiectareNFdsi momentulde
rupereMr?,r:
I/,,, =L(_j,t5u"\
(4.360)
undecr este un coeficientcaredepindede conditiilede fixarela extremildlile

ale
peretelui:cr=2,0pentru perete console(montant),.r='1,0pentru perete dublu
incastrat la extremiteli(gpalet cuprins intre centuri-buiandrugi)
|e=teste
factorulde forn5 al pereteluicu indllimeatotal5H,9i lungimea/,.
to-fi,unAe
cu rclatia(4.326),iarreste rezistenlaunitard
d& se calculeaze
de proiectare
a ziddriei.
- fo(a taietoarede proiectarede rupere prin fisura inclinatd (fisurare
diagonaldsauTnscard).
"-='rjtF k"t-
(4.361)
undeld este rezistentaunitar; de proiectarea zidiriei la eforturiprincipalede

conditiei1,o<bsl,5.
intindere,iar , = r,din relalia(4.360),cu respectarea
- fo4a teietoarede proiectarede rupere prin lunecarein rost orizontal,
calcut5cu relalia(4.319).
in final, rezistentade ruperela forfecareeste valoareaminimddintrecele trei
valon.
229
b)
structuraliclinldaie
Peretiidin zidiria armata
ln cazul perelilordin ziderie armatd fisura Tnclinatepoate intersectadi

elementeale peretului.
In cazulunuiperetedin ZC+AR,relaliageneraldpentrudeterminarea
rezistente
eforturiprincipale
de intindereesteurmdtoare:
t R& = l/Mz + VRdc+ l/Rda + l/Rds
Unde
,/xu- fo4ataietoarecapabilea ziddrieicalculaticu relalia(4.353),
,'xd.- fo4atiietoarecapabilda centuriicalculatecu relatia(4.354),
IlRd" fotla laieloare capabilda armaturiidin rosturi orizontalecalculati
relatia(4.357)sau (4.358).
,1,r"- fortatdietoarepreluatdde stalpulintersectat

de fisura.in codulCR6-2006
proiectulderevizuirea coduluiacesta
relstenta nu se ia in considerare.
Dace unele elemente lipsesc sau nu sunt intersectatede fisure,
coresDunzdtoare
in relatia4.362suntnule.
4.3.'10.3Rezistenlade poiectare a prqilor la lunecareverticaleasociatd
incovoiedi
Datoritedualitdtiieforturilorunitaretangentiale,
din actiuniorizontrale
rezute
forfeoarein secliuniorizontale(lunecdri)cat si forfecarein secliuniverticale
elementele
de zid5rielegateprinlesere.
Ink-o sectiuneorizontalddiagramaeforlu lor unitaretangentialSare o
parabolica
cu valoareamaximdln centrulde greutatesi salturiingectiunile
in
sunt varialiibrulte ale lSlimiisecliuniiintre talpd inimd,precumSi ln zone
eventualeslSbiri(ililuriverticale)(Fig.4.74).
Fig.4.74 Diagramaefotlutilor unilarcIangentialein sectiuneorizontali, intr-un

oeretecu inimasldbitd
cuDlRI cU PERETI
sTRUcfUML] D]NZIDARIE
rrnecarea verticala(r,) reprezintdreatlti
ionsideratd
peine,rtime;',;
;ili;,
secriunea
venicard
":t#,"?t?T"JjlLi,'"
(4.363)
::"HH,r':
i:"'ff
ttr1fl':ffi
iTi*?.i;"';ff
*ffi
f S
.
L , = -..1
h " = 7. h" 1=
L, V Ej !
(4.364)
, intr-osecliunestabitd:
1" =: _::.1.y1-= 6117
*",1_!
t.
,, 1
(4.365)
!n d e ,
= M'il -M";!
(4.366)
^ME!
Diferentade momenteraportatdla
,. este valoareaforteiteiefoarede pe
respecliv(Fi9.4.75).
njvetul
V raMT
.i
n' l
t-
1 '-1
r _ i _e 4Tl -
=-t*
Fis.4.75VatorjteL,t4,* A,4,t"J
din rctalia(4.2s9)
9i
in relalijte(4.364) (4.365)s_auutitizat
9i
noraliite:
statjcatsecliunjicaretunecd,in raport
cu centrutde grcllate al
:;:rt'j:fi:ntut
1- momeniulde inertieal sectiunii.
lniazLlZ^C,s si / se determinapentru
secliLneadeata.
neaslenlade proiectare
la lunecarevenjcalaa
leiJf,iur se catcuteaz;cu retaqia:
Lxa = A1 f6.==t.h"
f,o"
(4.367)
2s1
4. Calcululcladiibr cu percti structuralidin zidaie
unde/,,r esterezistentaunitardla forfecarein rostorizontalcu efortaxial( o ) nul,

ln conformitatecu CR6-2006,rezistenla unitard la forfecare a zidiriei in
verticale,cu rosturilegate,se considerdegala cu rezisteniaunitardinitiale
forfecaredin rosturiorizontalecontinue(r.r,),pentru d=0, intrucetin
verlicalSnu avemeforturidecompresiune.
4.3.11Rezistnlade proiectarcla incovoierc perpendicularpe planul
alpeaelelui
l\rodulde rupereal perelilorde umplutureperpendicular
pe planullor median
fi intr-unplande rupereparalelcu rostudleorizontale(o.izontal)
sau plande
perpendicular
pe rosturileorizontale(vertical).
Rezistentade proiectarceste momentulincovoietorde ruperecalculatoentru
fa9'e(banda)de peretecu liilimeade 1m,dispusdin zonelecu momentemaxi
in centrulpanourilor
pl'ne,respectivla margineagolurilor(Fig.4.76).
Fig.4.76Rupereaunuiperelela incovoiereperpendicular
pe planulperetelui
a- vedereperete,b- solicitarea
fagieiverticale9i rupe.eain planorizontat
c- solicitarea
fagieiorizontale9i ruperealn planvertical
Maa=W. f,at
M"t, =w f.,
unde ,t/ este modulul de rezisten!- al fagiei cu ldlimea de un metru, iar

/,,r, sunt rezistenleleunitarede rupere dupa ceb doue planuride rupere.
_- 100./':
6
232
(cm') (4.3701
CLADIRICU
pe planulmedianal pereteluieste
de ruperela incovoiereperpendicular
mlnimda momentuluide
ruperedat de relaliile(4.368)qi (4.369).
l2 Rezistenlade proiectarea panourilorde umpluturdin planul lor
acliuneaincercerilor
orizontale
in planulperetelui,un panoude umpluturd
se
IL
ri:
- il
Fig.4.77Moduriposibilede ruperea unuipanoude umpluture

solicitatln planuls6umedian
Rupereaprinalunecaredinfo4dUietoareln rostodzontal,fo4ataietoarede
ruperefiindYxjr(Fg- 4.65a/:
/
,,
r ' t p( l + a \
Y
R)d= " , r - l
cose
a =0.071;-1]|
\4.371),
(4.372)
2. Rupereaprinfisuriinclinate(dupddiagonal5),
fo4ataietoarede ruperefiind ye
(Fis.4.65b)
:
'"-
=
06."" d
(4.373)
racollurile
cadrurui'
ro4aderupere
pdnstrivire
;;l#'i:i81$.ef:)comprimate
=o-" *"',ff",urt,
'rro 1-o
14.3741
ln rclaliile14.371)-(4.374)
s-auutilizatnotatiite:
rp-grosimeaperetelui,moduliide etasticitate
ai betonului(''r 9i zidedt
(E,\;
1,,-valoarea
mediea momentelor
de inertieale stalpilor;
rezistenla
unitard iniliald de proiectarea ziddriei la forfecare in rost
,""orizontalsubefortde compresiune
zero;
a ziddrieila compresiune.
/.r rezistentaunitar6de proiectare
Rezistenta
de proiectare
a panouluide umplutur;estevaloareaminimddintre,.xr6
YRd9i r8i
4.4 Verificarca6iguranleictidirilor din ziddrie

Verificareasiguranteistructurilor
din ziddriese face prin calculindiferentde tioLl
ziddflei,de numeruldenivelurisi de acceleratia
seismicaa amplasamentului.
Vedficareasiguranteise va fa6ela stdrilelimitauttimo(SLU)si ta stareatimitdde
serviciu(SLS),prin respectareaconditiitorceruted6 codutplOO/.1-2006
li CRe
2006.Pent.uSLIJse vor respectacerintelede rezistenle,rigiditate,stabiiitate
*
ductilitate,
iar pentruSLSse va respectaconditialimitdriideptasdrilor
orizontaleab
clddirii.
4.4.1Cerintade rezistente
Tn genoral,verificareacerinleide rezistenldse face din condiliaca efortuaie
sectionale de proiectare(lrrd, ME,, VEt\produsede incercarib exterioarein cele
mai solicitatesecliuni,sd fie mai mici sau cel mult egale cu rezistentelede
proiectiare(lr'paMR, yR), carc sunt efortudsectionalecapabilesi depind de
caracteristici'e
materialelor
si abetuireasecliunilor.
4.4.1.1Verificareala incdrc;ri gravitationale
Verificarea
ziddrieila incircariverticalese facepe o fasiede pereteegalacu un
metru,respectivegalecu Elimeagpaletului
dad acestaesteliber(nelegatcu un
peretepe cealaltddirectie)cu relatia:
(4.375)
234
CUDIRI CU PERETISTRUCTURALIDINZIDARIE
verificarearelaliei(4.375)se face atat in grupareafundamentald

a lncircaritor
aGD, cal 9i in cea speciaH(GS), deci efortulde proiectarety'r:corespunde
grupdriide incdrcdri,Tntimp ce rczistenlade proieclarela compresiunely'izare o
sinourdvaloare.
Determinarea
efortu lor axiale,ir'E?
gi a relaliilorde calcul pentrurezistentade
proiectarela compresiune
a fagieide perete6u lStimeaunitarasuntprezenlatola
patagraful4.2.
1.1-1.2Verilicarea zideriei solicitat; la compresiunesiincovoiere in planul
peretelua
in acest caz pereielee6te solicitatIa compresiuneexcentdcaSi la forfecare,
verificarea
fiindnecesarapentruambelesolicitari.
a.)Vorificarea
la comDresiuneexcentrici
in acestcaz,in celemaisolicitatesecliuniavemdouasituatii:
" I\,,lha"
9i N"r,carerezulldin grupareaspecialea actiunilor;
a actiunilor.
- N.,* qi l\r"r,carerezultdin grupareafundamentaE
Mnd 9i Narrezuftedin aceeagischemAde'incdrcarein GS- SimilarpentruNmax
si
MdinGF.
in cazulverificeriila compresiune
gi Tncovoiere
in planulperetelui,verificareala
compresiune
excentricd
a oereteluise facecu relatia:
Mu S Mr"
\4.376)
in relalia (4-376)rezistenlade proiectareIa incovoiere Me, depindeatet de

caracteris{icile
materialelorsi a secliunii,cet si de valoareaefortuluiaxial de
prciectare
afereni.
b.) Veriticarea la forfecare
in cazul verificariila forfecare,se deiermini foda teiebare tinand seama de
( r/r.r,).
suprarezistenta
armeturilor
/u, <11*
(4.377)
Unde tr/rdeste fo4a tffetoare de proiectarecare lezultd din calcululstatic al

skucturiiin domeniulelasticlin;ariar / este factorulde suprarezjstentd
datorat
efectuluide consolidarea
a otelului,cu valoarea:
- /=1,3 pentruclasade ductilitaie
inaftelH) 9i
=1,2
pentruclasade ductilitate
- /
medie([r).
Verificarea
la forfecarese facecu relalia:
235
4. Calcululcladiilar cu eretistructuralidin idaie
rRd<1.25.vtu,
(4.378)
Unde ,td esterezistenlade proiectare

la forfecarea peretelui.
Valoareamaximda fotei tdietoareeste cea care ar rezultain cazul6spu
seismicefastic,avendvaloarea q.rE!, unde q este factorulde comportare
structuriila acliuneaseismici, utlizat in relaliade calcula incdrcdrii
totale.
Se admiterealizarea
condiliei:
Vo1 s(.V02,)^
= q-V*
(4.379)
Adicd rezistenlade proiectarela forfecarenu trebuie6d depSgeascd

va
maximda fo4eitdietoarecarese oblinepentrurdspunsulseismicliniar,chiar
rezistenlade rupere la incovoiere(MRd)rezultdmai mare decel q. M E .
4.4.'1.2Veriticareapanourilorde umpluturEdin ziddrie
a) La incircid perpendicularepe planul panoului
Cerinlade rezistenlS
se verificdpdnrespectarca
rclaliilor:
(4.38o)
(4.
unde Mrrxrgi MEl,zsunt momenteleprodusede incercarilepeeendiculare

pfanulperetelui,iar M Rd,tli MR,h2sunlrezistentele
la incovoiereperpendicul
pe planulpereteluiinplanorizontal$ivertioal.
b) La incercAriin planul panoului
Cerintade rezistentise verifici orinresDectarea
relatiilor:
(4.382)
unde fr,r, este efortul de proiectarepe diagonalapanoului,iar I/Rurczislenla
proiectarea panouluiinplanulseu,carese calcuieazd
cu relaliilede Ia
4.3.12.
4.4.2Vedficareacednlei de rigiditate
Cerinla de rigiditatela acljuneafo4elor seismicea cl;dirilor din ziderie
satisfdcuta
daci deplasarile
laierale9i deplasdrile
relativede nivelale c|ediriii
se inscriuTnlimitelesiabiliteTnCodulP'100/1-2006.
236
Limitareadeplasdriloreste necesaranu numai pentru aealizarea

rigidit6liiunei
clddiri,ci sipentrualteconditii,cumsunt:
evitareaprdbus,irii
unor elementenestructurale
care ar pune in pericol
viataoamenilorl
peniru evitarea coliziuniiintre cl6djrile vecine, in siluatia in care
dimensiunile
rosturilorantiseismice
nu potfi oricetde mari.
Verificareadeplasiriilateralenu este necesad penku conshuctiile
amplasatein
zonele seismicecu acceleratiaamplasamentuluj
ag<o,l2gprecumsi in cazul
culremurelor
crustaledinzonaBanatului.
ln cazuldedirilorcu pergi structurali
din ziddrie,pdn rcspectarea
condiliilorimpuse
in proiectareapreliminad.rezultdrigidit;ti mari cu perioadaoscilatiitorp;oprii
f :0.8 secunde.se considerdca deplasdrile
lateralesuntsuflcientde micioentrua
salisfacecondiliilede rigiditate,
astfelcd acesteanu se majcalculeazi.
4.4.3Ve.ificareacerinleide stabititate
Siabili{atea
de ansamblua clddirilordinziddrieesteasiquraudacd:
- in cazulcl6diriloramplasatepe ierenurii; pantd,masivulde oament
pe careestesituatenu prezintdriscde alunecare;
- nu existSpericolde rdsturnare
a clddiii datoritdfortelororizontale:
esteasiguratarigiditatea
spaiialaa cliidirii.
De asemenea,
stabilitatea
localda pereliloresteasiguratE
dac6:
- se asigurdconlucrarea
perelilorde pe celedou5directii;
si rigidizarea
se limiteazdzvelteteaperetilorastfel:
PentruZNA9i ZNA+AR:
2 < 12
(4.383)
PentruZC si ZC+AR:
(4.384)
unde i, esleinellimeaefectivea zidarieipe nivel:
h.=4 -h,
(4.385)
!nde ,s esieindllimeaetajuluiiar /r"indllimea

centurii.
4.4.4 Veiificareacerinleide ductilitate
Cerinlade ductilitatea peretilordin zidarieeste satisfdcutedace sunt realizate
urmdtoarele
cerinte:
- efortulunitarmediude compresiune
dinincdrcdrilegravjlationale
dnse limileazd
aslfel:
237
4. Cabutulcladiilot cu pereti svucturatidinictane
n=)=o+!u
(4.386)
ln relalia(4.386),lr'Rdeste rezistenlala compresiune

centricaa ziddriei(eforhd
axiaf capabif), A,- atia zidetiei/percteplin sau montant, ty'&_ efortut de
produsde incdrcdrileverticalein grupareaspeciaE.
compresiune
- valoareamaximaa lndltimiizoneicomprimate
(j) se limiteazeastfel:
(4.387)
iar /, estelungimeapereteluiplinsau a montantului.
- armeturaintinsdreprezint5maximum50% din cantitateacoresounzetoare
situatieide balans;
- se limiteazE
valorileultimeale deplasirilorspecificede compresiunes,,, in
vedereamenlineriirezistenleiFi rigiditdliiper4ilorin domeniulneliniarde
solicitare.Evident ca aceastd conditie limiteazedomeniul neliniar de
solicitare
9i ductilitate;
ruperca
buiandrugilor
se se producddin soljcitarea
de incovoiere;
- rezistentala fo4a teieioarea perelitorasociatimecanismului
ductil(candse
considedsuprarezistenla
armAturilor)
djn compresiune
excentrice.
Referitorla rupereabuiandrugilor
trebuierespectate
conditjile:
- rupereaprinincovoieresa se producdinaintearuperiipdnforfecare.
- ryqgreapril forfecaresd se producdinainteaced5riibuiandrugutui
prin
strivireazidarieidinzonade incastrarea buiandrugilor
in montanti.
CLADIRI CU
5. PREVEDERI
CONSTRUCTIVE
PENTRU
CLADIRILECU PEREflSTRUCTURALIDIN
ZIDARIE
Prevederile
constructive
se referd,in principiu,la modulde alcdtuireal elementelor
prin detaliere,prevederile
de construclii.EIe completeaze,
din faza de proiectare
preliminarS.
5.2Prevederireteiitoarola suorastructuri
5.2.'lMateriale
penkualcetuireaclSdirilor
Materialele
din zid6rievor respectacondiliileminimede
calitateprecizatein coduri.
5.2,2Sl5birilocalin pereli
Acesteslabiripot fi datorateamplasiriinecorectea cogufilorde fum sau ventilatii,
precumgi qliturilenecesarebentruingropareain pereli a cablurilorelectriceSi
pentrutelefoane,precumgi a unorconductepentruinstalaliisanitare.
Pereliistructuralinu vor fi sldbili prin goluri verticalepentrucoguride fum sau
ventilatii,urmandca acestegolurisd fie realizateprinelemenledistinctamplasate
'r'e'ey'l.t2a2,az z7eae,z,a.e4pe-e,?,v., tz2aZs/dtz/?,7/7/A.z?dr2a,"k/e
oblice,indiferentdacdse realizeazdprinspargere(dupeexecutareaperctilor)
prinzidire,in timpulexecutiei.
accept; slituriverticaleexecutateprin zidirecu adAncimea
maximede 1/3 din
imea peretelui,slSbireafiind luatein considerare
ln calcululperetelui.Dace
cazul se vor lua mdsuride interirea zonei sldbitecu amAturi in rosturile
le sau cu elemenledin belonarmat.
executareaperetjlorse acceptdglituriverticalesau obliceexecutatenumai
frezarecu adancimeamaxim6de 2cm
5.2.3Centudin supraslructurd
Dupepozitialor,centurilepotfi:
planseu(centuricurente);
- la nivelulfiecdrui
239
5. Prevedeiconsttuctive
centudintermediare,
fnhe plangee;
centurila mansarde.
5.2.3.1Centudcurentela clediri cu planlee din beton amat monolit
Centurilecurentese prevadpe toti peretiistructurali,

portanlisi de mntravantuire
(autoportanti).
a-) Pentruclediri cu peregidin ZNA
lndllimeaminimi a centurilorpentruperqii structurali
interioriesteegaldcu
grosimeapldcii,iar pentruceiexterioriesteegatdcu dublulacesteia(Fig.5.1).
_t
Fig.5.1lnegmeaminimea centurilorla peretiinteriod(a) 9i exteriori(b,c)

Ldtimeacenfurilorva fi egaldcu grosimeaperctelui.pentrupereliiexterioricentura
poatefi relrasain raporlcu fata exterioarai
a peretelui.dar se aibdldtimeaminin6
de 25cm.
ArmituradincenturitrebuiesEindeplineasce
condiliile:
- armdturalongitudinalSl
o min4o10:
o procentulde armare:min0.5%
- etrieriivorfi inchigi,cu omn=6mm.
Se vor dispunela distanlamaximede 15
cm in camp curent, respectivde locm in zonele de inidire prit
sUprapunere
a armdturilor
longitudinale.
Centuriletrebuiesd fie continuepe loatd lungimeaperelilor,formendco
inchise,asigurandu-se
legaturamonolitda centurilorde Pe cele doua direclii
colluri,interseclii
prinancorareabarelorTncenturileperpendiculare
si ramificatii,
o lungimede cel putin60 o.
:60c
2606
Fig.5.2Ancoreabarelordincenturil a colluri.interseclii
9i ramificalii
240
IRJSlE4ELryiIw43ryry
crAD
60 de diametre-h
de cel Pulin
Bareledin centurise inedescprinsuprapunere
bare, distanladinire zoneleoe
din
50%
vor inadicelnult
#";;;;i;;
fiinddecel""putin'lm(l-l9 c r''
inadire
''' i ijii:':X*i:"j:j,9:fl':l3i:il"#;",:'*"
n"'"'
:::Y":"il*J::'"'.ilf,"1""":l;"ii'"l,11i,"il
'*f,i,::ffi::ijH,l!fi:li
-t
2++
secliunisl5bite
armdturilor?n
Fig.5.4Continuitatea
piese
de la ultimulnivetse vor prevedea
ln
cenruflle
sarpante
cu
cladirilor
in cazul
co9oroaoel
metalicepentruancorarea
C'
b,) Pentruclddiri cu pereli din Z
mal
a centurilorpentruZNA, la care se
Se vor respectaprevederilede alcetuire
per4ii structuraliSe admiteintreruperea
continuiu\iinumaiin situaliile:
llllix'"T'3!'-r'
ii:Sir:".T:
egH:
scariror'
casei
- indreptur
9' "9191i'i,
:Li:,,1'"":"r:3,r'p;.'";.;flljl"j:
m[:iiw"#;ilii,tL,."^^
l'":
;le:li'{#,x..*r'"i'ffi
f#ifr#':J:H:
'"#s
241
5. Prevedei constructive
Fig.5.5lntrefuperea
centurilorinperelelee\.teriordela casascdrii(olan
falada):1,2centurilanivelulplanseelor
curente,respectivla nivei;l
jnaermediare:
ultimuluiplangeu;3- centurila nivelulpodestelor
4statpigori
din betonarmat.
Sectiuneatransversale
a centurilorva satisfaceurmdtoarele
cond(ii:
- ariasectiuniitransversale
va fi >S00cmzi
- ldlimeacenturiisd fie >25cm,respectiv2y3din grosjmeapereteluidaca
aceastaestemai marede 25 cm;
' inatimeacenturiisefie:2ocm;
Armdturilelongitudinate
vor tndeptinii
conditiite:
- cliametrul
minim:1omm
- procentulminim
de armare0,8%:
Reglementdrilede Ia peretii din ZNA referitoarela etderi, inedirea bardc
longrtudjnale,
ancorareabarelorla colturi9i intersectii
si continuitalea
armalurilor
h
sectiunisEbite
se vor aplicasi perelilordin ZC.
5.2,3.2Centudcurenlin cazulplanseelordin elementeprcfabricat
a.)in cazulplangelordin felii profabricatecu goluri tongitudinate
DupAdireclialorin raportcu fasiile,potfi:
- peFendiculare
pe direcliafagiitor;
- paralelcu direcliafasiilor
Dupdmodulde alcSluirepotfi (Fjg.5.6)
prefabricate;
- pe grosimeaelementelor
pe
grosimea
prefabricate
elementelor
plu6subcentu.ade subfaqii.
-
242
CLADIRI CU PEREiI STRUCTUMLI DINZIDARIE
J.
-T
i1+
l---t--l
a>U3,>8 cm
80,3t, >8 cm
b.
_Ll_
min06150cm
c .Fig.5.6Alcdtuirea
centurilorla planseedinfagiiprefabricate
pe
a,b centuripe grosimeafagiilor;c,d-centuri
cu subcenlud;
a,c-perpendiculare
direcliafagiilor;b,d-paralelecu direcliafaiiilor;1- mustdtisubformdde bucle
petrecute;
2-amdturdde legSturecu subcentura.
b.) in cazul planteelordin panourimari ti semipanouriprefabricate
Panourilemarisisemipanoule prefabdcate
se rcalizeazecu alveole9i praguripe
conturpentrua puteaprelualunecdrile
din planulorizontalal plangeelor.
ln funcliede modulde realizare,potfi de doudfeluri:
cu praguri9i alveoledeschisepe fatasuperjoar;(Fig.5.7a);
cu praguri9i alveolepe cant,lnchisepe ambelefete (Fig.5.7b).
Ws
a)
Fig-5.7 Panourimariprefabricate
cu pragurigialveoledeschise;F cu pragurigialveolelnchise'1muste$subform; de baredrepte:2- must.li subformdde bucl6;3p.aguri;4-alveole.
243
5. Prcvedei construclive
Panoul reazema pe toate

cele 4 laturi, respectjv pe
semipanourilor
trer laturi in
panou,u
I"::::''i""[Tlii:#f;1'JiffiJ:i';ffiff::snuitpesrosimea
Fig. 5.8Centurj
Iaplansee
dinpanourimari
prefabricate
sisemipanourj:
cuatveote
deschise
la pirteasuperidara;
u-.cu.liveote
inchise:
.
1-mustelsimpte;
2_mustali
subformedebuctepetrecute;3armdturi
longitudinale;
4- befonde monotitizare.
c.) in cazul plarleelordjn predali

cu supraDetonare
,;:n::f
$3,"Jil:i:J:irli"n
#,ii,
flfsJ:Ii"ffi
i:l Bi:Htl:
J:g!)
:
Fig.S.9Centurilaplangeedin predata
cu suprabetonare
d.) in cazul plangelordingrinzi prefabflcate
gi corpuaid6 umpluklrd
f"i::.x"
;hffi
:i{;iirll:,;;;"+#ildij,[1",,".ii;:
244
CLADIRI CIJ PERETISTRUCTUMLI DINZIDARIE
c,
b.
Fig.5.10Centurila planseedin grinziprefabricat
ticorpuride umpluturd:
pe grinzi;b- centuraparalelScu grinzile;
princenturaperpendiculare
a-sectiune
prinplan9ee;1- grinziprefabricate;
2- corpuride umpluturS;
c- sectiunetransversald
3- armEturilonqitudinale
e. Armareaminiml a centurilorla planseedin elementeprefabJicate
Armareaminimda centurilorpentruperet!interioritrebuiesd respectecantitelib
date in tabelul5.1, unde valoriledin panteze sunt pentruolel 0837, celolalte
valorifiindpentruPC52.
cl;dire
lm)
<4.00
4-9
9-12
12-15
ab. 5.1 Armareaminimda centuilor

zona seismicd(dglg)la clediricu planlee
prefabdcate
niveluri
0.08
0,12;0,16 0,20;0,240.28:0.30
3,50
4,50
I
(3,50)
3,00
{2.50)
(2,00)
3,00
4,50
6,50
3
(2,oo)
13.50)
{5.50)
3,50
4
(4.50)
(2,50)
4,50
5
(3,50)
din centurilepentrupereliiexterioriva fi mai

Secliuneaarmefudlorlongitudinale
marecu 20olo
fatdde centurileinterioare.
care
in cazulcenturilorla plangeedin panourima gi predalacu suprabetonare,
rcazemepe tot coniurul,in armdturilecentu lor se pot considera9i bareledin
plangeuparalelecu centurape o distanldde 20 cm de la margineaperetelui,cu
conditiaca cel putin 50% din ariile prevdzulein tabelul5.1 si fie realizaiede
bareledin cenluGprcpriuzis5.
acestorbare prin bucle suprapusesau mustdli
Trebuieasiguratdcontinuitatea
suoare.
245
5.2.4Stalpigoridin beton armat

Stelpigorii
din betonarmattrebuiese indeptineasciconditiile:
-
ariasecliunijtransversale
sd fie 2625cm2,
cu ldtimeaminimade 25 cm:
armareasa satisfacS
umatoareleconditii:
procentulminde armarelongitudinalA:
o 0.8%penlruzoneleseismicecu aeso.169
o 1.0%pentruzoneleseismicecu a^zo.20o
diametrulminimal baretorlongitudinab
vjfi de 1; mm:
djametrulmjnimaletriedlor:6mm;
distanlamaxim6dintreetrierivaIi:
o 15cm in campcurent:
o '10 cm pe lungimea de inddire a armdturilorlonqitudinale
(verticale).
inddireabarelorlongitudjnale
se va faceprinsuprapunere
f6rd cerlioe.oe o
lungimede cel putin50 de diametre.in secliuneade incastrarei-nsodu
sau in pereliidesubsolsuprapunerea
va fi de celpulin60 diametre.
Stalpigoriise prev;d continuipe toatd indtlimeactadirii,fiind legati

de zideria
perelilorprinFtrepi,carerezuttedin
tesereazjddriei(Fig,5.11).
Fig.5.1.1Legareaperelitorde stetpigori
prins.trepi
'lstalpisor:
2- centurS
5.2.5Armdturiin rosturiteorizontale
Arm5luriledin rosturjleorizontale
pot fi dispusein cazulZNA(rezult6nd
peretidin
zf\A+AKJ,respectrv
ih cazutzc kezullandperetidinzc+AR).
Se prevddarmeturiln rosturileorjzonlalein cazulcladirilorsituatein
zoneseimice
cu aqao,129,
la urmdtoarele
elemente:
246
CUD]RI CU
lpaletiidintreferestresau u9icareau raportulintreinelime qi lelime<2,5

(Fig.5.12).
stalpigori
dacdnu suntintari la ambeleextremitdii6u
Fig.5.12Armeturiin rosturileorizontalela Fpaleti

zonelede legdtureinfe pereliistructu.alj
de pe celedoui direclii,respectiv
5.139i 5.14).
la colluri,interseclii,
famificalii(Fig.
t
J
Fig.5.13Armeturilnrosturileor;zontale
la collurisi
interseclii
la peretidinZNA
in acela$irost,astfelce armiturilede pe cele
Se va evitasuprapunerea
armeturilor
dou6directiise disoundecalatcu un rand.
armiturilorinrosturileodzontale
in cazulperetilordin zidirie confinata,dispunerea
se faceca in figura5.14-
5. Prevecleiconstructive
Fig.5.14ArmdturiTnrosturileorizontalela interseclii
la pereliidin ZC
9i ramificalii
1armdtudin formede U. 2- armeturidreote
Armeturiledin rosturileorizontalevor satisfaceurmdtoarele
condilii:
-
distantape verticaledintrearmefuriva fi de cel mult40c.n;

ariaarmdturilor
dinlr-un
rostvafide celputin1cm2{min2o8).
ln cazulin caresunt necesarearmituriodzontalepentrupreluareafo4eitdietoare,

acestease dispunpe toatalungimeaperetelui,fiindancorateprinindoireabarelo.
in stelpigori
sau prin prelungirea
armefuibr astfellncatsd se asigureo lungjmede
ancorarede cel pulin60 o (Fig.5.15).
Fig.5.'15Dispunerea
armaturilor
orizontalepe toatdlungimeaperetelul
(montantului)
5.2.6Centuriintermediaro
Centurilointermediare
6unt centuricale se prevadintre nivelud,respectivintre
centurilede la nivelulplangeelorla clddiricu peretirari (sistemcelular)a car6
indllimede nivel este mai mare decat 3,20min zoneleseismicecu ag>O,2og.
respectivmaimarede 4,0mln zoneleseismicecu ag<o.169(Fig.5.16a).
De asemenea,se prevedcenturiintermediare
Siin cazulclddirilorde lip sal; sau
hald(Fig.5.16b).Pentrualqetuirea
construdiveSiarmareacentudlorintermediare
se vor respectaregulilepentrucenturiledin dreptulplangeelor.
248
CLADIRICU
STRUC|UMLIDINZIDARIE
T
T
Fig.5.16Centuriintermediare
la clddiricu perelirari,b- la clddiritipsaie
(sauhal6)
a1-
centudintemediare,2-stalpigori
5r.7 Buiandrugl
in cazulin care buiandrugulgi centurarealizeazdun singurelement(centurase vor espectaconditiilel
buiandrug)
-
la parteasuperioara,
armaturadin centurdva fi continue;
partea
procentul
la
inferioari
minimde armareva fi 0,1% raportatla
intreagaariede beton;
dacdhe$mea estemai marede 60cm,se previd armeturiintermediare
lungimeade rezemarepe pereliva fi z40cm.
in cazurilein care buiandruguleste separatde centurd,armdturainferioariva

realizaun procentde armarede cel putin0,'15old.
5.3 Prevedericonstructiveoentruinfrastrucfure
5.3.1Socluridin beton simolu
pe teren normalde
Socluriledin betonsimpluse admitin cazulamplasamentelor
fundareln urmdtoarele
sjtuatiil
- pentru construcliidin clasa de importanF lll in zone seismiceavand
<3;
num6rul
aq50.169.si
de niveluri
- pentruconstrucliidinclaselede importanlelV, in toatezoneleseismice.
din claselede impodanleI gi ll nu se admitsocluridin beton
Pentruconstructiile
samplu.
249
5. Prevedei constructive
Tncazurilein care se admitsocluridin betonsimpluse vor respectaurmdtoareb

mesuri(Fig.
5.17):
- la parteasuperioarda socluluise vor prevedeacenturipe ambeledirecE
catefotrneazAcontururiTnchise.
Aria armaturilor
longitudinale
va fi cu cd
pultn 20% mai mare decat aria armdturjlordintr-o centurdcurentda
suprastructurii.
Daceinetimeasoclului,pestenivelultdlpiide fundareeste
>'1,50m,se vor prcvedeacenturisi la parteainferioarda soclurilor,ol
aceeasiarmareca si centurade la parteasuperioari.
pentrustalpigorij
- mustalilearmeturilor
din suprastructurd
vor fi ancorate-l.|
soclupe o lungimede cel pulin 60 de djametresau un metru(valoaree
maxima).Dacdeste necesarecenturdFi la parteainferjoarda soclurilor.
mustetibvorfi ancoratein centuradejos.
S ectiurea A,A
EI
Fl
"1,
eF
al
Secliunea8-g
Fig.5.17Soclurjdin betonslmptu
1,2- centurilaparteasuperioarS
siinferioard;
3- must6lipenlruarmdturite
dinstpigori
250
CLADIRICU PERETISTRUCTUMLIDINZ]DARIE
5.3.2Socluridin betonarmat
Socluriledin betonarmatse realizeazdprin armareaacestoracu doud plasede
armdturidispusepe celedoudfele laterale(Fig.5.18).
a.
o,
Fig.5.18Socluridin belonarmat
a- fdretalpede fundare,b-cutalpade fundarc
carese armeazdca 9i
cat Fi inferioard,
Se prevadcenturiatatla parteasuperioard,
centudlede la socluriledin betonsimplu.
fiind
Armeturasub fomd de plasesudatecu ochiuriegalese dispuneconstructiv,
fotmaledin d4110,a5120sau o6l20cm.
5.3.3Perelide subsol din betonsimplu
Se admitperetide subsoldin betonsimpluTnaceleaFicondiliica 9i socluriledin
beton6implu.Avand o Tndllimemai mare de 1,50m,se vor prevedeacu doud
sistemede centuri,la parteasuperioareSi inferioard,armatoca 9i centurilede la
socluriledin betonsimplu.
Golurilede usi si ferestrevorfi bordatecu ameturiverticale4 o12 PC 52 sau4o14
o837.
pentruameturastalpigorilor
in centuradejos.
se ancoreazd
Ivlustatile
5.3.4Perelide subsol din belon armat
Se armeazAca gisocluriledin betonarmatcu armdturisubformdde plasedispuse
pe celedouafele laterale.Vor aveacentudatat la parteasuperioare,
cat s,ita cea
din stalpisorise ancoreazein centurade
infe.ioar6,
iar mustetlepentruarmSturile
la parteadejos a peretelui.
de armarea peretilorde subsoleste:
Procentulminim
- 0.2%oentrubareleveriicale;
251
0.15%pentrubareleorizontale
Distantamaxjmedintrebare:
- 25 cm la bareleorizontale;
- 30 cm la bareleverticale
Diametrulminimal arm6turilor:
- I mm pentrubareleorizonlale;
- 10 mm pentrubareleverticale.
5.3.5Stratulsupojt at pardoselii
Stratulsuportal pardoseliise prevedeta nivelulpa(eruluiin cazulclddkilor
#re
suosot.respectivta nivelulpardoselii
penlrusubsol.
Slratulsuportal pardoseliide la niveiulparteruluiseprevededin beton
slabarmal
In roaresttuattite.
indiferentde zonaseismiciisau numiiruldenivelurial cl;dirii,cu
grosimeade 8-10 cm 9i armatconslructivcu plaseo4t1o.
oSIZOsau oOZO.Se
orspunep un stratde pietriFsort unic(farenisip)cu grosimeade B_.10
cm Dentru
ruperea.{rnlreriiperea)
capilaritetii.
Se re@manddca fata superioarda siatului
suponar pardosetiide ta partersA nu depiiseasc5inaltimeasoclurilor,astfel
c
armaturiledinplasdsd poatAfi ancoratein centuriledin socluri.
Stratulsuportal pardoseliide la subsolse armeazeconstructiv
in cazulcladirilor
amplasatepe terenuride fundaredificild.precumsi in cazulterenuluinormal
de
runoare.In zonete seismice avand aq>0,24g.sau dacai suporE
Dereti de
companmentare
la carenu se ptevedingrosairi
localeale slratuluisuport,
Armaufltese vorancorain cenluriledejos ale peretilotde subsol.
5.4 Prevederipentru elemenlenestructurare
Desielementelenestruciurale
din zidarienu fac partedin struclurade rezistente.
ele trebuie s; indeptineascaexigentetespecificea" ,*Li""G.
ligia-i,;'ii
stabilitate.Etetrebuiesa preiaincd;caiiorizontateto""te c"r. proau"
siii"i;ri o-1,
Incovorere
perpendicular
oe olanulmedian
Dinkeelementele
nestruclurale
dinziddriefac parte:
-
peretiexteriorineslruc{urali;
peretiintedoride compartimentare:
elementece lucreaz;in consoleverticale.
5.4.1Peretiexteriorineslructuli
Din aceastacategoriefac partepereriineslructurali
penlrubovindouri{care sunt
partiatin consote)(Fig.5.19a).precumsi pereriide inchideredin
:9-]1|:iu,:"9*:
zroaae
ra srr.rcturi
in cadre.carepot fi in planulcadrulujsau in exteriorulstalojlor.
canoreazemape consolepe conlurrealizatedin placaplan;eului(Fig.5.19b).
252
CLADIRl
Sectiuaeaa-a
Secliria ea b-b
ffi
'H L
b_in
de inchidere:a- pentrubovindouri;
Fig.5.19Peretidin zidedenestructurali
de lnchidere;2- perqi
cazulstructurilorin cadre;1-peretenestructurali
pentrubovindou;3- stalpidin betonarmat;4 - consoldPecontur
nestructurali
pe
Acestiperelitrebuiesd rczistela acliuniseismicesau din vant perpendiculare
P100/1conformCodului
planulmedian9i la dephserirelativede niveldeterminate
2006. Consoleleplan9eelorse vor ve fica la componentaverticalda acliunii
se|smtce.
5.4.2Peretiinterioride compa im6ntare
interioardexecutalidin ziddrie,indiferentde grupa
Pereliide compartimentare
elementelorde zidarie, trebuie sd poatd prelua incercareaseismicd locald
pe planul peretelui9i incErcirile utile datorateprccesuluide
perpendiculare
pe console,impingereaoamenilor
(mobilier,
suspendate
echipamente
exploatare
etc.)
in spaliiaglomerate
de pe direcliaperpendiculara
trebuielegalide pereliistructurali
Per4ii despS4itori
prin:
- lesere, daci perelii au inetimi de r,anduri(asize)egale 9i se executd
simultancu pereliistructurali;
9i
- prin barc orizontaleprevezubin rosturilepereteluide comparfimentare
ancorateln peretelestructuralinrosturileodzontalesau in gaufiexecutate
in acest scop (Fig. 5.20a),sau variantain care bareleorizontalesunt
prinsede o ba verticaEancoratiin peretelestructural(Fig.5.20b)
253
5. Prev5dei constructive
E]
-lE-
a.
b.
Fig.5-20Ancorareaperclilordecompartimenlare
cu bareorizontale
ancoratein
peretelestructural(a) sau cu bareorizontale
in rosturiprinsede o bar; verticald
ancoratdin peretelestructural(b)
1- pereteslructural,2- peretede comparijmentare,
3-almaturdverticald.4: 5 _
armdturiorizontale
in cazuiperetilorde compaftimentare
legaliprinlesere.indiferenlde rezultatele
carcututur.
se vor pGvedeasuplimentar
armeturipenlrulegare.minimumdoudbare
in rostorizontal@6OB 37 la cca.socmpe verticald.
Dacdperetelede compartimentare
nu poatepreluaeforturjleprcdusede
inceroirileorizontale,
?nspecialin cazurileunorperetide compartimentare
cu
sup.afelemarl,se pot adoptaurmitoarelesolutii:
-
armareacu bare in rosturileorizontale,pe toate lungimeapereteluiSi

ancorareaaceslora,dacedin calculrezultiice ruperease producein plan
verticalperpendicular
pe rosturileorizontale;
prevedereade centud Si st6lpigoriintermediariancorati in struciura
principalS
pentrua puteapreluaincarcdrilelalerale.
$i dimensionali
h czulperelilorde companimentare
cu inAlljmeamai micedecatin5ltimeautrlaa
Incapenbr.cre nu pot fi fixati la nivelultavanului,se vor prevedeacentld la
panea-superioard
ancorateIn pereliistructuraliadiacenti,care sd poatd prelua
incdrcerilelaterale.
5.4.3Elementece lucreazdin consoleverticalo
in funcliede dimensiuni
9i mase,acesteelementese ctasificaas$el:
-
elementeminore, cu dimensiunisi mase reduse: atice, parapetide

balcoanesau sceri.parapeliinteriod.coSUri
de fum.etc.
etementemaiore,cu dimensiuni
timpane.
li masemari:calcane,frontoane,
a.) Rezistenta
elementelor
mjnorerezematepe planseevorfi verificateprinclcul
lajncovoiereperpendiculard
pe planullor.Grosimea;cesiorava fi cel puiin1/aOin
Tnaitime.
254
CLADIRI CU PERET]STRUCTURALIDINZIDARIE
din betonarmatcu armdturile

stabilitatease va asiguraprin stelpisoriintermediari
(Fig.5.21)
parteasuperioard
structuriigicenturila
ancoratein elementele
Sectir neaa- a
la
minore(parapetde balcon)ce reazema
elementelor
Fig.5.21Asigurarea
stabilitelii
pe centurisau plangee:1-slpiFori,
2-centuri
cogurilorde fum sauventilaliiva fi asiguratdprin:
b.) Stabilitatea
-
armituri sau profileverticaledispuseTntencuialdgi ancoratein planseul

de Ia ultimulnivel,carosd poati preluafota soismicdaferente(Fig.5.22);
ancorareacogurilorculirantiprinqide bridemetalicegifixaliin planleulde
la ultimulnivel.
nivel.
ancorareacu centuriindreptulfiecarui
Se recomande
ffi1t
!-:f!4
]--l
]t,.T
ti l' r
l ' r]rl
r
b.
cogurilorde fum sauveniilatii:
Fig.5.22Asigurarea
stabilitSlii
a- cu arm5turiverticalelegatecu etrieri;b- cu profileL verticale,legatecu
pEcutesudate;1-ameturi;2- etrieri;3- agrafe;4-profile;
5- piesemetal:ce
sudateoe orofileristurnarii
majorece lucreaziin consoEvor fi asigurate'impotriva
c.) Elementele
pnn:
ancorareade garpantaclSdiriidac; aceasta are rezjstenli !i rigiditate
pentrua rezistafortelordedstumare;
suficiente
- prin continuareastalpisorilorde la nivelulinferioral cladiriidin ZC, sau
prevederea
de stalpigoriin caarl dddirilordin zNA, ancoraliln centurilede
255
5. Prcvedei constructive
Ia ultimulnivel.in ambelecazuristalpiForii
se leagecu o centurdIa partea
supedoare, respectiv gi cu o centurd intermediarddacd Tnaltime
elementului
estemai marede 2 metri(Fig.5.23).
,l
Fig.5_23Asigurarea
stabilitdtii
timpanetor
1-stelpigori;
2- centurasuperioard;
3- centuraintermediare

M Dumitras Constructii Civile Zidarie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M Dumitras Constructii Civile Zidarie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

coNsTRUCTrr

arhitect Ioana Moldovan

i DescriereaCIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

CLADIRI CU PERETI STRUCruRALI DINZIDARIE

T,T IATERIALE PENTRUZIDARII

1ilJI NPURI DE ZIDARII

iIr[FURI DE CLAOIRICU PERETISTRUCTURALIDINZIDARIE

2'2'2'7'1 sruparea *t":"':iJ;";t"'

referitoare la perefii struclurali

a sub ansamblurilor struclurale

&r clLcuLUL PERET|LORDtN ZIDARIELAINCARCARTGRAV|TAT|ONALE

CALCULUL PERETILORDIN ZIDARIE LA COMPRESIUNE9I IHCOVOICREir

4.3.8 Eforturifinalein planulperetelui

CUDIRI CU PEtrn srFil,cruRAl, DINZIDARIE

valorilede calculale datelorgeometrice

coeficientde expunereal amplasamentului

f.u*, Ag131, d641

indltimeanominalaa randuluide ziddrie

rezistenfelede compresiuneale zidSriei,betonului9i armdturii

inc5rcareade la acoperigsau mansarde

ordonataspectruluide respunsde proiectarecorespunzitorperioadeifundamentaleT1

presiunea(sausucliunea)caracteristicda vAntuluipe o suprafald

eforturilorunitarede ruperegi fisurare

a.zidirie de /" cdrdmidd

Fig.1.1Moduride leserea zidiriei

cdrdmiziceramicecu goluride uscaredreptunghiulare;

in grupa 25 se incadreazdcdrimizilegi blocuriledin argildarsi cu golurirrerticale

gnlinea perelilorinteriorisdfie 6 St1S1Omm;

Carimizi si blocuriceramicecu goluri

Cdrdmizi 9i blocuri ceramice cu goluri

Blocuricu goluri din beton obignuit9i

Blocurimici oentruziddriedin BCA

Valorilerezistenlelorla compresiunea elementelorpentruziddriese utilizeai

densitateaaparenti gi absotutiin stareuscati;

Pentrua evita reducerearezistenleila compresiunea mortarului9i mai ales

fvla=Q^' ' o=o

1.2.3 Alte materialepentruzidirii

Fig. 1.6 Ziddriifolositela clddiricu pereli structurali(diafragme)din ziddrb: a

1.4 Proprietili mecanice ale zidiriei

'"=-- tormitateamortaruluise datoreazdmoduluide preparare,executiesi intirire.

Fig. 1.7 Transmitereaneuniformda eforturilorverticalede compresiune

ca prezenta rosturilor verticale longitudinaleare o influentd

Tab.1.3 Stadiilede lucrual ziddriei

Stadiul exploatiirii normale, cdnd zidiria nu

Fisurile existentese alungesc,se ldrgesc;apar

CLADIRI CIJ PERETISTRIJ?TIJMLIDIN

Apariliafisurilorla o zidirie cu vdrstdmaiinaintati,executaticu mortarde ciment

- calitatea execuliei, evidenliateprin uniformitateastratului de mortar,

r ' ...- - ..-

1- din elementeplinecu inaltimeah>50cm

Daci rezistenlamortaruluiestefoartemici (practicegaldcu zero),din relalia(1.4)

Pentruelementelede zidirie obignuitd,daci rezistenlamortaruluieste mai mare

ziddrianu are rosturiverticaleinterioare.in cazul in care existd.atunci

Pentruzidirii executatedin elementeplinedin argildarsi 9i BCA gi mortarede

realizate din blocuri de BCA fabricate in Romdnia

Pentru zidEriiexecutatecu alte elementefabricatein lara noastrdcu goluri

- reprezentantultehnic al beneficiaruluinu verifici sistematiccalitatea

pentruziddriecu elementecu imbinarede tip "nut9i feder/lambi9i uluc",

Rezistenlade proiectarela forfecare

1.4.5Rezistenlazidiriei la intinderedin incovoiere

Fig.1.16Rupereazidiriei prinintinderedinincovoierein secliunea1-1(incovoiere

CUDIRIcU PERE STRUCTURALIDINZIDARIE

Esteevidentfaptulci rupereaprinintinderedin incovoierepresupune,din punct