Unitati de masura:

1 lingurita = 5 ml
1 lingura = 15 ml
1 ceasca de cafea = 50 ml
pH :
< 2 puternic acid
2,0 4,0 acid
4,0 6,5 slab acid
6,5 7,5 neutru
7,5 10,0 slab alcalin
10,5 12,0 alcalin
>12 puternic alcalin
Solubilitatea:
= volumul de solvent (in ml) necesar pentru a dizolva 1 g de substanta solida sau 1 ml substanta
lichida si poate fi caracterizat prin urmatoarele expresii:

fr. usor solubil = cel mult 1ml de solvent

usor solubil = 1ml 10ml de solvent
solubil = 10ml 30ml de solvent
putin solubil = 30ml 100ml de solvent
fr. putin solubil = 100ml 500ml
greu solubil = 500ml 1000ml
fr. greu solubil = 1000ml 10 000ml
practic insolubil = mai mult de 10 000ml

1. SOLUTIA DE CLORURA DE CALCIU 50%

Solutio calcii chloridum 50% (FR.X)
Preparare:
Calcii chloridum
50g
Aqua distillatae q.s.ad100g
Clorura de calciu cantarita pe o sticla de ceas, pe hartie pergamentata sau intr-un pahar Berzelius, se
dizolva in 40g apa distilata, se completeaza apoi cu apa pina la 100g si se filtreaza.
Proprietati:
Este o solutie limpede, incolora, cu gust amarui, fara miros.
Intrebuintari:
- intra in compozitia unor formule industriale si neindustriale de uz intern
- este folosita in terapia cu calciu

este folosita ca hemostatic uterin

folosita si in: alergii, prurit, intoxicatii
este iritanta pentru mucoasa gastrica

2. SOLUTIA DILUATA DE PEROXID DE HIDROGEN

Solutio hidrogeni peroxydi diluata de H
sinonim = apa oxigenata
Rp:
Perhidrol
10g
Apa distilata q.s.ad 100g
Prin descompunere totala 1ml solutie degaja aproximativ 10ml oxigen (se numeste apa oxigenata de
10 volume)
Preparare:
Componentele se iau prin cantarire sau masurate cu pipeta (ambele cu aceeasi masura).
Se dilueaza 10g peroxid de hidrogen cu apa distilata pina la 100g. Solutia obtinuta se amesteca usor
pina la omogenizare.
Prepararea se face numai prin cantarirea compenentelor
Proprietati:
Solutie limpede, incolora, fara miros, cu gust slab metalic, cu reactie slab acida
PERHIDROL = apa oxigenata de 100 de volume, deoarece, prin descompunere totala, 1ml solutie
apoasa degaja aprox. 100ml oxigen.
Conservare:
Se prepara in cantitati mici, la nevoie. Se pastreaza in flacoane colorate, la loc racoros.
Perhidrolul se pastreaza in flacoane colorate, bine inchise, la loc racoros, in dulapul Separanda. Nu
se folosesc dopurile de pluta sau de cauciuc.
Intrebuintari:
- dezinfectant
- decolorant
- actiunea se datoreaza eliberarii rapide a oxigenului in contact cu tesuturile, dar efectul
dureaza numai cit timp se produce oxigenul in stare nascinda.
- este eficace in curatarea ranilor: efervescenta oxigenului detaseaza tesuturile moarte
si bacteriile din locurile neaccesibile.
- prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini de aceea se foloseste in dezlipirea
pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor
- este periculoasa introducerea apei oxigenate in cavitatile inchise ale organismului, din
care eliberarea oxigenului este impiedicata
- diluata 1:3 cu apa sau cu infuzie de musetel se foloseste ca dezinfectant al cavitatii
bucale, in tratamentul stomatitelor acute sau sub forma de gargara ca decolorant sau
apa de gura (diluata 1:8 cu apa)

3. SOLUTIE EFERVESCENTA
Solutio efervescens (FR.X)
Sinonim = limonada gazoasa/ potiune Riviere
Preparare:
Solutie I Natrii hydrogenocarbonas 4g
Sirupus simplex
15g
Aqua distillatae q.s.ad
100g
Solutie II Acidum citricum
Sirupus simplex
Aqua distillatae q.s.ad

3,65g
15g
100g

Solutiile se prepara separat, in doua sticle.

Proprietati:
Solutia I fara miros, cu gust dulce-sarat.
Solutia II fara miros, cu gust dulce-acrisor.
In editiile anterioare ale FR, solutia era cunoscuta si sub numele de potiune Riviere (potio Riviere)
Conservare:
Se prepara la nevoie, deoarece se altereaza usor fiind mediu prielnic de dezvoltare a
microorganismelor.
Intrebuintare:
- ca antivomitiv se ia succesiv cate o lingura din cele 2 solutii incepand cu cea
alcalina.
4. SOLUTIE ALCOOLICA DE IOD IODURAT
Solutio iodi spirtuoso (FR.X)
Sinonim = tinctura de iod
Preparare:
Iodum
2g
Kalii iodidum
3g
Alcholum 50 q.s.ad 100g
Iodul si iodura de potasiu de dizolva in 30g alcool de 50 si se completeaza apoi cu acelasi solvent
pina la 100g.
Proprietati:
Solutie limpede, bruna, cu miros caracteristic de iod si alcool. Este denumita impropriu si tinctura de
iod, denumirea de tinctura fiind folosita in trecut pt. a desemna solutiile colorate, indiferent de
metoda de preparare.

Conservare:
In flacoane bine inchise. Lumina actioneaza favorabil asupra stabilitatii tincturii de iod, descompune
produsii de alterare, cu punerea in libertate a iodului.
Intrebuintari:
extern
- ca dezinfectant si antiseptic al pielii si ranilor (si pt. plagi deschise)
- in tratamentul dermatozelor
- in chirurgie pt. dezinfectarea campului operator
in practica farmaceutica
- se foloseste in concentratii de 1%, 2%, 3% si se prepara in cantitati mici, pt. 2-3
zile.
5. GLICERINA BORAXATA
Preparare:
Natrii tetraboras
Glycerolum

10g
90g

Se cantareste glicerina intr-o capsula de portelan, se adauga boraxul pulverizat in prealabil cu alcool
si se incalzeste usor pe baie de apa, agitandu-se pina la obtinerea solutiei.
Proprietati:
Lichid limpede, incolor sau alb-galbui, de consistenta siropoasa, higroscopic, fara miros, cu gust
dulceag, pH = 4,5 5,0
Conservare:
In vase bine inchise, ferit de umezeala
Intrebuintari:
- pentru badijonare in tratamentul aftelor, in micoze etc.
6. SUPOZITOARE CU GLICEROL
Suppositoria gliceroli
Preparare:
Glycerolum
Natrii carbonas anhidricus
Stearinum

85g
2g
10g

Carbonatul de Na anhidru se dizolva in glicerol prin incalzire pe sita, intr-o capsula de portelan. Se
adauga stearina, in mici portiuni, si se continua incalzirea agitand usor capsula, pina nu se mai
degaja CO2 si se clarifica amestecul. Amestecul se prelucreaza prin turnare in forme unse cu ulei de
parafina.
Proprietati:
Supozitoare incolore sau slab galbui, cu o usoara opalescenta translucida si cu miros caracteristic de
sapun. Sint higroscopice.
Intrebuintari:

se folosesc ca laxativ pentru copii si adulti

DEZAGREGARE
1. Comprimate neacoperite:
- trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15 min.,daca nu se prevede altfel.
2. Comprimate acoperite:
- trebuie sa se dezagrege in pepsina solutie acida in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel.
3. Comprimate acoperite enterosolubile:
- trebuie sa se dezagrege in pepsina solutie acida in 2 ore daca nu se prevede altfel.
- trebuie sa se dezagrege in pancreatina solutie alcalina in cel mult 1 ora, daca nu se prevede
altfel.
4. Comprimate efervescente:
- trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa, cu efervescenta, in cel mult 5 minute.
7. EMULSIA ULEIOASA
Preparare:
Helianthi oleum
10g
Gumi arabicum
5g
Aqua distillatae q.s.ad 100g
Uleiul de floarea soarelui se tritureaza bine cu guma arabica (pulbere dezenzimata) intr-un mojar
corespunzator. Se tritureaza pina la obtinerea dispersiei necesare. Se adauga cantitatea de apa (1/2
din cantitatea de ulei si guma arabica) => 7,5g. Se continua triturarea pina la obtinerea emulsiei
primare. Se dilueaza cu restul de apa pina la 100g. Emulsia se trece in flaconul de expeditie, pe
eticheta caruia se mentioneaza a se agita inainte de intrebuintare
Observatii:
Triturarea prelungita a uleiului cu guma arabica face ca particulele de guma sa se acopere cu un strat
de ulei si se impiedica umectarea cu apa. Cantitatea de apa necesara obtinerii emulsiei primare se
adauga deodata si se lasa in contact 1-2 min, in care se imbiba guma arabica si apoi se continua
triturarea. Operatia de triturare se face ritmic si intr-un singur sens.
Instalarea emulsiei primare se realizeaza atunci cind se obtine un zgomot caracteristic si rezulta un
lichid laptos, un amestec omogen vascos, de culoare alba.
Diluarea emulsiei se face cu vehiculul ales pentru mediul de dispersie.
Apa se foloseste pt. diluare si pt. dizolvarea substantelor solubile (din reteta).
Conservarea:
Emulsia uleioasa se altereaza usor.
Vascozitatea ei scade in timp.
Sufera fenomene de fermentatie.
Conservarea este de scurta durata si de aceea se recomanda prepararea la nevoie, pt. a evita alterarea.
Se adauga agenti de conservare:
- nipagin sau nipasol 0,1%
- benzoat de sodiu, ac.benzoic 0,2%
Dizolvarea se face in apa.

Intrebuintari:
-

vehicul pentru preparatele magistrale

8. EMULSIA CU SEMINTE DE DOVLEAC

Rp:
Semen curcubitae
10g
Aqua distillatae q.s.ad. 100g
Obiectivele retetei:
- curatarea semintelor
- prepararea emulsiei
- alegerea agentului emulsiv
- determinarea omogenitatii
- determinarea tipului de emulsie
Prepararea:
Semintele curatate de coaja se zdrobesc in mojar, se tritureaza prin intermediul unei cantitati egale de
zahar cristalizat pina se realizeaza o buna maruntire. Amestecul obtinut se tritureaza cu apa (a 10-a
partea din greutatea semintelor) 1 ml si se obtine o pasta fina de culoare verzuie. Se adauga restul
de apa in mici portiuni, se amesteca lent.
Observatii:
Semintele de dovleac contin:
- ulei gros sicativ 40%
- albumine
- peptide
- globuline
- aminoacizi
- Mg, Se, Zn
- Vit. A si E
- Fe
- Hormoni vegetali
!! De retinut !!
Semintele se curata numai de coaja, nu si de tegumentul seminal intern, deoarece contine un
aminoacid, peporezina, care este responsabil de actiunea antihelmintica.
Emulsia nu se filtreaza prin tifon pt. a nu se inlatura acest tegument. Emulsia este de tip U/A,
determinata de lecitina care se gaseste in seminte.
9. EMULSIA DE BROMOFORM
Rp:
Colesterol
Ceara alba
Lanolina
Apa distilata

1g
1,5g
4g
9g

Ulei de floarea soarelui

50g

Preparare:
Colesterol+ ceara alba+lanolina => se dizolva in uleiul de floarea soarelui, pe baie de apa. Se adauga
apa distilata, se emulsioneaza prin agitare pina la racire.
Intrebuintari:
- este un preparat fluid utilizat pt. plagi
10. LINIMENTUL OLEO CALCAR
Rp:
Oleum lini
50 ml
Solutio calcii hidroxilati 50 ml
Preparare:
Ambele componente se introduc intr-o sticla si se agita pina la obtinerea emulsiei.
Uleiul contine: gliceride ale acizilor grasi nesaturati (oleic, linolic, linoleic), acizi grasi saturati.
Din reactiile acizilor grasi liberi si Ca(OH)2 rezulta sapunurile de calciu (agent emulsiv), care
produce o emulsie de tip A/U
Conservare:
In sticle bine inchise, la loc racoros.
Intrebuintare:
- in tratamentul arsurilor
Observatii:
- fazele se pot separa repede datorita cantitatii insuficiente de emulgator.
- se poate adauga lanolina pentru a obtine un liniment cu o rezistenta
corespunzatoare, care se sedimenteaza greu.
- are culoare alb-galbuie
- se mai foloseste ceara sau Mg(OH)2 (lapte de Mg 10%)
11. LINIMENTUL AMONIACAL
Linimentum amonii
Rp:
Oleum Helianthi
Stearina
Solutio amonii hidroxidi diluta

74g
1g
25g

Preparare:
Stearina se dizolva la cald in ulei de floarea soarelui, dupa racire se adauga NH3 diluat si se agita
pina la emulsionare.
Proprietati:
- emulsie vascoasa
- alb galbuie

miros puternic dupa agitare

Observatii:
Se prepara in cantitati mici.
Se elibereaza in flacoane cu o capacitate mai mare decit continutul prevazut in reteta pt. a perminte
agitarea corespunzatoare.
12. LINIMENTUM SAPONATUM CAMPHORATUM LIQUIDUM
Rp:
Spiritus camphoratum
Spiritus saponatum
Amonium hidricum solutum
Oleum Rosmarini
Oleum Thymi

240mg
680mg
65mg
10mg
1mg

Preparare:
Uleiul volatil se dizolva in amestecul de camfor, se adauga amoniacul si se agita.
Proprietati:
- lichid galbui
- miros aromatic si de amoniac
Conservare:
In sticle bine inchise
Intrebuintari:
- are actiune antireumatica
13. SUSPENSIE CU FENOBARBITAL
Rp:
Natrii bromati (NaBr)
Kali bromati (KBr)
Amonii bromatii (NH4Br sedativ)
Cloral Hydrat (anestezic)
Sirupi auranti (edulcorant)
Phenobarbital (calmant al SNC)
Aqua distillatae q.s.ad

3g
2g
20g
0,60g
120g

M.f.sol = d.s. intern 3lingurite/zi

Preparare:
Fenobarbitalul este solubil la 1000 parti pt. a fi suspendat, in consecinta nu poate fi prelucrat sub
forma de suspensie.
Dupa pulverizare se amesteca cu o cantitate egala de glicerina. Se tritureaza cu mucilag de
metilceluloza 2,5% si se adauga siropul prescris.
Solutia apoasa contine celelalte componente (Br, Na, K, amoniu si clorhidrat)
Preparatul se introduce intr-un flacon de 150 g pe a se putea face agitarea.
Se aplica eticheta cu mentiunea a se agita inainte de intrebuintare

14. SUSPENSIE CU OXID DE ZINC

Rp:
Sulf precipitat
Oxid de Zn

Talc
Glicerina
Alginat de Na pur
Apa distilata

5g
10g
20g
2g
55g

M.f. sol. d.s. extern

Preparare:
S+ZnO+talc = se omogenizeaza in mojar cu alginat de Na. Se umecteaza cu glicerina. Se adauga apa
prescrisa. Dupa 30 de minute de repaus se recomanda sa se tritureze din nou suspensia obtinuta.
15. SUSPENSIE FLOCULATA
Rp:
Palmitat de cloramfenicol
Tween 80
Carboximetil-celuloza
Propilenglicol
Sirop
Tampon fosfat pH=8
Apa distilata

5,75g
0,50g
0,40g
20,0g
40,0g
10,0g
100,0g

Suspensiile floculate sunt cele mai bune, pentru ca asigura o dispersie omogena.
16. SOLUTIE DE BORAT DE FENILMERCUR 0,2%
Solutio phenylhydrargyri boras 0,2% FR.X
Sinonim : Fenosept, Mercasept
Preparare:
Phenylhydrargyri boras
Aqua distillatae
q.s.ad

0,20g
100g

Boratul de fenilmercur se dizolva in 90 g apa incalzita la aproximativ 50C. Se completeaza la 100g

si se filtreaza.
Conservare:

Se pastreaza in flacoane mici, plane, bine inchise, la loc racoros, ferit de lumina, la Separanda..
Intrebuintari:
Se utilizeaza extern
- antimicrobian
- antifungic
- sterilizarea miinilor si a plagilor
- dezinfectarea mobilierului si a intrumentarului medical, cu exceptia celui din
aluminiu
- folosit la conservarea solutiilor
- intra in compozitia picaturilor pentru ochi, nas, ureche
17. SUSPENSIA ULEIOASA
pt. uz extern
Rp:
Zinci oxydi
20g
Helianthi oleum ad 100g
M.f. suspensia D.S. exterm
Uleiurile zincate sunt suspensii cu proprietati diferite in functie de:
- concentratia de ZnO
- natura uleiului
- tehnica de suspendare
In general, faza uleioasa contine grupari polare sub forma de acizi grasi, astfel se obtine o umectare a
ZnO si o evitare a formarii de flocoane (aglomerari de particule).
In aceste cazuri ar trebui sa aiba un grad de aciditate pH=5-7,5
Pentru a mari aciditatea uleiului se poate adauga acid oleic astfel: la 1g se adauga 0,882 g ac.oleic
Daca este necesara o crestere a viscozitatii, uleiul se poate asocia cu: stearat de Al, ceara, lanolina.
18. SOLUTIA DE CLOROFORM 0,5% (apa cloroformata)
Solutio chloroformium 0,5% FR.IX
Rp:
Chloroformium
Aqua distillatae q.s.ad

0,50g
100g

Preparare:
Cloroformul se agita puternic cu 10g apa, se adauga treptat, sub agitare restul de apa si se filtreaza.
Proprietati:
Solutie limpede, incolora, cu miros de cloroform, gust dulce.
Conservare :
Solutia de cloroform se prepara in cantitati mici, se pastreaza in flacoane colorate, plane, bine
inchise, la loc racoros si ferit de lumina.

Intrebuintari:
- anestezic al mucoasei gastrice
- carminativ
- aromatizant
- antiseptic
Se utilizeaza mai rar, 1-2 lingurite de 3-4ori/zi
Frecvent se ut. in asociere cu ape aromatice (apa de melisa)
Datorita actiunii antiseptice intra in compozitia unor ape de gura.
19. SOLUTIA CONSERVANTA
Solutio conservans
Preparare:
Propylis parahydroxy benzoas
(Nipasol, propil paraben sau
p-hidroxibenzoat de propil)
Methylis parahydroxybenzoas
(Nipagin, metil paraben,
parahidroxibenzoat de metil)
Aqua distillatae
q.s.ad

0.25g
0,75g
1000,0g

Substantele de dizolva prin incalzire in cantitatea de apa prevazuta. Dupa racire se completeaza la
1000g.
Proprietati:
Este un lichid limpede sau slan opalescent, gust slab amar, fara miros
Conservare:
In flacoane de capacitate corespunzatoare, plane, bine inchise, la loc racoros.
Intrebuintari:
- actiune bacteriostatica si fungica
- se foloseste la conservarea alimentelor
- solvent pt. siropuri, ape aromate, solutii extractive, mucilagii, emulsii de uz
extern, linimente, unguente, preparate cosmetice
20. SOLUTIA DE ACETAT DE AMONIU 15%
Solutio amonii acetatis 15% FR.X
Rp:
Solutio amonii hydroxydi 100g/l
Acidum aceticum
300g/l
Aqua distillatae
q.s.ad
Preparare:

35,7g
41,4g
100,0g

Amoniacul + ac.acetic + 20g apa se amesteca intr-un pahar conic si se incalzesc la fierbere pe sita, la
foc mic, timp de cateva minute. Dupa racire, solutia obtinuta se neutralizeaza la hartia de turnesol
rosie si se completeaza cu apa la 100g.
Proprietati:
Solutie limpede, incolora, cu gust sarat, miros slab acetic.
Conservare:
In sticle plane, bine inchise, la loc racoros.
Intrebuintari:
- in afectiuni ale aparatului respirator
- dezinfectant
- diuretic
- se foloseste in intoxicatii cu formaldehida
21. SOLUTIE DE ACETO-TARTRAT DE ALUMINIU
Solutio aluminii acetico - tartarici FR.X
- sinonim: solutie Burow
Rp:
Aluminii sulfas
30,0g
Acidum aceticum dilutum 36,5g
Calcii carbonas
13,5g
Aqua distillatae
q.s.
Acidum tartaricum
q.s.
Preparare:
Sulfatul de aluminiu se dizolva in 100g apa, se filtreaza intr-un vas de dimensiuni mai mari. Se
adauga acid acetic diluat. Apoi se adauga apa treptat su agitand se adauga carbonatul de Ca dispersat
in 20g apa.
Se lasa in repaus la temperatura camerei.
Se agita din timp in timp pina la degajarea completa a dioxidului de carbon.
Se filtreaza si la fiecare 100g se adauga 3,5 g de acid tartric.
Proprietati:
Solutie limpede, incolora sau slab colorata galben-verzui, miros slab aceticm gust acru, astringent.
Conservare:
In vase bine inchise, la loc racoros.
Intrebuintari:
- se foloseste extern ca astringent (decongestiv sub forma de comprese sau spalaturi
in tratamentul leziunilor cutanate neexsudative, arsuri de gradul I, contuzii,
traumatisme externe.
In farmacie, preparatul Burow = comprimate/pulbere. Alcatuit dintr-un comprimat sau o pulbere
nr.1care contine acetat de Ca si un comprimat sau o pulbere nr.2 care contine sulfat de Al si acid
tartric. Acestea se dizolva concomitent in apa si se obtine solutia de aceto-tartrat de aluminiu si un
precipitat alb de sulfat de calciu care se indeparteaza prin decantare.
!! Nu se foloseste ca atare ci se dilueaza de 10x.
22. SOLUTIE DE HIDROXID DE CALCIU

Solutio calcii hydroxydi o,15% FR.X

-sinonim: apa de Ca, apa de var
Rp:
Calcii oxydum
Aqua

2g
q.s.

Preparare:
Oxidul de calciu se amesteca cu 5 g apa. Apoi se adauga treptat apa. Suspensia se trece intr-un flacon
de 100 ml, se agita si se lasa in repaus citeva ore.
Proprietati:
Solutie limpede, incolora, fara miros, cu reactie alcalina.
Intrebuintari:
- inflamatii ale ale mucoasei gastro-intestinale
- antidiareic
- intra in componenta linimentului oleo-calcar, cu actiune cicatrizanta, in arsuri
- actiune astringenta
23. SOLUTIE DE CITRAT DE MAGNEZIU
Solutio magnesii citratis FR.X
Rp:
Acidum citricum
25,5g
Magnesii subcarbonas
15,0g
Sirupus simplex
50,0g
Citri Aetheroleum
0,1g
Talcum
5,0g
Aqua distillatae q.s.ad 100,0g (?)
Preparare:
Acidul citric se dizolva in 200 ml apa (60-70C), se adauga in portiuni mici carbinatul bazic de Mg,
sub agitare, pina la dizolvare.
Se adauga siropul simplu si uleiul de lamaie triturat in prealabil cu talcul si 20 ml apa, se filtreaza si
se completeaza cu apa la 350g.
Conservare:
Solutia de citrat de Mg se prepara numai la cerere deoarece fermenteaza usor si este invadata de
microorganisme.
Intrebuintari:
- laxativ sau purgativ, se administreaza, de obicei, pe nemancate, in dosis plena
(toata cantitatea deodata) sau in 2 portiuni la interval de ora
24. APA DE MENTA
Aqua Menthae
Rp:
Menthae Aetheroleum

1g

Talcum
Solutio conservans

10g
100g

Solutia se pastreaza in sticle de capacitate mica, bine inchise, plane, la loc racoros, ferit de lumina
Intrebuintari:
- aromatizant
- carminativ
- antispamodic
- usor anestezic
25. APA DE MELISA
Aqua Melissae
Rp:
Melissae Aetheroleum
1g
Talcum
10g
Solutio conservans
100g
Intrebuintare:
-

carminativa
diaforetica

26. APA DE TEI

Aqua Tiliae
Rp:
Tiliae flos (IV)
Alcoholum
Aqua
q.s.ad

100g
100g
1000g

Preparare:
Produsul vegetal, uscat si maruntit astfelt incat sa treaca prin sita IV, se umecteaza cu un amestec
format din parti egale de apa si alcool, se lasa la macerat in vas timp de 12 ore, apoi se supune
antrenarii cu vapori de apa pina se obtin 1000 ml apa de tei.
Intrebuintari:
intern:
- antiinflamator in afectiuni bronsice acute si cronice
- diaforetica in raceli, angine, faringite
- calmanta in stare de nervozitate
extern:
- sub forma de gargarisme sau spalaturi cu actiune antiinflamatoare.
26. SIROP SIMPLU
irupus simplex FR.X

Rp:
Saacharum
Aqua distillatae q.s.ad

64g
100g

Preparare:
36 g apa se incalzesc la 40-60C si se adauga zaharul. Se agita cu o bagheta pina la dizovare, apoi se
fierbe 1-2 minunte, agitandu-se continuu.
Se completeaza cu apa incalzita la 70C pina la 100g si se strecoara sau se filtreaza fierbinte.
Intrebuintari:
- edulcorant la prepararea solutiilor de uz intern si drept componenta principala la
obtinerea siropului prin amestecare.
27. SIROP DE BALSAM DE TOLU
Sirupus Balsami Tolutam FR.X
Rp:
Tinctura balsami tolutam
Magnesii subcarbonas
Saacharum
Aqua distillatae
q.s.ad

4,5g
1,0g
64,0g
100,0g

Preparare:
Tinctura de balsam de tolu se amesteca intr-un mojar cu carbonatul bazic de Mg si cu 20g zahar. Se
adauga 30g apa, se omogenizeaza prin triturare pina la dizolvarea completa a zaharului si se filtreaza
prin hartie de filtru. In filtrat, se dizolva, prin incalzire la aproximativ 40C, restul de zahar si se
completeaza cu apa la 100g.
Intrebuintari:
- asociat cu infuzii, decocturi, se foloseste pt. actiunea antitusiva, dezinfectant al
cailor respiratorii, fluidifiant in astm bronsic
28. SIROP DE CODEINA
Sirupus codeini 0,2% FR.X
Rp:
Codeinum
Alcoholum
Sirupus simplex

0,2g
1,8g
98,0g

Preparare:
Codeina se dizolva in alcool si se amesteca cu siropul simplu
Intrebuintari:
- component al solutiilor de uz intern in traheo-bronsite acute si cronice
!!! Nu se administreaza la copii sub 2 ani.
29. SIROP DE MATRAGUNA
Sirupus Belladonnae FR.X

Sinonim: Sirop de Beladona

Rp:
Tinctura Belladonnae
5g
Sirupus simplex
95g
Preparare:
Tinctura de Beladona se amesteca cu sirop simplu si se omogenizeaza
Intrebuintari:
- compenent al unor solutii de uz intern cu actiune antispastica

30. SOLUTII MAGISTRALE CU EXTRACTE USCATE SI TINCTURI

Rp:
Extractii Belladonnae
1g
Procaini hydrochloridi
0,8g
Sirupi citri
10g
Aquae menthae q.s.ad
100g
M.f.sol. D.S.intern 2 linguri/zi
Preparare:
Extractul de beladona se pulverizeaza la mojar. Se dizova in 30-60 picaturi alcool diluat in acelasi
mojar. Solutia concentrata se aduce cantitativ in flacon pt. sirop cu mici portiuni de apa de menta.
Clorhidratul de procaina se dizolva intr-un flacon in cativa ml de apa de menta si solutia obtinuta se
aduce la semn in flaconul de expeditie.
In final, solutia se completeaza la masa ceruta cu apa de menta.
Intrebuintari:
- calmant si antispastic in afectiuni gastrice
31. Rp:
Natrii monohydrogenophosphas |
Tinctura Strychni
| 1,5g
Tinctura Gentianae
5,0g
Sirupi Aurantii corticis
40,0g
Aqua
q.s.ad
100,0g
Preparare:
Fosfatul disodic cu 12 molecule de apa (sarea oficinala) se dizolva in aprox. 40g de apa. In flaconul
de expeditie se cantareste siropul de coji de portocala, 5g tinctura de gentiana si se masoara in
picaturi 1,5g tinctura de nuca vomica (85 picaturi). Dupa omogenizarea amestecului in agitare se
adauga solutia de fosfat de sodiu, eventual filtrata si se completeaza cu apa la 100g.
Solutia finala nu se filtreaza si se elibereaza cu mentiunea a se agita inainte de intrebuintare.
Proprietati:

Solutie limpede sau slab opalescenta, galben-bruna, cu gust dulce-amarui si miros de coji de
portocala.
Intrebuintari:
- tonic amar si reconstituant

32. SOLUTII MAGISTRALE CU SUBSTANTE GREU SOLUBILE SAU INSOLUBILE

Rp:
Phenobarbitali
0,20g
Sirupi simplex
10,00g
Aquae
q.s.ad
20,00g
M.f.sol D.S. intern 2 lingurite/zi
Preparare:
Luminalul sodic se dizolva in 10 ml apa, solutia se aduce peste siropul simplu cantarit in flaconul de
expeditie si se completeaza cu apa la masa specificata.
Solutia se filtreaza.
Proprietati:
Solutie limpede, gust amarui, pH alcalin.
Intrebuintari:
- sedativ
33. Rp:
Acidi acetylsalicylici
1g
Sirupi simplex
10g
Aquae
q,s.ad
60g
M.f. sol D.S. intern 3 lingurite/zi
Preparare:
In 10 ml apa se dizolva 0,50g hidrogen carbonat de sodiu prin agitare
Se adauga aspirina pulverizata, se agita 10-15 minute. Dupa dizolvare completa, solutia se aduce
cantitativ peste sirop in flaconul tarat si se completeaza la masa.
Proprietati:
Solutie limpede cu gust slab sarat si dulceag, pH neutru
Intrebuintari:
- Antigripal
34.SOLUTIE APOASA DE IOD IODURAT (LUGOL)

Rp:
Iodum
Kalii iodidum
Aquae

I
1g
2g
97g

II
2g
4g
94g

III
5g
10g
85g

Preparare:
Intr-un flacon tarat se dizolva iodura de potasiu, apoi se adauga iodul. Dupa dizolvarea completa
solutia se dilueaza cu restul de apa adaugata treptat si agitand.
Proprietati:
Solutie limpede, culoare brun-rosiatica, miros caracteristic
Intrebuintari:
extern:
-

caustic, antiseptic
solutia apoasa mai diluata, cu 0.15% iod = solutie folosita in tratamentul
micozelor cutanate

se foloseste ca antitiroidian, antisclerotic, sub forma de picaturi

intern:
35. SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10%
Solutio camphorae spirituosa 10%
sinonim= spirt camforat
Rp:
Camphora
Alcoholum
Aqua distillatae q.s.ad.

10g
70g
100g

Preparare:
Camforul se dizolva in alcool, se adauga apoi apa distilata in mici portiuni si sub agitare pina la
100g.
Proprietati:
Solutie limpede, cu miros caracteristic de camfor.
Intrebuintari:
- extern, in frectii
- in unele dermatoze, in eruptii cutanate pruriginoase
36. SOLUTIE ALCOOLICA DE ETER 25%
Solutio aetheres spirituosa 25%
sinonim= spirt de eter, licoare Hoffmann
Rp:
Aether
Alcoholum

25g
75g

Preparare:
Se amesteca alcoolul si eterul.
Proprietati:
Solutie limpede, incolora, cu miros pronuntat de eter si alcool, volatila, usor inflamabila, cu reactie
neutra.
Intrebuintari:
- antispasmodica
- analgezica
- indicata in dureri coronariene, astm, colici biliare, gastralgii
37. SOLUTIE ALCOOLICA DE ULEI DE MENTA
Solutio aetheroleum menthae spirituosa 25% FR.X
Rp:
Aetheroleum Menthae
Alcoholum

5g
95g

Preparare:
Uleiul de menta se dizolva in 90g de alcool si se completeaza la 100g.
Proprietati:
Solutie limpede, incolora, cu gust si miros pronuntat de menta
Intrebuintari:
- extern, ca antiseptic, aromatizant
- intern., sub forma de picaturi ca antivomitiv
38. SOLUTIE DE CLORURA DE AMONIU ANISATA
Solutio ammonii chloridi anisata FR.X
Rp:
Aetheroleum Anisi
Ammonii chloridum
Alcoholum
Aquae
q.s.ad

2g
6g
75g
100g

Preparare:
Uleiul de anason se dizolva in alcool, se adauga in portiuni mici si sub agitare clorura de amoniu
dizolvata in 40g de apa si dupa 24 de ore se filtreaza.
Intrebuintari:
- expectorant
- rol aromatizant
- se foloseste in frectii, ca revulsiv in dureri reumatice si diluat, in lotiuni pt fata
39. GLICERINA FENICATA 5%

Rp:
Phenolum
5g
Glycerolum q.s.as 100g
D.S.extern picaturi pentru ureche
Preparare:
Fenolul se dizolva in glicerina incalzita pe baie de apa la 60C.
Proprietati:
Lichid limpede, incolor sau slab roz, vascos, cu miros caracteristic de fenol si cu gust dulceagarzator.
Intrebuintari:
- in afectiuni ale urechii (in otite medii), datorita actiunii bactericide a fenolului.
40. PICATURI DE NAS CU CLORHIDRAT DE NAFAZOLINA 0,1%
Rp:
Naphazolini hydrochloridum
0,10g
Dinatrii hydrogenophosphas
0,72g
Natrii dihydrogenophosphas
0,22g
Natrii chloridum
0,60g
Solutio phenylhydrargyri boratis 0,2% 1,00g
Aqua distillatae
q.s.ad
100,00g
Solutie limpede, incolora, fara miros, cu gust sarat
Intrebuintari:
-

aceeasi actiune ca produsul Rinofug

actiune vasoconstrictoare si decongestionanta asupra mucoasei rino-faringiene

41. SPALATURI VAGINALE (IRIGATII VAGINALE)

Sunt utilizate pt. realizarea igienei interne in cazul unor hipersecretii vaginale.
Substantele active administrate sunt:
- antiinfectioase, antimicotice, antipruriginoase, decongestive, antiseptice,
dezodorizante, emoliente
Se utilizeaza:
solutie de KMnO4 (permanganat de potasiu) 0,025%
lactat de etacridina 0,1%
cloramina 0,2 0,5%
clorura de benzalconiu 0,01 0,02%
carbonat acid de Na 2%
Alte preparare pentru aplicare vaginala:
1. badijonari sau pensulatii = cu solutii medicamentoase care se aplica pe
suprafetele lezate (vulva, vagin, col uterin) dupa o prealabila spalare si uscare cu
tampoane de tifon (ex: solutie apoasa de NaNO3 ? %, borax 3%)
2. comprese solutie apoasa de acid boric, acetat de rezorcina, fenol, borax

sau pansamente vulvo-vaginale

Se utilizeaza pt. a prelungi timpul de contact al medicamentelor cu locul de aplicare.
3. cauterizari se efectueaza in boli ulcerative ale vulvei, vaginului si colului uterin
(solutie concentrata de NaNO3, ZnCl2, CuSO4, fenol, formol)
42. SOLUTIE PENTRU APLICARE URETRALA
-

se foloseste in tratarea afectiunilor uretrale

se folosesc substante antiinfectioase si astringente
substante sub forma de irigatii sau instilatii in uretra sau in vezica urinara
solutii utilizate: - permanganat de potasiu (KMnO4) 1:5000 sau 1:10000;
cloramina B 0,2 0,5%; clorura de bezalconiu 0,005%

43. CLISMELE (clistire, eminate ?)

-

se folosesc in scop medicamentos, nutritiv, evacuator sau pt. explorarea

radiologica a rectului si a partii inferioare a intestinului
clismele medicamentoase si nutritive se administreaza picatura cu picatura, in
volum de 100 150 ml atunci cind administrarea pe cale orala sau parenterala nu
este posibila.
clismele evacuatoare (purgative) se administreaza sub presiune (in jet) in volume
mari de 250 1000 ml

44. CAMFOR
= ulei volatil obtinut de la specia Cinnamomum camphora, fam. Lauraceae (arborele de camfor)
Compozitia chimica a uleiului volatil:
- camfor 50%
- hidrocarburi terpenice (codinen, pinen, felandren, dipenten)
- alcooli terpenici (borneol, linalol, terpineol, rineol, eugenol, safrol)
Actiuni si utilizari terapeutice:
- analeptic cardiac si respirator
- actiune rubefianta/revulsiva
- utilizat in sciatica, prurit, degeraturi
Preparate industriale:
- Fenilbutazona unguent
- Saliform
45. FLORI DE MUSETEL
Chamomillae Flores = capitule florale ale speciei Matricaria chamomilla, fam.
Compositae
Compozitie chimica:
- ulei volatil 0,20 0,80%
- substante amare (matricina si matricarina)
- flavonozide

- mucilagii
- rezine
- vitaminele B1,C
- colina
- acizi grasi
Actiuni si utilizari terapeutice:
- ulei volatil de musetel : Aetheroleum Chamomillae
- extren:antiinflamator, cicatrizant, antialergic;
- actiune spasmolitica dat. flavonelor si cumarinelor
- intern, se foloseste sub forma de infuzie sau extract, ca stomahic, antispastic si
usor sedativ
Sta la baza produselor : Romazulan, Ovestrol
46. RADACINA DE IPECA
Specia Cephaelis ipecacuanha, familia Rubiaceae
Compozitia chimica:
- alcaloizi: emetina, cefelina
Actiune si utilizari terapeutice:
- actiune expectoranta
- in doze mari, actiune vomotiva (emetica)
- in tratamentul afectiunilor respiratorii (tuse seaca, fara expectoratie)
- se foloseste sub forma de tinctura, extract, infuzie si pulbere compusa (Pulvis Opii
et Ipecacuanha)
47. FLORI DE TEI
Tiliae flos
1. Tilia tomentosa:
- Tilia alba (tei alb)
- Tilia argentea (tei argintiu)
2. Tilia cordata:
- Tilia europaea (tei rosu)
- Tilia parvifolia (paduret, cu frunza <)
3. Tilia platyphyllos:
- Tilia grandifolia (cu frunza >)
Compozitia chimica:
- mucilagii
- ulei volatil
- taninuri
- flavonoide
- saponine
- steroli

vitamina E
zaharuri
proantociani

Actiune si utilizari terapeutice;

- in afectiuni bronsice
- are actiune usor sedative a SNC
- intra in compozitia ceaiurilor: sedativ, calmant, pectoral, sudorific
- intra in compozitia apei aromatice de tei

48. SOLUTII EXTRACTIVE APOASE

= preparate farmaceutice lichide obtinute prin macerarea, infuzarea sau decoctia produselor vegetale.
Pot fi:
- macerate
- infuzii
- decocturi
Sunt lichide limpezi sau slab opalescente, avand culoarea, gustul si mirosul caracteristice
componentelor extrase din produsul vegetal.
Produsele vegetale se maruntesc si se trec prin site.
Conservare:
Se prepara in cantitati mici si se pastreaza la temperaturi scazute.
49. COMPRIMATELE
= preparate farmaceutice care contine doze unitare de una sau mai multe substante active.
Se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante
auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala.
Comprimatele pot fi:
- neacoperite (compressi)
- acoperite (compressi obducti)
50. SUSPENSIILE
= preparate farmaceutice constituite din una sau mai multe substante active insolubile, suspendate
intr-un mediu de dispersie lichid si destinate administrarii interne sau externe.
Sunt fluide, opace si omogene dupa agitare.
Culoarea, gustul si mirosul sunt caracteristice componentelor.
Pe eticheta recipientelor care contin suspensii trebuie sa se mentioneze A se agita inainte de
administrare
51. TINCTURILE

= preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii alcoolice, hidroalcoolice sau eteroalcoolice,
obtinute prin extractia produselor vegetale
Prepararea tincturilor se efectueaza prin:
- macerare (10 zile la temperatura camerei)
- macerare repetata
- percolare
Sunt lichide limpezi, coloratae, cu mirosuri si gusturi caracteristice componentelor produsului
vegetal din care s-au preparat si solventului folosit la extractie.
Prin diluarea cu apa, unele tincturi devin opalescente sau se tulbura
Exemple:
- tinctura anticholerina (tinctura Davilla)
- tinctura de coji de portocala
- tinctura de balsam de Tolu
- tinctura de matraguna (sau de belladonna)
- tinctura de menta (sau de izma)
- tinctura de opiu
- tinctura de valeriana (sau de odolean) etc.
52. EXTRACTE VEGETALE
= preparate farmaceutice fluide, moi sau uscate, obtinute prin extractia produselor vegetale cu
diferiti solventi, urmata de evaporarea partiala sau totala a solventului si aducerea masei reziduale
sau a pulberii la concentratia sau la consistenta prevazuta.
Pot fi:
- extracte fluide (se obtin ca tincturile)
- extracte moi
- extracte uscate
(se obtin, atit cele moi, cat si cele uscate, la fel ca tincturile + se supun la unele tratamente de
concentrare prin distilare sau presiune redusa, la temperaturi de pina la 50C)
Extractele fluide: limpezi, colorate, miscibile cu solventul folosit la preparare, au miros si gust
caracteristic componentelor
Extractele moi: vascoase, semisolide, colorate uniform
Extractele uscate: sunt pulberi higroscopice
Exemple:
- extract uscat de matraguna
- extract fluid de crusin
- extract moale de odolean/valeriana (Valerianae rhizoma cum radicibus)
53. LIPIDE
= sunt esteri ai regnului vegetal sau animal, localizate in regnul vegetal in seminte si fructe (pulpa),
iar in regnul animal in tesutul adipos si in ficat.
Preparare:
Extragerea lipidelor se face prin:

presare la rece sau la cald

topirea si fierberea cu apa
extragerea cu solventi organici

1.
-

Helianthi oleum = ulei de floarea soarelui

specia Helianthus annuus, fam. Asteraceae
ulei semisicativ
in FR.X Helianthi oleum neutralisatum

Exemple:

2. Olivae oleum = ulei de masline

- specia Olea europea
- nu este sicativ
3. Amygdalae oleum = ulei de migdale
- specia Amygdalus communis (var. dulcis, var. amara)
4.
5.
6.
7.

Sesami oleum = ulei de susan

Cacao oleum = unt de cacao
arborele Theobroma cacao, fam. Sterculiaceae
in farmacie, Butyrum cacao
Ricini oleum = ulei de ricin
specia Ricinus communis, fam. Euforbiaceae
purgativ drastic
Cetaceum = grasime extrasa din cavitatile pericraniene ale speciei Physeter
macrocephalus (casalotul)

54. CEARA
Cera flava = ceara de albine
Produs de secretie al organismului albinelor lucratoare.
Specia de albine: Apis mellifera, fam. Apideae
- ceara se obtine prin fierberea in apa a fagurilor.
- in FR.X = cera flava = ceara galbena
Compozitie chimica:
- ceride (miricina 70 -75%, cerina 18%)
Actiune si intrebuintari:
- actiune emolienta
- intrebuintata la prepararea : unguentelor, cremelor, ceratelor, emplastrelor,
pastelor epilatoare
55. LANOLINA
Adeps lanae / Cera lanae
- secretia glandelor sebacee ale oilor Ovis aries , fam. Bovidae, gen Ovis
- colectata la prelucrarea lanii si purificata
Compozitia chimica:

- variaza in limite fr. largi, in functie de metabolismul oilor

- 90% amestec de ceride si steride
- 1 -2% acizi grasi liberi
- 3% alcooli liberi
Predomina esterii acizilor ceratic, lanoceric si lanopalmitic cu alcool cerilic, cetilic sau cu sterolii
colesterolul, lanosterol, gama-lanosterol, dihidrogeno-sterol
Insaponifiabilul este alcatuit din steroli:
- colesterol
- dihidrosterol
- alcooli terpenici: lanosterol, dihidrosterol
- alcooli alifatici
- cetone steroidice(3,5 colestadien)
- hidrocarburi parafinice
Calitatea lanolinei se apreciaza ca punct de plecare 2-4 zile
indice de refractie
indice de saponificare 94 106
indice de iod 18 32
indice de petrol max. 6
Conditii de puritate:
- nu se admit substituiri cu glicerina, parafina, sapunuri, saruri de amoniu sau
prezenta oxidantilor sau a apei mai mult de 1% pt. lanolina anhidra sau 27% pt.
lanolina hidratata
Actiune:
- emolienta
Intrebuintari:
- agent de emulsionare
- in tehnica farmaceutica ca baza pentru unguente terapeutice sau cosmetice
56. GELATINA
Este un produs care se obtine prin hidroliza partiala a colagenului din tesuturile animale (piele,
cartilaje, oase), urmata de o extractie cu apa fierbinte, apoi purificare, uscare.
Prezentare: placi, granule, pulbere
Compozitie chimica:
- polimer filiform
- glicina
- glicocol
- L-prolina
- p-hidroxiprolina
Actiune si utilizari:
- agent de stabilizare a emulsiei pt. uz extern
- excipient la prepararea masei gelatinoase pt: supozitoare, ovule, unguente
- folosita la prepararea capsulelor gelatinoase si a drajeurilor enterosolubile
- are proprietati hemostatice si este utilizata sub forma de: bureti gelatinosi
(Gelaspon), solutii, film protector al tegumentelor

folosita in microbiologie, fiind un mediu nutritiv bun, dar si datorita proprietatii

sale de a se solidifica

57. PRODUSE CU ACTIUNE FIZICA

1. Licopodium: spori de pedicuta/bradisor/cornisor/brinca-ursului etc.
Specie: Lycopodium clavatum, fam. Lycopodiaceae
Compozitie chimica:
- este o planta toxica datorita alcaloizilor continuti, in principal: licopodina,
clavatoxina, clamatina (in total cuprinde 35-40 de alcaloizi); sporii nu sunt toxici
- substante de natura flavonica, triterpenica
- glucide
- substante minerale
- sporii contin acizi grasi, acizi esterificati, fitosterine
- pigment galben
Utilizari:
- intra in categoria substantelor protectoare si absorbante
- are proprietati sicative
- se foloseste ca pulbere sicativa pentru pudrarea copiilor contra transpiratiilor
- utilizata la conspergarea pilulelor
- folosita in tabagism si alcoolism
- diuretica, purgativa, antitumorala, antireumatismala
- in industria metalurgica se foloseste la prepararea formelor in care se toarna fonta.
58. CARBUNELE MEDICINAL
Carbo medicinalis
- de natura vegetala: Carbo ligni
- de natura animala: Carbo animalis
Prin tratarea cu vapori de apa la o temperatura ridicata se obtine Carbo activatus
Actiune si utilizari:
- adsorbant
- antiseptic
- antidiareic
- adjuvant in tratamentul: infectiilor intestinale, colitelor de fermentatie, diareilor
- in intoxicatii cu morfina, stricnina, ciuperci otravitoare, cianuri, fosfor, plumb,
arsen, saruri de mercur
Administrare:
- sub forma de pulbere sau comprimate
- in farmacie si in laborator, produsul Carbo activatus se foloseste pt. purificarea
unor substante ( adsorbtia colorantilor, a unor substante cu miros neplacut)
59. AGAR AGAR
Substan gelatinoas extras din alge marine comestibile: Gelidium spp., fam. Gelidiaceae. In
Marea Neagra creste Phylophora rubens var. nervosa

Se prezinta sub forma de: sub form de filamente, fulgi sau pudr
Compozitie chimica:
- poliholozide min.65% geloza (poligalactan format din agaroza si agaropectina)
- apa
- substante minerale azotate
- urme de lipide
Actiune si utilizare:
- datorita proprietatilor sale de a absorbi apa si de a se umfla se intrebuinteaza in
terapeutica ca laxativ (in pansamente gastro-intestinale)
- la prepararea supozitoarelor, emulsiilor, ca material agregant
- bun mediu de cultura
- este folosit in microbiologie datorita proprietatii de a-si mentine consistenta solida
la 37C
60. GUMA ARABICA
Gummi arabicum
Exsudat solidificat provenit din tulpinile si ramurile speciei Acacia senegal, fam. Fabaceae
Compozitie chimica:
- este un polizaharid natural
- este compus din sruri alcaline i acid poliarabic
- polizaharidul este compus din din: L-arabinoz, D-galactoz, L-rhamnoz i D-acid gluconic n
raport de 3:3:1:1
- enzime :amilaza, oxidaze, peroxidaze (mai ales)
Actiune si utilizare:
- sub forma de mucilagiu, in tratarea iritatiilor mucoaselor si la prepararea comprimatelor si
emulsiilor
- in industria textila la apretarea tesaturilor
- la fabricarea tusurilor si cernelurilor
- in tehnica farmaceutica se folsoeste dezenzimata fie prin incalzire la 100C timp de 30 de minute,
fie prin expunere la soare timp de 5 ore
61. GUMA TRAGACANTA
Tragacanthae gummi
Astragalus spp., fam. Fabaceae
Compozitie chimica:
- fractiuni poliholozidice : basorina fractiune insolubila si tragacanthina
fractiune solubila
- apa, substante minerale, amidon
- spre deosebire de guma arabica, nu contine enzime
Actiune si utilizare:
- sub forma de mucilagiu ca agent de emulsionare in cazul uleiurilor si
substantelor rezinoase

la prepararea unor creme si unguente fara grasimi

folosita in industria textila si alimentara

62. APA OXIGENATA 3%

(Solutie diluata de peroxid de H)
Rp:
Perhidrol
10g
Apa distilata ad 100g
-

se obtine prin diluarea a 10g de perhidrol (solutie concentrata de peroxid de H) cu

apa distilata pina la 100g
- solutia obtinuta se amesteca usor pt. omogenizare
- prin descompunere totala 1 ml solutie degaja aprox. 10 ml oxigen, de aceea se mai
numeste si apa oxigenata de 10 volume.
- perhidrolul este apa oxigenata de 100 de volume (se pastreaza la Separanda)
- in farmacie, se gaseste H2O2 3%
Actiune si utilizare:
- dezinfectant si decolorant
- eficace in curatarea ranilor
- prezinta actiune de distrugere a coagulilor sangvini si de aceea se foloseste la
dezlipirea pansamentelor si curatarea ulceratiilor si abceselor.
63. RIVANOL 1
etacridina
-

este o pulbere galbena

solutiile dau culoarea galbena cu fluorescenta (galben-verzui)
greu solubila in apa (500 1000 ml), de aceea la preparare se foloseste apa
fierbinte pt. marirea solubilitatii
- se foloseste in solutie de 1
Actiune si utilizare:
- antiseptic asupra germenilor G(+)
- antibacterian puternic la nivelul tegumentelor
- folosit in eczeme si rani infectate
- intern se foloseste in dizenterii
- dupa utilizare indelungata pe plagi poate intirzia cicatrizarea

64. ALBASTRU DE METILEN 1%

-

solutia 1% prezinta efect antiseptic la nivelul : mucoaselor, tegumentelor, cailor

urinare

este folosit in infectii urinare, in diverse teste functionale, iar pt. uz extern se
foloseste in concentratii de 2,5%

65. VIOLET DE GENTIANA 0,5 1%

metilrozanilina
-

antiseptic
antimicotic
se foloseste in concentratii de 0,5 1%
efect puternic fata de germenii G(-)
folosit: plagi infectate, dermatite, dermatomicoze, stomatite

66. ACID BORIC 3%

-

este numai antiseptic

este bine suportat de piele si mucoasa
se foloseste in concentratii de 3%, intrucit peste aceasta concentratie
recristalizeaza
se dizolva la cald se dizolva acid boric in apa la fierbere, totodata realizandu-se
si o sterilizare a acestuia
dupa racire, solutia obtinuta se completeaza la volum cu apa distilata si se
filtreaza cu hirtie de filtru
solutie limpede, incolora, cu reactie slab acida
se foloseste pe suprafete intinse, pe arsuri
1kg contine: 30g tetraborat de Na si 970g apa
se mai poate folosi in unguente 10%
efect antiseptic la nivelul ochiului 3% - se fac solutii sterile.
se prepara in cantitati mici si la nevoie, deoarece solutia poate fi invadata de
microorganisme
se pastreaza in sticle inchise etans (dop de sticla)
trebuie folosit cu prudenta, s-a observat ca, in timp, are actiune toxica

PULBERI OFICINALE (67, 68, 69)

67. PULBERE ALCALINA
Pulvis alcalinum
sinonim: pulbere alcalina pentru solutie Bourget
Rp:
Natrii sulfas anhydricus (V)
(Sulfat anhidru de Na)
Dinatrii hydrogenophosphas(V)
(Fosfat acid de Na)
Natrii hydrogenocarbonas(V)

2g
4g
6g

(Bicarbonat de Na/
Carbonat acid de Na)
Preparare:
-

se introduc in mojar in ordinea crescatoare a cantitatii, se amesteca si se cerne

prin sita V. Cantitatea aceasta reprezinta doza pentru 1 litru de solutie. Este o
pulbere cristalina, cu gust sarat amarui si cu reactie slab alcalina. Se prepara la
nevoie, se elibereaza din farmacii in pachete de 12g si un pachet se dizolva intr-un
litru de apa.

in vase bine inchise, ferite de lumina

are actiune laxativa si purgativa in functie de cantitate, este stimulent al functiilor

hepato-biliare (actiune coleretica si colagoga).
se administreaza in timpul sau dupa masa, in cantitate de 250ml

Conservare:
Intrebuintari:
-

68. PULBEREA LAXATIVA EFERVESCENTA

Pulvis effervescens laxans
= pulbere Seidlitz
Rp/ secompune din 2 pulberi:
CAPSULA I culoare albastra : - sulfat de sodiu 2g.
- bicarbonat de sodiu 6,5g.
CAPSULA II culoare alba : acid tartric 6g.
Ambele capsule constituie o doza. Capsula alba care se dizolva impreuna cu apa produce
efervescenta, iar solutia are reactie slab acida.
Nu se elibereaza intr-un singur pachet pentru ca in prezenta aerului, se descompune cu eliberare de
CO2.
Are actiune laxativa si in momentul administrarii, se dizolva separat fiecare capsula in 100ml H2O
(apa si se administreaz succesiv, ncepnd cu soluia alcalin.
69. PULBEREA DE OPIU SI IPECA
Pulvis opii et ipecacuanhae

Rp:
Opium pulveratum (VII)
Ipecacuanhae radix (VII)
Zaccharum lactis

10g
10g
80g

Se introduc intr-un mojar 10g lactoza, se adauga succesiv pulberea de radacina de ipeca si pulberea
de opiu, se omogenizeaza, se adauga restul de lactoza si se cerne prin sita VII. Este o pulbere brunacenusie, cu miros de opiu, cu aspect omogen, gust amar. Se conserva in vase bine inchise, ferit de
lumina, in dulapuri ,,VENENA.
Se foloseste in afectiuni ale cailor respiratorii, ca expectorant si calmant al tusei, desi contine 1%
morfina si face parte dintre substantele stupefiante, deci se elibereaza conform legii 73, dar se poate
totusi elibera pe reteta fara timbru sec, intr-o cantitate de pina la 3 grame.
70. ALTHAEA OFFICINALIS
Nalba Mare
Fam. Malvaceae
Compozitie chimica:
- contine cantitati mari de mucilagii
Actiune:
- emolienta
- antidiareica
- antiinflamatoare
Intrebuintari:
- sub forma de macerat 1-3% in inflamatii ale cailor respiratorii si de macerat 20%
in gargarisme (extern)
- intra in compozitia ceaiurilor pectorale
- este utila in gastrite, duodenite, ulcer, enterocolite, stomatite
Rp:
Althaea radix pulbere
3g
Apa distilata q.s.ad
50g
Preparare:
Radacina de nalba se marunteste in fragmente de 2 2,5 mm, se trece apoi prin sita I. Cantitatea de
mucilagiu obtinuta este de 3:10
Radacina astfel maruntita se spala repede pe o sita sau pe un tifon, pt. a indeparta impuritatile.
Se pune intr-un tifon si se suspenda in vasul cu apa.
Macerarea se face la temperatura camerei, 30 de minute
Solutia obtinuta se decanteaza, se strecoara prin tifon acoperit cu un strat subtire de vata.
Acest macerat se prepare numai la rece deoarece radacina de nalba contine amidon, care, la cald,
gelifica impiedicand recoltarea mucilagiului.
Aceasta este medotoda per descensum
71. PROPOLISUL

Este numit si cleiul de albine, se gaseste raspandit in interiorul stupului, pe pereti, rame si scandurile
podului stupului.
De asemenea, fiecare celula a fagurilor este captusita cu un strat subtire si uniform de propolis.
Acest produs biologic al familiei de albine indeplineste multiple functii in interiorul stupului:
- asigura etanseitatea stupului fata de curentii de aer
- previne umiditatea impermeabilizand peretii stupului
- opreste dezvoltarea mucegaiurilor pe pereti si rame
- cu el, albinele acopera daunatorii patrunsi in stup si omorati, care nu pot fi
evacuati, protejand, astfel, familia de albine de urmarile descompunerii prin
putrefactie a acestora.
- asigura o foarte buna antisepsie fata de multe bacterii, drojdii si mucegaiuri,
avand pronuntate proprietati antiseptice
- purifica aerul din stup prin uleiurile eterice si balsamurile sale care se evapora
Provenienta propolisului este discutabila, dar se considera ca albinele il prepara prin prelucrarea
produselor rasinoase si balsamurilor culese de pe plante si, de asemenea, prin prelucrarea polenului.
Este un produs de digestie al albinelor si este cules de pe cel puin 20 de specii de arbori, in special
de pe mugurii de plop i de arin, de pe frunzele, mugurii i scoara coniferelor i a plopilor, a
salicaceelor (salcii) si a prunilor. Materiile rasinoase astfel culese sunt amestecate de albine cu
secretii salivare si ceara.
Producerea propolisului se face in acelasi timp cu cea a mierii si se realizeaza de catre albine
specializate, in zilele calduroase, cand temperatura este mai mare de 20C, moment in care acesta
devine plastic
Cantitatea de propolis care se poate obtine de la un stup variaza de la o regiune la alta, putandu-se
recolta 100 400g.
Insusiri fizice:
- propolisul se prezinta ca o masa lipicioasa de culoare variabila intre verde, maro
si negru , care se inmoaie la 37C, iar la temperaturi scazute devine tare si casant.
- mirosul propolisului este aromat, de rasini si balsamuri.
- se solubilizeaza in alcool si eter, insa in apa, chiar si la cald, este greu solubil.
- este radioopac.
Compozitia chimica:
- compozitia chimica este foarte complexa si variaza cantitativ si calitativ de la o
regiune la alta si de la sezon la sezon.
- in mare, propolisul contine:
rezine si balsamuri ~55%
uleiuri eterice 10%
ceara 30%
polen 5%
oligoelemente: siliciu, magneziu, cupru, molibden, arsen, staniu, aluminiu, vanadiu,
wolfram, fier, aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt, strontiu
vitamine: A, B, C, P
derivaii flavonici
acidul ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv i Gram negativ)
aminoacizi
fermenti

 substante antibiotice
acizi si acizi aromatici
Compozitia chimica ii confera propolisului inalte si variate insusiri terapeutice
Actiune:
- are proprietati antivirale, antitoxice si antiinflamatorii
- studiile moderne privitoare la proprietatile propolisului au aratat ca nu mai puin
de 21 de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite, 30 de tipuri de virusuri (incluzand
si varietatile lor) sunt distruse de catre propolis, care este cel mai puternic
medicament antiinfectios cunoscut
- bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani, taieturi si, mai ales, arsuri,
degeraturi. Este foarte util in vindecarea ranilor produse cu arme de foc, precum si
in cicatrizarea operatiilor. Propolisul vindeca mucoasa bucala si inlatura
sangerarile gingiilor. Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor
Roentgen si de alta natura.
Intrebuintare:
Tinandu-se seama de multiplele posibilitati de aplicare terapeutica atat in medicina umana, cat si in
cea veterinara, de posibilitatile de administrare interna si de aplicare externa a propolisului, au fost
preparate mai multe forme medicamentoase avand la baza propolis. In general, acestea sunt
preparate solide (paste, unguente) sau lichide (extracte, solutii)
Exemple:
1. unguent din extract eterat de propolis:
- se iau 50 ml extract eterat (preparat din 20 30g de propolis la 100 ml eter), se
evapora eterul la jumatate si apoi cei 25 ml de extract concentrat se amesteca cu
100g vaselina, la mojar. Se amesteca pina la omogenizare si se obtine un unguent
omogen de culoare galbui inchis, cu miros de propolis si eter.
2. unguent din extract alcoolic de propolis:
- se iau 100 ml extract alcoolic de propolis 20%, se toarna intr-o capsula de
portelan sau intr-un mojar. Se aseaza vasul pe baie de apa la 40 - 50C pt. a se
evapora alcoolul. Se obtine o masa vascoasa care este propolisul pur. Peste
propolis se adauga 5 10g de vaselina alba (sau unguent simplu). Se obtine un
unguent omogen de culoare galben-bruna, cu miros placut, aromat.
3. Se mai pot prepara:
- pasta din propolis brut
- emulsie de propolis
- eter propolizat
- ulei propolizat
Cu toate ca nu se poate vorbi de o toxicitate a preparatelor de propolis, intrebuintarea lui in scopuri
terapeutice se va face numai cu avizul medicului si sub supravegherea acestuia.
Desi rezultatele terapeutice obtinute pina in prezent in diferite tari sunt pozitive, ca orice drog natural
si propolisul patrunde destul de greu in practica medicala, datorita utilizarii excesive a chimioterapiei
si a antibioterapiei.
Este de datoria specialistilor sa acorde mai mare importanta acestui drog, mai ales in ceea ce priveste
terapia bolilor de piele, a plagilor etc.
Este atestata valoarea terapeutica a propolisului in:
- chirurgie
- dermatologie

ginecologie
fiziologie
stomatologie

72. UNGUENT SIMPLU 10%

Unguentum simplex 10%
1. Rp:
Adeps lanae anhydricus
Vaselinum album
-

10g
90g

baza de absorbtie, lanolina si vaselina se topesc pe baie de apa si se amesteca pina

la omogenizare si racire
unguentul simplu trebuie sa corespunda prevederilor din FR.X, sa fie omogen, de
consistenta semisolida, alb-galbui, cu miros caracteristic slab.
Se foloseste ca baza de unguent pt. incorporarea diferitelor substante active.
FR.X prevede ca atunci cand intr-o reteta nu se specifica baza de unguent, sa se
foloseasca unguentul simplu.

2. Unguentum
Rp:
Acidum stearicum
15,0g
Natrii hydroxide
1,0g
Glycerolum
60,0g
Aqua distillatae
30,0g
Oleum odorantum q.s
M.f. unguent
Preparare:
Acidul stearic, glicerina si o parte din apa (~20g) se incalzesc intr-o capsula pe baie de apa la o
temperatura de 90 - 95C. In amestecul obtinut pe baia de apa se adauga in fir subtire si agitand
continuu cu un pistil sau cu o spatula de portelan, o solutie de NaOH diluata cu restul de apa,
incalzita la aceeasi temperatura.
Se continua agitarea energic la cald inca cateva minute pina la saponificarea completa, aceasta se
cunoaste prin faptul ca masa devine consistenta si fara reactie alcalina, aceasta se incearca luand
o cantitate mica de unguent care se agita cu alcool de 90 si care nu trebuie sa se coloreze in
prezenta a 1-2 picaturi de fenolftaleina.
Unguentul din capsula se trece cantitativ intr-un mojar incalzit si se amesteca pina la racire, apoi
se adauga parfumul si se continua amestecarea pt. incorporarea lui in intreaga masa de unguent.
73. NITRAT DE ARGINT 1%
Argenti nitras 1% - oculoguttae, colir
Rp:

Argenti nitras
Natrii nitras
Aqua distillatae

1g
1g
q.s.ad 100g

Preparare:
Azotatul de Ag si azotatul de Na se dizolva in 90g apa distilata fiarta si racita. Se completeaza la
100g apa, se filtreaza
pH-ul optim care asigura stabilitatea colirului este 6,3. La dizolvarea azotatului de Ag in apa se
obtine un pH=5, iar in prezenta azotatului de Na, care serveste la izotonizare, pH-ul creste la 6,
asigurandu-se astfel stabilitatea preparatului
Conservarea se face in vase din sticla bine inchise. Sticla trebuie bine curatata deoarece urmele de
materie organica produc reducere sau precipita nitratul de argint.
Se prepara la nevoie.
Utilizare si administrare:
- se utilizeaza in scop profilactic pt. prevenirea oftalmiei nou-nascutilor
- se administreaza cate o picatura in fiecare ochi, imediat dupa nastere
74. SOLUTIA DE PROTARGOL
Rp:
Proteinat de Ag
Apa distilata q.s.ad

1g
100g

Apa distilata fiarta si racita se aduce intr-o capsula, se presara protargolul, fara a se amesteca, se lasa
10 20 de minute in repaus, apoi, daca mai este nevoie, se omogenizeaza cu o bagheta de sticla, se
trece intr-o sticla neutra, bruna si sterilizata. Variatiile de temperatura miscoreaza stabilitatea solutiei
coloidale, lucru care se observa prin tulburare sau formare de precipitate. Nu se agita, solutia
spumifica.
Cand coloidul disperseaza greu protargolul are tendinta de a se aglomera si foarte greu se
disperseaza apoi.
Nu se filtreaza solutia, se izotonizeaza cu NaNO3 1,3%.
Nu se filtreaza deoarece coloidul poate fi retinut in porii filtrului prin fenomenul de adsorbtie.
Se utilizeaza ca dezinfectant.
75. UNGUENT CU GLICERINA
Unguentum gliceroli
Sinonim= glicerolat de amidon
Rp:
Amylum tritici
Metyl p-hydroxibenzoatum
(Nipagin)
Propyl p-hydroxibenzoatum
(Nipasol)
Glycerolum

7,00g
0,18g
0,02g
93,00g

Aqua distillatae
q.s.ad
100,00g
M.f. unguent D.S. extern
Preparare:
Intr-o capsula de portelan incalzita in prealabil si cantarita se pun amidonul, conservantii (nipagin si
nipasol), se adauga apa incalzita la ~70C si se tritureaza.
Se lasa in repaus 10 minute, se adauga glicerina incalzita pe baia de apa la 90C, continuandu-se
incalzirea pe sita de azbest, amestecand pina la gelificare.
Se completeaza la 100g cu apa incalzita la 70C si se amesteca pina la racire, obtinandu-se o masa
omogena.
Utilizare:
- baza de unguent hidrofil in asociere cu alte substante medicamentoase
76. COMPONENTA SOLUTIEI OFTALMICE
substante medicamentoase
vehicul:
apa distilata proaspat fiarta si racita
apa din fiole
ulei de floarea soarelui neutralizat si purificat
substante auxiliare:
solubilizanti
izotonizanti
conservanti
agenti pt. ajustarea pH-ului
agenti antimicrobieni
Tehnica prepararii:
Solutia oftalmica apoasa se prepara prin dizolvarea substantei medicamentoase in apa distilata sterila
(fiarta si racita), in solutii izotonice, solutii izotonice tampon sau ulei de floarea soarelui, cu sau fara
adaos de conservanti, dupa care se completeaza la masa prevazuta.
77. ALCOOL DILUAT
Alcoholum dilutum FR.X prep.de volume
Rp:
Alcool 96
Apa distilata

67,5g
32,5g

Se ontine alcool de 70.

In farmacie, alcoolul diluat se foloseste la prepararea tincturilor si a extractelor.
Este un bun vehicul pt. prepararea unor potiuni.
Intern, are actiune de stimulant, excitant, in doze mici
Extern, are actiune revulsiva si antiseptica, aplicat sub forma de comprese sau frectii.
78. SOLUTIE ALCOOLICA DE CAMFOR 10%
Solutio camphorae spirituosa 10% FR.X

sinonim= spirt camforat

Rp:
Camphorae
10g
Alcoholum
70g
Aquae
q.s.ad
100g
Preparare:
Se dizolva camforul intr-o cantitate mica de alcool peste care se adauga apa in mici portiuni, sub
agitare si se filtreaza.
!!Ordinea de amestecare trebuie respectata altfel camforul se dizolva mai incet.
Conservare:
Se pastreaza in vase inchise, la loc racoros (8-15C)
Utilizare:
- extern:
in frictiuni, comprese umede, lotiuni,
ca revulsiv in dureri reumatismalem raceli, gripa.
calmant al pruritului
antiseptic cu actiune locala in diverse afectiuni dermatologice
degeraturi
cosmetica
79. LACRIMILE ARTIFICIALE
= solutii oftalmice sterile folosite pentru tratamentul ochiului uscat, inlocuind lacrima.
Lacrima = secretia glandei lacrimale, care acopera permanent suprafata globului ocular, impiedicand
uscarea portiunii expuse la aer.
Rol: mediu optic, metabolic si de protectie
Compozitie: saruri minerale, materii proteice care maresc vascozitatea lichidului lacrimal si lizozim
enzima cu actiune antibacteriana
80. GARGARISME
- spalaturi bucale, numite si apa de gura
- medicamente lichide destinate spalarii cavitatii bucale prin barbotarea aerului
- nu se inghit
81. COLUTORIILE
- preparate farmaceutice lichide de consistenta siropoasa, vascoase, destinate badijonarii cavitatii
bucale, gingiilor, faringelui
82. OTOGUTTAE
- preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii, emulsii sau suspensii destinate administrarii in
conductul auditiv extern

- picaturile pentru urechi sub forma de solutii se prepara prin dizolvarea substantei active intr-un
vehicul corespunzator format din unul sau mai multi solventi si completandu-se la masa prevazuta.
- solventii cei mai folositi: apa, glicerol, alcool diluat, propilenglicol, uleiuri vegetale. Nu se admite
folosirea parafinei lichide
- se pot folosi substante auxiliare: solubilizanti, conservanti, antimicrobieni potriviti
- pH-ul trebuie sa fie 5 7,5
- solutiile alcaline nu sunt indicate, pt. ca favorizeaza dezvoltarea bacteriilor, ciupercilor
83. APA DE GURA
Rp:
Borax
3g
Clorat de potasiu
3g
Spirt de menta 10%
V guttae (5 picaturi)
Glicerina
5g
Apa distilata q.s.ad 100g
Preparare:
Boraxul se dizolva cu apa distilata la cald si la solutia obtinuta se adauga glicerina. Cloratul de
potasiu se dizolva intr-o alta cantitate de apa la cald pe baia de apa.
Solutia 1 + solutia 2 se amesteca si se adauga solutia alcoolica de ulei de menta, dupa care se
completeaza cu apa la cantitatea necesara.
Intrebuintare:
- actiune antiseptica datorita boraxului si astringenta datorita cloratului de K
- folosita in badijonarea cavitatii bucale in afte, inflamatii ale gingiilor
84. PULBERI CU SUBSTANE CE PRODUC AMESTECURI EUTECTICE
Unele substant organice, asociate itre ele, i anumite proporti si la anumite temperaturi, dupa triturare
in mojar, dau amestecuri ce trec de la starea solida pina la cea lichida.
Spre deosebire de amestecul umezit, unde se elimina sau se absoarbe apa, amestecul eutectic se
inmoaie sau se lichefiaza datorita scaderii punctului de topire si acesta corespunde temperaturii celei
mai joase (Necrasov).
Rp:
Camfor
1g
Mentol
1g
Fenol
2g
Timol
0,2g
Ulei de floarea soarelui q.s.ad 100g
D.S. intern
Compenentele solide se tritureaza la mojar pina amestecul se fluidifica si devine transparent.
Se adauga ulei de floarea soarelui in portiuni mici amestecand pina la omogenizare.
Solutia adera la mucoasa nazala, are actiune usor analgezica, antiseptica.
Indicata in procese inflamatorii ale mucoasei cailor respiratorii, faringita, laringita.
Solutia grabeste refacerea mucoasei.

84. MEDICAMENTE INJECTABILE

= preparate sterile apte pt. a fi injectate sau implantate in tesuturi.
Se prezinta sub forma de solutii, suspensii, emulsii sterile sau pulberi care se dizolva sau se suspenda
intr-un solvent steril inainte de utilizare.

Avantaje si dezavantaje ale folosirii medicamentelor injectabile

Avantaje:
- in administrarea parenterala medicamentele sint absorbite aproape in totalitate
avand o biodisponibilitate optima si un efect rapid/
- calea parenterala face posibila administrarea medicamentelor care prin
administrarea orala sunt inactivate in stomac sau ficat.
- se permite, de asemenea, administrarea de medicamente care, pe cale orala, dau
nastere la efecte secundare (emetina care este vomitiv, morfina care are actiune
constipanta pe cale bucala)
- raspunsul terapeutic al medicamentelor este mai sigur comparativ cu cel al
medicamentelor administrare per os, cand conditiile de mediu din tractul digestiv
pot duce la variatii ale efectului terapeutic.
Dezavantaje:
- lezarea tesuturilor insotita de durere
- necesitatea unui personal calificat pt. administrare
- dificultatea asigurarii unor tehnici aseptice la preparare si administrare
- existenta unor reactii alergice la unii indivizi sensibili la unele medicamente
Avantaje si dezavantaje ale folosirii comprimatelor
Avantaje:
- posibilitate de dozare exacta
- preparare usoara, pe scara industriala
- conservare mai buna ( prin suprafata lor mica in raport cu pulberile din care sunt
preparate sunt mai putin expuse agentilor atmosferici umezeala, lumina, praf
etc.)
- usor transportabile
- usor de distribuit pacientilor
- pe comprimate se poate imprima denumirea sau diverse semne ceea ce
micsoreaza posibilitatea erorilor in manipulare
- se pot aplica crestaturi ceea ce permite administrarea in doze fractionate
- se administreaza comod si usor, mirosul si gustul neplacut fiind mai putin
perceput decat la pulberi, deoarece surprafata de contact a comprimatelor cu
mucoasa cavitatii bucale este mai mica.
- se pot acoperi cu substante placute la gust sau miros, cu diferite invelisuri
putandu-se astfel si dirija locul si viteza de absorbtie in organism
Dezavantaje:

in comparatie cu pulberile, absorbtia medicamentului este mai lenta si este in

functie de viteaza de dizolvarea sau dezagregare a comprimatelor
unele comprimate contin substante usor solubile in apa (cand la locu de
dezagregare in tractul gastro-intestinal creeaza o solutie concentrata de substanta
medicamentoasa care poate irita mucoasa)
inghitirea comprimatelor mai mari este anevoioasa, mai ales, la copii
prepararea comprimatelor necesita aparatura speciala si in majoritatea cazurilor
substantele medicamentoase trebuie prelucrate inainte de comprimare.

85. EXCIPIENTI DILUANTI

= substante inerte (fara actiune medicamentoasa), utilizate pt. a mari volumul si pt. obtinerea
greutatii necesare.
In general, pt. compozitiile care contin cantitati mici de substante puternic active.
De cele mai multe ori, au rol si de excipienti aglutinanti sau dezagreganti,
La prepararea compusilor destinati pt. prepararea unor solutii injectabile se folosesc numai excipienti
solubili.
Excipienti diluanti:
- lactoza singura sau asociata cu amidon sau zaharoza
- levuloza
- glucoza
- amindon
- manitol
- clorura de Na
- pulberi vegetale
- pulbere de cacao degresata
86. CEAIURILE MEDICINALE
= amestecuri de plante sau parti din plante uscate, maruntite potrivit cu sau fara adaos de alte
substante medicamentoase.
Servesc la prepararea solutiilor extractive
Dupa actiunea terapeutica pot fi:
- astringente
- diuretice
- pectorale
- antihemoroidale
- expectorante
- colagoge etc.
Solutiile extractive = preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia unor principii active
vegetale cu ajutorul apei
87. INCORPORAREA ULEIURILOR VOLATILE
Rp:
Oxid de Mg
Bicarbonat de sodiu (carbonat acid de Na)

10g
7,5g

Carbonat de Ca
Ulei de menta
M.f. pulvis D.S. intern 3 lingurite/zi

5g
3 guttae

Regula generala:
Pulberile compuse care contin in amestec substante volatile de menta, anason, se prepara asociind
cantitati mici din substanta volatila cu una din pulberi dupa care se adauga treptate celelalte.
In acest caz: uleiul de menta , picatura cu picatura, se omogenizeaza cu portiuni mici de oxid de Mg,
dupa care se adauga treptat restul de oxid de Mgm apoi carbonatul de Ca si bicarbonatul de Na.
Pulberea se pastreaza in borcane bine inchise, la loc racoros (8-15C)
88. DISPERSAREA CERII INTR-O PULBERE
Rp:
Ceara
1g
Dermatol 5g
Talc
20g
M.f. pulvis D.S. extern
Ceara se dizolva intr-o cantitate mica de eter sau alcool, peste aceasta solutie se adauga 5g talc
triturand pina la evaporarea eterului/alcoolului. Dupa aceea se adauga dermatolul pulverizat si restul
de talc (15g) triturand pina la omogenizarea amestecului.
Regula generala:
Substantele grase (ceara, acid stearic, cetaceu, alcool cetilic) se incorporeaza fie prin dizolvarea intrun intermediar volatil si apoi volatilizarea acestuia, fie prin amestecarea acestor substante grase cu
una dintre componente intr-un mojar incalzit.
89. SIROPURILE
= solutii apoase concentrate de zahar (cu un continut de zahar de aproximativ 2/3 din greutate)
asociate sau nu cu substante medicamentoase sau aromatizante.
Metode de preparare a siropurilor:
- dizolvare la rece/cald
- amestecul siropului simplu cu solutii medicamentoase, aromatizante sau solutii
extractive
- prin dizolvarea in momentul utilizarii a unor pulberi conditionate
90. PULBERE ADSORBANTA SI SICATIVA
Rp:
Mentol
10g
Talc
90g
D.S. extern
Mentolul se tritureaza cu o cantitate mica de eter sau alcool, apoi se adauga treptat talcul trituranduse pina la omogenizare.

Actiune:
-

antipruriginoasa si sicativa

91. COMPUSI CU ACTIUNE PRELUNGITA

= preparate numite retard sau preparate cu cedare lenta, care au capacitatea de a asigura absorbtia
medicamentului in mod continuu si constant pe o perioada de timp mai lunga.
92. FACTORII CARE INFLUENTEAZA EXTRACTIA
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

natura drogului si procedeul de extractie folosit

umiditatea produsului
gradul de maruntire
timpul de extractie
temperatura de extractie
starea de imbibare
raportul dintre cantitatea de drog si cea de solvent
reactia mediului

93. COMPRIMATELE SUBLINGUALE

-

se mai numesc perlinguale, linguetta sau lingualetta

au forma lenticulara sau plata, sunt subtiri si se dizolva in gura, se sug si
actioneaza la nivelul mucoasei bucale
cedeaza capilarelor sanguine sublinguale substanta activa si trebuie sa se dizolve
incet pentru a asigura o absorbtie graduala a medicamentului (20-60 minute)
excipientii diluanti utilizati: zahar in amestec cu lactoza, manitol
ca lubrefiant este indicat stearatul de Mg care, datorita higroscopicitatii, intarzie
dezagregarea
se impune adaos de edulcoranti sau aromatizanti

94. SOLUTIE DE ACID BORIC

Rp:
Acid boric
3g
Apa distilata q.s.ad
100g
D.S. extern bai oculare
Preparare:
Se cantareste acidul boric si se dizolva in apa la fierbere (1-2 minute). Se completeaza la volum cu
apa distilata fierbinte, pina la 100g
Indicatii:
- in afectiuni oculare; se aplica comprese sterile imbibate cu aceasta solutie
95. DISTILAREA APEI

Distilarea = operatia prin care un lichid este supus incalzirii si transformat in vapori dupa care
vaporii sunt transformati din nou in stare lichida.
Distilarea apei se realizeaza la presiune normal.
Lichidul este incalzit intr-un cazan (alambic) sau cu diferite aparate de distilare.
Astfel, apa potabila se incalzeste pina la temperatura de fierbere, cand vaporii rezultati sunt condusi
intr-un refrigerent unde sunt condensati.
Distilarea este, asadar, operatia de transformare a unui lichid in vapori, urmata de condensarea
acestora
Apa distilata = apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in
vigoare.
96. SPALATURI AURICULARE
Rp:
Bicarbonat de sodiu
5g
Glicerina
30g
Apa distilata
q.s.ad
100g
D.S. extern spalaturi auriculare
Preparare:
Se cantareste bicarbonatul de Na si se dizolva in 60 g de apa. Dizolvarea se face sub agitare
puternica. Se adauga glicerina si se completeaza pina la 100g cu apa distilata.
!! Atentie: Nu se foloseste incalzirea pt. a nu pierde CO2.
Actiune:
- datorita mediului alcalin se folosesc contra fungilor, care dau micoze.
97. APELE AROMATICE
= solutii apoase de uleiuri volatile sau alte substante aromatice destinate a fi utilizate ca atare sau ca
vehicul la prepararea unor medicamente de uz intern
Exemple:
- aqua melissae
- aqua menthae
- aqua tiliae
Se obtin prin:
- distilarea plantelor care contin uleiuri volatile
- dizolvarea in apa a uleiurilor volatile
- antrenarea cu vapori de apa
- distilarea unor solutii alcoolice sau eterice
Vehiculele folosite sunt: apa sau amestecul de apa + alcool
Antrenarea cu vapori a esentelor poate fi realizata trecand vaporii de apa prin drogul maruntit.
98. INFUZIE DE FLORI DE TEI
Rp:
Infuzie de flori de tei
Benzoat de sodiu
Thyocol
Sirop simplu

5g %
3g
2g
20g

D.S. intern 1 lingura de 3 ori/zi in afectiuni respiratorii.

Preparare:
Prima data, se obtine infuzia de flori de tei 5%, care are urmatoarea reteta:
Flori de tei 5g
Apa distilata q.s.ad 100g
Florile se trec prin sita I pt. maruntire, se umecteaza cu apa calduta 15g (de 3 ori cantitatea de flori),
se lasa in repaus 5 minute. Se adauga restul cantitatii de apa distilata incalzita la fierbere si se lasa in
repaus 30 de minute. Se filtreaza prin tifon si vata.
In solutia extractiva / infuzia de tei 5% se dizolva tyocolul si benzoatul de sodiu, apoi se adauga
siropul simplu. Se agita usor pina la dizolvare.
Pe sticla se aplica eticheta albastra (uz intern).
Indicatii:
- in afectiuni respiratorii ca fluidifiant al secretiilor bronhice si expectorant in stari
gripale
Se prepara in la nevoie si se pastreaza la rece timp de maxim 2 zile. Prin adaugare de nipagin 0,1%
se conserva 10 zile.
99. MACERAREA
= amestecarea produsului de extras cu cantitatea necesara de solvent rece sau caldm mentinerea in
contact timpul necesar agitand din cand in candm dupa care solutia se separa de reziduu prin filtrare.
Timpul de extractie variaza de la 30 de minute pt. extractia apoasa, pina la 10 zile pt. cea alcoolica.
Se recomanda ca timpul de macerare in apa sa fie limitat deoarece preparatul poate fi usor invadat de
microorganisme
100. PERFUZIILE
= solutii care se administreaza sub forma de injectii intravenoase, intr-un timp de la aproximativ 30
de minute pina la cateva ore, in functie de volumul solutiei.
Solutiile perfuzabile = solutii apoase izotonice, sterile si apirogene, care se administreaza intravenos
in volum de 100 ml sau mai mult, cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare.
101. EMULSIE DE PLAJA
Rp:
Colesterol
Ceara alba
Lanolina
Apa distilata
Ulei de floarea soarelui
M.f. emulsie D.S. extern

1g
1,5g
1g
9g
50g

Preparare:
Colesterolul, ceara si lanolina se dizolva in ulei de floarea soarelui pe baia de apa. Se iau de pe baie,
se adauga apa incalzita care se emulsioneaza prin agitare puternica pina la racire.

Rezulta un preparat fluid utilizat pt. plaja.

102. METODE DE STERILIZARE IN FARMACIE

Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune: se foloseste ori de cate ori este posibil, pt.
preparate apoase, pansamente chirurgicale si produse omoloage ale acestora.
Sterilizarea cu caldura uscata : se foloseste pt. produse rezistente la caldura si pt.
produse neapoase care nu pot fi sterilizate cu vapori sub presiune: produse uleioase,
pulberi, materiale de laborator din sticla sau portelan, instrumentar metalic fara suduri
cu cositor.
Sterilizarea prin filtrare: se foloseste in cazul solutiilor termolabile
Sterilizarea cu gaz: pt. produse care nu rezista la temperaturi ridicate necesare
sterilizarii prin caldura uscata si care sunt compatibile cu gazul sterilizant.

103. SUSPENSIE DERMICA

Rp:
Oxid de Zn
Talc
Glicerina
Apa distilala q.s.ad
M.f. suspensie D.S. extern

5g
5g
30g
100g

Preparare:
Oxidul de Zn + talcul se pulverizeaza cu mucilagiu de alginat de Na, apoi se adauga treptat apa si
glicerina amestecandu-se treptate pt. omogenizare.
Actiune:
- sicativa si calmanta in afectiuni ale pielii, protector si anticongestiv in eczeme.

104. SUSPENSIA ANTISEBOREICA

Rp:
Sulf precipitat
2g
Glicerina
5g
Alcool de 96
5g
Apa distilata q.s.ad
100g
M.f. suspensie D.S. extern
Preparare:
Sulful precipitat este hidrofob si pt. a evita flotarea se recomanda umectarea sulfului precipitat cu
alcool, deci: se pulverizeaza in mojar sulful precipitat cu alcoolul, apoi se adauga portiuni mici de
glicerina si apa.

Indicatii:
-

in dermatologie ca antiseboreic aplicat pe pielea capului

105. SUPOZITOARELE
= forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active,
destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala.
Supozitoarele preparare cu baze liposolubile trebuie sa se topeasca in cel mult 30 de minute, iar cele
preparare cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in cel mult 1 ora.
- turnare, modelare, presare
106.

UNGUENT PT. PROTECTIA SI PROTEJAREA PIELII

Rp:
Ceara alba
17g
Stearina
17g
Ulei de parafina
56g
Apa distilata
10g
Ulei de lavanda
10 picaturi
M.f. unguent D.S. extern pt. protejarea si intretinerea pielii
Uleiul de parafina, ceara si stearina se tipesc pe baie de apa, se adauga apa distilata, se amesteca.
Intotdeauna uleiurile volatile se pun la final pt. a evita evaporarea.
107. CLASIFICAREA UNGUENTELOR

1. dupa actiunea terapeutica:

unguente de acoperire = formeaza un film protector pt. tegument (unguente de protectie si
unguente cosmetice)
unguente racoritoare = contin apa sau alcool (cel mai adesea sunt hidrofile). In contact cu
pielea, prin evaporarea unei parti din apa dau o senzatie de racorire
unguente de epitelizare = se aplica pe pielea lezata, ajutand la proliferarea tesuturilor in
scop de vindecare
unguente revulsive = produc hiperemie locala fiind rubefiant (produc vasodilatatie)
unguente antiacneice si antiseboreice
unguente antimicotice
unguente sicative
unguente cu actiune decongestionanta
2. dupa locul de aplicare:
dermice se aplica pe piele
oftalmice se aplica la nivelul globului ocular
pt. mucoase ex: nazala, anala, vaginala
3. dupa capacitatea de patrundere:
cu actiune locala = de suprafata/acoperire epitelice; de profunzime
endofermice; de penetratie patrund in straturile cele mai profunde

 cu actiune la distanta (sistemica) = permit administrarea medicamentelor prin

ocolirea tubului digestiv, cedand substanta activa vaselor sanguine si limfatice
4 dupa proprietatile chimice si coloid fizice, implicit dupa structura de gel:
hidrocarburi geluri
lipogeluri
hidrogeluri
polietilenglicol geluri
silicageluri
Fiecare din cele 5 tipuripot fi la randul lor:
Gel:
- simplu
- solutie
- suspensie
- emulsie A/U sau U/A
Gel amestec:
- emulsie-suspensie
- emulsie-suspensie-solutie
- suspensie-solutie
108.

UNGUENT CU ACTIUNE ANTISEPTICA

Rp:
Ceara de albine
Parafina
Ulei de prafina
Cetaceum
Borax
Apa distilata q.s.ad
M.f. unguent D.S. extern

10g
5g
50g
6g
0,70g
28,3g

Preparare:
Intr-o capsula pe baia de apa se topesc in uleiul de parafina, ceara, parafina si cetaceum. Boraxul se
dizolva in apa distilata la fierbere.
Peste amestecul topit, dupa racire, se aduce, in portiuni mici, apa cu boraxul dizolvat inea agitanduse pina la omogenizare
Actiune:
- antiseptica
109.

EXCIPIENTI FOLOSITI LA PREPARAREA SUPOZITOARELOR

1. Excipienti grasi:
Unt de cacao grasime vegetala obtinuta prin presarea la cald a semintelor decorticate si
prajite de Theobroma cacao (arborele de cacao)
Sebuvinol provine din seu dupa inlaturarea grasimilor cristalizabile
2. Uleiuri si grasimi hidrogenate:

 Ulei de arahide hidrogenat

Anolen amestec de ulei de arahide + ulei de rapita + stearat de propilenglicol
Ulei de seminte de bumbac hidrogenat
Ulei de palmier hidrogenat
Supostal amestec de grasimi vegetale hidrogenate, acizi grasi nesaturati,
oxicolesterol, alcool cetilic, alcool miristic
Neosupostal amestec de suppostal cu monostearat de propilenglicol
3. Gliceride semisintetice: grupa cea mai importanta dintre bazele de supozitoare
lipofile
Sunt amestecuri de mono si trigliceride ale acizilor grasi saturati obtinuti din uleiuri vegetale, in
special din nuca de cocos si palmier, care au continut ridicat de acid lauric
Exemple: masele Imhausen, masele Estarinum, masele Supocire, Masupol, Lasupol, Supolan,
Supostal, Neosupostal etc.
4. Excipienti hidrosolubili:
- pun in contact direct substanta activa cu mucoasa asigurand o resorbtie mai buna
a medicamentelor
Exemple:
masa de gelatina = amestec de gelatina (2g) + glicerina (10g) + apa distilata (4g)
alte geluri: agar-agar (1g agar-agar in 2 litri de apa + 0,30g carbonat de Na pt.
neutralizare si se sterilizeaza.
5. Polietilen-glicoli
6. Excipienti emulsionabili: Tween 61, polisorbat 61 (?)
7. Excipienti hidrosolubili:
Glicerol cu gelatina
Glicerol cu stearat de Na
Pluronici
8. Excipienti autoemulsionabili: ac. grasi din trigicerile semisintetice si sintetice ca:
derivati ai PEG: esteri stearici, esteri laurici
polisorbati
amestecuri de polimeri de oxid de etilen si oxid de propilen (pluronici)

110.SOLUTIE CU ACTIUNE ANTISEPTICA SI DEZODORIZANTA

Rp:
Acid salicilic
Mentol
Alcool
Apa distilata q.s.ad
M.f.solutie
Preparare:

1g
0,30g
10g
300g

Acidul salicilic se dizolva in alcool, se adauga mentolul. Peste solutia alcalina se adauga treptat si
sub agitare apa.
Se completeaza la masa prevazuta. Rezulta o solutie limpede, incolora, cu miros caracteristic.
Conservare:
La loc racoros (8-15C), in flacoane brune.
Intrebuintari:
- solutie cu actiune antiseptica si dezodorizanta
- se mai utilizeaza si in combaterea stomatitei
111. PRINCIPALII EXCIPIENTI FOLOSTI LA PREPARAREA UNGUENTELOR
Hidrocarburi: parafina lichida, plastibaza, vaselina, eucerina, cerezina, naftalan etc
Alcooli superiori: alifatici, alcooli monohidroxilici: lauric, palmitic, stearic, oleic, cetilic sau
polihidroxilici:glicolo, glicerol
Acizi superiori: ciclici (colesterolul si derivatii lui, produsul natural lanolina)
Acizi grasi: superiori alifatici
Lipogeluri: esteri alifatici, trigliceride, grasimi animale si vegetale, ceara, uleiuri grase, grasimi
hidrogenate, esteri ciclici ai colesterolului cu acizi grasi, esteri sintetici cu alcooli, polihidroxizi,
emulgin, monostearat de glicerol, span-uri, tween-uri
Alcooli eteri sau polioxietilen-geluri
Hidrogeluri
Silicon geluri
Coloizi minerali si organici gel de siliciu, bentonita
Glicerogeluri de amidon : pectina, alginati, metil-celuloza, gelatina, alcool polivinilic etc.
112.UNGUENT
Rp:
Acid salicilic
1g
Acid benzoic
1g
Unguent simplu
30g
M.f unguent D.S. extern

Preparare:
Initial se prepara unguentul simplu, dupa care se incorporeaza acidul benzoic in acest unguent, intr-o
capsula pe baia de apa, apoi se adauga acidul salicilic pulverizat in prealabil cu o cantitate mica de
alcool sau eter. Se amesteca continuu pina la omogenizare.
Actiune:
- uz dermatologic, antipruriginos
113.CASETE CU ALBASTRU DE METILEN
Rp:
Albastru de metilen

0,03g |

Metenamina (Urotropina)
0,05g |
M.f. pulvis D.T.XXX 30x0,03x0,05

30X

1. Se tritureaza o cantitate mica de urotropina dupa care se adauga albastru de

metilen si se continua triturarea pina se obtine un amestec omogen. La urma, se
adauga restul de urotropna amestecand. Pulberea compusa se imparte in numarul
de doze (30) prin cantarire.
2. Se aseaza cantitatea de albastru de metilen intre 2 straturi de pulbere de urotropina
in fiecare caset orin cantarire. Trebuie sa se obtina 30 c.
114.PERCOLAREA
= operatia de preparare a tincturilor, care sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia
produsului vegetal cu o cantitate de 10x mai mare de solvent pt. tincturile preparate din produse
vegetale care contin substante foarte active si de 5x mai mare pt. tincturi preparate din celelalte
produse.
Produsul vegetal maruntit se umecteaza cu 0,5 parti lichid extractiv, se amesteca si se lasa 3 ore intrun vas inchis. Se trece apoi prin sita II, se introduce in percolator presand usor. Se adauga lichid
extractiv putin cate putin, pina cand acesta incepe sa curga prin robinetul inferior deschis.
Se inchide robinetul si dupa 24 de ore se incepe percolarea.

Alte subiecte posibile:

1.

Preparate injectabile- Definitie

2. Preparate injectabile- Avantaje

3. Preparate injectabile- Dezavantaje
4. Preparate injectabile- Clasificare
5. Preparate injectabile- Clasificare dupa modul de administrare
6. Preparate injectabile- Clasificare dupa:

gradul de dipsersie

natura vehicului

modul de conditionare

durata de actiune

7. Enumerati solventii folositi la prepararea medicamentelor injectabile

8. Substante auxiliare utilizate la prepararea medicamentelor injectabile
9. Etapele prepararii medicamentelor injectabile
10. Emulsii injectabile- Definitie
11. Signarea fiolelor
12. Preparate perfuzabile- Definitie
13. Preparate perfuzabile- enumerati 5 avantaje
14. Preparate perfuzabile- enumerati 5 dezavantaje
15. Aratati diferenta intre medicamentele perfuzabile si cele injectabile (5 diferente)
16. Clasificarea perfuziilor
17. Perfuzii folosite in metabolismul reconstituant
18. Perfuzii medicamentoase
19. Enumerati metodele de control prevazute de F.R. X pentru preparatele perfuzabile