Universitatea Al.Ioan.

Cuza,Facultatea de Teologie
Ortodoxa,,Dumintru Staniloae

1. Introducere...................................................................................... 3

2. Repere biografice legate de viata Sfantului Paisie Velicicovschi.... 6

3.

Activitatea

filantropica

Sfantului

Paisie

Velicicovschi........................................................................................10

4. Concluzii........................................................................................ 15

Bibliografie.........................................................................................20

Anexa..................................................................................................22

1. Introducere

Unul din marii nevoitori si nnoitori ai monahismului romnesc din veacul al XVIII-lea a
fost staretul Paisie Velicicovschi de la manastirea Neamt.
Ucrainean de origine, sosete de tnr n rile Romne, de unde pleac la Muntele
Athos. Revine cu un grup de clugri rui, bulgari, romni i se aaz la mnstirea
Dragomirna (n 1763) pn la rpirea nordului Bucovinei de ctre austrieci (1775). Se mut
apoi la mnstirea Secu i de aici la Neam, unde organizeaz traducerea literaturii
patristice n limba romn Filocalia , monument al culturii religioase.
La Mnstirea Neam, vechi centru de cultur i cntare bisericeasc, frumoasa ei tradiie
va fi renviat de coala de muzic psaltic, ilustrat n a doua jumtate a veacului al
XVIII-lea (va dinui pn prin 1850) de Iosif Monahul, de ucenicul su, Visarion Monahul i
de Dorothei Iordachiu. La sfritul secolului, clugrul Paisie Velicikovschi a organizat aici,
cu clugrii rui, primul cor bisericesc, prezent la toate slujbele religioase.
ntre 1775 i 1779, ct a streit Paisie Velicicovschi, la Secu s-au construit aproximativ
100 de chilii, pentru a le face loc tuturor clugrilor pe care marele crturar i adusese cu
sine de la Dragomirna. Dup plecarea lui Paisie Velicicovschi la Mnstirea Neam (15
august 1779), aezmntul monahal de la Secu i pierde autonomia canonic, aprnd n
documentele vremii, pn n 1910, ca dependent de marea lavr a Neamului sub denumirea
de Mnstirea Neam-Secu.
Timp de cincisprezece ani, ct a fost stare al celor dou mnstiri unificate, Neam Secu,
Cuviosul Paisie pstreaz cu sfinenie acelai regulament de via monahal din Sfntul
Munte Athos, att n ceea ce privete rnduiala sfintelor slujbe, ct i nevoina monahilor la
chilie. La biseric erau datori s ia parte toi prinii i fraii, afar de cei bolnavi sau cei
trimii la ascultri. Marele stare venea cel dinti la sfintele slujbe i nencetat se ruga cu
rugciunea inimii, vrsnd n tain multe lacrimi. n obtea Cuviosului Paisie de la Neam se

aflau mai muli clugri, sporii duhovnicete, care aveau darul lacrimilor i al nencetatei
rugciuni, cutnd s-i urmeze ntru toate printelui lor sufletesc.
Spovedania frailor obtii se fcea n fiecare sear, iar pentru cei mai sporii, o dat la trei
zile. Pentru aceasta, Cuviosul Paisie a rnduit 24 de duhovnici, care spovedeau i ndrumau
duhovnicete ntreaga obte, iar marele stare supraveghea bunul mers al celor dou
mnstiri, att n cele duhovniceti, ct i n ascultrile de obte, primind la chilia sa pe cei
care veneau pentru sfat i binecuvntare. Cei neasculttori primeau canon i mustrare
printeasc.
O atenie deosebit a acordat Cuviosul Paisie traducerii din limba greac a scrierilor
patristice filocalice, continund, astfel, irul traducerilor de la Dragomirna i Secu. Unii
clugri moldoveni, munteni i ardeleni, fiind buni eleniti, traduceau scrierile Sfinilor
Prini din limba greac veche n limba romn, iar clugrii slavi traduceau n limba
slavon, fcnd din Mnstirea Neam o adevrat academie patristic i duhovniceasc,
nemaintlnit n alte ri ortodoxe din acea vreme.
Cuviosul Paisie era i un bun organizator i nnoitor al vieii monahale, ntemeind n jurul
Muntelui Ceahlu cteva sihstrii de clugrie, pe care le ndruma duhovnicete,
rnduindu-le duhovnic pe Cuviosul Iosif Pustnicul (+1828), unul dintre ucenicii si de la
Neam. Alt ucenic al su cu via sfnt era Cuviosul Irinarh Rosetti (+1859), mare lucrtor
al rugciunii inimii, fondatorul Mnstirii Horaia i al altor aezminte monahale din
Moldova, din Athos, precum i al bisericii de pe Muntele Tabor, din ara Sfnt.
Pentru sfinenia vieii sale, numele Cuviosului Paisie de la Neam era cunoscut n toate
rile ortodoxe, ncepnd din Muntele Athos pn n Lavra Peterilor din Kiev i de la
Mnstirea Optina pn n sihstriile din nordul Rusiei. n vremea aceea, muli dregtori,
boieri i chiar ierarhi sau domnitori poposeau la Mnstirea Neam, dorind s vad pe acest
mare stare cu via sfnt. Influena lui a fost mare asupra multor mnstiri i schituri din
Moldova: Dragomirna, Secu, Neam, Agapia, Vratec, Bisericani, Rca, Vovidenia, Pocrov,
Tarcu, precum i Cernica, Robaia, Cldruani etc., din ara Romneasc.
In timpul staretiei sale, Neamtul a devenit centrul monahismului ortodox, scoala de viata
isihasta si academie duhovniceasca pentru intreg Rasaritul ortodox. Arhiepiscopul Ambrozie
al Poltavei, loctiitor al scaunului mitropolitan de la Iasi, l-a ridicat, in 1790, la rangul de
arhimandrit. Figura remarcabila a Bisericii rasaritene, a fost iubit in aceeasi masura de
monahi si de credinciosi, carora le deschisese drumul spre literatura patristica.

2. Repere biografice legate de viata Sfantului Paisie Velicicovschi

Despre Sfantul Paisie Velicicovschi se stiu destul de multe. Numerosi ucenici i-au scris
biografia dupa adormirea sa. Cele mai multe informatii le aveau de la Paisie, el insusi
scriind o autobiografie. Alte detalii ale vietii sale reies din scrisorile adresate diferitilor
ucenici. Sfntul Paisie s-a nscut la 21 decembrie 1722 la Poltava, n Ucraina, tatl
su fiind preot la catedrala oraului. Tatl su se numea Ioan i era protoiereu al
Poltavei, iar mama sa se chema Irina. Din botez s-a numit Petru. Bunicul si strabunicul
fusesera tot preoti in Poltava, iar alte rude imbratisasera ingerescul chip al calugariei. A
avut 11 frai i a fost educat n spiritul religiei cretin-ortodoxe. Tatl su murind de tnr, n
anul 1735 copilul a fost dat de mama sa s nvee carte la Academia Teologic din Kiev,
ntemeiat de mitropolitul moldovean Petru Movil. Cursurile scolii erau impartite in trei
cicluri, avand cu totul 12 ani de studii. Tanarul Petru a urmat numai primul ciclu, cu patru
clase inferioare, in care se invatau limbile greaca, slava si polona, gramatica si sintaxa.
Fiind atras de viaa monahal, a abandonat studiile. Dup patru ani, prsind coala,
intr n viaa monahal avnd vrsta de 19 ani.
n anul 1740 a intrat ca frate la Mnstirea Liubeki, apoi la Mnstirea Medvedovski,
unde a devenit rasofor, cu numele de Platon ,apoi tanarul monah a fost nevoit sa se
reintoarca la Kiev, unde a intrat in cunoscuta Lavra Pecerska, facand icoane de arama si a
deprins tainele iconografiei. Tot aici l-a cunoscut pe Mitropolitul Antonie al Moldovei.
n anul 1742 a venit n Moldova, la schitul Dlhui - Vrancea. A trecut apoi n Muntenia,
succesiv la schiturile Trstieni, Poiana Mrului i Crnu. La Poiana Mrului ns l-a
cunoscut pe stareul Vasile care i-a devenit duhovnic. La ndemnurile acestuia, rasoforul
Platon a plecat la Muntele Athos.
n vara anului 1746 se duce la Muntele Athos, unde se nevoiete ca sihastru patru ani de
zile. Sfantul Paisie se indreapta spre Muntele Athos, in nadejdea ca in aceasta "gradina a
Maicii Domnului", sufletul sau va fi rasplatit cu aflarea unei atmosfere de inalta vietuire
duhovnicesca. Spre regretul lui, a ramas, dezamagit, caci Athosul era atunci intr-o stare
trista, cu manastiri robite de turci si silite sa se rascumpere cu mari sume de bani, multe din
ele fiind in stare de ruina, de neoranduiala, cu calugari de neamuri felurite, care se
invrajbeau intre ei. Platon rasoforul nu s-a descurajat insa, ci s-a asezat intr-o chilie in jurul
manastirii Pantocrator. Pe la inceputul anului 1750 a venit la Athos staretul Vasile de la
5

Poiana Marului, care l-a calugarit deplin, primind randuiala "schimei mici", dandu-i numele
de Paisie. Apoi, este hirotonit ieromonah i ntemeiaz o obte monahal n Schitul Sfntul
Prooroc Ilie, unde se nevoiete pn n vara anului 1763, adunnd n jurul su 64 de clugri
romni, ucraineni i rui.
Cu binecuvntarea Patriarhului Serafim, Paisie Velicicovschi a ntemeiat schitul Sfntul
Ilie, cu cinci chilii. ntr-un timp extrem de scurt a reuit s atrag n jurul noii aezri 60 de
ucenici. n aceast perioad a nceput i munca de traducere a Sfntului Paisie, cci a tradus
din greac n slavon, revizuind vechile traduceri slavone dup textele originale greceti ale
Sfinilor Prini rsriteni.
Cum turcii pretindeau obtii lui Paisie dri pe care aceasta nu le putea plti, n vara
aceluiai an, cuviosul Paisie se rentoarce n Moldova mpreun cu toi ucenicii si i se
stabilete la Mnstirea Dragomirna, unde se nevoiete doisprezece ani, pn n 1775. Aici,
Cuviosul Paisie formeaz o obte mare de 350 de clugri i traduce, mpreun cu ucenicii
si romni, care erau buni cunosctori ai limbii eline vechi, o parte din scrierile filocalice ale
Sfinilor Prini, devenind, astfel, ctitorul Filocaliei n limbile romn i slavon. Filocalia
de la Dragomirna din 1769 este prima colecie major de traduceri romneti filocalice (626
pagini), adunate de monahul Rafail.
La Dragomirna, Sfntul Paisie a scris i celebrul regulament monahal, cunoscut sub
numele de Aezmntul Stareului Paisie. Acesta cuprindea opt puncte n care erau
prevzute rnduielile de via ale clugrilor: Srcia cea de bun voie marturisit de
Sfinii Prini; mrturisirea; petrecerea pn la moarte cu fraii soborului adunai i suferind
toat strmtorarea vieii; citirea dumnezeietilor Scripturi i a nvturilor Sfinilor Prini;
pzirea sfintelor posturi i participarea la slujbele mnstirii. n toate zilele sunt datori toi
fraii a se aduna i din obteasca mncare toi s se mprteasc. Aadar, monahii erau
obligai s duc via de obte (comun), s lucreze n diferite ateliere, iar stareul s fie ales
de obtea tuturor vieuitorilor i confirmat de mitropolit. De asemenea s-a ntemeiat bolnia
(spitalul mnstirii) pentru bolnavi i btrni.
Sfntul a impus la Dragomirna rnduielile monahale athonite, cu slujbe zilnice conform
tipicului, cu via de obte, cu predici, munc i rugciune - dup regulile Sfntului Vasile cel
Mare, pstrnd n acelai timp o grij deosebit pentru bolnavi i btrni.
La Dragomirna, stareul Paisie a impus o regul pe care a implementat-o ulterior i n
celelalte mnstiri pe care le-a pstorit: Nimeni nu poate zice al meu sau al tu la
nimic, c nimeni nu poate s posede ceva, ca nimeni s nu poat ine pentru sine nici cel mai
mic lucru. Dup mutarea la Secu, Sfntul Paisie le-a scris monahilor rmai la
6

Dragomirna, recomandndu-le s fie blnzi i smerii fa de toi, imitnd blndeea i

smerenia lui Hristos, supunndu-se unul altuia. Mai important dect toate este ns
lucrarea inimii, adic rugciunea nencetat.
n anul 1775, Moldova de Nord (Bucovina) cznd sub ocupaie austriac, Cuviosul
Paisie a fost nevoit s se stabileasc la Mnstirea Secu, cu ncuviinarea Mitropolitului
Gavriil Calimachi i a domnitorului Grigorie Ghica, n data de 14 octombrie, mpreun cu
200 de monahi, lsnd la Dragomirna o obte de 150 de monahi. Aici se nevoiete patru ani,
continund aceeai rnduial de via duhovniceasc atonit, ca i la Dragomirna. Cuviosul
Paisie Velicicovski a fost stare la Secu de la 14 octombrie 1775 pn la 15 august 1779.
Aezarea pitoreasc i linitea de aici au produs asupra cuviosului i a ucenicilor si o
impresie att de puternic, nct n august 1779, cnd primete scrisoare din partea
domnitorului Moldovei, Alexandru Moruzi, i a boierilor rii, prin care i se cerea s fie
stare al Mnstirii Neam, el refuz. n cele din urm ns accept i, cu o parte din
clugarii de la Secu, se mut la Neam, unificnd astfel cele dou mnstiri sub povuirea
unui singur stare.
Cea care a nflorit sub ndrumarea stareului Paisie este Mnstirea Neam. El a
transformat-o ntr-o renumit Lavr, adunnd n jurul aezrii aproape 1.000 de clugri din
ntreg spaiul ortodox. Aici au fost ridicate sub ndrumarea sa o cas de oaspei, un spital i
noi chilii. Att la Neam, ct i la Secu Sfntul Paisie a nfiinat colile duhovniceti pentru
clugri, care ncepeau n fiecare an la 15 noiembrie i se ncheiau n Smbta lui Lazr. n
aceast perioad se citeau zilnic texte din Sfinii Prini care erau apoi tlcuite, aveau loc
convorbiri duhovniceti ntre starei i ucenici.
Paisie Velicicovschi a fost preocupat i de muzica liturgic. A organizat la Neam o coal
bisericeasc de muzic coral pe mai multe voci, realiznd translaia muzicii bizantine pe
notaie linear.
Un alt aspect important al activitii Sfntului Paisie o constituie rvna pentru traduceri.
Aa cum aminteam mai sus, i-a nceput aceast activitate n Sfntul Munte i a continuat-o
apoi la Dragomirna. ns adevrata coal de copieri i traduceri s-a fcut la Mnstirea
Neam. Dup cum consemneaz nalt Prea Sfinitul Daniel, Mitropolitul Moldovei i
Bucovinei, n lucrarea Romnii n rennoirea isihast, publicat de Editura Trinitas, la Neam
erau dou echipe de traductori: Romnii erau foarte buni eliniti, iar civa slavi
traduceau din romn n slavon. Uneori crile erau traduse din manuscrisele Sfinilor
Prini din greac n romn, i apoi, cu ajutorul versiunii romneti, erau traduse i n
limba slavon. Astfel, mpreun cu stareul Paisie, traductorii, copitii i criticii au reuit
7

s revizuiasc i s traduc n romn i slavon scrierile filocalice. Numrul total al

manuscriselor din vremea sa se ridic la 300, dintre care 44 i aparin chiar Sfntului.
n mnstirea Neam, cuviosul Paisie petrece ultimii cincisprezece ani - cei mai rodnici din
toat viaa sa. Aici face numeroase traduceri dup operele Sfinilor Prini, organizeaz
obtea dup rnduiala Sfntului Munte, formeaz un sobor foarte numeros de aproape 1000
de clugri, deprinde pe muli ucenici s practice rugciunea lui Iisus i ntreine relaii
duhovniceti cu numeroase mnstiri, starei, duhovnici, pustnici, episcopi i dregtori.
Toti cei care au cercetat viata si nevointele staretului Paisie, l-au considerat ca un
adevarat "sfant" sau "cuvios". Din aceste motive, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a
procedat, in 1988, la canonizarea lui. Preotii, calugarii si credinciosii romani au de
asemenea datoria de a-l cinsti, pentru ca el a trait peste trei decenii pe pamant romanesc,
unde si-a desfasurat bogata sa lucrare de reinnoire a monahismului ortodox de pretutindeni.
De altfel, in sedinta sa din 20 iunie 1992, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a
hotarat generalizarea cultului Cuviosului Paisie de la Neamt si in Biserica noastra.
O epoca de reimprospatare a vietii spirituale in istoria monahismului romanesc o
reprezinta, desigur, Cuviosul Paisie Velicicovschi de la Neamt (+1794), care prin viata sa
duhovniceasca si prin toata osteneala depusa in slujba monahismului, pe plan duhovnicesc si
cultural, a reusit sa renasca acea orientare a monahismului de traditie patristica si isihasta
(athonita) in majoritatea manastirilor romanesti din epoca sa si de atunci pana in prezent.
Manastirile Dragomirna, Secu, Neamtu, Poiana Marului sunt centre monahale la romani
care s-au reorganizat in mod direct de Cuviosul Paisie si de ucenicii sai. De fapt manastirile
Sihastria, Cernica, Frasinei-Valcea, precum si altele, se orienteaza chiar in prezent dupa
regulile monahale imprimate de Paisie si de ucenicii sai: Veniamin Costache, staretul
Gheorghe de la Cernica, Grigorie Dascalul, Sfantul Ierarh Calinic etc. La Manastirea
Neamt, Cuviosul Paisie a reusit sa-si pregateasca urmasi vrednici pentru lucrul calugaresc:
Sofronie, succesorul sau la staretie (1794-1803) Ioan, fost egumen, luminatul Dosoftei,
Dorotei, ucenicul lui Sofronie, Stefan - ierodiaconul traducator, Isaac Schimnicul, Iosif,
Stratonic etc.

3. Activitatea filantropica a Sfantului Paisie Velicicovschi

Referitor la activitatea filantropic a Sfantului Paisie Velicicovschi voi aminti doar

activitatea n domeniul ngrijirii sntii. Pn la apariia unui sistem sanitar al statului, de
abia dup jumtatea secolului al XIX-lea, bolniele spitalele de pe lng mnstiri, avnd
i destinaia de aziluri erau locul unde se ngrijeau bolnavii i btrnii.
Bolniele sunt nfiinate dup modelul spitalului bizantin cel mai renumit fiind Vasiliada
din Cezareea Capadociei, ntemeiat de Vasile cel Mare i sunt pentru mult timp singura
instituie de ngrijire a bolnavilor existent pe meleagurile noastre, putnd fi considerate
spitalul medieval romnesc1.
n zona de spital a mnstirii, un mic perimetru nconjurat de ziduri, aflat la o oarecare
distan de corpurile principale ale mnstirii, s-a construit i cte o biseric mai redus ca
dimensiuni, destinat exclusiv bolnavilor pentru a-i izola de cei sntoi n timpul serviciului
religios, pentru a opri astfel rspndirea bolilor infecioase a molimelor, cum li se spunea
n epocile trecute. Din aceste trecute spitale nu au mai rmas dect cteva paraclise,
faimoase pentru decoraia lor, i crora astzi li se spune prin extensie tot bolnie.
Vechimea lor nu atest neaprat vechimea acestei funcii spitaliceti, fiind cunoscut c de
obicei, un loca bisericesc nou se ridica pe altul mai vechi: Bolnia de la Cozia ctitorie din
1542-1543 a lui Radu Paisie (1535 1545); bolnia de la Mnstirea Bistria Vlcea
(sfritul secolului al XV-lea) ctitorit de Barbu Craioveanu, Bolnia Mnstirii Brncoveni
din judeul Olt (1700), Bolnia de la Mnstirea Hurezi ridicat de Maria Brncoveanu,
Bolnia Episcopiei Rmnicului (1745), Bolnia Mnstirii Dragomirna (1602), ctitorie a lui
Anastase Crimca, logoftului Luca Stroici i a vistiernicului Simion Stroici.
La Mnstirea Neam funciona o bolni pentru btrni i invalizi, ospicii, farmacii.
Dac bolniele de la Bistria i Cozia au fost amnunit cercetate, mai ales pentru frescele lor,
celelalte nu au fcut obiectul nici unui studiu.
n Moldova, odat cu venirea lui Paisie Velicicovschi (1763), bolniele capt din nou
mare importan, ceea ce face ca preocuparea fa de ele s creasc. Potrivit lui Alexandru
Gona, cea mai veche bolni cunoscut este cea de la ctitoria-necropol a Sfntului Voievod
tefan cel Mare - Mnstirea Putna.
Din anul 1735 avem o informaie despre existena unei bolnie la Mnstirea Neam, cnd
episcopul Romanului, Varlaam, restaureaz acest aezmnt filantropic, nzestrndu-l, ntre
altele, cu ase vaci i dou prisci. Este lesne de nchipuit c existena ei merge cel puin
cteva decenii mai departe, avnd n vedere vechimea acestei mnstiri, pe de o parte, iar pe
1

Luiza Zamora, Biserici bolni din ara Romneasc n secolele XVI-XVIII, Grupul Romn pentru o Istorie
Alternativ, Bucureti - Cluj-Napoca, 2007.

de alt parte, importana ei. Bolnia refcut de Varlaam a suferit n timp multe stricciuni,
ceea ce l-a determinat pe Sfntul Paisie cel Mare s o restaureze pe la 1791. n timpul
streiei sale, conductor al bolniei era fratele Onorie, care avea sub ascultare un numr de
monahi a cror atribuie principal era de a sluji bolnavilor ca Domnului. Ct privete
locul unde era amplasat bolni, nu se tie. Este posibil ca ea s fi fost zidit n faa
mnstirii, spre nord, cci n acest loc, la 1820, conducerea de atunci a mnstirii, vznd
c nu mai poate fi folosit, fcu un nou corp de case, n form dreptunghiular, cu un mic
paraclis n cadrul acestei cldiri, nchinat Sfntului Pantelimon.
Inscripia acestui aezmnt arat c aceste cldiri, mpreun cu paraclisul, s-au fcut de
ctre mria sa Scarlat Alexandru Callimachi (1806, 1807-1810, 1812-1819) cu ajutorul
mnstirii, n vremea mitropolitului Moldovei Veniamin Costachi (1803-1842) i cu osteneala
stareului Ilarie. n aceste cldiri a funcionat bolnia Mnstirii Neam pn n 1841, cnd a
fost mistuit de un incendiu. Dup 1841 s-a nceput zidirea unei noi bolnie pe locul unde se
gsete astzi Seminarul, cldire terminat doi ani mai trziu, cnd s-a pus o alt inscripie,
ce arat c noua bolni s-a ridicat n vremea lui Mihail Grigorie Sturdza (1834-1849), cu
cheltuiala mnstirii i a credincioilor, n timpul stareului Neonil.

Concluzii

Sfantul Paisie Velicicovschi, staretul Manastirii Neamtului din Moldova, ocupa, in istoria
monahismului ortodox si a Bisericei ortodoxe, un loc deosebit. In persoana Sfantului Paisie
s-au intalnit in chip minunat sfintenia vietii personale, iubirea de ortodoxie sau aptitudinea
remarcabila

de

organiza

comunitatile

monahale

cu

viata

de

obste.

De asemenea, Paisie poseda priceperea de a atrage la sine si de a educa duhovniceste

numeroase cete de ucenici, de a crea imprejurul sau o mare scoala de ascetism duhovnicesc
ortodox, precum si un mare talent literar, care i-a ajutat sa savarseasca o opera insemnata si
de mare trebuinta si anume sa indrepte traducerile vechi si sa faca traduceri noi din
literatura ascetica.

10

Monahismul romnesc datoreaz enorm activitii stareului Paisie Velicicovschi, cel care
a dat un ndemn de propire cultural i de pietate la Dragomirna, Secu i Neam i n urma
cruia s-a format "direcia paisian" n care s-au format marii ierarhi romni.
Sfntul Paisie de la Neam (1721-1794) a lsat n urma sa o oper impresionant, att
crturreasc: numeroase traduceri patristice din greaca veche i din slavon, ct i
duhovniceasc: renaterea vieii monahale din rile Romne, Rusia i Ucraina. n
ncercarea de a reliefa anumite aspecte ale operei i vieii sale, s-au scris numeroase lucrri
despre Cuviosul Paisie Velicikovschi, dar cea mai important surs de informaii despre viaa
i caracterul unei asemenea personaliti sunt propriile sale scrieri.
Spuneau ucenicii Cuviosului Paisie ca avea atat de mare dar de a convinge, incat si pe cel
mai trist il mangaia si linistea cu vorbele sale, si pe cel descurajat il imbarbata si intarea. Iar
unde trebuia, mustra, ruga, indeparta sau indelung rabda. Numai pe cei mai inraiti si
indaratnici ii certa, amenintandu-i cu mania lui Dumnezeu.
Cuviosul Paisie era si foarte milostiv. In toamna anului 1768, datorita invadarii Bucovinei
de catre armatele straine multi saraci si oameni nevoiasi s-au refugiat la Manastirea
Dragomirna . Aici dadu porunca chelarului, brutarului, bucatarilor sa dea de mancare la toti
cei care cereau, indiferent cine ar fi cerut.
O grija deosebita avea Cuviosul Paisie si pentru cei bolnavi , de aceea la Manastirea
Neamt a zidit un spital pentru bolnavi si case de oaspeti .
Desi au trecut mai bine de doua secole de la mutarea sa la Domnul, prezenta Sfantului
Paisie Velicicovschi in monahismul romanesc este la fel de vie si impunatoare. Cei 35 de ani
petrecuti in tara noastra au reprezentat un moment crucial pentru dezvoltarea ulterioara a
vietii manastiresti. In timpul sau, manastirile romanesti, in special cele din Moldova pe care
le-a pastorit in calitate de staret, au devenit adevarate academii duhovnicesti ale Rasaritului
ortodox. Dar influenta invataturii sale nu s-a limitat doar la a doua jumatate a sec. al XVIIIlea, cand a trait, ci a depasit barierele temporale. Ea a fost continuata de ucenicii sai, care
au format la randul lor generatii de monahi, crescuti in duhul paisian.

11

Bibliografie

1. Pr. Prof. Bria, Ion - Dictionar de teologie ortodox, Buc. 1981

2. Cndea Virgil - Romnii n rennoirea isihast , Ed. Trinitas, Iai, 1997
3. Prot.

Cetfericov, Serghie - Paisie, stareul mnstirii Neamul din Moldova.

Viaa,

nvtura i experiena lui asupra Bisericii Ortodoxe. Traducere din rusete de Nicodim
(Munteanu), Neam, 1933,431 p. (ea. a II-a, Neam, 1940- 1943,416p.);
4. David, Petre I. - Cuviosul Paisie cel Mare (Velicicovschi), un desvrit monah romn.
Noi cercetri i ipoteze. n BOR, an. XCIII, 1975, nr. 1-2
5. Diacon loan Ivan - Actualitatea Aezmntului" stareului Paisie Velicicovschi, n MMS,
an. XXXIII, 1957, nr. 8-9, p. 607-610
6. Pr. Drgoi, Eugen - Viaa Cuviosului Paisie de la Neam manuscris romnesc inedit
, Editura Partener, Galai, 2002
7. Erbiceanu, Constantin - Istoria Mitropoliei Moldaviei i Sucevei, Bucureti, Tipografia
Crilor Bisericeti, 1888, pp. 345, 346
8. Dumitru Furtun, Preoimea romneasc n secolul al XVIII-lea. Starea ei cultural i
material, Vlenii de Munte, Editura Neamul Romnesc, 1915, p. 158.
9. Hibarin, I. - Activitatea literar-traductoare a stareului Paisie, n "Revista Patriarhiei
din Moscova", nr. 12, 1956, p. 58-62
10. Lemny, tefan - Iluminism i contiin civic n scrierile bisericeti din Moldova, n
Teologie i Via (infra T.V.) nr. 11-12, 1993, p. 119

12

11. Pr. Mihail, Paul - Stareul Paisie de la Neam nnoitorul monahismului, n MMS,
an.XXXVIII, 1961. nr. 5-6, p. 409-417;
12. Pr. Mihail, Paul - Traduceri patristice ale stareului Paisie, n MO, an. XXIV, 1972, nr.
3-4, p. 217-223
13. Pcuraru, Mircea - Istoria Bisericii Ortodoxe Romne, II, Bucureti, 1981, p. 580 584
(ed. a II-a, Bucureti, 1993)
14. Pcurariu, Mircea. Paisie Velicicovschi. In Istoria Bisericii Ortodoxe Romne, vol. II,
580 584. Bucureti, Ed. Inst. Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, 1981.
15. Poliakov, Leonid Activitatea literar a stareului Paisie Velicicovschi (n rusete), n
Mesager de lExarchat du patiarcat Russe en Europe Occidentale", 21, 1973,p. 69- 104,si
203-237;
16. Pr. Popescu, Niculae M. - 160 de ani de la moartea lui Paisie Velicicovschi, n MO, an.
VII, 1955, nr. 1 -2, p. 41 -47;
17. Procopan, Eugen - Paisie Velicicovsch 1722-1794. Schi itoric despre viaa i opera
sa , n RSIAB, an. XXIII, 1933, p. 161 -262
18. Pr. Prof. Sibiescu, Vasile - Paisie Velicicovschi vieuitor la schitul Crnu ntre anii
1744-1746, n vol. Spiritualitate i istorie la ntorsura Carpailor, I , Buzu, 1983, p.
347-354
19. Spiru, Ion - Biserica i satul romnesc, n Biserica Ortodox Romn (infra B.O.R.),
an. XCVII, nr. 3-4, 1979, p. 518.
20. Pr. Prof. Dr. D. Stniloae, Teologia moral ortodox, vol. III, 198
21. Filocalia, vol. 8, Bucuresti, 1979.
22.

Cuviosul Paisie de la Neam, Autobiografia unui stare, Ed. Deisis, Sibiu, 1996.
13

Anexa

Sfntul Cuvios Paisie de la Neam

Date personale
Natere

21 decembrie, 1722, Poltava, Ucraina

Mutare la Domnul 15 noiembrie, 1794, Mnstirea Neam

()

Localizare

Rusia arist, Principatele Romne

Naionalitate

ucrainean

Date cult
Tip

cuvios, isihast

Data canonizrii

1988 (Biserica Ortodox Rus), 1992 (BOR)

Prznuire la data 15 noiembrie

de

Recunoatere

Biserica Ortodox Rus, BOR

14

15