PILDELE DIN EVANGHELII

Pentru a [n\elege pildele Domnului Isus, mai [nt>i trebuie s` ]tim ce este o pild`?
Pilda este o povestire care descrie st`ri de lucruri bune sau rele din via\a religioas` a evreilor ]i a cre]tinilor,
unde persoanele bune sunt [nlocuite cu lucruri bune din natur`; cum ar fi plante, animale, de exemplu ^gr>u,
^oi, etc., iar persoanele cu [nclina\ii mai pu\in bune, cu ^neghin`, ^capre, etc.
De asemenea starea favorabil` [n care se g`sesc personajele pildelor este reprezentat` uneori prin
[mbr`c`minte bun`, m>ncare [mbel]ugat`, iar starea nefavorabil` prin lipsa acestora ]i prin boal`. Persoanele
degradate moral cu numele de ^schiopi, ^orbi, etc.
Pedepsele sunt reprezentate prin foc. Acest foc este simbolic ]i nu real.
Ucenicii s-au apropiat de Isus ]i i-au zis:
^De ce le vorbe]ti [n pilde? Isus le-a r`spuns:
^Pentru c` vou` v-a fost dat s` cunoa]te\i tainele [mp`r`\iei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. (Matei
13:10,11)
PILDA SEM~N~TORULUI
(MATEI 13:3-8, 18-23, MARCU 4:3-8, 14-20, LUCA 8:5-9, 11-15)
Aceast` pild` descris` de trei evangheli]ti este explicat` de Domnul ]i se aplic` at>t evreilor, c>t ]i p`g>nilor,
c`rora li s-a predicat Evanghelia. Poate ar fi de l`murit versetul din Matei 13:8, unde spune: ^un gr`unte a dat o
sut`, altul ]aizeci ]i altul treizeci.
Aici este vorba de cre]tinii con]tiincio]i, dar care nu sunt la fel de [ndem>natici. Cel care a produs o sut` nu
vrea s` spun` c` el a produs rod sut` la sut`, ci numai c` el a produs rod mai mult dec>t ceilal\i. {n [n\elesul
nostru, sut` la sut` ar fi perfec\iunea, iar Domnul c>nd a spus 30; 60 ]i 100 nu s-a exprimat [n procente. Deci cel
care a produs 100 vrea s` spun` doar at>t c` a produs mai mult dec>t ceilal\i ]i nu 100%, pentru c` ]i la acela
care a produs o sut` trebuie ca Domnul Isus s` completeze, suta lui nefiind tot ceea ce cere dreptatea lui
Dumnezeu. Nimeni [n starea imperfect` nu poate [ndeplini legea [n mod perfect f`r` meritul lui Isus.
PILDA NEGHINEI
(MATEI 13:24-30; 36-43)
Pilda aceasta cuprinde o perioad` foarte lung`, de aproximativ dou` mii de ani. Ea [ncepe s` se desf`]oare la
prima prezen\` a Domnului Isus, unde El este Sem`n`torul ]i se sf>r]e]te la a doua prezen\`, unde, ca Secer`tor
]ef, trimite lucr`tori numi\i ^{ngeri pentru a secera recolta.
Aici adev`rul evanghelic este numit ^gr>u, ^s`m>n\a bun`, iar neadev`rurile care s-au strecurat sunt
numite ^neghin`. De altfel ]i culturile acestea care au crescut [mpreun` ]i care sunt cre]tinii, sunt numite
cre]tini care seam`n` cu gr>ul ]i cre]tini care seam`n` cu neghina. Cre]tini care [n\eleg bine adev`rul ]i cre]tini
care nu-l [n\eleg dec>t [n parte, credin\a lor fiind zidit` mai mult pe filosofii omene]ti. Ace]tia pretind c` sunt
fiii lui Dumnezeu, dar [n realitate nu sunt.
Satan a strecurat [n doctrina curat` [nv`\`turi false ]i s-a folosit de ^lupii [mbr`ca\i [n piei de oaie pentru a
duce [n r`t`cire poporul Domnului; vom da mai jos c>teva exemple [n acest sens din epistolele Apostolilor.
{n [nt>ia Epistol` adresat` bisericii din Corint, Grecia, afl`m c` ^neghina a fost sem`nat` sub forma unei
[nv`\`turi false care pretindea c` Cristos nu a [nviat.
{n a doua Epistol` adresat` corintenilor, capitolul 11, Apostolul descrie necazurile lui cu apostolii mincino]i
]i cu unii cre]tini dintre evrei, care amestecau legea lui Moise cu Evanghelia lui Cristos, [ncurc>nd credin\a
multora ca ]i de altfel [n Epistola c`tre Galateni, unde Pavel atrage ferm aten\ia [n capitolul 5:4, ^Voi care voi\i
s` fi\i neprih`ni\i prin Lege v-a\i desp`r\it de Hristos.
Efesenilor Pavel le scrie, ^...ca s` nu mai fim copii, plutind [ncoace ]i [ncolo purta\i de orice v>nt de
[nv`\`tur`, prin viclenia oamenilor ]i prin ]iretenia lor prin mijloacele de am`gire. (Efes. 4:14)
Pavel se vede obligat s` scrie bisericii din Colose, ^...Dac` a\i murit [mpreun` cu Hristos fa\` de [nv`\`turile
[ncep`toare ale lumii, de ce ca ]i cum a\i tr`i [nc` [n lume v` supune\i la porunci ca acestea: Nu lua, nu gusta, nu
atinge cutare lucru. (Coloseni. 2:20,21)
Este clar c` cineva acolo [ncerca s` introduc` ceremonii ]i datini omene]ti [n [nv`\`tura curat` a Evangheliei.

{n biserica din Tesalonic se r`sp>ndise ^neghina sub forma unei idei false care pretindea c` Domnul venise
a doua oar` ]i [ncepuse [mp`r`\ia lui Dumnezeu.
Aici Pavel profe\e]te c` [n biserica cre]tin` se va ridica de-a lungul timpului un puternic sistem de am`gire,
ai c`rui muguri au ap`rut chiar din zilele Apostolului. S` lu`m aminte: ^...c`ci taina f`r`delegii a ]i [nceput s`
lucreze; trebuie numai ca cel care o opre]te s` fie luat din drumul ei. (2 Tesaloniceni. 2:7)
Lui Timotei, Pavel Apostolul [i scrie cum unii cre]tini opreau c`s`toria. (O regul` de mai t>rziu a Bisericii
Catolice). (1 Timotei 4:3)
La fel [n capitolul 6:3-5 scrie: ^Dac` [nva\` cineva pe oameni o [nv`\`tur` deosebit` ]i nu se \ine de cuvintele
s`n`toase ale Domnului nostru Isus Hristos ]i de [nv`\`tura care duce la evlavie este plin de m>ndrie...
{n 2 Timotei capitolul 4:14 este amintit Alexandru c`ld`rarul. Timotei este avertizat s` se fereasc` de el,
pentru c` ^ ... este cu totul [mpotriva cuvintelor noastre.... versetul 15.
Cu pu\in timp [nainte de arestarea sa, Pavel a spus:
^ ...}tiu bine c` dup` plecarea mea se vor v>r[ [ntre voi lupi r`pitori care nu vor cru\a turma ]i se vor scula
din mijlocul vostru oameni care vor [nv`\a lucruri stric`cioase ca s` atrag` pe ucenici dup` ei. (Fapte 20:29)
Cel`lalt mare Apostol, Petru, [n a doua Epistol` avertizeaz`, ^ ...{n norod s-au ridicat proroci mincino]i dup`
cum ]i [ntre voi vor fi [nv`\`tori mincino]i. (2 Petru 2:1) Apostolul Ioan ]i Iuda avertizeaz` c` se vor strecura
erezii [n [nv`\`tura cre]tin`. Dar poate Cartea Apocalipsa ofer` o vedere ]i mai larg` a acestor r`t`ciri de-a
lungul celor ]apte perioade ale bisericii cre]tine, din perioada primar` Efes p>n` la ultima, Laodicia.
Neghina r`t`cirilor sem`nat` de Satan a produs rod bogat de necredin\`. Doctrina iadului cu chinul ve]nic, a
sufletului care nu poate muri, a idolatriz`rii sfin\ilor, a Liturghiei care omoar` pe Cristos de c>te ori vrea
preotul, a unui Dumnezeu tripersonal ]i altele. Marea biseric` a Evului Mediu a fost o biseric` corupt` p>n` [n
m`duva oaselor. {nv`\`turile ei r`t`cite au [mb`tat ]i mai [mbat` ]i ast`zi lumea.
Dar acum a venit vremea socotelilor. A venit ^seceri]ul unde ^gr>ul este salvat, iar neghina va fi ars` [n^
foc.
Domnul explic` aceast` pild` ucenicilor [n linii mari. El explic` cine este Sem`n`torul, cine este vr`]ma]ul,
pe cine reprezint` ^gr>ul ]i ^neghina, spune c` evenimentele cu care se va sf>r]i aceast` lume rea sunt numite
^seceri], dar aparent las` neexplicat cine sunt [ngerii trimi]i, ce reprezint` cuptorul aprins ]i scr>]nirea din\ilor.
Sus\in`torii teoriei iadului spun c` cuptorul aprins este iadul, unde Domnul va arunca pe cei care nu fac parte
din Biseric`, adic` pe restul lumii.
Pilda aceasta ilustreaz` scopul lui Dumnezeu cu privire la Biserica Sa, de a o alege dintre toate popoarele
conform cu ceea ce spune Cuv>ntul inspirat [n Fapte 15:14, ^ ... ca S`-]i aleag` din mijlocul lor un popor care
s`-I poarte numele. Acesta a fost scopul principal pentru care a fost r`sp>ndit` Evanghelia [n toat` lumea.
Al doilea scop a fost acela de m`rturie. Adic` de a [ncredin\a pe oameni c` vine o zi de judecat` (Fapte
17:30-31). Nu toat` lumea este chemat` a fi Biserica Domnului, dar toat` lumea este [ndemnat` s` se poc`iasc`.
Num`rul Bisericii este hot`r>t dinainte ca s` fie format din 144 000 de membri.
Pilda ne mai ilustreaz` c` de]i Satan a [ncercat s` opreasc` dezvoltarea Bisericii (a ^gr>ului, [n`bu]indu-l cu
^neghin`) [n ciuda aparen\ei reu]ite a lui , totu]i Dumnezeu este st`p>n pe situa\ie ]i ^Mica Turm` va fi
glorificat`. Mul\imea de cre]tini numai cu numele nu vor fi glorifica\i. Ei vor fi foarte dezam`gi\i. Cuptorul din
pild`, unde se spune c` vor fi arunca\i reprezint` \`rile cre]tine care vor trece prin foarte mari necazuri.
^Cuptorul ]i ^focul din pild` nu sunt reale (cum de altfel nici ^gr>ul ]i ^neghina).
^Cuptorul ]i ^focul reprezint` necazul cel mare care va veni peste popoarele cre]tine, [n nici un [n\eles al
cuv>ntului nu reprezint` chinul ve]nic.
Pilda ne mai spune c` degeaba a sem`nat Satana ^neghina r`t`cirilor. Dumnezeu este mai [n\elept ]i mai
puternic ]i-l va zdrobi pe Satana sub picioarele Bisericii. Romani 16:20.
^{ngerii din pild` sunt tot membrii Bisericii angaja\i [n r`sp>ndirea adev`rurilor Evangheliei, [n special
acelea care se refer` la a doua prezen\` a Domnului, care de]i de fa\`, nu este v`zut de lume pentru c` este o
fiin\` spiritual`. Dac` El S-ar ar`ta lumii, cum s-a ar`tat lui Pavel pe drumul Damascului, urm`rile ar fi acelea]i:
pierderea vederii. ^{mp`r`\ia lui Dumnezeu nu vine [n a]a fel ca s` izbeasc` privirile. (Luca 17:20)
PILDA GR~UNTELUI DE MU}TAR
(MATEI 13:31-32)

Pilda aceasta ]i cea urm`toare a aluatului, este rostit` de Domnul [nainte de a explica ^Pilda neghinei pe
care tocmai o rostise.
Pilda gr`untelui de mu]tar explic` aceea]i istorie a cre]tinismului ca ]i ^Pilda neghinei. Ea se ocup` [n mod
unilateral de cre]tinismul fals, de cre]tinii numai cu numele.
Pilda profe\e]te ceea ce istoria de mai t>rziu a confirmat:
Cre]tinizarea imperiului Roman, cel mai mare imperiu din c>te a cunoscut lumea vreodat` ]i care a
supravie\uit sub diferite forme p>n` la [nceputul secolului al XX-lea. Un imperiu at>t de vast cre]tinizat se
aseam`n` cu un mare copac.
{nceputul r`sp>ndirii Evangheliei a fost mic ]i ne>nsemnat, ca un mic gr`unte de mu]tar. A fost planul lui
Dumnezeu ca Evanghelia s` fie vestit` [n toat` lumea ]i Apostolul Pavel a fost desemnat ca un vas ales s` o
duc` p>n` [n capitala imperiului, p>n` la Roma. Dar Satan a reu]it s` corup` credin\a multora, astfel c` acest
imperiu p`g>n a fost ]i mai p`g>n dup` cre]tinizarea lui de c`tre [mp`ratul Constantin [n secolul al IV-lea, de]i
pe firma lui scria ^Sf>ntul Imperiu Roman. Ramurile lui [n care se ad`posteau p`s`rile cerului, reprezint` ]i
ast`zi diferitele secte ale cre]tin`t`\ii (ale copacului) [n care se odihnesc diferite [nv`\`turi demonice, pentru c`
Satan ]i demonii sunt ^p`s`rile din pild`. Ei au r`sp>ndit ^neghina r`t`cirilor, dezonor>nd numele scump al
lui Dumnezeu prin [nv`\`turile lor murdare, care d`inuiesc ]i ast`zi [n cre]tin`tate. Babilonul, descris [n
Apocalipsa 18, este ^copacul cel mare ]i [n acela]i timp este ]i cetatea cea mare. Este cre]tinismul de parad`,
[ng>mfat ]i arogant, ]i a ajuns o [nchisoare a oric`rei ^p`s`ri necurate ]i ur>te. (Apocalipsa 18:2) Aceste
^p`s`ri pe l>ng` erorile tradi\ionale, atac` min\ile cre]tinilor [n timpurile moderne cu spiritismul, ]i cu
practica religiilor orientale p`g>ne.
{nv`\`turile despre chinul ve]nic ]i toate celelalte, legate de acestea care nu sunt din Biblie, sunt f`r` [ndoial`
de la Satan ]i de la demoni.

PILDA ALUATULUI
(MATEI 13:33)
{n aceast` pild` este ilustrat adev`rul evanghelic prin cele trei m`suri de f`in` alb` de gr>u. {n Vechiul
Testament s` f`ceau p>ini (turte) din f`in` alb` de gr>u care erau puse [n dou` gr`mezi, a c>te ]ase p>ini pe
masa din cortul [nt>lnirii ]i reprezint` cuv>ntul Scripturii cu care se hr`nesc spiritual cre]tinii. Aceste p>ini
trebuia [n mod hot`r>t s` nu fie dospite, ceea ce reprezint` cuv>ntul lui Dumnezeu, neacrit cu aluatul
[nv`\`turilor false.
Pa]tele evreilor trebuiau m>ncate tot cu p>ine nedospit`. La fel la cina de amintire, Domnul a folosit aceea]i
p>ine care [l reprezint` pe El ]i mai t>rziu ]i Biserica este p`rta]` la (adic` face parte din ) aceea]i p>ine care va
da lumii via\`. (1 Corinteni. 10:17)
Aluatul reprezint` aici ceea ce este scris [n Evanghelia dup` Matei 16:12, ^ ...Atunci au [n\eles ei c` nu le
zisese s` se p`zeasc` de aluatul p>inii, ci de [nv`\`tura fariseilor ]i saducheilor.
1 Corinteni 5:7 ^ ...M`tura\i aluatul cel vechi ca s` fi\i o pl`m`deal` nou`, cum ]i sunte\i f`r` aluat...
Revenind la pilda pe care o examin`m, observ`m o femeie care a luat aluat ]i l-a pus [n trei m`suri de f`in`
p>n` c>nd a dospit toat` pl`m`deala.
Cele trei m`suri de f`in` reprezint` [nv`\`turile curate ale lui Isus, ale Apostolilor ]i ale profe\ilor.
Reprezint` cele trei mari principii ale [nv`\`turii cre]tine: CREDIN|A SPERAN|A IUBIREA .1
Corinteni 13:13.
Dac` pe vremea Apostolilor erau numai c>\iva ^lupi, dup` c>teva sute de ani ei au ajuns o ^hait` ]i au
^sf>]iat pe multe din ^oile Domnului. Pe m`sur` ce timpul trecea, cre]tinii s-au [mp`r\it [n dou` clase, [n
conduc`tori ]i [n condu]i. Ace]ti conduc`tori numi\i NICOLAI|I (NIKE---LAOS; NIKE = CONDUC~TOR
(GREAC~), LAOS = POPOR; NIKOLAI|I = CONDUC~TORI PESTE POPOR), (Apocalipsa. 2:6). Ace]tia
au ap`rut [nc` [n timpul Bisericii din vremea Apostolilor (perioada Efes),( Apocalipsa 2:6) contrar cu ceea ce a
[nv`\at Isus, ^{ntre voi s` nu fie nici unul mai mare.
Dup` c`derea Imperiului Roman de apus [n anul 476 D.Cr., [n m>inile barbarilor, pe tronul r`mas gol la
Roma este instalat [n anul 539 episcopul cre]tin din Roma, la rang de pap`. De aici [ncolo Imperiul Roman este
condus de papi 1260 de ani p>n` [n anul 1799 c>nd NAPOLEON BONAPARTE a pus cap`t Domniei Papale.

{n tot acest timp Adev`rul lui Dumnezeu a fost c`lcat [n picioare. S-a ajuns p>n` acolo c` Adev`rul sacru,
piatra de fundament a [nv`\`turii m>ntuitoare, Jertfa lui Cristos, a fost p>ng`rit cu minciuna monumental` a
Liturghiei. De]i Scripturile spun clar c` Cristos numai o dat` a murit, prin Liturghie a fost omor>t de milioane
de ori.
{n cartea Apocalipsei, care este o istorie scris` [n simboluri, observ`m dou` Biserici reprezentate prin dou`
femei, o biseric` adev`rat` ar`tat` [n capitolul 12:1, [nv`luit` [n soarele evanghelic cu o cunun` cu 12 stele,
reprezent>nd [nv`\`turile celor 12 Apostoli ]i Legea lui Moise care o sus\inea, reprezentat` de luna de sub
picioare.
Aceasta a fost de-a lungul Evului Mediu ]i aceasta este ]i ast`zi, aprobat` de Dumnezeu, dar hulit` de
oameni, pentru c` o vedem tr`ind [n pustiul societ`\ii omene]ti (versetul 6).
O alt` Biseric` care domne]te ca o regin` este ar`tat` [n Apocalipsa 2:20 ]i este numit` Izabela. Este numit`
a]a pentru asem`narea [n caracter cu nelegiuita regin` a Israelului antic de pe vremea lui Ilie prorocul. Regina
aceea a omor>t pe prorocii Domnului ]i a dus pe poporul lui Israel [ntr-o neagr` idolatrie.
Dar s` revenim la cartea Apolapsei, capitolul 2:20 ]i s` vedem ce g`sim acolo: ^ ...Izabela, femeia aceea care
se zice proroci\`, s` [nve\e ]i s` am`geasc` pe robii mei. S` se dedea la curvie ]i s` m`n>nce din lucrurile jetfite
idolilor.
Izabela este biserica lumeasc`. Ea este numit` ^adulter` pentru c` nu a r`mas credincioas` lui Cristos, ci
tr`ie]te [n leg`turi de ^concubinaj cu statul. Ea m`n>nc` din lucrurile jertfite idolilor pentru c` a adoptat
idolatria [n Biseric` sub o form` mascat`. Este femeia c`l`rind pe fiar`, fiara a patra Imperiul Roman.-Apocalipsa 17--Daniel 7:7.
Ea este ^femeia din pild` care a introdus ^aluatul erorilor [n cele trei principii ale [nv`\`turii cre]tine ]i
astfel:
- credin\a a fost denaturat`. R2635:4
- speran\a a fost schimbat` [ntr-o alt` speran\` fals`.
- iubirea, spiritul Domnului a fost schimbat` [ntr-o iubire egoist`, dup` pl`ceri carnale ]i onoruri p`m>nte]ti.
De fapt, Izabela aceasta din Apocalipsa este clerul sau ceata preo\ilor ]i predicatorilor care [nva\` gre]it
poporul. Poporul [nv`\at gre]it crede c` ei ]i conduc`torii spirituali sunt ^gr>ul Domnului, dar de fapt sunt
^neghina.
PILDA COMORII ASCUNSE }I A M~RG~RITARULUI
(MATEI 13:44-46) R 5047:6
Pilda comorii ]i a m`rg`ritarului ilustreaz` dou` lucruri:
{n primul r>nd [l ilustreaz` pe Domnul Isus care a v>ndut tot ce a avut ca s` cumpere ^comoara. ^Comoara
este de dou` feluri: ^Comoara principal` care este Biserica ]i ^comoara cealalt` care este lumea restaurat`. (D
422)
A doua parte a pildei care se refer` la un negustor care caut` m`rg`ritare frumoase, se refer` la acei pe care
Domnul [i cheam` s` mo]teneasc` {mp`r`\ia.
^Urma]ii Domnului trebuie s` se g>ndeasc` c` nici un sacrificiu nu este prea mare pentru a atinge aceast`
binecuv>ntare. {mp`r`\ia nu poate fi atins` cu nici un pre\ mai mic dec>t renun\area la toate speran\ele ]i
scopurile p`m>nte]ti.
Pentru a c>]tiga aceast` ^comoar` pre\ul este mic, dar este tot ceea ce avem fiecare de dat timpul nostru,
voin\a noastr`, proprietatea noastr`.
Orice alte ^m`rg`ritare de a fi un om de mare valoare al societ`\ii omene]ti este mic [n compara\ie cu
acest M`rg`ritar.
Fie c` un om este bogat sau s`rac, [nv`\at sau ne>nv`\at, influent [n societate sau nu, costul acestui
M`rg`ritar al {mp`r`\iei va fi tot ceea ce are el.
Dac` urm`rind {mp`r`\ia, unele din planurile noastre p`m>nte]ti sunt [mpiedicate, cu at>t mai bine.
St`p>nul a spus c` aceasta ne va costa tot ce este al nostru.
Num`rul celor care vor ob\ine acest ^M`rg`ritar este limitat la numai 144 000 ]i acum, [n ceasul al 11-lea,
acest num`r este aproape complet.

PILDA N~VODULUI
(MATEI 13:47-50)
Pilda n`vodului explic` acelea]i [nt>mpl`ri care aveau s` se desf`]oare dup` cum explic` ^Pilda neghinei.
Este o pild` profetic` pentru c` Domnul Isus profe\ea pe scurt tot ce avea s` se [nt>mple [n lumea [n care urma
s` fie r`sp>ndit` Evanghelia.
N`vodul este o plas` pe care o arunc` pescarii [ntr-o ap`, de obicei [n mare, cu scopul de a prinde pe]ti, dar
pe l>ng` ace]tia uneori prinde ]i alte animale marine.
{n cele din urm` n`vodul este tras pe vasul de pescuit ]i are loc sortarea pe]tilor.
Domnul folose]te aceast` ocupa\ie a pescarilor ca un exemplu ilustrativ al felului cum alege Dumnezeu din
aceast` lume Biserica Sa, care [n aceast` pild` sunt reprezenta\i prin ^pe]tii de soi bun. Evident c` atunci nu
erau vapoare de pescuit, astfel c` toat` lucrarea se f`cea manual, dup` cum de altfel ]i ast`zi se mai practic`
pescuitul manual mai ales de c`tre pescarii s`raci.
Domnul a chemat pe ucenici ca s`-i [nve\e a fi ^pescari de oameni.
^Gr>ul din ^Pilda neghinei este tot una cu ^pe]tii de soi bun, prin]i [n ^n`vod.
Pilda spune c` ^n`vodul nu a prins numai^pe]ti buni, ceea ce denot` c` cre]tin`tatea nu cuprinde [n
interiorul ei ([n ^n`vod, pentru c` cre]tin`tatea [n [ntregul ei este ^n`vodul) numai cre]tinii adev`ra\i. Ea
cuprinde [n acela]i timp cre]tini pe jum`tate [n]ela\i ]i o mul\ime de f`\arnici. (C485)
Pilda cu n`vodul ilustreaz` [ntr-un chip minunat cum s-au bucurat de favoarea lui Dumnezeu un oarecare
timp, chiar cre]tinii numai cu numele. Aceasta este [n perfect acord cu ceea ce afirm` ]i alte Scripturi, de
exemplu Ieremia 51:7, ^Babilonul era [n m>na Domnului un potir de aur.
Cuv>ntul ^Babilon [nseamn` amestec`tur`, confuzie.
Cre]tin`t`\ii [n ansamblu sau ^n`vodului din pild` i se potrive]te numele de Babilon, pentru c` cuprinde
multe biserici care toate pretind a fi ale lui Cristos, dar care nu se prea [mpac` unele cu altele.
Pilda cu n`vodul vrea s` ne [nve\e
ceea ce ]i profetul Ieremia declar` [n 51:7, c` un anumit timp (1845 de ani), Dumnezeu a recunoscut pe to\i
cre]tinii ca poporul S`u, de]i nu to\i ar fi meritat aceast` favoare.
Biblia ne arat` c` [n aceast` lucrare istoria se repet`.
Pe scurt, evreii care erau ]i ei un popor al lui Dumnezeu, cu buni ]i cu r`i, s-au bucurat tot de 1845 de ani de
favoare (DE LA MOARTEA PATRIARHULUI IACOB P<N~ LA MOARTEA DOMNULUI {N ANUL 33
D.Cr.)
Numai cei care au [n\eles c` Isus este Mesia ]i c` El era prezent acolo [ntre evrei, au fost poporul Domnului.
Restul poporului nu a fost ^gr>u, ci ^pleav`. Matei 3:12.
{n acela]i fel s-a procedat ]i cu cre]tinii prin]i [n ^n`vodul Veacului Evanghelic dup` trecerea celor 1845 de
ani, de la moartea Domnului, din anul 33 p>n` la 1878.
Numai acei cre]tini care cred c` Isus a murit pentru ca to\i mor\ii s` [nvieze, pentru c` ^... prin harul lui
Dumnezeu s` guste moartea pentru to\i...Evrei 2:9---1 Timotei. 2:6.; acei cre]tini care au abandonat teoria fals`
precum c` sufletul nu moare, ]i se odihne]te [n Rai dac` este bun sau se chinuie]te [n Iad dac` este r`u, care au
renun\at la [nv`\`tura fals` c` trebuie din nou jertfit Cristos, care au renun\at la [nv`\`tura nescriptural` c`
Dumnezeu este format din trei persoane, care au renun\at a se [nchina la idoli, aceia care cred c` Mesia, S-a
[ntors a doua oar` sunt socoti\i ^gr>u sau ^pe]ti de soi bun, la timpul acesta al seceri]ului. Trebuie amintit aici
c` [n vremurile [ntunecate ale Evului Mediu c>nd Biblia a fost interzis` pentru popor, din cauza
obscurantismului ]i misticismului, chiar sfin\ii Domnului au crezut unele neadev`ruri. Dar Dumnezeu a cur`\it
Sf>ntul Loca]--Daniel 8:13--14.
Favoarea prelungit` pentru evrei, de la moartea Domnului [n prim`vara anului c>nd Apostolii, la Rusalii, au
aruncat ^n`vodul ]i p>n` [n anul 36 la convertirea primului p`g>n, Corneliu, nu a fost o favoare na\ional`, ci
una individual` dup` cum vom vedea [ntr-o alt` pild`.
Cei 1845 de ani de favoare pentru cre]tini [n forma lor amestecat` cum este ilustrat` [n ^Pilda cu n`vodul nu
sunt lua\i la [nt>mplare, ci aceasta ilustreaz` ceea ce at>t istoria Evului Mediu, c>t ]i istoria modern`,
dovede]te: blestemul rostit de Domnul Isus cu 5 zile [nainte de moartea Sa, cum c` Israelul va fi pustiit ]i abia
dup` 1845 de ani, [n luna mai a anului 1878, la Congresul de la Berlin, se discuta revenirea evreilor [n Palestina.

Acest an este [n acela]i timp martorul [nfiin\`rii primei a]ez`ri evreie]ti [n Valea AKOR, a]ezare numit`
PETATIKVAH (u]a speran\ei). Exact dup` cum a profe\it profetul Osea [n capitolul 2:14, 15.
Deci ceea ce pentru cre]tini [n ansamblu -ca n`vod-era un timp de favoare, cei 1845 de ani, pentru evrei a
fost un timp de blestem pentru c` L-au r`stignit pe Domnul Isus. Blestemul s-a ridicat de peste evrei [n anul
1878. iar dup` 70 de ani statul lor, smochinul, a [nverzit- vezi Luca 21:29-Matei 24:32.
^N`vodul tras la mal corespunde cu [ncetarea chem`rii.
Anul 1881 este anul c>nd a [ncetat favoarea colectiv` pentru cei prin]i [n ^n`vod. Adic` aici [ncet` favoarea
lui Dumnezeu peste orice fel de cre]tini, buni ]i r`i, dup` cum zice pilda. Favoarea aceasta de a fi accepta\i de
Dumnezeu se r`sfr>nge de la acest an [ncoace numai pentru acei cre]tini care au luat act de corup\ia ]i confuzia
care domnea [n acel ^n`vod ]i l-au p`r`sit atunci ]i-l mai p`r`sesc ]i ast`zi. Ei nu au p`r`sit ]i nu p`r`sesc
ast`zi ^n`vodul, Babilonul, singuri, ci sunt ajuta\i de Domnul care trimite ^pescari. Cine sunt ace]tia? Ace]tia
sunt tot acei servitori care sunt ar`ta\i [n ^Pilda Neghinei a fi ^{NGERII.
Sunt credincio]ii Domnului care arat` fra\ilor lor adev`rul Scripturilor; credincio]i care ]i ei
au fost [n ^N~VOD, dar care au ie]it mai devreme din el.
Chemarea Domnului, ^Ie]i\i din Babilon!, a [nceput s` se [mplineasc` [n anul 1878. Anul acesta este un an
de declin, un an de amenin\are pentru Babilon (MENE, MENE, TEKEL, UFARSIN), iar pentru adev`rata
Biseric` a lui Dumnezeu, c>t ]i peste Ierusalimul evreiesc un an de ^m>ng>iere. Anul 1878 este anul [nvierii
celor mor\i [n Cristos ]i [n acela]i timp este anul re>nvierii na\ionale a poporului evreu, care dup` cum s-a spus,
a stat 1845 de ani sub blestem. Despre aceste lucruri, vom vorbi mai pe larg [n explicarea ^Pildei cu bogatul ]i
s`racul Laz`r.
^M>ng>ia\i, m>ng>ia\i pe poporul Meu, zice Dumnezeul nostru. Vorbi\i bine Ierusalimului ]i striga\i-i c`
robia lui s-a sf>r]it, c` nelegiuirea lui este isp`]it`; (Isaia 40:1) c`ci a primit din m>na Domnului de dou` ori c>t
toate p`catele lui.
Readunarea evreilor [n Eretz Israel este descris` de profe\ii Bibliei; amintim aici Ieremia 16:14--18---Ezekiel
37:1--14 ---Isaia 40:1-2
PILDA CU OAIA R~T~CIT~
(MATEI 18:12-13/ LUCA 15:4-7) R 2706
Pilda cu oaia r`t`cit` explic` pe scurt ceea ce Sf>nta Scriptur` cuprinde [n mesajul ei, Planul lui Dumnezeu
de m>ntuire a omului (^oaia r`t`cit`).
Cele nou`zeci ]i nou` care nu s-au r`t`cit reprezint` creaturile cere]ti sfinte care nu au p`c`tuit.
A presupune c` cele 99 reprezint` pe oamenii sfin\i ]i cea pierdut`, vame]ii ]i p`c`to]ii, este o gre]eal`,
pentru c` pe P`m>nt nu este cu adev`rat drept nici unul m`car.
Tuturor li s-au ^strepezit din\ii din cauza p`catului str`mo]esc (Ezechiel 18:2) ]i ^...toate faptele noastre
bune sunt ca o hain` m>njit`. Isaia 64:6.
PILDA ROBULUI NEMILOSTIV
(MATEI 18:21-35) (R 2294, 2665, 3801, 4650)
{n aceast` pild`, Domnul Isus scoate [n eviden\` un mare har al lui Dumnezeu Iertarea.
Iertarea de care noi am avut ]i avem parte [naintea lui Dumnezeu, trebuie ca dup` dreptate s` o manifest`m
]i noi fa\` de cei care ne gre]esc. Cu alte cuvinte, nu este echitabil s` nu iert`m [n timp ce noi a]tept`m la
r>ndul nostru iertare.
Pilda cuprinde [n sine modul de a rezolva unele nedrept`\i care se potri vea [ntre urma]ii S`i. Domnul ne
[nva\` c` atunci c>nd [n mod regretabil se [nt>mpl` acestea, nu este [n\elept s` se apeleze la instan\ele lume]ti
pentru a c`uta dreptate.
Cuv>ntul inspirat spune prin Apostolul Pavel urm`toarele:
^...Deci c>nd ave\i ne>n\elegeri pentru lucrurile vie\ii acesteia voi pune\i judec`tori pe aceia pe care Biserica nu-i bag` [n seam`?
1 Corinteni 6:4-7.
Evanghelia dup` Matei, capitolul 18:15-20, explic` modul de aplanare a divergen\elor ]i nu vom st`rui mult
asupra acestui lucru.
Pilda de care ne ocup`m este spus` de Domnul Isus dup` cele rostite [n versetele 15-20.

La [ntrebarea lui Petru dac` este suficient a ierta de ]apte ori Domnul r`spunde: ^ ...Eu nu zic \ie p>n` la
]apte ori, ci p>n` de ]aptezeci ori ]apte... Aceasta ar fi de patru sute nou`zeci de ori.
{ntrebarea care cere un r`spuns clar este aceasta: Ce a vrut Domnul Isus s` ne [nve\e? S` iert`m cel mult de
490 de ori, iar dac` cineva ne-ar gre]i de 491 de ori nu am fi obliga\i s` iert`m? R`spunsul este altul, r`spuns pe
care ni-l d` profetul Isaia 55:7, ^ ...Dumnezeul nostru care nu obose]te iert>nd... Este adev`rat c` acest verset
exprim` iertarea lui Dumnezeu, dar dac` cineva este un copil al lui Dumnezeu trebuie s` [nve\e s` nu oboseasc`
iert>nd. Deci a ierta de 70 x 7 nu exprim` o iertare limitat`, ci una nelimitat`.
Probabil c` cele 70 de s`pt`m>ni acordate ca favoare din partea lui Dumnezeu poporului evreu (vezi Daniel
9:24) sprijin` aceast` afirma\ie a Domnului Isus.
Acolo ni se desf`]oar` o istorie de 490 de ani din via\a na\ional` a poporului evreu. O istorie de mil` ]i
iertare de la sf>r]itul robiei de 70 de ani, din anul 454 [.Cr. p>n` [n anul 36 d.Cr., c>nd aparent iertarea lui
Dumnezeu a ajuns la limit`, alung>nd pe acest popor din favoarea Sa ]i f`c>nd ca ^SMOCHINUL (Luca 13:6)
s` se usuce.
Am spus, aparent iertarea a avut o limit`, ]i se pare c` Dumnezeu S-a obosit iert>nd acest popor.
Dar nu a fost a]a. Pentru a r`m>nea [n picioare Cuv>ntul lui Dumnezeu, cum c` El nu ^obose]te iert>nd,
vom observa ast`zi ^SMOCHINUL [nverzit din nou, dar care [nc` nu aduce roade p>n` nu se vor [ndeplini
versetele din Romani 11:25-28; Ieremia 31:31-34; C>ntarea C>nt`rilor 2:11:13 ]i altele.
Pilda spune mai departe: ^{mp`r`\ia cerurilor se aseam`n` cu un [mp`rat care a vrut s` se socoteasc` cu robii
s`i. A [nceput s` fac` socoteala ]i i-au adus pe unul care [i datora zece mii de galbeni.
^{mp`r`\a cerurilor din pild` reprezint` Biserica lui Dumnezeu [n forma ei de preg`tire [n via\a aceasta ]i nu
dup` [nvierea [n glorie. Aceast` parabol` nu se refer` la afacerile lui Dumnezeu cu lumea p`c`to]ilor. Lumea,
ca p`c`to]i, nu sunt robii lui Dumnezeu.
To\i robii ace]tia sunt datori cu o mare datorie fa\` de Dumnezeu acest lucru poate fi [n\eles [n dou`
moduri:
fie datoria pe care o are [ntreaga familie uman` pedeapsa cu moartea,
fie obliga\iile Leg`m>ntului de Jertf`. Psalmii. 50:4
Dar ace]ti robi mai sunt datori nu numai fa\` de Dumnezeu echivalentul a zece mii de galbeni (probabil
20 de milioane de dolari), ci mai sunt datori ]i unii fa\` de al\ii, dar cu o datorie foarte mic`, exprimat` printr-o
sut` de lei. O sum` f`r` [nsemn`tate, [n compara\ie cu aceea pe care ei o datoreaz` lui Dumnezeu.
Pilda [nva\` ceea ce mul\i cre]tini ]tiu, dar pu\ini se supun poruncii: Dac` nu ierta\i celor care v` gre]esc, nici
Dumnezeu nu v` va ierta.
Dac` noi [i trat`m pe fra\i numai dup` dreptate ]i Dumnezeu ne va trata numai dup` dreptate. Mila nu poate
s` mai intervin` ]i va trebui s` pl`tim.
Dup` cum ne amintim ]i apreciem sl`biciunea noastr` ]i petele noatre ru]inoase ne vor face comp`timitori cu
fra\ii ]i cu toat` omenirea, altfel vom fi da\i pe m>na ^chinuitorilor p>n` vom pl`ti toat` datoria.
Ace]ti chinuitori ar putea fi: dificult`\i, pierderi financiare, sl`biciuni fizice sau multe altele.
Necazul ]i suferin\a din via\a prezent` este suficient` s` ne fac` comp`timitori cu cei slabi ]i care gre]esc.
Toat` datoria ar putea reprezenta datoria original` a familiei umane din care Domnul ne-a r`scump`rat pe to\i.
Prin urmare, pedeapsa servitorului nemilos ar putea [nsemna Moartea a Doua sau dac` datoria reprezint`
obliga\iile Leg`m>ntului de Jertf` a Noii Creaturi, el va fi dat pe m>na Satanei pentru nimicirea c`rnii.
G>ndirea se pare a fi c` acei care devin poporul Domnului, p`rta]i Spiritului Sf>nt, spiritul iubirii va fi [n
propor\ia [n care ei vor fi plini cu acest spirit ]i condu]i de acest spirit, s` fie genero]i, m`rinimo]i, iubind at>t
de mult [nc>t nu numai c` vor dori, ci vor fi bucuro]i s` ierte un frate care se c`ie]te; bucuro]i s` fie primii care
s` [ntind` ramura de m`slin ]i s` se [ntoarc` la [mp`care ]i armonie c>t de calm se poate.
Din inimi pline de m>ndrie, invidie, r`utate ]i alte elemente ale spiritului egoismului ]i p`catului ]i numai
acoperit cu o hain` a bun`t`\ii ]i generozit`\ii, va fi imposibil s` se afunde foarte mult [n spiritul iert`rii, f`r` s`
fie scufundat [ntr-o oarecare am`r`ciune ]i ur`; cu acest amestec iertarea nu poate fi dat` gratuit de o inim`
neregenerat`. Dar cu o inim` golit` de r`utate, de ur`, de invidie ]i plin` de bun`tate fr`\easc`, bl>nde\e,
r`bdare, ging`]ie, st`p>nire de sine, iubire, putem s` ne cufund`m [n paharul iert`rii, de fiecare ocazie ]i ori de
c>te ori ea poate fi aplicat` ]i va fi f`r` vreun amestec de r`u, am`r`ciune, sarcasm, etc., ci pur` ]i generoas`,
iertare iubitoare.
Trebuie s` ne amintim totu]i c` acest Spirit Sf>nt pe care [l avem [n vase de lut, nu a abundat la [nceput, ci a
fost numai o hain` de suprafa\` la [nceput. Gradual, dup` cum Spiritul Sf>nt a crescut [n inimile noastre ]i a

abundat, el a [nlocuit spiritul r`u; prin urmare cei care sunt [n stare [n inima lor s` se cufunde [n paharul iert`rii
[n mod repetat ]i f`r` vreun amestec al r`ului, astfel dau dovada c` ei au fost cu Isus ]i au [nv`\at de la El ]i c`
au b`ut din spiritul S`u ]i c` s-au cur`\at de aluatul vechi al r`ut`\ii ]i c` sunt sfin\i\i prin adev`r, fiind
corespunz`tori pentru mo]tenirea sfin\ilor [n lumin`. Trebuie s` ne amintim c` aceast` cre]tere [n har, de]i a
avut un timp valoros al [nceputului, [n votul nostru de consacrare, este cu toate acestea o lucrare gradual`,
cer>nd perseveren\` r`bd`toare [n facerea binelui, cer>nd ca natura veche cu dispozi\ia sa rea s` fie mortificat`
continuu potolit` [nc>t min\ile noastre s` fie sub influen\a transformatoare a spiritului adev`rului [n care
trebuie s` cre]tem gradual.
PILDA LUCR~TORILOR VIEI
(MATEI 20:1-!6) (R5473)
{n aceast` pild` Domnul descrie figurativ activitatea ucenicilor S`i credincio]i, de la [nceputul Veacului
Evanghelic (dis-de-diminea\`) ]i p>n` la sf>r]itul ei, ceasul al dou`sprezecelea din ziua de munc` evreiasc` de
atunci.
Evreii nu [mp`r\eau timpul unei zile [n a]a fel cum [l [mp`r\im noi ast`zi; noaptea o [mp`r\eau [n patru str`ji,
iar ziua [n dou`sprezece ore. Prima or` a zilei era ceea ce noi numim ora ]ase diminea\a, iar ora dou`sprezece
din zi corespundea cu ora 18 (]ase seara) la timpul nostru.
Pilda spune c` gospodarul a angajat lucr`tori [n vie pe tot parcursul zilei, ]i c` ultimii angaja\i au fost pe la
ceasul al 11-lea (ora cinci dup` mas`), c>nd nu mai era dec>t o or` de lucru [n vie.
Dar partea cea mai interesant` a pildei este aceea c` gospodarul a dat aceea]i plat` (ceea ce i-a nemul\umit pe
cei care au lucrat toat` ziua) ]i celor care au lucrat doar un ceas de la ceasul al 11-lea p>n` la cel de- al 12lea.
Se spune c` pilda aceasta este greu de explicat [n toate am`nuntele ei.
Ceea ce se ]tie foarte clar este c` Domnul este gospodarul, via este Biserica lui Dumnezeu ({mp`r`\ia
Cerurilor) ]i nu se poate aplica [n timpul profe\ilor, de]i exist` unele asem`n`ri ale timpului iudaic [n Vechiul
Testament ]i timpul evanghelic al Noului Testament.
Se pare c` at>t plata lucr`torilor c>t ]i clasa murmur`torilor din pild` sunt reprezent`ri care se aplic` [n via\a
prezent`, iar nu la [nvierea Bisericii, pentru c` membrii [nvia\i ai ^{mp`r`\iei Cerurilor vor fi expresia suprem`
a iubirii [ntr-un corp ceresc. Murmur`torii sunt cei care nu au ajuns \inta iubirii.
Plata de la sf>r]itul zilei ar putea fi anumite bucurii pe care le au lucr`torii angaja\i dincoace de v`l.
Murmur`torii ar putea fi unii care sunt demult [n serviciul Evangheliei ]i ei ar putea fi invidio]i pe unii veni\i
de cur>nd.
Oricine va fi [nclinat s` murmure [mpotriva D`t`torului darurilor bune nu va fi socotit vrednic de o parte [n
{mp`r`\ie.
To\i cei care sunt servitori trebuie s` se roage St`p>nului s` trimit` al\i lucr`tori [n via Sa. Ei nu trebuie s` fie
invidio]i pe cei care ar putea veni.
To\i ace]tia care simpatizeaz` cu scopul divin vor servi cu fric` Domnului, adev`rului ]i fra\ilor. }i astfel din
c>nd [n c>nd vor fi trimi]i speciali [n ^vie ]i vor fi folosi\i special de Domnul pentru a ajuta pe poporului S`u
consacrat [n diferite feluri.
}i dup` cum cuno]tin\a mai mare a adev`rului prezent vine ca o r`splat`, s` nu fim surprin]i dac` aceasta va
fi la fel distribuit` ]i acelora care au venit recent ca ]i acelora care sunt demult timp [n serviciul St`p>nului.
Mai degrab` s` ne bucur`m [n c`ile Domnului. Fie ca inimile noastre s` nu fie sup`rate din cauza milei fa\`
de aceia care au intrat [n serviciu, chiar [n ceasul al 11-lea. Ei nu sunt fra\i? Sub termenii regulii de aur nu ar
trebui ca noi s` le dorim s` aib` acelea]i binecuv>nt`ri de care ne bucur`m? Orice r`ceal` din partea acelora
care sunt demult [n serviciul Domnului, orice resentiment din partea acelora care trebuie s` arate mai mult
interes [n lucrarea Domnului acum, sunt evident gre]ite.

PILDA CELOR DOI FII

(MATEI 21:28-32)

Pilda celor doi fii este spus` de Domnul [n [mprejurarea c>nd preo\ii cei mai de seam` ]i b`tr>nii poporului
au venit la Isus [n templu, unde El [nv`\a poporul ]i i-au pus urm`toarea [ntrebare: ^ ...Cu ce putere faci
lucrurile acestea ]i cine \i-a dat puterea aceasta?... (versetul 23).
Domnul le-a promis c` le va da r`spunsul dup` ce ei vor r`spunde mai [nt>i la [ntrebarea: ^Botezul lui Ioan
de unde venea? Din cer sau de la oameni?... (versetul 25). La r`spunsul lor viclean cum c`: ^nu ]tim, Domnul
nu le-a r`spuns la [ntrebare. Dup` aceea le-a spus pilda aceasta.
Unul dintre fii a promis c` va lucra [n vie ]i acesta reprezint` chiar pe aceia cu care Domnul st`tea de vorb`.
Fiului care nu a vrut s` mearg`, dar mai pe urm` i-a p`rut r`u ]i s-a dus, reprezint` cealalt` clas` a poporului,
clasa mai degradat` (vame]ii ]i curvele), care ]i-au recunoscut p`catele accept>nd botezul lui Ioan. Botezul lui
Ioan era necesar pentru evreii din acel timp, pentru c` era [ntr-un fel un pas [nainte spre a fi primi\i de Isus. Era,
dac` putem s` accept`m, un transfer al lor de la Moise la Cristos.
Era o recunoa]tere a faptului c` nu au respectat legea dat` lor la Muntele Sinai. Mul\i dintre ace]tia au v`zut
[n Isus pe Salvatorul trimis de Dumnezeu, care putea s` le dea via\a ve]nic`. Ei au fost mai [nt>i boteza\i de Ioan
pentru a fi ierta\i de [nc`lcarea legii. Ioan Botez`torul a fost unul care a netezit calea Domnului. Portarul din
pild` este Leg`m>ntul lui Israel.
Dac` au primit pe Cristos erau dezlega\i de acel leg`m>nt.
PILDA VIERILOR
(MATEI 21:33-46)
Aceast` pild` descrie starea de dec`dere a poporului evreu ]i indirect se adreseaz` cre]tinismului [n
ansamblu, care a dec`zut [n acea]i stare; de altfel cele dou` perioade de timp fiind perioade de gra\ie divin` sunt
egale.
1845 de ani pentru evrei, de la moartea lui Iacob, ultimul patriarh, la moartea Domnului Isus [n anul 33 d.Cr.
]i 1845 de la moartea Domnului p>n` [n anul 1878 D.Cr. pentru cre]tinii care se g`seau [n ^n`vod (vezi Matei
13:47).
Podgoria reprezint` forma de organizare statal` evreiasc` ]i via reprezint` poporul, [n special cei care aveau
influen\` ]i putere conduc`torii.
Gardul reprezint` legea divin`, profe\iile, supravegherea ]i paza special` cu specifica\ia c` at>ta vreme c>t
Israel va fi credincios ]i loial lui Dumnezeu el va fi complet protejat [mpotriva du]manilor s`i.
A s`pat un teasc care reprezint` diferitele avantaje conferite lui Israel care ar fi: [nchinarea ]i jertfele din
templu, conducerea lui Iehova ]i [nv`\`turile profe\ilor.
Teascul presa strugurii care d`deau mustul, vinul dulce, ceea ce reprezint` toat` educa\ia dat` lui Israel
pentru ca acesta s` produc` sentimente de cucernicie ]i evlavie, precum ]i iubire, mil`, compasiune unii fa\` de
al\ii.
Turnul reprezint` pe profe\i; aici se face referin\` la turnul de straj`, destinat pentru a semnala apropierea
invadatorilor. {ntr-adev`r profe\ii au fost acei str`jeri care dirija\i de Duhul Sf>nt atr`geau aten\ia regilor,
preo\ilor ]i poporului asupra pericolelor care puteau s` apar` asupra na\iunii atunci c>nd aceasta se ab`tea de la
lege.
{n cel mai [nalt [n\eles turnul reprezint` pe Iehova, vierii reprezint` pe c`rturari ]i pe farisei care st`teau pe
scaunul lui Moise, (Matei 23:2,3) a c`ror datorie a fost s` aib` grij` de vie ]i de rodul ei ]i s` dea socoteal`, s`
instruiasc` ]i s` conduc` poporul pe calea Domnului.
Pilda spune c` st`p>nul viei a plecat [n alt` \ar` dup` ce a [ncredin\at via acestor vieri; aceasta implic` faptul
c` acest aranjament urma s` dureze mult timp. De fapt acesta a fost timpul de la ie]irea din Egipt p>n` la timpul
venirii lui Mesia, aproape 19 secole.
Aceast` pild` este [n leg`tur` cu Isaia 5 unde [n versetul 7, ^El se a]tepta la judecat` ]i c>nd colo s>nge
v`rsat. Se a]tepta la dreptate ]i c>nd colo strig`te de ap`sare.
Servitorii trimi]i de st`p>n au fost profe\ii din vechime trimi]i la Israel ]i trebuia s` primeasc` cel mai bun
tratament, dar [n schimb au fost trata\i ca impostori de c`tre conduc`torii lui Israel. Unii dintre ei au fost omor>\i
cu pietre, al\ii b`tu\i, unii uci]i, al\ii t`ia\i [n dou` cu fer`str`ul. Al\ii au c`l`torit [mbr`ca\i [n piei de capr` sau
de oaie, au locuit [n pe]teri ]i cr`p`turile p`m>ntului.
Ei nu au fost trata\i ca reprezentan\i ai St`p>nului viei. (Evrei 11:36-38)

{n final St`p>nul a trimis pe fiul S`u, spun>nd, ^Ei vor respecta pe fiul Meu. Dar aceea]i vieri, nu neap`rat
acelea]i persoane, dar aceea]i clas`, religio]ii din vremea Domnului s-au sf`tuit s`-L ucid` ]i s` pun` st`p>nire
pe mo]tenirea lui Dumnezeu, ac\ion>nd de parc` ei erau proprietarii adev`ra\i ]i nu numai servitorii
proprietarului.
C>nd Domnul Isus a ajuns cu explica\ia c` Proprietarul a trimis pe fiul s`u la ace]ti vieri pe care ei l-au
omor>t, El a prezis astfel moartea Sa violent`.
Dumnezeu a pedepsit pe acei vieri ]i aceasta a fost un groaznic sf>r]it. Distrugerea Templului [n anul 70
d.Cr. ]i deportarea din 135 d.Cr. a evreilor [n ^diaspora. Au fost spulbera\i ca pleava, dup` cum a profe\it Ioan
Botez`torul ultimul dintre profe\i. (Matei 3:12)
Tat`l ceresc a dat via (promisiunile lui Dumnezeu) altor vieri, care au fost Isus, Apostolii ]i al\i [nv`\`tori ai
Bisericii Evanghelice.
{n aceast` predic` Domnul Isus face referire la Psalmul 118 pe care [l citeaz`, ^Piatra pe care au lep`dat-o
zidarii a ajuns s` fie [n capul unghiului. Domnul a f`cut acest lucru ]i este minunat [n ochii no]tri. (versetul 42)
Versetul 43 spune, ^ ...De aceea v` spun c` {mp`r`\ia lui Dumnezeu va fi luat` de la voi ]i va fi dat` unui
popor care va aduce roadele cuvenite.
Versetul 44 Cine va c`dea peste piatra aceasta va fi zdrobit. Israel s-a zdrobit de piatr`, dar nu a fost
spulberat; la fel ]i cre]tin`tatea nominal` va sim\i marea dezam`gire [n cuptorul marilor necazuri care o
a]teapt`, dar nici ea nu va fi spulberat` [n sensul de a merge [n Moartea a Doua.
A c`dea peste piatr` [nseamn` un accident vindecabil.
A c`dea piatra aceasta peste cineva [nseamn` ne>ndoielnic nimicirea definitiv`. Aceasta este legat` de
profe\ia cu piatra care love]te chipul lui Nebucadne\ar. Daniel 2:44.
^Zidarii au fost elita religioas`, care credeau c` zidesc m>ntuirea lumii convertind-o la legea Mozaic`.
M>ntuirea lumii este ca o construc\ie [n form` de piramid`. Numai o astfel de construc\ie are o piatr` [n v>rf
numit` piatra unghiular`. Aceast` piatr` unghiular` este Jertfa lui Isus. 1 Corinteni. 3:11 ; 1 Corinteni 2:2.
Piatra din v>rf, de]i aparent mic` este de fapt temelia de care este lipit de jos [n sus trunchiul piramidei. Asta
[nseamn` c` de Jertfa lui Isus depus` [n cer (Evrei 9:11, 12) at>rn` m>ntuirea celor de jos.

PILDA NUN|II FIULUI DE {MP~RAT

(MATEI 22:1-14)
Parabolele lui Isus despre {mp`r`\ia Cerurilor se pare c` se refer` [ntotdeauna la Biserica lupt`toare faza
supus` mor\ii. {mp`ratul din aceast` pild` este {nsu]i Tat`l ceresc Iehova, care alege Mireas` pentru fiul S`u.
Chemarea la aceast` [nalt` pozi\ie este asem`nat` cu un ^osp`\.
Nu este ^osp`\ul propriu-zis al nun\ii, a]a cum este ar`tat [n Apocalipsa 19:7-9, ci este osp`\ul de dinaintea
nun\ii. Cei care sunt invita\i de a fi Mireasa lui Isus, sunt invita\i [nc` din aceast` via\` s` m`n>nce ]i s` bea din
p>inea ]i apa vie\ii. P>inea este Isus ]i apa de asemenea. Ioan 6:35.
Pilda spune c` unii nu au acceptat acest osp`\, nu au acceptat invita\ia, iar dintre cei care au intrat [n acest
osp`\ vor fi unii care vor fi arunca\i afar` pentru c` au ofensat pe cel care i-a invitat dup` ce au intrat.
Ni se spune c` sunt trei invita\ii; nu ar fi trebuit s` fie trei dac` cei care au fost invita\i primii nu ar fi refuzat
aceast` invita\ie. Versetul 3.
Prima invita\ie a fost adresat` celor care ]edeau pe scaunul lui Moise (Matei 23:2) Preo\imea evreiasc`
spre deosebire de preo\imea cultelor cre]tine a fost instituit` din porunca lui Dumnezeu la ie]irea din Egipt prin
Moise. Aluzia Domnului la ^scaunul lui Moise trebuie [n\eleas` astfel: c`rturarii ]i fariseii erau la acea dat`
[nc` accepta\i ca fiind recunoscu\i de Dumnezeu, dac` nu ca persoane oneste cel pu\in oficiul sau func\ia de
preot era recunoscut` chiar ]i de Domnul Isus.
Aceast` invita\ie a fost adresat` chiar de c`tre Isus [nainte de moartea Sa, de la botezul [n Iordan p>n` la
moartea Sa [n anul 33 la jum`tatea s`pt`m>nii de ani 29 d.Cr. 36 d.Cr. Vezi Daniel 9:27.
Preo\imea a respins invita\ia ]i L-au omor>t.

A doua invita\ie este lansat` tot [ntre evrei, dar dup` moartea Sa prin Apostoli la Rusalii, versetul 4, ^
...juncii ]i vitele cele [ngr`]ate au fost t`iate.
Aceast` expresie nu o g`sim la prima invita\ie pentru c` Domnul Isus (Vi\elul de Jertf`) nu fusese [nc` t`iat.
{n Faptele Apostolilor [ncep>nd cu capitolul 2 ]i 3 g`sim istoria acestei de a doua chem`ri adresat` poporului
de r>nd.
Pu\ini au r`spuns la aceast` chemare, iar Apostolii au fost trata\i la fel ca Domnul, deci [n general respin]i ]i
chiar omor>\i. Versetul 6.
Versetul 7 descrie distrugerea Ierusalimului [n anul 70 de c`tre TITUS, general roman, ]i necazurile care au
venit peste restul poporului din cauza comportamentului lor fa\` de Isus ]i urma]ii S`i.
A treia invita\ie nu mai este adresat` la modul special evreilor, ci p`g>nilor prin convertirea lui Corneliu [n
anul 36. De atunci invita\ia a devenit universal` la fiecare popor. Evreii au putut de atunci [ncoace s` accepte
aceast` chemare, dar nu pe considerentul c` ei sunt evrei ]i c` sunt trata\i de Dumnezeu [n mod deosebit, ca mai
[nainte, ci ca oricare om de pe aceast` planet` care are dreptul la aceast` favoare.
Pilda trece oarecum peste istoria cre]tin` repede f`r` s` descrie [n am`nunt istoria a 18 veacuri de fr`m>nt`ri
]i atinge doar [nceputul ]i sf>r]itul. Mijlocul nu este men\ionat pentru c`-L vedem pe Domnul [n pild` prezent a
doua oar` ]i de la 1878 intr>nd [n odaia de oaspe\i pentru a face inspec\ia.
Versetul 11, ^ ...{mp`ratul a intrat s`-]i vad` oaspe\ii. Pilda nu ne spune anul c>nd a intrat, dar noi ]tim din
Scripturi c` prezen\a a doua a Domnului a fost observat` la 1874 c>nd s-au scurs 6000 de ani de la c`derea lui
Adam, c>nd s-au [mplinit cele 1335 de zile din Daniel 12:12 ]i c>nd s-au sf>r]it jubileele lui Israel ]i a [nceput a
7000-a mie de ani, a ]aptea tr>mbi\`, tr>mbi\a marelui Jubileu al P`m>ntului.
Atunci a [nceput inspec\ia ]i aceasta continu` [nc` ]i ast`zi ([n anul 2005)
^Intrarea la nunt` nu este invita\ia de a tr`i la nemurire, ci intrarea [ntr-o pozi\ie de a]teptare care poate fi
pierdut` din cauza lipsei unei anumite calific`ri.
22:10 ^ ...Au str>ns pe to\i pe care i-au g`sit ]i buni ]i r`i... ^...tot felul de pe]ti... (vezi Pilda cu n`vodul).
Servitorii au adunat, dar regele [i scoate din concurs pe cei nepotrivi\i pentru {mp`r`\ie.
22:10 ^ ...{mp`ratul a intrat s`-]i vad` oaspe\ii.
Inspec\ia nu se face [n camera regelui dincolo de v`l dup` [nvierea din mor\i, ci a]a cum este ar`tat [n
pasajele piramidei aceast` inspec\ie se face la a doua prezen\` [n odaia de dinaintea camerei regelui [n
ANTECAMER~. Aceast` ANTECAMER~ nu reprezint` un anumit loc, ci o anumit` stare de spirit [n care se
g`sesc Fecioarele {n\elepte care au intrat cu Mirele, dar aten\ie: ele nu au intrat [nc` la nemurire; aceste Fecioare
nu au dob>ndit [nc` coroana p>n` nu vor trece ultimul examen, acela cu privire la haina alb` a drept`\ii lui
Cristos.
Aceast` pild` este un avertisment serios pentru acei consacra\i pe care o alt` pild` [i nume]te Fecioare
{n\elepte. Ace]tia pot pierde premiul c>nd sunt aproape s` pun` m>na pe el. Ba mai mult ei pot s`-]i piard` via\a
[n moartea a doua.
Unii dezbrac` haina drept`\ii lui Cristos ]i se [ncred [n propria lor dreptate.
PILDA CELOR ZECE FECIOARE
(MATEI 25:1-13)
Aceast` pild` cuprinde o perioad` istoric` [ncep>nd cu anul 1829 an ar`tat indirect [n cartea lui Daniel,
capitolul 12, versetul 11. Acolo ni se arat` c`: ^ ... De la vremea c>nd va [nceta Jertfa Necurmat` ]i de c>nd se
va a]eza Ur>ciunea Pustiitorului vor mai fi 1290 de zile. Acele zile sunt ani, o zi pentru un an. Ur>ciunea
Pustiitorului S-A A}EZAT [n anul 539 d.Cr.
Ur>ciunea const` [n faptul c` omul p`catului, ^Fiul Pierz`rii care nu este altul dec>t sistemul papal, a
desfiin\at Jertfa Necurmat` (Pre\ul de R`scump`rare) ]i a introdus Liturghia. {n timpul oficierii Liturghiei este
jertfit din nou Cristos. {n opinia celor care oficiaz` Liturghia nu este suficient` moartea lui Isus pe Golgota.
Aceasta este o insult`, o profanare a jertfei M>ntuitorului. Iat` ce zice Scriptura referitor la Jertfa Domnului, ^
...nu are nevoie ca ceilal\i mari preo\i (ai lui Israel) s` aduc` jertfe [n fiecare zi, c`ci lucrul acesta l-a f`cut odat`
pentru TOTDEAUNA c>nd S-a adus jertf` pe sine [nsu]i. {n anul 539 dup` alungarea OSTROGO|ILOR din
Roma, la porunca [mp`ratului cre]tin Iustinian, episcopul de Roma este ridicat la rang de PAP~ adic` TAT~
al [ntregii biserici.

Taina f`r`delegii a [nceput s` lucreze din zilele lui Pavel (vezi 2 Tesaloniceni 2:7) numai trebuia ca Imperiul
p`g>n al Romei s` fie [nl`turat. Imperiul de apus a c`zut [n anul 476 d.Cr. {n locul lui s-a ridicat ne-SF<NTUL
IMPERIU ROMAN condus de Papi p>n` la campania lui Napoleon din Italia [n 1799.
Cele Zece Fecioare din pild` reprezint` poporul lui Dumnezeu la sf>r]itul mi]c`rii de reform` religioas`
[nceput` [n anul 1517 de c`tre Luther Martin.
Perioada marilor reforme este numit` [n Scripturi ^Cur`\irea Sanctuarului, a Sf>ntului loca].
^Cur`\irea Sanctuarului reprezint` cur`\irea [nv`\`turilor Bibliei de [nv`\`turile murdare care au fost
introduse, [ncep>nd cu Conciliul de la Niceea [n 325 d.Cr.
Profe\ia spune, ^ ...Mul\i vor fi cur`\i\i, albi\i ]i l`muri\i; cei r`i vor face r`ul ]i nici unul din cei r`i nu va
[n\elege (ADEV~RUL). Daniel 8:13-14; 12:10.
{n timpul domniei papale a fost pierdut` din vedere m>ntuirea prin credin\` [n s>ngele lui Isus ]i a fost
introdus` a]a-zisa m>ntuire prin spovedanie ]i cuminec`tur` [n timpul oficierii Liturghiei prin jertfe [n cinstea
mor\ilor, prin [nchinarea la idoli umani, la cruce ]i altele. Acestea erau ]i mai sunt Ur>ciunea Pustiirii, precum
iadul cu foc ve]nic, etc., care au produs pustiire [n cre]tinism ]i au distrus credin\a adev`rat`.
{n prima porunc`, din cele zece, scrie, ^ ...S` nu-\i faci chip cioplit nici vreo {NF~|I}ARE A
LUCRURILOR CARE SUNT {N CER sau jos pe p`m>nt sau [n apele mai jos dec>t p`m>ntul. Exod 20:4.
De la reforma\ie [ncoace avem din nou Biblia unde dac` batem cu umilin\` la u]` putem g`si Adev`rul ]i ne
putem cur`\i de aceste p>ng`riri introduse pe vremea c>nd Biblia (cei doi martori) (Apocalipsa 11:3) era
interzis` de c`tre acei care sus\ineau c` [nva\` din Cuv>ntul lui Dumnezeu.
{n anul 1829 a [nceput s` fie [n\eleas` profe\ia lui Daniel cu privire la cele 2300 de seri ]i dimine\i ]i cu
privire la cei 1260 de ani (539 d.Cr. 1799 d. Cr.).
Este anul c>nd pilda celor Zece Fecioare [ncepe s`-]i desf`]oare activitatea. Aceast` pild` este [n desf`]urare
]i la [nceputul mileniului trei.
Ea []i va fi [ncheiat lucrarea atunci c>nd Fecioarele {n\elepte (Turma Mic` Biserica) vor intra toate [n
glorie.
Dac` Cur`\irea Sanctuarului reprezint` [ncercarea de reformare a [nv`\`turii catolice ar`tat` [n Ieremia 51:9,
Mi]carea Fecioarelor reprezint` o reform` mai radical` [n sistemul protestant al cre]tinismului. Sistem rezultat
din mi]carea [nceput` de Luther.
Cele Zece Fecioare reprezint` o clas` de cre]tini care au o concep\ie despre Dumnezeu ]i planul S`u de
m>ntuire mai curat` dec>t a catolicilor ]i chiar ]i a protestan\ilor [n general. De aceea sunt numite ^Fecioare
(vezi Apocalipsa 14:4). ^Ei nu s-au [ntinat cu femei. Aici ^femeile reprezint` diferitele confesiuni religioase,
care au doctrine numai par\ial fundamentate [n Adev`rul lui Dumnezeu.
Ace]tia sunt credincio]ii adev`ra\i ai lui Dumnezeu de la sf>r]itul perioadei evanghelice. Prin perioad` sau
Veac Evanghelic se [n\elege [n limbajul biblic perioada de timp de la prima prezen\` pe P`m>nt a Domnului
Isus p>n` la a doua Sa prezen\`.
Aceast` prezen\` de-a doua este ilustrat` prin expresia din pild` ^IAT~ MIRELE.
Pilda
spune
[n
versetul
5
c`
Fecioarele,
toate
cele
zece,
au
a]teptat
pe
Mire, dar acesta A {NT<RZIAT.
De fapt Domnul nu a [nt>rziat, El a venit tocmai la timp. Domnul a permis aceast` prob`, acest test, pentru
ca s` fie [ndep`rta\i to\i aceia care s-au alipit de aceast` mi]care din ---f`\`rnicie-Daniel 11:34-35
{n 1829 ace]ti neoprotestan\i, datorit` zelului rug`ciunilor ]i sincerit`\ii cu care au cercetat profe\ia lui Daniel
8:13-14, Domnul le-a descoperit par\ial profe\ia cu privire la cele 2300 de seri ]i dimine\i. Aceast` profe\ie
cuprindea [n a doua parte a ei Mi]carea reformat` (prima parte fiind cei 490 de ani sau cele 70 de s`pt`m>ni ai
lui Israel) ]i se sf>r]e]te [n 1846, an [n care s-a fondat organiza\ia religioas` reformat` cu numele ^Alian\a
Evanghelic`.
^Fecioarele nu au f`cut ]i nu fac nici [n prezent parte din aceast` alian\`.
Ei sunt independen\i, nu recunosc [n materie de credin\` nici o autoritate p`m>nteasc` dec>t autoritatea
Cuv>ntului Sfintelor Scripturi.
Clasa aceasta exist` ]i ast`zi la [nceputul mileniului 3, dar nu ne a]tept`m ca membrii care au existat [n 1829
]i [n 1844 s` mai tr`iasc` pe P`m>nt.
Aceast` mi]care a avut mari bucurii. Ei au sim\it din profe\ii c` Domnul ar putea fi prezent a doua oar` ]i se
a]teptau cam pe la anul 1844 ca Domnul s` vin`. Nu au fost departe de adev`r, dar totu]i au fost u]or

dezam`gi\i pentru c` L-au a]teptat pe ^MIRE cu 30 de ani mai devreme, de aceea numai [n g>ndirea lor,
^Mirele a z`bovit. El, Domnul Isus, nu a z`bovit, a venit tocmai la timp.
Domnul nu a z`bovit, dar ei sau ele, ^Fecioarele, au a\ipit. Mi]carea a [ncetat. Membrii s-au [mpr`]tiat, dar
dup` 30 de ani, [n 1874, dintre cei care au r`mas veghetori unii au observat mai clar profe\iile ]i au [n\eles din
acestea c>t ]i din Cronologia Biblic`, precum ]i din aranjamentul jubileelor lui Israel c` [n 1874 [ncepuse s`
sune ^Tr>mbi\a a }aptea, [ncepuse a }aptea Mie de ani, [ncepuse Jubileul Mare al P`m>ntului, timpurile de
Restatornicire (Fapte 3:21) ]i c` Domnul trebuie s` fie prezent pentru a [ncepe ^Seceri]ul Evanghelic, iar ca
rege de drept s` [nceap` s` domneasc`-- Apocalipsa 14:15--16---Apocalipsa 11: 15--17.
Aceste fulgere de adev`r care au br`zdat cerul cre]tinesc, au adus o nou` [nsufle\ire [n s>nul clasei
^Fecioarelor, chiar dac` membrii primei mi]c`ri adormiser`.
Pilda arat` c` vor fi ^Fecioare {n\elepte, adic` pline de zel (cu ulei ]i [n vase) ]i ^Fecioare Ne>n\elepte (cu
zel mai sc`zut). ^Ni se sting candelele!, exclam` acestea. Ele []i dau seama de aceasta, dar probabil sunt prea
ocupate cu afacerile vie\ii p`m>nte]ti.
Dintre ^Fecioarele {n\elepte, dup` ce vor fi [ncercate ]i acestea prin examenul hainei de nunt` (vezi Matei
22:11) va fi completat` Biserica lui Cristos. Dintre^ Fecioarele Ne>n\elepte face parte Turma Mare,
servitoarele Miresei. Psalmii 45:14; Apocalipsa 7:14-15; Ezechiel 44:10-14.
Am>ndou` aceste clase, cele [n\elepte c>t ]i cele mai pu\in [n\elepte vor fi dup` [nviere fiin\e spirituale numai
c` unele vor conduce, iar celelalte vor fi conduse de c`tre primele.
Biserica, al c`rui cap este Domnul Isus, este ^Semin\ia Femeii care va zdrobi Capul }arpelui. Genesa 3:15;
Galateni 3:16,29; Romani 16:20.
PILDA CU S~M<N|A
MARCU 4:26-29
{mp`r`\ia lui Dumnezeu este ca atunci c>nd arunc` un om s`m>n\a pe p`m>nt, fie c` doarme noaptea fie c`
st` treaz ziua; s`m>n\a [ncol\e]te ]i cre]te f`r` s` ]tie cum. P`m>ntul rode]te singur: [nt>i un fir verde, apoi un
spic, dup` aceea gr>u deplin [n spic ]i c>nd este coapt` roada, pune [ndat` secerea [n ea pentru c` a venit
seceri]ul.
Pilda aceasta se aplic` clasei [mp`r`\iei din timpul prezent al Veacului Evanghelic.
^Omul care a aruncat ^s`m>n\a reprezint` pe Isus ]i Apostolii care au sem`nat nu numai pentru ziua lor, ci
pentru [ntreaga clas` de gr>u dezvoltat` de-a lungul acestei v>rste.
^Fie c` doarme noaptea, fie c` st` treaz ziua; s`m>n\a [ncol\e]te ]i cre]te f`r` s` ]tie el cum.
Ar`t>nd dezvoltarea [nceat`, gradual`, metodic`, acoperind [ntreaga perioad` a acestui Veac Evanghelic.
^P`m>ntul rode]te singur [nt>i un fir verde diferitele experien\e [nainte cu multe zile de ^seceri].
^Dup` aceea gr>u deplin [n spic.
Ar`t>nd [ncrederea deplin`, f`r` rezerve [n Domnul, odihna st`ruitoare a sufletului, zelul [n serviciul
Domnului.
^ ...c>nd este coapt` roada pune [ndat` secerea [n ea... Adunarea [n gr>narul ceresc va fi [mplinit` la [nt>ia
[nviere.
Acela]i Domn al ^seceri]ului Veacului Iudaic este prezent acum, [ndrum>nd lucrarea ^seceri]ului
Veacului Evanghelic.
PILDA SAMARITEANULUI
(LUCA 10:25-37)
Pilda aceasta descrie o stare de fapt care exista [n societatea religioas` a Israelului acelor timpuri.
R`ceala ]i chiar dispre\ul cu care erau trata\i vame]ii ]i p`c`to]ii de c`tre clasa preo\easc` ]i de c`tre
c`rturari (Levitul din pild`). C`rturarii, [nv`\`torii Legii se alegeau dintre levi\i, de altfel ]i preo\ii.
Domnul, prin pilda aceasta r`spunde unei provoc`ri lansat` chiar de c`tre un personaj al pildei, un c`rturar,
prin urmare un levit.
Domnul nostru de]i cuno]tea viclenia interlocutorului s`u, nu-i repro]eaz` aceasta, ci [ncearc` cu bl>nde\e,
pe c`i pu\in ocolite s`-i arate acestuia gre]eala, l`s>ndu-i posibilitatea de a se [ndrepta conform cu ceea ce ne
[nva\` Cuv>ntul lui Dumnezeu [n 2 Timotei 2:25.

Domnul nu r`spunde [ntreb`rii provocatoare: ^Ce s` fac ca s` mo]tenesc via\a ve]nic`? prin cuvinte ca
acestea: ^S` crezi [n Mine. S` crezi c` eu sunt Fiul lui Dumnezeu care poate da via\` ve]nic`, ci l-a trimis la
Lege. Dac` cineva ar putea \inea Legea nu ar muri niciodat`. Acest om dac` era pu\in umilit ]i-ar fi dat seama
c` Legea era prea sus pentru un om muritor, dar el ca ]i al\ii din clasa lui se considerau destul de [nal\i [n
sfin\enie pentru a putea ajunge la Lege. Cu alte cuvinte el pretindea c` \ine Legea exact cum cere Dumnezeu.
Acest mod de g>ndire de a privi de sus pe to\i care nu p`reau sfin\i, ba chiar erau p`c`to]i v`zu\i de to\i, se
g`se]te ]i la unii cre]tini.
Pilda spune c` pe l>ng` ^omul c`zut [ntre ^t>lhari, iar ace]ti ^t>lhari sunt p`catele ]i degradarea moral`
r`sp>ndite de cel r`u, preo\ii ]i c`rturarii au trecut nep`s`tori.
Omul p`c`tos ]i slab b`tut de soart` nu a aflat mil` dec>t la unul care era v`zut ca un p`c`tos, un c`lc`tor de
lege, un Samaritean, un Isus din Galileea, o provincie r`u famat`.
Samaritenii erau un popor amestecat care nu respectau riguros legea. A]a era v`zut ]i Isus de c`tre aceast`
clas` a preo\ilor ]i a levi\ilor.
^ ...nu zicem noi bine c` e]ti Samaritean ]i c` ai drac? Ioan 8:48.
Domnul Isus a avut mil` de clasa de jos mai p`c`toas` a lui Israel.
Morala pildei este aceasta: ^ ... s` nu te p`r`seasc` bun`tatea ]i credincio]ia ... [ncrede-te [n Domnul din toat`
inima ta ]i nu te bizui pe [n\elepciunea ta... Nu te socoti singur [n\elept, teme-te de Domnul ]i abate-te de la r`u.
Proverbe 3:3-7.
De]i [ntr-un sens mai larg [ntreaga omenire este c`zut` [ntre ^t>lhari, se pare c` Domnul s-a referit mai mult
la poporul lui Israel. Celelalte popoare nu au avut preo\i ]i levi\i, nu au avut o lege ca cea dat` lui Israel.
PILDA BOGATULUI C~RUIA I-A RODIT |ARINA
(LUCA 12:13-21)
^ ...|arina unui bogat rodise mult ]i el se g>ndea [n sine ]i zicea: ,Ce voi face? Fiindc` nu mai am loc unde
s`-mi str>ng rodurile. Iat`, a zis el ce voi face: [mi voi strica gr>narele ]i voi zidi altele mai mari. Acolo voi
str>nge toate roadele ]i toate bun`t`\ile mele ]i voi zice sufletului meu: Suflete ai multe bun`t`\i str>nse pentru
mul\i ani; odihne]te-te, m`n>nc`, bea ]i vesele]te-te.
^Dar Dumnezeu i-a zis: ,Nebunule! Chiar [n noaptea aceasta \i se va cere [napoi sufletul; ]i lucrurile pe care
le-ai preg`tit ale cui vor fi?
^Tot a]a este ]i cu cel care []i adun` comori pentru el ]i nu se [mbog`\e]te fa\` de Dumnezeu.
Pilda ilustreaz` nechibzuin\a tuturor ambi\iilor p`m>nte]ti. Nu este spus c` bog`\ia ar fi c>]tigat-o pe c`i
necinstite [n]el>ndu-]i partenerii de afaceri.
El nu ar fi trebuit s` spun`: ^M` voi bucura singur de aceste bun`t`\i, ci ar trebui s` spun` c` deoarece
acestea sunt daruri ale providen\ei, le voi folosi [n a]a fel ca s` fiu o surs` de binecuv>ntare pentru al\ii care nu
au primit aceste daruri.
{n loc s`-]i foloseasc` bog`\iile [n a face bine, el era zg>rcit compl`c>ndu-se [n acumul`ri.
Sufletul este personalitatea lui; aceasta se poate deduce ]i din expresia: ^Odihnete-te, m`n>nc`, bea ]i
vesele]te-te!
{n timpul nop\ii timpului de str>mtorare el []i va pierde bog`\iile, va ajunge s`rac datorit` faptului c` [n
timpul acela oamenii []i vor arunca idolii de argint ]i aur. Isaia 2:20.
Se pare c` pilda are leg`tur` cu ceea ce spune Apostolul Iacov [n capitolul 5:1-6:
^ ...Vai de voi boga\ilor ... v-a\i str>ns comori [n zilele din urm`.
Ei vor intra [n via\a viitoare s`raci pentru c` nu ]i-au folosit bunurile p`m>nte]ti pentru a se [mbog`\i
spiritual. Pilda se aplic` cre]tinilor [n timpul de pe urm`, dar este totodat` o lec\ie pentru toate timpurile. {n
[mp`r`\ia lui Dumnezeu nu vor mai fi unii boga\i, iar al\ii s`raci.
Prin urmare, boga\ii cre]tini precum ]i boga\ii evrei au o mai mare r`spundere [n fa\a lui Dumnezeu dec>t
boga\ii \`rilor p`g>ne.
Au r`spundere pentru c` au Legea lui Dumnezeu at>t [n Vechiul Testament la care \in evreii, c>t ]i [n Noul
Testament la care zic c` \in cre]tinii.
PILDA CELOR POFTI|I LA CIN~
(LUCA 14:15-24)

Aceast` pild` arat` cele trei invita\ii ale Evangheliei.

Prima invita\ie este descris` [n versetele 16-20 ]i este f`cut` direct de c`tre Domnul Isus conduc`torilor
religio]i din na\iunea evreiasc`.
A doua invita\ie este adresat` dup` moartea Domnului tot na\iunii evreie]ti de c`tre Apostolii Domnului, dar
unei categorii sociale degradate vizibil: s`raci, ciungi, orbi ]i ]chiopi. Handicapul acestor oameni nu era
neap`rat unul fizic, ci mai mult de ordin moral. Ace]tia erau p`c`to]ii, vame]ii ]i prostituatele, adic` cei mai
degrada\i din popor.
Osp`\ul erau binecuv>nt`rile chem`rii cere]ti; este numit ^cin` pentru c` la evrei masa principal` a unei zile
era cina.
C`rturarii ]i fariseii, Doctorii Legii au respins oferta Domnului Isus, g>ndindu-se c` ar putea oferi ceva un
om din popor? Un om de r>nd, un impostor dup` p`rerea lor, care se da drept Fiul lui Dumnezeu.
Vame]ii ]i p`c`to]ii au primit invita\ia: ^Veni\i la Mine to\i cei trudi\i ]i [mpov`ra\i. Matei 11:28.
Ei au recunoscut c` sunt trudi\i ]i [mpov`ra\i de p`cat ]i au acceptat Chemarea Evangheliei, dar numai cu ei,
num`rul de 144 000 care vor forma Biserica lui Dumnezeu nu s-a completat ]i atunci avem a treia invita\ie din
versetele 22 ]i 23 la drumuri ]i la garduri.
Ace]tia sunt p`g>nii, adic` neevreii.
Corneliu din Faptele Apostolilor, capitolul 10, este primul p`g>n c`ruia i s-a adresat Chemarea.
Cel care a f`cut invita\ia (^un om) este Dumnezeu.
^Robul care a fost trimis este Isus ]i ucenicii S`i. Petru a deschis din nou Chemarea adresat` evreilor la
Rusaliile din anul 33 d.Cr. ]i tot el, [n anul 36 d.Cr, la [ncheierea celor 70 de s`pt`m>ni de favoare pentru evrei
(vezi Daniel 9:24-27), deschide invita\ia pentru toate popoarele ca s` se [mplineasc` ceea ce scrie [n Fapte 1:14,
^...Dumnezeu ]i-a aruncat privirile peste neamuri ca s` aleag` din mijlocul lor un popor (Biserica celor 144.000)
care S`-I poarte numele.
Osp`\ul acesta al Evangheliei nu trebuie confundat cu un alt osp`\, cel din Isaia 25:6. Primul este bucuria
Chem`rii cere]ti, iar cel de-al doilea este Osp`\ul la care va fi chemat` toat` omenirea ( al tuturor popoarelor).
Primul este invita\ia la {mp`r`\ia Spiritual`, iar cel`lalt invi\ia la {mp`r`\ia P`m>nteasc`.
Primilor invita\i, ai celor din Veacul Evanghelic, li se adreseaz` Domnul zic>nd, ^ ... Nu te teme turm` mic`;
pentru c` Tat`l vostru v` d` cu pl`cere [mp`r`\ia. (Luca12:32) Ace]tia vor mo]teni cerul.
Celorlal\i care vor mo]teni P`m>ntul, Domnul li se va adresa la sf>r]itul domniei Sale pe P`m>nt cu cuvintele:
^ ...Veni\i binecuv>nta\ii Tat`lui Meu de mo]teni\i [mp`r`\ia care v-a fost preg`tit` de la [ntemeierea lumii.
Matei 25:34.
PILDA SMOCHINULUI NERODITOR
(LUCA 13:6-9)
^ ...El a spus pilda aceasta: Un om avea un smochin s`dit [n via sa.
A venit s` caute rod [n El ]i nu a g`sit.
Atunci a zis vierului: Iat` c` sunt trei ani de c>nd vin ]i caut rod [n smochinul acesta ]i nu g`sesc.
TAIE-L! La ce s` mai cuprind` ]i p`m>ntul degeaba?
^Doamne, i-a zis vierul, ^mai las`-l ]i anul acesta; am s`-l sap de jur [mprejur ]i am s`-i pun gunoi la
r`d`cin`; poate c` de acum [nainte va face road`. Dac` nu, [l vei t`ia.
Smochinul reprezint` na\iunea evreiasc`. Aceast` na\iune n-a adus rod [n timpul Veacului Evanghelic, dar va
aduce rod [n timpul Domniei Milenare a lui Cristos. Romani. 11:28-31; C>ntarea C>nt`rilor 2:13; Fapte 15:16;
Ezechiel 37:11,12) etc.
{n pild` sunt reprezenta\i cei trei ani ]i jum`tate ai misiunii Domnului nostru fa\` de na\iunea iudaic` ]i
respingerea lor final`.
La ei ca na\iune face Domnul aluzie [n Matei 24:32 ]i [n Luca 21:29 ca una din dovezile [ntoarcerii Sale [n
putere ]i glorie pentru a-]i a]eza {mp`r`\ia Sa pe P`m>nt. Revenirea evreilor [n p`m>ntul promisiunii
Avraamice reprezint` [nverzirea smochinului uscat din Marcu 11:21. Smochinul din Marcu a fost un pom;
uscarea lui la porunca Domnului a fost un avertisment care a fost dat na\iunii.

Acum SMOCHINUL este verde; exist` ca popor ap`rat de grani\e ca ]i ceilal\i copaci, celelalte popoare
(Luca 21:29), dar aceasta nu [nseamn` c` aduce rod pentru Dumnezeu. El va aduce roade dup` ce se va [mplini
profe\ia din Zaharia 12:10.

PILDA CU OAIA R~T~CIT~

(LUCA 15:1-8)
To\i vame]ii ]i p`c`to]ii se apropiau de Isus ca s`-L asculte. }i Fariseii ]i C`rturarii c>rteau ]i ziceau: ^Omul
acesta prime]te pe p`c`to]i ]i m`n>nc` cu ei.
Vame]ii erau evrei care au devenit [ntruc>tva [nstr`ina\i de legile ]i sentimentele patriotice ale na\iunii ]i care
au acceptat serviciul sub romani ca adun`tori de taxe.
P`c`to]ii erau mai mult sau mai pu\in imorali, care nu ]i-au f`cut nici o [ndeletnicire de a \ine Legea
Mozaic`, obiceiurile ritualurilor sacre ]i ceremoniile zilelor sfinte.
Fariseii ]i c`rturarii nu erau c`lc`tori de lege de proast` reputa\ie. Exista o m`sur` de adev`r [n afirma\ia lor
c` majoritatea poporului tr`ia [n p`cat, neglij>nd Legea divin` ]i tr`ind astfel [n felul Neamurilor.
Ei se \ineau departe de poporul obi]nuit [ntr-o sfin\enie numai pe dinafar`, cu caracter f`\arnic refuz>nd s`
recunoasc` pe al\ii ca fra\i ]i p`rta]i mo]tenitori ai promisiunilor divine.
Ei nu suportau s` vad` c` Domnul Isus simpatiza cu poporul de jos, mai degradat .
Dificultatea lor consta [n aceea c` aveau o p`rere prea [nalt` despre ei.
Aceasta i-a determinat s`-L resping` pe Isus, pe care ar fi fost bucuro]i s`-L aib` ca pe unul f`c>nd parte din
num`rul lor, s` devin` fariseu ]i s` se conformeze obiceiurilor lor.
Acestea sunt [mprejur`rile [n care Domnul a spus Pilda cu oaia r`t`cit`.
Cele o sut` de oi reprezint` [ntreaga familie a lui Dumnezeu, [ngeri ]i oameni.
Oaia este o creatur` ascult`toare care reprezint` [ntotdeauna pe cineva care dore]te s` fie [n armonie cu
Dumnezeu ]i [n \arc.
^Oaia r`t`cit` reprezint` pe Adam ]i familia sa.
Cele 99 de ^oi l`sate pe ^islaz reprezint` pe sfin\ii [ngeri.
A presupune c` ^oaia r`t`cit` reprezint` elementul degradat al omenirii, iar cele 99 de ^oi o clas` a
sfin\eniei ar fi nepotrivit pentru c`: ^Nu este nici un om neprih`nit, nici unul m`car. (Romani 3:10) ^...noi
r`t`ceam ca ni]te oi. Isaia 53:6.
Domnul nostru nu a negat faptul c` vame]ii ]i p`c`to]ii f`ceau r`u ]i [n unele aspecte erau [nstr`ina\i mai
tare dec>t fariseii, ci a dorit ca ace]tia din urm` s` [n\eleag` c` nu trebuiau s` se simt` indiferen\i fa\` de fra\ii
lor.
Pentru c` Fiul Omului a venit s` caute ]i s` m>ntuiasc` ceea ce era pierdut. Luca 19:10.
Mila Sa va urm`ri ^oaia pierdut` p>n` c>nd fiecare membru al rasei lui Adam va fi adus la cuno]tin\a
adev`rului ]i la o deplin` ocazie de a se [ntoarce [n ^\arcul lui Dumnezeu.
Va fi necesar` [ntreaga perioad` de dup` marele Armaghedon al Veacului Milenial pentru a aduce [napoi
^oaia [n sensul deplin ]i perfect al parabolei.
{nc` nu vedem ^oaia recuperat`. Vedem c` Dumnezeu alege membrii BUNULUI P~STOR, Cristosul,
Mesia. Acest P`stor, o corpora\ie format` din Isus ]i Biserica Sa, pe care o preg`te]te acum s` se al`ture [n
aceast` lucrare de c`utare a ^oii pierdute [n timpul Veacul Milenial.
Mila Domnului este pentru cel care se c`ie]te.
Orice ^oaie care este g`sit` de P`storul ]i care apoi prefer` caracterul de ^lup nu va mai fi considerat`
^oaie, ci va ajunge [n clasa care este ar`tat` [n Matei 25:41.
^Ei vor merge [n focul ve]nic..., av>nd la dreapta Lui focul Legii. (Deuteronumul 33:2), ^...fiindc`
Dumnezeul nostru este un foc mistuitor. A mistui [nseamn` a distruge, nu [nseamn` [n nici un [n\eles a chinui.
Focul este ve]nic pentru c` [ns`]i dreptatea dumnezeieasc` este ve]nic`. Ea pentru cei p`c`to]i cu voia este
asemenea focului care mistuie.
^ ...C`ci iat` Domnul vine [ntr-un foc ]i carele Lui sunt ca un v>rtej. {]i preface m>nia [ntr-un jeratic ]i
amenin\`rile [n fl`c`ri de foc. Isaia 66:15.

PILDA DRAHMEI PIERDUTE

(LUCA 15:8-10)
Se spune c` [n vechime evreicele purtau o br`\ar` cu 10 monede. Aceasta era un dar din partea mirelui
pentru tot timpul c`s`toriei ]i fiecare pies` era foarte apreciat`.
Aceste monede aveau marcate pe fiecare parte o anumit` imagine.
Pierderea uneia dintre ele [nsemna ]tirbirea [ntregului.
To\i fiii lui Dumnezeu, incluz>nd [ngerii ]i arhanghelii sunt crea\i [n chipul lui Dumnezeu. Unul dintre
ace]tia a fost pierdut OMUL
^Moneda uman` a c`zut pe ^podeaua murdar` a p>ng`ririlor care au [ntunecat asem`narea divin` de la
c`derea omului.
^M`turarea casei precum ]i ^iluminarea candelei reprezint` lucrarea lui Dumnezeu prin Cristosul care va
fi [mplinit` la sf>r]itul Veacului Milenial.
O lucrare atent`, grijulie; o ilus\rare a energiei divine [n numele umanit`\ii pierdute.
^Bucura\i-v` [mpreun` cu mine! reprezent>nd timpul care vine c>nd toate lucrurile din cer ]i de pe
P`m>nt se vor bucura [n [mplinirea deplin` a lucr`rii Domnului.
{ngerii [n cer se bucur` s` vad` lungimea, l`\imea, [n`l\imea ]i ad>ncimea iubirii lui Dumnezeu dup` cum
este ar`tat` fa\` de creaturile Sale.
PILDA FIULUI RISIPITOR
(LUCA 15:11-32)
Pilda fiului risipitor este pilda care are o dubl` reprezentare. Ea reprezint` mai [nt>i dou` clase de oameni
[n poporul evreu: c`rturarii ]i fariseii fiul mai mare, vame]ii ]i p`c`to]ii fiul mai mic, pe deoparte; iar pe
de alt` parte reprezint` toat` r`m`]i\a omenirii [n afara celor pu\ini din Israel care c`utau s` fac` voia Tat`lui.
Fiul cel mic este clasa Laz`r din ^Pilda bogatului nemilostiv. Luca 16:19.
Pilda nu reprezint` pe evrei ]i neamuri la modul general, ci dup` cum s-a spus ea reprezint` pe acei din Israel
care c`utau s` fac` voia TAT~LUI. Ea nu reprezint` nici pe Turma Mic` ]i nici pe Turma Mare.
Pilda se adresa cu prec`dere fariseilor, voind s` le arate c` pozi\ia lor fa\` de vame]i ]i p`c`to]i era gre]it`.
Omul din pild` reprezint` pe TAT~L ceresc, iar cei doi fii pe na\iunea evreiasc` care s-a desp`r\it.
O clas` care tr`ia aproape de lege fariseii ]i o clas` vame]ii ]i p`c`to]ii care c`lcau flagrant
Legea. }i unii ]i al\ii erau imperfec\i; diferen\a consta [n faptul c` aceast` clas` mai p`c`toas` []i recuno]tea
p`catul, pe c>nd cealalt` se [ndrept`\ea [n fa\a lui Dumnezeu. Luca 18:9-14.
|ara [n care a plecat ^fiul cel mic dup` ce s-a v>ndut averea, reprezint` \ara lui Satan ]i dintr-un anumit
punct de vedere aproape [ntreaga lume este [ntr-o \ar` [ndep`rtat` \ara du]manului sub influen\a orbitoare
a dumnezeului acestei lumi.
C>nd Isus s-a prezentat cu Evanghelia Sa, mul\i dintre vame]i ]i p`c`to]i s-au [ntors, ceea ce nu era pe placul
fariseilor clasa ^fiului mai mare. Ei nu s-au bucurat c` cei p`c`to]i se [ntorc la Dumnezeu ]i-L [nvinuiau pe
Isus c` se murd`re]te spiritual, lu>nd contact cu vame]ii ]i p`c`to]ii.
Fiind o clas` dispre\uit` ]i alungat`, vame]ii ]i p`c`to]ii erau preg`ti\i s` aprecieze iubirea ]i bun`tatea
Domnului.
Nu era de condamnat faptul c` fariseii se str`duiau s` \in` Legea, dimpotriv` acest lucru era de apreciat; de
aceea ei reprezint` clasa ^fiului care nu ]i-a risipit averea. Ceea ce era de condamnat era lipsa lor de modestie,
atitudinea lor dispre\uitoare ]i f`\`rnicia lor, pentru c` evlavia lor era mai mult una pe dinafar`, iar Domnul le
vedea inima spun>ndu-le ^morminte v`ruite .
Pilda spune c` tat`l ^fiului risipitor i-a ie]it [n [nt>mpinare alerg>nd, ceea ce-L reprezint` pe Isus, trimisul
Tat`lui, [ncuraj>nd pe cei p`c`to]i. ^Veni\i la Mine to\i cei osteni\i ]i [mpov`ra\i.
S`rutarea Tat`lui este ^pecetea [mp`c`rii noastre, semnul adopt`rii noastre [n familia divin` sigiliul
iubirii TAT~LUI; primirea lui a fost de parc` nu am p`c`tuit niciodat`.
Nu numai c` vame]ii ]i p`c`to]ii au fost ierta\i, dar datorit` c`in\ei lor le-au fost ar`tate favorurile speciale
ale lui Dumnezeu.

C>t de bucuro]i suntem c` Tat`l nostru ceresc ne d` nou` fra\ilor, surorilor noastre ]i copiilor ocazii de a ne
recupera dup` ce ne-am r`t`cit [n p`cat; ocazii de a profita de lec\iile vie\ii ]i de experien\a trist` de a fi str`ini
de Dumnezeu.
^Fiul risipitor a [nceput s` se [ntoarc` cu prec`dere [n a doua jum`tate a s`pt`m>nii a 70-a (Daniel 9:27) la
Rusaliile de dup` [nvierea Domnului. Ei sunt s`racii, ciungii, orbii, ]i ]chiopii din pilda celor pofti\i la cin`-Luca 14:21.
^Haina cu care a fost [mbr`cat cel iertat reprezint` haina drept`\ii lui Cristos [ndrept`\irea. Isaia 61:10.
^Haina tuturor binecuv>nt`rilor este prev`zut` prin Cristos ca o acoperire a tuturor imperfec\iunilor naturii
c`zute, [nlocuind zdren\ele murdare ale nedrept`\ii noastre.
^Vi\elul [ngr`]at ^Osp`\ul cu bucate gustoase prev`zut pentru p`c`to]ii lui Israel corespunde cu
^Osp`\ul care trebuie deschis [n final lumii [ntregi [n {mp`r`\ie. Isaia 25:6-8.
S` m>nc`m Osp`\ul ]i veselia reprezint` promisiunile binecuv>ntate ale lui Dumnezeu ]i sunt pecetea
cununiei [ntr-o alt` parabol` a Domnului nostru. Matei 22:2-14.
A [nviat El a fost mort [n p`cat ]i a [nviat din aceast` stare (Efeseni 2:1-6) c>nd s-a [ntors de bun`voie.
PILDA ISPRAVNICULUI NECREDINCIOS
(LUCA 16:1-13)
Domnul a spus aceast` pild` ca o mustrare a spiritului fariselor care au pus poveri grele peste al\ii, dar de la
care ei se sustr`geau de]i pretindeau o ascultare din inim` fa\` de lege.
Poate c` nici o alt` parabol` nu a fost at>t de folositoare pentru s`raci ]i nevoia]i, pentru cei p`c`to]i ]i slabi
care doresc s` se [ntoarc` de pe c`ile p`catului ]i s` fie primi\i [napoi [n familia lui Dumnezeu. Ei se recunosc [n
aceast` parabol` ]i sunt [ncuraja\i de reprezentarea ei c` TAT~L dore]te s`-i primeasc`.
Aceast` parabol` este a patra din serie care reprezint` lipsa de [n\elepciune a clasei fariselor pretinz>nd [n
mod f`\arnic [n fa\a altora c` \ineau Legea ]i erau ispravnici acceptabili, pe c>t` vreme ei erau foarte con]tien\i
c` nu []i [ndeplineau postura lor de ispravnici cum trebuie ]i trebuiau deci s` fie respin]i.
Parabola le arat` comportarea potrivit` pe care ei nu au adoptat-o.
Parabola nu spune ce au f`cut fariseii, ci ea spune ce ar fi trebuit s` fac` ei, dar nu au f`cut.
Ei ar fi trebuit s` fie mai [ng`duitori fa\` de vame]i ]i p`c`to]i s` nu pun` sarcini grele la care ei nu au ajutat
nici m`car cu un deget.
Ei trebuiau s` se preg`teasc` [nainte de desfiin\area Legii, ai c`rei ^ispravnici erau, s` se preg`teasc` de a
fi sco]i din func\iile pe care le de\ineau, pentru c` oarecum, serviciul lor se apropia de [ncheiere, av>nd [n
vedere c` [ncepea o nou` v>rst` [n planul lui Dumnezeu: Veacul Evanghelic; c` ]i ei fariseii, preo\ii, levi\ii ]i
to\i [nv`\a\ii Legii, chiar dac` ar fi fost credincio]i Leg`m>ntului Legii, trebuiau s` predea aceste func\ii Marelui
Preot Isus.
Ei ar fi trebuit s` ierte nu toate, ci doar o parte din datoriile poporului. Datorii fa\` de lege, bine>n\eles. Nu s`
]tearg` toat` datoria, ci doar anumite procente [ntre 50%-80%.
Adic` ei nu ar fi trebuit s` pretind` poporului o ascultare perfect` fa\` de Lege, pentru c` nici un om
imperfect nu poate [ndeplini 100% Legea Divin`.
Ei ar fi trebuit s` vad` [n Isus [mplinirea Legii ]i atunci ei ar fi beneficiat de o trecere [n alt serviciu, acel al
Evangheliei ]i nu ar fi fost necesar ca ei s` fie elimina\i definitiv din serviciul lui Dumnezeu.
Un ^ispravnic [n\elept a]a ar fi trebuit s` fac`, ceea ce conduc`torii religio]i ai lui Israel nu au f`cut. Ei nu
au fost ^ispravnicul [n\elept.
{n ceea ce prive]te timpul nostru, [n cre]tin`tatea nominal` exist` la fel ^ispravnici necredincio]i, care la fel
pun sarcini grele peste popor.
Ei [nva\` gre]it poporul ]i ar trebui s` renun\e la [nv`\`turile nescripturale despre iad ]i suflet nemuritor.
Preo\ii ]i predicatorii de ast`zi ar trebui s` spun` poporului: ^Dac` noi am spus c` trebuia s` prime]ti
pedeapsa chinului ve]nic, socoti\i aceasta o eroare ]i scrie\i [n loc ^o plat` dreapt` a drept`\ii.
Dac` noi v-am [nv`\at c` obliga\iile voastre sunt de a \inea Legea [n mod perfect, [mbun`t`\i\i aceast`
tr`s`tur` a credin\ei voastre ]i scrie\i [n schimb c` Dumnezeu va accepta lucr`rile imperfecte, asigur>ndu-v` c`
acele lucr`ri imperfecte sunt tot ceea ce pute\i oferi mai bun.
Dac` c`rturarii ]i fariseii ar fi urmat comportamentul acestui ^ispravnic, ei s-ar fi f`cut prieteni cu vame]ii
]i p`c`to]ii.

Ace]ti Doctori ai Legii v`z>nd c` Dispensa\ia Legii se sf>r]e]te ar fi trebuit s`-]i [ndrepte gre]elile ]i
abaterile din trecut.
^Eu v` zic (versetul 9): ^Face\i-v` prieteni cu ajutorul bog`\iilor nedrepte.
Aceast` parte a pildei nu este adresat` fariseilor ]i Doctorilor Legii, ci ucenicilor; prin urmare pilda ni se
adreseaz` ]i nou` cre]tinilor.
Noi trebuie s` ne facem prieteni cu cerul. Dumnezeu este prietenul nostru, Domnul Isus, sfin\ii glorifica\i ]i
to\i sfin\ii [ngeri.
Oriunde putem folosi binecuv>nt`ri p`m>nte]ti, bani, influen\` sau orice altceva pentru a ne face prieteni s` o
facem; [n general s` nu [ncerc`m s` ne facem du]mani din oameni.
Cu ajutorul bog`\iilor nedrepte:
Folosi\i orice bog`\ie nedreapt` (nu c>]tigat` pe nedrept, ci nedreapt` [n sensul c` apar\ine acestui timp al
nedrept`\ii, ^Lumea rea de ast`zi (Galateni 1:4), [n a face c>t mai mult bine pentru binecuv>ntarea altora.
^Pentru ca atunci c>nd ve\i muri s` v` primeasc` [n corturile ve]nice.
La [nviere ^[n ziua aceea ( 2 Timotei 4:8) vom fi primi\i [n corturile ve]nice de Domnul ]i {ngerii S`i.
Domnul judec` [n mod special credin\a noastr` ]i dorin\ele inimii mai degrab` prin lucrurile mai mici, dec>t
prin cele mari.
Numai eternitatea va ar`ta valoarea unora din aceste lucruri mici, eforturi slabe, date [n numele Domnului
care ne judec` prin credincio]ia [n lucrurile mici ]i ocaziile mici mai degrab` dec>t prin marile noastre realiz`ri.
Necredincio]ia din timpul prezent [n ceea ce prive]te lucrurile de valoare mic` ar [nsemna necredincio]ie [n
lucrurile mari viitoare.
Nimeni nu poate sluji la doi st`p>ni. Drept`\ii ]i p`catului ]i [n acela]i timp, iubirii ]i egoismului; lui
Dumnezeu ]i lui Satan.
Dumnezeu inten\ionat a pus problema a]a [nc>t noi nu putem fi servitori ai bog`\iei ]i servitori ai lui
Dumnezeu [n acela]i timp.
{ncercarea este: ^Dumnezeu pe primul loc.
Alegerea noastr` trebuie s` fie permanent` ]i socotit` cea mai mare dintre privilegii.
PILDA BOGATULUI NEMILOSTIV
(LUCA 16:19-31)
Marea greutate pentru mul\i care citesc aceast` pild` este c`, de]i o privesc ca pe o pild`, totu]i ei o judec` ]i
o [n\eleg ca ]i cum ar fi fost o [nt>mplare literal`. A o crede literal [nseamn` a ajunge la mai multe absurdit`\i.
De exemplu: ^bogatul a mers [n ^iad numai din cauza c` a avut multe bunuri p`m>nte]ti ]i din [nt>mplare nu
a dat nimic lui Laz`r dec>t f`r>m`turi. Nici un cuv>nt nu se spune despre r`ut`\ile lui sau c` a fost un om stricat,
^un nelegiuit. De asemenea, s-ar putea spune c` Laz`r a fost binecuv>ntat nu pentru c` a fost un copil sincer al
lui Dumnezeu; plin de credin\` ]i [ncredere sau c` a fost un om bun ]i drept, ci numai pentru c` a fost s`rac ]i
bubos.
Dac` acestea trebuie s` se [n\eleag` literal, atunci [nseamn` c` p>n` nu suntem s`raci ]i cu bube ustur`toare,
pentru noi nu este nici o speran\` s` intr`m [n fericirea ve]nic`. Iar dac` [n via\a aceasta purt`m un ve]tm>nt
moale sau de m`tase ]i avem m>ncare destul` [n fiecare zi, suntem sorti\i ^chinului ve]nic. }i [nc` ceva.
Doritul loc de fericire este ^s>nul lui Avraam. Acest ^s>n cu toat` siguran\a trebuie s` fie literal, dac` ]i
celelalte p`r\i ale pildei sunt literale ]i desigur mai mul\i dintre s`racii ]i bubo]ii P`m>ntului vor avea loc [n el;
Laz`r ]i poate [nc` unul ar prea umplea locul.
Dar de ce s` credem absurdit`\i? A explica o pild` [n mod literal este foarte u]or. Lucrurile amintite [ntr-o
pild` nu sunt de mare [nsemn`tate. Aceasta o ]tim din pildele explicate de Domnul.
C>nd a spus ^gr>u avea [n vedere pe ^fiii [mp`r`\iei; c>nd a spus ^neghin` El a ar`tat pe ^fiii celui r`u;
prin ^secer`tori [n\eleg>ndu-se servii Lui, etc. (Matei 13) Acelea]i clase au fost ar`tate [n mod simbolic [n alte
pilde ale Sale. Astfel ^gr>ul amintit de pild` este una cu ^servii credincio]i ]i ^fecioarele [n\elepte care sunt
amintite [n alte pilde. Tot a]a [n pilda de fa\`, ^bogatul reprezint` o clas`, iar Laz`r o alt` clas`.
{n aceast` pild` numai s`racul poart` un nume, pe c>nd bogatul nu.
Laz`r [nseamn` f`r` ajutor
{ncerc>nd a explica o pild` ca aceasta, la care Domnul nu ne d` nici o explica\ie, este foarte bine s` fim
mode]ti [n ceea ce sus\inem.

Deci oferim urm`toarea explica\ie, f`r` a for\a pe cineva s` primeasc` p`rerile noastre, dec>t at>t c>t ra\iunea
]i lumina Adev`rului [l vor ajuta s` le considere [n armonie cu Cuv>ntul ]i Planul lui Dumnezeu.
Dup` [n\elegerea noastr`, Avraam a reprezentat pe Dumnezeu ]i ^bogatul a reprezentat pe poporul Israel. {n
timp ce s-a spus aceast` pild` ]i un timp [nainte de aceasta, poporul Israel ^se [mbr`ca m`re\ [n fiecare zi, fiind
poporul ales ]i favorizat de Dumnezeu, dup` cum spune Apostolul, ^Care este deci [nt>ietatea iudeului ]i care
este folosul t`ierii [mprejur?
Oricum, sunt mari. Mai [nt>i c` lor le-au fost [ncredin\ate cuvintele (Legea ]i profe\iile) lui Dumnezeu
(Romani 3:1, 2); ^Care au [nfierea, m`rirea, a]ez`mintele ]i darea legii, slujba dumnezeieasc` ]i f`g`duin\ele,
care au p`rin\i ]i din care este dup` trup Cristosul. Romani 9:4.
Acest popor [ntr-adev`r a fost bogat deoarece ^binecuv>ntarea lui Dumnezeu [mbog`\e]te. Proverbele
10:22.
F`g`duin\ele f`cute lui Avraam ]i David au investit, au ^[mbr`cat pe acest popor cu regalitate, dup` cum e
reprezentat [n ^ve]tm>ntul de purpur` al bogatului. Jertfele tipice ale Legii [l f`ceau [n mod tipic o na\iune
sf>nt` (dreapt`), dup` cum e reprezentat prin ^haina de in sub\ire a bogatului care era un simbol al
[ndrept`\irii, socotit` lor pe baza acestor jertfe simbolice. Apocalipsa 19:8.
Laz`r f`r` ajutor reprezenta pe cei exila\i, alunga\i din favoarea divin` avut` sub Lege, care, bolnavi de
p`cat, fl`m>nzeau ]i [nsetau dup` dreptate. De]i [ntre ace]tia erau mul\i ^vame]i ]i p`c`to]i din Israel, totu]i,
cei mai mul\i erau p`g>ni din toate na\iunile.
{n timpul c>nd s-a spus aceast` parabol`, ace]tia erau cu totul [ndep`rta\i de la orice favoare ]i binecuv>ntare
de care se bucura Israel. Ei ]edeau la poarta ^bogatului f`r` ca cineva s`-i bage [n seam`.
Nici o f`g`duin\` din care^ bogatul a avut at>t de multe, nu era pe seama lor, fiindc` ei nu erau cur`\a\i nici
m`car simbolic; dar bolnavi moralice]te, p>ng`ri\i ]i p`c`to]i, ei erau [n situa\ia ^c>inilor. {n zilele acelea
c>inii erau socoti\i cele mai ordinare creaturi, iar iudeii cur`\a\i [n mod tipic, [i socoteau pe cei dinafar` ^p`g>ni
]i c>ini ]i niciodat` nu ar fi m>ncat ]i nu s-ar fi c`s`torit cu ei sau s` \in` vreun fel de leg`tur`. Ioan 4:9.
Chipul [n care ace]tia au m>ncat din ^f`r>m`turile favorii divine care c`deau de la masa [mbel]ugat` a
israeli\ilor, a ^bogatului, ne este ar`tat prin cuvintele Domnului c`tre femeia sirofenician`. {ntorc>ndu-se c`tre
femeia p`g>n` i-a zis: ^Nu se cuvine a lua p>inea ^copiilor (a israeli\ilor) ]i a o arunca c>inilor (p`g>nilor).
Iar ea a r`spuns: ^A]a este Doamne, dar ]i c>inii m`n>nc` din f`r>miturile care cad de la masa st`p>nilor
(Matei 15:26-27). Isus i-a vindecat fiica, d>ndu-i astfel f`r>mitura dorit` a favorii divine.
A sosit [ns` timpul c>nd ei, ca na\iune, au refuzat ]i L-au crucificat pe Fiul lui Dumnezeu; c>nd dreptatea lor
tipic` a [ncetat, c>nd promisiunile regatului au [ncetat de a mai fi ale lor ]i c>nd {mp`r`\ia s-a luat de la ei
(Matei 21:43), pentru a se da ^neamului care face roadele ei. (2 Petru 1:4-11), ^NEAMULUI SF<NT (1Petru
2:7-9), a unui ^popor r>vnitor de fapte bune. Tit 2:14.
^A MURIT BOGATUL (POPORUL LUI ISRAEL) de la toate aceste avantaje ]i binecuv>nt`ri speciale,
fiind aruncat din favoarea divin`, [n tulbur`ri ]i suferin\e.
Timp de optsprezece secole acest popor s-a aflat [n suferin\e amare, [n fl`c`rile urii printre na\iunile
P`m>ntului, persecutat ]i alungat.
^A MURIT }I LAZ~R: Adic` situa\ia de p>n` acum a smeritului p`g>n ]i a m`re\ului israelit a luat o
[ntors`tur`. Mul\i dintre cei dint>i au fost du]i de [ngeri (servitori, apostoli, etc) [n s>nul lui Avraam.
Avraam este ar`tat ca p`rintele credincio]ilor (Romani 4:11,16) ]i prime]te pe to\i copiii credin\ei, care
astfel sunt f`cu\i mo]tenitori la toate f`g`duin\ele f`cute lui AVRAAM, c`ci ^nu cei care sunt fii dup` corp, nu
ace]tia sunt copii ai lui Dumnezeu, ci fiii din f`g`duin\` sunt socoti\i drept urma]i. Romani 9:8.
Ace]tia sunt s`m>n\a sau copiii lui Avraam (Genesa 21:12; Galateni. 4:28), ^care s`m>n\` este Hristos
(reprezentat prin Isaac), ^ iar dac` voi (credincio]ilor) sunte\i ai lui Hristos, sunte\i dar s`m>n\a (copiii) lui
AVRAAM, mo]tenitori potrivit f`g`duin\ei. Galateni. 3:16, 29.
Da, [ncetarea ordinii care a existat p>n` aici cu Israel, a fost bine ilustrat` prin aceast` figur`, prin moarte,
adic` descompunerea na\iunii israelite ]i retragerea binecuv>nt`rilor divine, de care poporul Israel s-a bucurat
at>ta timp. Astfel Israel, la acest timp, a fost alungat ]i de atunci nu i s-a mai ar`tat nici ^O FAVOARE, pe
c>nd s`rmanul ^LAZ~R, p`g>nii care mai [nainte erau ^[nstr`ina\i de [ntocmirea cet`\eneasc` a lui Israel ]i
str`ini de Leg`mintele F`g`duin\ei (date p>n` atunci numai lui Israel), neav>nd n`dejde ]i f`r` Dumnezeu [n
lume, ^au fost f`cu\i acum aproape prin s>ngele lui Cristos, [mp`ca\i cu Dumnezeu, du]i [n s>nul de favoare al
lui Avraam. Efeseni 2:12, 13.

Pe l>ng` simbolurile mor\ii care arat` [ngroprarea sau descompunerea lui Israel, adic` alungarea lor printre
toate na\iunile P`m>ntului, Domnul a mai adus o ilustra\ie: ^{n IAD (hades, morm>nt) ridic>ndu-]i ochii, fiind
el [n chinuri, vede de departe pe Avraam, etc.
Cei mor\i nu-]i pot ridica ochii nic`ieri ]i de aceea nu pot vedea aproape sau departe, sau s` stea de vorb` cu
cineva; deoarece ni se spune l`murit c` ^nu este nici lucru, nici minte, nici ]tiin\`, nici [n\elepciune [n morm>nt,
unde te duci (Eclesiastul 9:10); ]i c` acei care merg acolo se ^pogoar` [n locul t`cerii. Psalmii 115:17.
Ceea ce Domnul a voit s` arate prin aceasta au fost suferin\ele sau chinurile ce aveau s` vin` asupra lui
Israel ca na\iune, dup` [ngroparea sau alungarea lor printre toate popoarele P`m>ntului, de unde vor striga [n
zadar s` fie elibera\i sau ajuta\i de p`g>nii, care mai [nainte erau dispre\ui\i de d>n]ii. Deuteronomul 28:15-68.
Istoria dovede]te clar [mplinirea acestei pilde profetice. Timp de optsprezece secole israeli\ii, au fost nu
numai dispera\i [n situa\ia lor de na\iune alungat` din favoarea lui Dumnezeu, [n pierderea templului ]i a altor
lucruri folosite la [ndeplinirea jertfelor conform Legii, dar au fost ]i persecuta\i f`r` mil`, dup` cum se spune [n
pild`: ^Trimite pe LAZ~R s`-]i moaie v>rful degetului [n ap` ]i s`-mi r`coreasc` limba; dar nu s-a putut
pentru c` marea pr`pastie care-i desparte, opre]te ajutorul cerut. Cu toate acestea Dumnezeu recunoa]te [nc`
Leg`m>ntul S`u, vorbindu-le ca la ^copiii Leg`m>ntului. (versetul 25) Aceste chinuri [n ^fl`c`rile urii
aprinse [ntre toate neamurile ]i toate popoarele [mpotriva lor, au fost pedepsele cuvenite din cauza ruperii
Leg`m>ntului lor, care au venit tot at>t de sigure ca ]i binecuv>nt`rile promise prin ascultare. Leveticul
capitolul 26; Zaharia 9:11.
Marea ^pr`pastie statornicit` reprezint` marea deosebire care exist` [ntre cre]tinii adev`ra\i ]i iudei.
Cei dint>i se bucur` de harul liber: bucurie, m>ng>iere ]i pace, ca ]i copii adev`ra\i ai lui Dumnezeu, pe c>nd
cei din urm` \in [nc` la Lege, care [i condamn` ]i-i chinuie. Prejudecata, m>ndria na\ional` ]i eroarea din partea
lui Israel, formeaz` m`rimea acestei pr`pastii care [i [mpiedic` pe iudei s` treac` [ntr-o stare de adev`ra\i fii ai
lui Dumnezeu, primind pe Cristos ]i Evanghelia harului S`u.
Marea pr`pastie care [i [mpiedic` ]i pe cre]tinii adev`ra\i s` treac` la iudei, este cuno]tin\a lor c` prin faptele
Legii, care este un jug (Fapte 15:10), nimeni nu poate fi [ndrept`\it [naintea lui Dumnezeu (Romani 3:20, 27,
28; Galateni 3:16-17); ]i dac` cineva \ine Legea (prime]te obliga\iile ei spre a le [mplini ]i astfel a se recomanda
lui Dumnezeu prin [mplinirea acestor obliga\ii), aceluia Cristos nu-i folose]te la nimic. (Galateni 5:2-4) Prin
urmare, noi care suntem din clasa ^Laz`r, nu putem amesteca Evanghelia cu Legea, deoarece acestea nu se pot
amesteca, ci sau via\` prin credin\` [n Cristos sau o [nl`turare a lui Cristos ]i via\` prin \inerea Legii, dac` o
putem \ine. (Galateni 3:12; Iacov 2:10)
Deci acelora care [nc` mai \in la Lege ]i resping jertfa pentru p`cat dat` de Domnul nostru, nu le putem da
nici un ajutor. Ace]tia neb`g>nd de seam` schimbarea v>rstelor, spun c` a t`g`dui Legea ca factor al m>ntuirii,
[nseamn` a t`g`dui toat` istoria trecut` a neamului lor, c>t ]i toate purt`rile speciale ale lui Dumnezeu cu
^p`rin\ii lor (promisiunile ]i binecuv>nt`rile care din cauza m>ndriei ]i a egoismului, ei nu le-au putut
cunoa]te ]i aprecia); ]i din pricina aceasta, ei nu pot trece pr`pastia pentru a ajunge [n s>nul de favoare al lui
AVRAAM, [n repausul ]i pacea adev`rat`, care este partea fericit` a tuturor copiilor de credin\`. Ioan 8:39;
Romani 4:16; Galateni 3:29.
Este adev`rat c` [n decursul Veacului Evanghelic unii dintre israeli\i au trecut probabil la credin\a cre]tin`
adev`rat`, dar ace]tia au fost a]a de pu\ini, [nc>t nici nu se \ine seama de ei [n aceast` pild` unde Israel e
reprezentat ca un [ntreg. La [nceput, Bogatul reprezenta pe iudeii credincio]i ]i nu pe cei alunga\i din Israel; tot
a]a acum, el reprezint` tot pe aceea]i clas` ]i deci nu pe cei care au renun\at la Lege ]i au primit condi\iile de
m>ntuire prin credin\` ]i nici pe aceia care au devenit infideli (cu totul necredincio]i).
St`ruin\a ^bogatului pentru trimiterea lui Laz`r la ceilal\i ^cinci fra\i ai s`i, o explic`m [n felul urm`tor:
P>n` la timpul Domnului, c>nd El a rostit aceast` pild` poporul din Iudeea a fost de mai multe ori numit
^Israel, ^oile pierdute ale lui Israel, ^cet`\ile lui Israel etc., deoarece toate semin\iile erau reprezentate prin
poporul din Iudeea, de]i majoritatea poporului erau numai din cele dou`, Iuda ]i Beniamin, fiindc` masele
celorlalte zece semin\ii nu s-au [ntors din captivitatea Babilonului, sub permisiunea general` dat` de Cir, regele
Persiei. (Genesa 47:2) Dac` acest popor (cele dou` semin\ii din Iudeea) a fost reprezentat printr-unul,
^Bogatul, atunci este potrivit a numi pe cele zece semin\ii [mpr`]tiate [n toat` lumea, ca pe ceilal\i ^cinci fra\i,
f`r` [ndoial`, aceasta s-a f`cut pentru a ar`ta c` orice favoare special` de la Dumnezeu, a [ncetat pentru cele
zece semin\ii, ca ]i pentru cele dou`. Este clar, deci, c` aceasta se refer` la Israel, deoarece alte neamuri nu au
^PE MOISE }I PE PROFE|I ca instructori, dec>t numai Israel. (versetul 29). Cele zece semin\ii au nesocotit
at>t de mult pe Moise ]i pe profe\ii lor, [nc>t nu s-au mai [ntors [n P`m>ntul F`g`duin\ei, ci au dorit s` tr`iasc`

printre p`g>ni ]i idolatri; ]i, deci, orice [ncercare de a comunica cu ei despre lucrurile spirituale ar fi [n zadar;
chiar ]i c>nd aceasta ar face-o unul care a murit cu Cristos ]i a [nviat cu El [n mod figurativ, unul din p`g>nii
care L-au primit. Efeseni 2:5; Romani 6:4.
De]i pilda nu arat`, totu]i, alte Scripturi arat` c` aceast` ^pr`pastie trebuie s` existe numai [n decursul
Veacului Evanghelic ]i c` la sf>r]itul ei, ^Bogatul, primindu-]i pedeapsa pentru p`catele sale, va ie]i din aceste
^fl`c`ri ]i chinuri peste podul milei ]i al f`g`duin\elor lui Dumnezeu f`cute acestei na\iuni. {ntr-adev`r ei se
vor [napoia [n favoarea ]i binecuv>ntarea lui Dumnezeu, [n [mp`r`\ia lui Mesia sub Noul Leg`m>nt, care se va
[ncheia cu ei ]i cu toat` omenirea [n decursul Mileniului. Ieremia 31:31-34; Evrei 8:8-12.
Cu toate c` multe veacuri israeli\ii au fost persecuta\i f`r` mil` de p`g>ni mahomedani ]i de cre]tinii
nominali, totu]i acum [ncep a se ridica treptat la libertate ]i influen\` politic`, ]i ca na\iune la [nceputul
Mileniului vor ocupa o pozi\ie mai [nalt` [ntre celelalte na\iuni. V`lul necuno]tin\ei lor mai exist` [nc`, dar va fi
ridicat [n mod treptat pe m`sura cre]terii luminii din zorile Zilei Milenare; ]i nu trebuie s` ne mir`m dac` se va
produce o mare trezire [ntre israeli\i ]i dac` mul\i [l vor recunoa]te pe Cristos.
Astfel ei vor p`r`si starea ^HADES-lui (moartea na\ional`) cu chinurile lui ]i vor fi cei dint>i dintre na\iuni
[ntor]i, pentru a fi binecuv>nta\i de c`tre semin\ia spiritual` a lui AVRAAM, care este Cristos, Cap ]i Corp.
Preten\iile lor de ras` ]i m>ndria lor na\ional` [ncep [ncet s` dispar` ]i mul\i smeri\i ]i s`raci cu spiritul [ncep a
primi pe ACELA pe care p`rin\ii lor L-au str`puns, din cauza c`rora au trebuit s` sufere ei at>ta timp. }i [n
cur>nd vor [ntreba: ^Nu este acesta Cristos? }i privindu-L astfel ]i crez>nd [n El, Domnul va rev`rsa asupra
lor spiritul favorii ]i al rug`ciunii. Zaharia 12:10.
De aceea, ^Vorbi\i la inima Ierusalimului ]i striga\i c`tre d>nsul, c` timpul robiei lui (timpul de pedeaps`) s-a
[mplinit. Isaia 40:1-2.
Pe scurt, aceast` parabol` pare s` [nve\e exact ceea ce Apostolul Pavel explic` la Romani 11:19-32.
Din cauza necredin\ei, ramurile naturale au fost rupte, iar ramurile de m`slin s`lbatic au fost altoite [n
butucul f`g`duin\ei lui Avraam. Pilda arat` pe Israel [n suferin\e mari, dar nu mai aminte]te nimic despre
restatornicirea lui [n favoarea din urm`, deoarece se sub>n\elege; [n aceast` parabol` nu era potrivit s` se
aminteasc` aceasta. Totu]i, Apostolul ne asigur` c` dup` ce [ntreg num`rul Neamurilor va fi intrat (va fi ales
num`rul care s` completeze Biserica sau Mireasa lui Cristos), ^tot Israelul va fi m>ntuit; ^]i prin mila noastr`
(a Bisericii) s` fie ]i d>n]ii (israeli\ii) m>ntui\i.
El ne spune c` acesta este Leg`m>ntul lui Dumnezeu cu Israelul trupesc, care a pierdut promisiunile mai
[nalte, spirituale; totu]i, ei sunt mo]tenitorii promisiunilor p`m>nte]ti, redevenind ale]i printre na\iuni.
Drept dovad` la aceasta cit`m urm`toarele profe\ii:
^Veni-va din Sion (Biserica glorificat`) M>ntuitorul, [nl`tura-va necucernicia de la Iacov (Israelul
p`m>ntesc).
^Negre]it dup` Evanghelie (chemarea cereasc`) sunt ur>\i ([nl`tura\i) de Dumnezeu pentru voi, dar dup`
alegere sunt iubi\i pentru p`rin\ii lor. ^C`ci Dumnezeu [nchise [mpreun` pe to\i spre neascultare, pentru ca pe
to\i s`-i miluiasc`. O, ad>ncime a bog`\iei, a [n\elepciunii ]i a cuno]tin\ei lui Dumnezeu. Romani 11:26:33.
PILDA JUDEC~TORULUI NEDREPT
(LUCA 18:1-6)
Pilda aceasta [ndeamn` la st`ruin\` [n rug`ciune. Chiar dac` Domnul vede de bine s` nu dea un r`spuns
imediat rug`ciunii noastre, putem fi siguri c` aceasta nu este din lips` de interes pentru binele nostru.
Dac` un judec`tor nedrept este mi]cat din cauza insisten\ei pentru a face dreptate, cu c>t mai mult un
judec`tor drept.
S` se roage necurmat adic` g>ndul de a r`m>nea [n prezen\a Tat`lui ]i a Fiului este c` grija ]i interesul lor
vor fi [n mod constant cu noi ]i c` [n orice moment putem s` garant`m aten\ia special` fiec`ruia sau
am>ndurora.
Dup` ce ne-am asigurat c` rug`ciunile noastre sunt [n conformitate cu promisiunile (acele lucruri care
stau at>t de aproape de inimile noastre) devin rug`ciunile noastre continue.
Trebuie s` facem o diferen\` clar` [ntre aceasta ]i repetarea zadarnic` a p`g>nilor pe care Domnul o
condamn` numai rug`ciuni formale care sunt condamnabile [n ochii Domnului.
Nu c` ar trebui s` nu se ridice niciodat` de pe genunchi sau c` ar trebui s` nu fac` altceva niciodat` dec>t s`
se roage, ci faptul c` ei trebuie s` continue [n rug`ciunile lor ]i s` nu progreseze slabi sau descuraja\i.

Noi ne rug`m ne>ncetat ^Vie {mp`r`\ia Ta nu repet>nd cuvintele [n fiecare moment, ci continu>nd g>ndirea
]i a]teptarea ei; ]i lucr>nd [n interesele [mp`r`\iei.
Rug`ciunile noastre nu vor aduce [mp`r`\ia lui Dumnezeu nici cu un singur minut mai devreme dec>t a
pl`nuit El, dar noi ne rug`m [n acest mod, asigur>ndu-L pe Domnul c` a]tept`m {mp`r`\ia ]i c` o a]tept`m [n
armonie cu promisiunea Sa sigur`.
{nt>rzierea r`spunsului la unele din rug`ciunile noastre poate fi din cauz` c` [nc` nu este timpul cuvenit; sau
poate c` El vrea s` dezvolte [n noi credin\` ]i [ndelung` r`bdare.
Trebuie s` ne rug`m pentru putere ]i [n\elepciune [n a [nvinge carnea ]i a dezvolta roadele ]i harurile
Spiritului Sf>nt.
Rug`ciunea este absolut indispensabil` pentru cre]terea ]i existen\a spiritual`. Acum ca ]i atunci cre]tinii
[ncrezu\i [n ei [n]i]i ]i cre]tinii umili\i asemenea vame]ului [ncearc` s` se apropie de Dumnezeu [n rug`ciune.
Unii sunt siguri pe ei ]i se [ncred [n realiz`rile lor, iar al\ii nu [ndr`znesc s` ridice capul, ci [n umilin\` []i
recunosc imperfec\iunile.
Cine erau fariseii? Fariseii erau oameni tem`tori de Dumnezeu, oameni morali [n multe privin\e, oameni
buni, dar foarte con]tien\i de toate faptele lor drepte; fariseul respecta superficial regulile divine.
Exist` o clas` asem`n`toare [n cre]tin`tatea de azi, care pe dinafar` sunt morali, foarte exac\i ]i scrupulo]i ]i
totu]i nepl`c>nd lui Dumnezeu. Ei sunt m>ndri de dreptatea lor.
Ast`zi unii se [ncred c` sunt membri ai Bisericii, se [ncred [n binefacerile ]i moralitatea lor general` pentru
salvare, ignor>nd faptul c` ]i ei sunt p`c`to]i. Atitudinea de fariseu este o atitudine lipsit` de dragoste, care
dispre\uie]te pe altul ]i se laud` pe sine, o mul\umire de sine ]i o condi\ie mul\umit` a inimii ]i min\ii, foarte
condamnabil` fa\` de Domnul, o condi\ie a inimii nepreg`tit` de a fi binecuv>ntat` cu mila divin`.
Acesta a fost secretul orbirii lui Israel fa\` de Evanghelie. Conduc`torii religio]i s-au bazat [ntr-o m`sur` at>t
de mare pe interpret`rile lor, [nc>t nu L-au putut considera pe Umilul Nazarinean ]i pe urma]ii S`i ne>nv`\a\i,
mai mult dec>t pe ni]te impostori.
Ei aveau o form` de dreptate, o ascultare pe dinafar` de Dumnezeu ]i legile Sale, pietate ]i sfin\ire aparent`.
Cine erau vame]ii?
{n primul r>nd erau ceea ce sunt ]i ast`zi oameni de la vam`.
Pe vremea aceea aceast` categorie de oameni erau marginaliza\i de c`tre restul na\iunii. Pe vremea
Domnului, c>nd era ocupa\ia roman` peste Israel, ace]tia, vame]ii, erau [n serviciul romanilor, un motiv [n plus
de a fi dispre\ui\i de c`tre cei care \ineau riguros cerin\ele Legii Mozaice din cauza urii pe care o aveau pentru
p`g>nii ocupan\i.
Mai mult dec>t at>t, vame]ii au cedat uneori ispitei de a lua mit` de la negustori, ceea ce [i f`cea s` se
[mbog`\easc` pe nedrept.
{n al doilea r>nd vame]ii reprezint` o categorie social` certat` cu Legea Mozaic`, dar care []i recuno]teau
oarecum starea lor de p`c`to]i ]i nu aveau motive s` se laude [naintea lui Dumnezeu.
Domnul, prin aceast` pild`, descrie secretul inimii, at>t al clasei fariseilor c>t ]i al clasei reprezentat` prin
vame] [n rela\ia lor cu Dumnezeu.
Gre]eala fariseului consta [n aceea c` el credea c` nu poate fi comparat cu un p`c`tos ordinar. El se credea
mai sf>nt dec>t fratele lui mai mic, vame]ul.
^Fariseul este fratele mai mare din ^Pilda fiului risipitor. Luca 15:11.
^Vame] un om umilit.
^Fariseu un om c`ruia [i lipse]te umilin\a.
Fariseul spunea c` el nu este ca ceilal\i oameni de r`u; aceasta este o [mb`tare care vine din asimilarea
spiritului lumii, care duce la acea laud` de care unui om, cu sim\urile cump`tate, i-ar fi ru]ine.
Sub influen\a [nv`\`turilor false mul\i cre]tini pretin]i se las` [n voia speran\elor false, g>ndindu-se c` ei sunt
poporul Domnului, f`r` s` se consacreze pentru a fi urma]ii Lui.
Primul lucru pe care trebuie s`-l [nve\e to\i cre]tinii este c` din punctul de vedere al lui Dumnezeu, to\i sunt
p`c`to]i, to\i sunt imperfec\i. Isaia 64:6.
Fariseul se laud` c` el d`dea zeciuial`.
A da a zecea parte nu reprezint` nimic vrednic de laud`, c>nd se aminte]te c` Domnul este d`t`torul
m`rinimos al tuturor bunurilor.

El se laud` c` poste]te. Dac` am posti, dac` ne-am [nfometa p>n` la moarte, acest lucru nu ar fi vrednic de
laud`. Nici un lucru nu poate fi de valoare dac` nu se bazeaz` pe recunoa]terea cuvenit` a imperfec\iunilor
noastre ]i acceptarea potrivit` a justific`rii divine.
Refuzarea hranei nu este cea mai apreciat` [n ochii lui Dumnezeu. Exist` alte dorin\e ale c`rnii pe care
trebuie s` ne str`duim s` le control`m, s` le sl`bim, s` le [nfomet`m, pentru ca [n mod corespunz`tor s`
cre]tem, s` fim hr`ni\i spiritual ]i s` devenim puternici.
PILDA VIERILOR
(MATEI 21:33-46) R4678
Aceast` parabol` reprezint` pe Dumnezeu ca ^st`p>nul marii podgorii, [n toate aspectele bine instituit` ]i
aprovizionat` pentru scopul S`u. Aceast` vie reprezint` na\iunea evreiasc` ]i promisiunile divine f`cute acestui
popor. Legea ]i toate aranjamentele Leg`m>ntului Legii pentru dezvoltarea lor. St`p>nul a dat aceast` vie [n
chirie vierilor, a c`ror datorie era s` aib` grij` de vie ]i de rod ]i s`-I dea st`p>nului rezultatele, cu excep\ia unei
p`r\i pe care o puteau p`stra pentru ei. Ace]ti vieri erau religio]ii proeminen\i despre care Isus a spus,
^C`rturarii ]i fariseii ]ed pe scaunul lui Moise. Deci toate lucrurile pe care vi le spun ei s` le p`zi\i, p`zi\i-le ]i
face\i-le. Matei 23:2-3.i
Dup` cum se cuvenea, st`p>nul a cerut dob>nd` din proprietatea Sa ]i a trimis servitori pentru a primi partea
Sa din rod. Dar vierii, [n loc s`-i dea st`p>nului ce i se cuvenea, i-au maltratat, b`t>ndu-i, ucig>ndu-i cu pietre.
Ace]ti ^servitori au fost profe\ii din vechime trimi]i la Israel.
Ei trebuia s` primeasc` cel mai bun tratament ]i o abunden\` de roade ale bl>nde\ii, amabilit`\ii, r`bd`rii,
etc., dar [n schimb ei au fost trata\i ca impostori de c`tre conduc`torii lui Israel. Unii dintre ei au fost omor>\i cu
pietre, al\ii b`tu\i, unii uci]i, al\ii t`ia\i [n dou` cu fer`str`ul. Al\ii au c`l`torit [mbr`ca\i [n piei de capr` sau piei
de oaie ]i au locuit [n pe]terile ]i cr`p`turile p`m>ntului, pentru c` nu au fost aprecia\i. Ei nu au fost trata\i ca
reprezentan\i ai St`p>nului viei.
{n final St`p>nul a trimis pe fiul S`u, spun>nd, ^Ei vor respecta pe Fiul Meu. Dar ace]ti vieri, religio]ii zilei
Domnului nostru, s-au sf`tuit s`-L ucid` ]i s` pun` st`p>nire pe via Lui.
Ei au avut impresia c` vor putea domni peste mo]tenirea lui Dumnezeu ]i c` oricine i-ar condamna, le-ar
ar`ta ipocrizia sau ar [ncerca s` elibereze poporul din subordonarea lor, oricine ar fi, chiar mo]tenitorul ei, erau
liberi s`-l omoare. Ei L-au r`stignit.
Via a fost luat` de la ei ]i dat` altora, adic` lui Isus, Apostolilor ]i altor [nv`\`tori ai Bisericii Evanghelice, iar
peste na\iunea evreiasc` au venit mari necazuri, [ncep>nd cu anul 70 d.Cr.
^Piatra lep`dat` de evrei a fost ]i este Isus.
Evreii nu au reu]it s`-L accepte pe Cristos ca fiind ^piatra lor fundamental` ]i prin urmare au fost respin]i
de a fi casa special` a lui Dumnezeu.
^Piatra din v>rf, Isus Cristos, ^piatra de c`p`t>i a ^zidirii lui Dumnezeu, un model pentru [ntreg, o ^piatr`
de poticnire ]i o ^st>nc` de atac.
De]i respins` de ei, aceasta nu va [mpiedica [n`l\area ei la vremea potrivit` a lui Dumnezeu ca ^piatr`
conduc`toare [n templul glorios spiritual.
Expresia ^piatra din capul unghiului se refer` la o construc\ie [n form` de piramid`. Numai la acest fel de
construc\ie exist` o ^piatr` din v>rf, ale c`rei linii conduc`toare dau contur perfect [ntregii construc\ii.
A se [mpiedica de aceast` ^piatr` sau a c`dea peste ea, dup` cum spune Isaia 8:14, implic` o accidentare
vindecabil`; dar peste cine va c`dea ^piatra sugereaz` un accident mortal MOARTEA A DOUA.
^Casa evreiasc` ]i ^casa cre]tin` sunt cele dou` ^case ale lui Israel. Ele s-au accidentat, dar nu mortal de
aceast` ^piatr`.
Aceasta este ^piatra din Daniel 2:34.
^Cele dou` case ale lui Israel nu reprezint` cele dou` monarhii ale lui Israel [mp`r`\ia lui Iuda cu capitala
la Ierusalim ]i [mp`r`\ia lui Israel (cele zece semin\ii) cu capitala la Samaria, pentru simplul motiv c` pe vremea
Domnului cele zece semin\ii nu s-au [ntors din robia babilonic`; ele nu au avut cum s` se poticneasc` [n
Domnul Isus pentru c` nu erau [n \ar`.

PILDA TALAN|ILOR
PILDA TALAN|ILOR (MATEI 25:14-30)
PILDA POLILOR (LUCA 19:11-28)
SAU PILDA MINELOR
Pilda polilor nu este aceea]i cu ^Pilda talan\ilor, cu toate c` au unele particularit`\i comune.
Partea lor comun` este c` am>ndou` se ocup` de timpul c>t Domnul Isus lipse]te de pe P`m>nt, de la prima
la a doua Sa prezen\`. Timpul acesta [l vom numi perioada sau Veacul Evanghelic ceea ce se observ` [n
am>ndou` pildele. Cu ce scop va veni Domnul a doua oar`?
Cu scopul de a-}i stabili {mp`r`\ia.
Care va fi primul lucru cu care se va ocupa la [ntoarcere? Primul lucru este de a verifica pe servitorii S`i
c`rora le-a [ncredin\at anumite bunuri de valoare.
{n cazul pildei din Luca, Domnul a [ncredin\at fiec`rui servitor un pol sau o min`. Deci, [n aceast` pild`, to\i
servitorii au primit c>te un dar [n propor\ie egal`.
Acest dar pe care l-au primit servitorii este [ndreptarea prin credin\a [n s>ngele lui Isus. Fiecare a primit acest
dar. Romani 5:1.
Cealalt` pild` vine cu o completare ]i ne spune c` pe l>ng` [ndreptare, care este comun` tuturor, El a mai
[mp`r\it ]i talan\i, dar nu [n mod egal, ci unora mai mult, iar altora mai pu\in.
Ce sunt ^talan\ii?
{n primul r>nd un talant era o moned` cu care se f`cea comer\, un ban oarecare; un talant era pe vremea
aceea de 60 de ori mai mare dec>t un pol.
{n pild` ^talantul reprezint` capacitatea diferit` a servitorilor Domnului. Unii au daruri ]i capacit`\i mai
mari, al\ii mai mici.
Pilda recunoa]te faptul c` nu to\i au aceea]i capacitate ]i c` de la cei cu capacitate mare se cer mai multe
roade, dar accept` ]i rezultatele celor care au mai pu\in` capacitate.
Spre deosebire de ^min` care reprezint` justificarea prin s>ngele lui Isus, ^talan\ii pot fi talente naturale cu
care ne-am n`scut sau le-am dob>ndit prin educa\ie.
Moise a fost [ntrebat de Domnul, ^Ce ai [n m>n`? (Exodul 4:2) Deci talentul lui Moise era [n m>na lui ]i cu
acela a lucrat.
}i talentele noastre sunt [n m>na noastr`. Ele sunt daruri cu care ne-a [nzestrat Dumnezeu de la natur`.
Domnul nu va cere s` lucr`m cu puteri supranaturale, ci cu [nsu]irile noastre naturale. Acestea pot fi:
inteligen\`, generozitate, influen\` oratoric`, capacitatea de a [nv`\a pe al\ii sau bunuri materiale pe care le
folosim [n serviciul Regelui nostru, pentru a lucra [n via Domnului.
Munca Apostolilor a fost sus\inut` de fra\ii primitori de oaspe\i, care le-au preg`tit m>ncare ]i un pat s` se
odihneasc`; iar ace]tia chiar dac` au avut numai un ^talant l-au pus [n nego\ ]i nu l-au [ngropat ca cel din pild`.
De]i ^Pilda cu talan\ii ne [nva\` c` oric>t de pu\in` capacitate am avea, Domnul o prime]te a]a pu\in` cum
este ]i chiar dac` va aduce pu\ine rezultate, oricum este mai mult dec>t dac` nu ar aduce nimic.
Domnul va r`spl`ti orice efort al nostru, dar dac` nu facem nimic vom r`m>nea totu]i servitori, dar servitori
lene]i ]i plata va fi pe m`sur`.
Plata pentru servitorul lene] nu va fi moartea sau focul ve]nic.
{n pilda cu polii (minele) situa\ia este asem`n`toare prin faptul c` este vorba tot de perioada evanghelic` ]i
tot de un dar al Domnului, dar nu de talan\i, ci de poli sau min`. ^Talan\ii reprezint` talentele noastre, dar
^mina este [ndreptarea prin credin\`, [ndreptare care vine [n urma sacrificiului lui Isus. Domnul ne d` acest dar
[n momentul c>nd am [ncheiat un Leg`m>nt de Jertf`. Noi ne oblig`m atunci c` vom jertfi acel dar, via\a
pierdut` prin Adam ]i rec>]tigat` prin Cristos, vom jertfi-o asemenea Domnului pentru a c>]tiga o via\` pe un
plan mai [nalt dec>t via\a pe p`m>nt, o via\` pe plan spiritual.
Pilda vrea s` ne [nve\e c` unii care au [ncheiat leg`m>nt cu Dumnezeu s-au consacrat Lui ca jertfitori, [n
realitate jertfind cu zg>rcenie sau chiar nejertfind, f`r` s` lucreze m>na\i de iubire, ci de fric`. Ei de frica mor\ii
sunt toat` via\a supu]i robiei. Frica de moarte nu-i las` s` jertfeasc`. Ei nu sunt [mpotrivitori lui Dumnezeu, ci

se tem de Dumnezeu, apreciaz` meritul sacrificiului lui Isus (^Mina sau ^Polul), dar nu lucreaz` cu acest dar,
nu jertfesc fiindu-le fric` de moarte.
Ei tot vor muri, dar asemenea ^\apului trimis [n pustiu, nu vor muri ca ^\apul de jertf`.
Ace]tia formeaz` clasa ^Fecioarelor Ne>n\elepte, ei sunt o clas` pe deplin consacrat` care spune: ^M-am
str`duit s`-mi p`strez [ndrept`\irea (am [nvelit ^polul ]i ^mina [n ]tergar), dar nu m-am sacrificat pe mine.
Ace]tia formeaz` clasa ^robului r`u. Este numit a]a nu pentru c` a comis vreo crim` sau vreo t>lh`rie, ci
pentru c` asum>ndu-]i o obliga\ie prin care a fost [ncredin\at cu anumite bunuri ale st`p>nului care nu au fost
date altora, ]i-a neglijat Leg`m>ntul.
^Lua\i mina de la el Aceasta nu [nseamn` c` sunt pierdu\i [n cel mai r`u sens al cuv>ntului. El sau ei vor
pierde [ntr-adev`r marele premiu de a face parte din clasa Bisericii, dar pentru c` ei r`m>n totu]i servitori ]i
iubesc dreptatea, vor fi salva\i dar ca prin foc; adic` prin str>mtor`ri. Pierderea lor va fi una serioas`. Ei nu au
reu]it s` intre [n binecuv>nt`rile servitorilor credincio]i. Aceast` nereu]it` va fi destul` pedeaps` pentru ei.
^}i da-\i-o celui care are zece mine Dac` cine va neglijeaz` s` foloseasc` toate ocaziile ]i privilegiile
lui, ele vor fi date altuia.
Aceasta este clasa Turmei Mari, o clas` nu numai justificat`, ci ]i sfin\it`. Consacra\i pe deplin Domnului ]i
transforma\i [n ^vase ale Spiritului Sf>nt ca ]i ceilal\i membrii ai Corpului. Reprezint` o clas` [nsemnat` care a
intrat [n Leg`m>nt cu Domnul, dar a neglijat s` se sacrifice.
Pilda cu mina mai aminte]te [n versetul 14 c` cet`\enii [l urau pe acest ^om de neam mare, care a [ncredin\at
^minele servitorilor S`i. Ace]ti cet`\eni nu sunt servitorii lui Isus ^Omul de neam mare .
Pilda ne spune c` [n timpul absen\ei ^Omului de neam mare, [mpotrivitorii guvern`rii Sale sunt [n
majoritate ]i st`p>nesc.
Pilda ne mai spune c` la a doua Sa prezen\` Domnul nu se va ocupa de lume (^Du]manii S`i), p>n` nu va
termina lucrarea cu servitorii S`i. Versetul 27.
Du]manii Domnului nu sunt numai evreii care L-au r`stignit, ci includem ]i pe acei care av>nd cuno]tin\`
despre Cristos ]i {mp`r`\ia Sa care vine, sunt at>t de certa\i cu dreptatea, [nc>t nu doresc {mp`r`\ia Milenar`
promis`.
Pilda arat` patru clase:
1. SERVITORII REGELUI
2. ACEIA C~RORA LI S-AU DAT {N MOD SPECIAL MINELE PENTRU A LE FOLOSI {N
SERVICIUL S~U.
3. CET~|ENII
4. CLASA ACESTORA DIN URM~ CARE S-AU OPUS REGELUI }I LEGILOR SALE.
Dup` ce {mp`r`\ia va fi stabilit`, unora dintre cet`\eni, care au [n\eles gre]it caracterul Regelui, li se vor
deschide ochii [n\elegerii. Mul\i dintre ei [n loc s`-I mai fie du]mani, vor deveni prietenii ]i sus\in`torii Lui
loiali.
^T`ia\i-i Peste ace]tia va veni m>nia, un timp de str>mtorare cum n-a mai fost de c>nd sunt popoarele.
Daniel 12:1.
Pedepsind ]i corect>nd pe to\i cei care simpatizeaz` cu principiile gre]ite ]i care sunt du]manii Lui ]i pe care
[n final [i va distruge dac` persevereaz` [n aceast` atitudine gre]it`.
Acei care sunt [n opozi\ie cu {mp`r`\ia lui Dumnezeu ]i cu sceptrul S`u de dreptate, cu impar\ialitatea ]i cu
dreptatea, sunt aduna\i pentru t`iere.
Nu un carnagiu literal, nu un m`cel, ci un mare triumf al Cuv>ntului Domnului peste to\i [n timpul Domniei
Milenare.
El va pricinui cel mai mare bine du]manilor S`i, aduc>nd asupra lor pedepse pentru cursul lor gre]it.
Ru]ine, publicitate, dispre\.
Aceste lucruri vor fi necesare pentru a trezi [n ei o evaluare a adev`ratei lor condi\ii ]i s` le arate privilegiile
de care pot avea parte. Domnul love]te pentru a vindeca ]i c>nd cuv>ntul Lui taie [n inim` (Apocalipsa 19:21)
rezultatul este nu de a distruge imediat du]manul, ci numai dac` acesta nu se supune. Dac` du]manii Domnului
nu se vor supune astfel, nu va mai r`m>nea pentru ei dec>t distrugerea final` Moartea a Doua.
Aici este ilustrat` indignarea dreapt` a Domnului [mpotriva r`uf`c`torilor; dar l`s>nd speran\a iert`rii pentru
cei care se vor c`i ]i vor deveni supu]i, loiali Regelui.
Sabia Domnului, Cuv>ntul Adev`rului, va dezv`lui izvoarele inimii lor ]i fie va t`ia du]m`nia lor (^{I T~IA
LA INIM~ Fapte 7:54) ]i [i va face prieteni, fie [i va distruge cu des`v>r]ire [n Moartea a Doua.