Sub.

13 TULBURRILE PSIHOPATOLOGICE DUP TCC

-importanta crescuta dat. nr. mare de traumatisme si a sansei de a

supravietui dupa intervenia chirurgical
-la copil riscul de tulb. psihice dupa TCC creste de 3 ori fata de populaia
generala!
Clasificare:
-dupa modul agresiunii - directe - prin lovirea craniului
- indirecte - prin transmiterea unei lovituri produs
in alta regiune a corpului (cadere de la inaltime pe genunchi)
-chirurgical - inchise, fara soluie de continuitate; compresia creierului
devine mai intensa,
mai severa!
- deschise - nepenetrante, cand nu e depasita dura mater
- penetrante
- perforante - cand e lezat si tesutul cerebral risc
de infecie!
-in functie de durata si intensitatea tulburrii de constiinta:
- minore
- medii
- majore (grave)
-anatomopatologic:
a) imediate 1- primare: -comotia, contuzia, dilacerarea cerebrala
2- secundare: hematom subdural, epidural, parenchimatos;
fistulele LCR
3- subsecvente: edem cerebral, colaps cerebro-ventricular
b) tardive 1- encefalopatia posttraumatic cu scleroza atrofica a creierului
sau/si cicatrice meningocerebral
2- leziuni focale diverse cu disfuncii neurologice
Tulb. psihice posttraumatice, n funcie de timpul scurs de la TCC:
a) acute: - cantitative: coma, sopor, stupor, torpoare, obnubilare
- calitative: stari crepusculare, psihoze traumatice, delir
traumatic, stri oneiroide
-dat afectarii zonelor activatoare cerebrale,
-evolueaza spre forme subacute si apoi disparitie
-formele cronice datorita proceselor defectuale sechelare sau a altor
factori fiziopatologici
b) subacute: - amnezii (sdr. amnestic Korsakov, alte tipuri de amnezii),
- stari astenice de convalescen
c) tardive: - cerebrastenia posttraumatic
- stari psihopatoide
- encefalopatia traumatic
- stri deficitare simple, specializate sau globale
- dementa traumatic
- epilepsia posttraumatic
-la copil - clasificarea este similara, fara sdr. Korsakov
- se adauga oligofrenia postraumatic si tulb. de comportament
posttraumatice
1

-tulb. psihice induse de compresiunea creierului prin hematoame au simpt.

si evol. variabila, interval liber intre momentul traumatismului si aparitia
simptomelor
-in fctie de intensitatea tulb.psihice - f. psihotice - majoritatea in faza acut
sau subacut
- f. nepsihotice
Tulb. psihice primare TCC are rol determinant
- secundare - TCC are importan secundar, fiind factor
favorizant sau precipitant, evidentiaza procesele cerebrale preexistente
- nevroze, psihoze (schizofrenie, PMD, paranoia)
Patogenie si anatomopatologie:
-efectul traum. dep. de - factorii mecanici
- locul si durata actiunii traumatice
- directia de transmitere a enreg traum
-mec de vatamare a creierului -deplasarea creierului in interiorul craniului
prin acceleratie, deceleratie
-penetrarea unui obiect ascutit
-compresiunea prin presiuni de intensitate egala
din toate partile
-gravitatea si evol dep. - varsta ( >60 ani tulb. memorie sunt severe,
mortalitatea crescuta)
- lez. cerebrale ant., stare somatica, intoxicatii, alcolism,
surmenaj
-personalitate premorbida - det. tipul de
raspuns fata de traum. (predispozitia catre instabilitate
emotionala e un factor nefavorabil)
-verigi psihogene legate de reactia exagerata a familiei
la TCC, trairi de inferioritate in legatura cu eventuale invaliditati si
dificultate de readaptare la viata sociala (la copil reactii de vinovatie ale
parintilor, ca sic de inductie anxiogena de gr pot favoriza constituirea
reactiilor psihogene posttraumatice durabile)
-stresuri anterioare exagerate
- prima reactie a creierului este haotica si generala = coma
- tulb. vaso-motorii sec. - edem cerebral localizat/generalizat, det. HIC, iar
ulterior psihoze traumatice
- vasodilatia paralitica
- hemoragii prin diapedeza
- vasoconstrictie prelungita cu zone de infarct
- la copil edemul se instaleaza rapid, dar efectul e anihilat prin
lipsa de osificare a suturilor craniene
- edemul e la inceput vasomotor, extracelular, iar ulterior
evolueaza fie spre lichefiere si necroza, fie spre resorbtie
Comotia nu prez. modificari morfologice; substratul e edemul cerebral
Dilacerarea cerebrala - modificarile functionale agraveaza lez. cerebrale
primare, iar leziunile secundare nu mai pot fi controlate terapeutic
Contuzia lez. ale subst. nervoase in zona de impact si contralateral prin
propagarea undei de oc care proiecteaza creierul de peretele opus al
craniului (mai frecv. sunt atinse trunchiul cerebral, zona reticulata
mezencefalica, polii orbito-frontali si temporali - frecv prin acc./dec.)
2

pac. cu lez. prin acc./dec. prez. lez. focale disparate si

consecutiv tulb. neurol. generalizate
- lez. cerebr. loc./gen.: focare de necroza, hemoragii petesiale
focale sau generalizate,focare de infarct, edem cerebral,
hematoame intraparenchimatoase
la copil - oasele craniului mai subtiri, craniul mai elastic, suturile mobile
pot sa absoarba o cantitate mare din energia kinetica si sa amortizeze
socuri puternice
Procese reparatorii - cicatrici cerebrale cu alterarea barierei
hematoencefalice
- tardiv scleroza atrofica, aderente meningocerebrale,
porencefalie cu chisturi intracerebrale
-in traum. inchise cicatricile sunt mai fine, atrofiile mai reduse
- cicatricea cerebrala are tend. la extindere, reactia conjunctiva fiind
favorizata de infecii microbiene secundare, eschile osoase, focare de
necroza masiva
- se form. focare lezionale - iritatia fiind responsabila de aparitia epilepsiei
postraumatice si a encefalopatiei posttraumatice
-

Simptomatologie :
-tulb psihice acute apar - imediat dupa traum.: comotia, contuzia
- dupa un intreval liber asimptomatic, sau cu
simptomatologie discreta care se accentueaza ulterior prin constituirea
sdr. de compresiune cerebrala
COMOTIA CEREBRALA - efect primar al TCC
- pierderea cunostintei de scurt durata
-usoara: confuzie, obnubilare
-severa: coma cu abolirea reactivitatii la stimuli externi si a reflectivitatii
(diminuarea reflexelor corneene, relaxare musculara), cu tulburari
vegetative, respiratorii, cardiovasculare
-revenirea brusca sau treptata, trece prin dezorientare
-neurologic reversibilitate completa
-psihic dupa un timp poate apare sdr.cerebroastenic (postcomotional) cu
evolutie indelungata
-dupa iesirea din comotie frecv. (mai ales la copii) apare un sdr. de iritatie
vegetativa cu ameteli, varsaturi, cefalee, labilitate a pulsului si a
respiratiei, transpiratie
-amnezia lacunara si retrograda (perioada comotiei si cateva minute
inainte)
- dg retrospectiv
CONTUZIA CEREBRALA -pierderea cunostintei > 6-8 ore (mai frecv. de tip
comatos)
-are substrat lezional
-exista cazuri cu lez severe chiar dilacerare cerebrala neinsotite de alterari
psihice generalizate
-frecv. coma de lunga durata (o coma > 24 h = contuzie cerebrala majora)
3

-contuzii medii sau grave: tulb vegetative: dispnee, respiratie stertoroasa,

varsaturi, modificari vasomotorii, variatii ale pulsului, TA, tulb. de deglutitie
-semne
neurologice
de
focar:
paralizii,
crize
convulsive
(focale/generalizate), semne de iritatie meningeala
-in hemoragia subarahnoidiana LCR sanguinolent si frecv. hipertensiv
-revenirea: evolutie ondulanta cu momente de agravare, diferite stadii de
dezintegrare a constiintei + semne de focar
-lez. frontale - st. de excitatie psiho-motorie cu nuanta euforica sau
coleroasa sau st. de apatie si dezinteres
-hemipareze, monopareze, afazie motorie, tulb senzitive, exacerbari ale
instinctului sexual (lez. orbito-frontale)
TULB.PSIHICE DIN COMPRESIILE CEREBR.(HEMATOAME)
- apar dupa un
interval
-suferinta cerebrala progresiva, cu evolutie grava
-initial pot fi usoare, ulterior: cefalee, tulb. de constiinta
-caracteristic: variabilitatea tulb. de constiinta de la o ora la alta, de la o zi
la alta!
-treptat apar semnele sdr. de HIC: varsaturi, cefalee accentuata dimineata,
ameteli
-tulb. de constiinta: - st. de agitatie psihomotorie, halucinatii, idei delirante
- sunt dominate de somnolenta, apatie, obnubilare
-1/2 din pac. au semne de focar - mai frecv. hemipareza sau paralizia
faciala tip central
-ex. neurologic: semne de iritatie meningeala
-FO: edem, staza papilara
-echoencefalografia - deplasarea unei emisfere
-forme cronice: tulb. intelectuale
-evolutia: intensificarea semnelor de HIC, compresia trunchiului cerebral,
torpoare, coma, convulsii
-caracteristic - midriaza paralitica unilaterala!!! + hemipareza
contralaterala
-tulb. vegetative grave: incetinirea pulsului si respiratiei
-Rx: linie de fractura frontala sau temporala
-TC: evidentiaza colectia sanguina, deplasarea masei cerebrale
-arteriografia evidentiaza deplasarea sistemului vascular unilateral
-interventia neurochirurgicala de urgenta singura metoda terapeutica!
-EEG focar lezional: unde lente de mica amplitudine, focalizate
TULB. PSIHICE POSTTRAUMATICE DIN FAZA ACUTA
variabila

- aspect si intensitate

- psihoze de
destructurare
= delir traumatic, stupoare traumatica, stari crepusculare - au ca element
comun tulb. de vigilitate, de constiinta
- psihoza confuzionala de contuzie - apare si in cazuri de hemoragie
cerebrala, hematom, cresterea tensiunii intracraniene
- instabilitatea tulb. psihice de la confuzie profunda la scaderea perioadei
de luciditate, inhibitie psihomotorie, stupoare, agitatie
4

Delirul traumatic -discret: iritabil, instabil, cu tulb. de orientare, de

perceptie, stare de vis
-(des) sever: nelinistit, excitat, agresiv, nu recunoaste
ambianta si boala, halucinatii vizuale, idei delirante polimorfe, mobile
-poate avea aspect de delir profesional
-labilitate afectiva accentuata, agitatie motorie urmata de liniste aparenta
cand pac. sunt vorbareti, instabili, cu tendinta la perseverare
-dureaza orezile; evolueaza spre remisie/ agravare in forma delirantstuporoasa
Stupor traumatic - confuzie, inactivitate, imobilitate, somnolenta, dificultati
in contactul cu ambianta, fenomene catatonoide, negativism, consecinta a
afectarii formatiuniii reticulate
-la copil - sdr. apalic = stare intermediara intre st. comatoase si formele
usoare de confuzie
- aspect de decerebrare partiala, privesc in gol, nepasatori, areactivi
fata de stimulii externi cu exceptia stimulilor durerosi, fata de care au
reactie de aparare
- doarme, mananca, dar nu are contacte cu ambianta
- prognostic sever
-la copii care au prezentat perioade indelungate de pierdere a cunostintei,
tinuti izolati in reanimare, apare dificultate de a distinge realitatea de vis,
de a se insera in prezent + st. reactive de soc (st. asemanatoare cu sdr. de
decerebrare, denumite si pseudocoma vigila)
- delir > saptamana are ca substrat leziuni subiacente considerabile
Stari crepusculare: frecv. la copil
-frecv. e o forma de confuzie imediat dupa traumatism
-dezorientat in spatiu, pastreaza coordonarea motorie, acte automate de
aparare sau agresiune
-in formele usoare apar cefalee, ameteli, astenie, tulb. de memorie, st.
fobice, automatism ambulator (seara)
TULB. PSIHICE POSTTRAUMATICE IN FAZA SUBACUTA
Sindrom amnestic Korsakov
-amnezie anterograda (deteriorarea memoriei de fixare, pierderea
memoriei de scurta durata): incapacitatea boln. de a reproduce cateva
cuv. dupa 5-15 min; memoria imediata nu e alterata!
-un grad de alterare a memoriei de evocare (amnezie retrograda)
-confabulatii (sdr. amnestic confabulator)
-dezorientare temporo-spatiala
-false recunoasteri
-pseudoreminiscente
-nu au constiinta deficitului de memorie
-dispozitia labila: trec de la apatie+ lipsa de initiativa la euforie, logoree,
tendinta la glume (sdr. moriatic)

-sdr. amnestic este tulb. esentiala, insa nu trebuie sa fie insotita de

alterarea constiitei (ca in delirium) si nici de deteriorare intelectuala
severa si generala (ca in dementa) !!!
-sdr. amnestic e datorat lez. str. diencefalice si temporale (lez. de corpi
mamilari, fornix, complex hipocampic)
-debut brusc, evolutie lenta cu ameliorare treptata sau cu trecere spre
dementa traumatica
Alte amnezii posttraumatice:
- amnezia lacunara (pierderea memoriei in timpul traum.+ un interval
variabil inainte si dupa) - amnezia globala (rara, pierderea memoriei
antero- si retrograde)
- amnezii sistematizate (pierderea amintirilor referitoare la anumite locuri,
limbi, profesie)
- deficit al memoriei vizuale afectarea emisferei drepte
- deficit al memoriei auditive afectarea emisferei stangi
Dupa trecerea perioadei acute sau subacute in TCC medii, severe: bolnavii
sunt astenici, prezinta cefalee, ameteli, dificultati cu somnul, transpiratii,
labilitate vegetativa si afectiva, stari de hiperexcitabilitate persista
saptamani, se estompeaza sau se cronicizeaza
TULB. PSIHICE POSTTRAUMATICE TARDIVE
-survin in continuarea celor acute sau subacute, sau dupa o perioada de
acalmie aparenta de saptamani sau luni
a) determinate de trauma fizica: encefalopatia traumatica, epilepsia
posttraumatica, stari psihopatoide, dementa traumatica, encefalopatia
boxerilor, oligofrenia postraumatica
b) tulb determinate de intricarea traumelor fizica si psihica: cerebrastenia
posttraumatica, tulb. de comportament posttraumatica, sindrom
psihopatoid de dezvoltare (la copil si la adolescent)
c) tulb. legate de trauma psihica in timpul si dupa accident: nevroze
traumatice
d ) tulb. psihice secundare nelegate direct de traumatism
DEMENTA TRAUMATICA
-urmeaza starilor de coma prelungita si starilor confuzionale durabile
-mai frecv. -la varsnici
-in cazul repetarii TCC
-asocierea cu ATS
-asocierea cu alcoolul
-la copil factori fav: - varsta mica < 7 ani
- teren lezat anterior
-se poate instala in continuarea tulb. acute, dupa sdr. Korsakov, sau dupa
un interval liber
-clinic : - scaderea marcata, profunda, globala a functiilor psihice
- amnezii persistente, amnezii de fixare
- confabulatii
- dezorientare temporo-spatiala
6

- tulb. de gandire, reducerea capacitatii de rationament si analiza,

pierderea capacitatii de abstractizare, rigiditate, pierderea simtului critic
- tulb. de atentie
- dezinteres pentru viitor
- pierderea intiativei
- tulb. de dispozitie: euforie sau depresie, alternanta perioade de
apatie si inactivitate cu perioade de disforie, iritabilitate, agresivitate
- tulb. de comportament
- reducerea activitatilor, scaderea randamentului profesional
- deficite neurologice, crize epileptice, afazie - necesita
institutionalizarea
- la tineri deficienta e partiala si evolueaza mai lent
- la varsnici deficienta e globala si rapida
- sdr. dementiale posttraumatice pseudoparalitice cu agitatie,
euforie, semne piramidale si uneori semnul Argyll-Robertson
- forma schizofreniforma cu episoade de stupoare catatonica sau
paranoica: idei delirante de persecutie, de revendicare cverulenta
- uneori deteriorarea intelectuala e redusa, dar permanenta cu
lentoare, tendinta la inertie, perseveratie, atasament fata de
concret, dificultati de fixare, tulb. de atentie, reducerea
randamentului intelectual
ENCEFALOPATIA
TRAUMATICA
A
BOXERILOR
(sdr.
pseudoebrios
posttraumatic, dementa boxeurilor profesionisti)
- dupa 15-25 ani de practicare a boxului
- modificari de dispozitie
- scaderea atentiei si memoriei
- vorbire ezitanta
- tulb. de echilibru la mers
- ulterior apare sdr. demential asociat cu tulb. neurologice (sdr.
piramidale si extrapiramidale)
= sdr. psihoorganic cu evolutie progresiva si etiologie neclarificata
- loviturile repetate provoaca mici focare hemoragice, care se transforma
in arii de glioza
OLIGOFRENIA POSTTRAUMATICA
- dupa TCC grave in primii 3 ani de viata care determina distrugeri
importante de subst. cerebrala
- mai frecv. traum. la nastere insotit de asfixie
- tabloul clinic de oligofrenie insotit de tulb. neuropsihice tip defectual:
paralizii, comitialitate, tulb. senzoriale, cecitate
TULB DE COMPORTAMENT DUPA TCC LA COPIL
- 15-30%
-instabilitate, irascibilitate, agresivitate, refuz scolar, delicte, furturi, fugi
de acasa
-reactii psihogene apar in conditii de mediu nefavorabil (familii
hiperprotectioniste cu tendinta la infantilizarea copilului; sau familii
intolerante, care solicita copilul prematur, intempestiv)
7

-reactii organice: lipsa de motivatie

-reactii isterice la fete favorizate de mediul supraprotectiv
-tulb. de comportament pot regresa lent daca se creeaza conditii
satisfacatoare de educatie
SINDROMUL PSIHOPATOID
-modificari durabile de personalitate survenite pe fondul unor lez.
sechelare det de TCC
-in psihopatiile primare functiile de cunoastere sunt bine conservate sau
dezvoltate
-in starile psihopatoide e prezent sdr. axial al slabirii performantelor
psihice de tip organic cu un grad de deteriorare mentala
- st. psihopatoide de dezvoltare la copii < 5 ani
- st. psihopatoida prin regresiune la adult cu modificarea personalitatii
anterioare
-iritabilitate,
impulsivitate,
agresivitate,
instabilitate
afectiva,
conflictualitate, intoleranta la reactii, inadaptabilitate
Tipuri: labil, dezinhibat, agresiv, apatic, paranoid, alt tip, combinat
-lez. frontale, prefrontale, orbitare:
-euforie, incontinenta emotionala, dezinhibitie comportamentala,
glume, vorbarie, la copii si adolescenti pierderea distantei sociale: lipsa de
tact, intrebari neplacute, pierdera decentei, a simtului ordinei si de grija pt
igena
- apatie, oboseala excesiva, indiferenta fata de mediu, scaderea
initiativei
- la copii pe primul plan sunt tulb. de comportament: manifestari
asemanatoare celor postencefalitice: cruzime, exagerarea pornirilor,
grosolanie; indispusi, excitabili, explozivitate afectiva, potential delictogen
ridicat
-lez. temporale: - st psihopatoide cu aspect schizoform, manifestari
delirante atipice
- focare epileptice fara crize
- lez. subcorticale, hipotalamo-hipofizare: tulb. afective,
pulsionale
- obezitate prin supraalimentare la copil; enurezis noct

endocrine,

- susceptibilitate, interpretativitate, psihoze paranoide cu tendinta la

sistematizare
- disforie, explozii coleroase
- modificari cognitive cu aspect regresiv, accentuarea dificultatilor de
adaptare
- incapacitate de a constientiza propria situatie
- lipsa de empatie, rigiditate, stereotipie, perseverare
- esecul de a stabili relatii cu cei din jur, egoisti, retragere sociala, relatiile
cu ceilalti sunt incordate, superficiale
EPILEPSIA POSTTRAUMATICA
8

- 1-50 %
- frecv. in plagile deschise cu penetrarea durei mater din TCC de razboi si
in TCC urmate de hemiplegie
- in functie de momentul aparitiei:
1- imediate, in momentul traumatismului sau la scurt timp
- determinate de edemul cerebral, hematoame, tulburari tranzitorii
de vascularizare
- crize tip focal, uneori se generalizeaza
2- precoce in prima luna
3- intarziate dupa 1-6 luni - tin de procesele de curatire si remaniere
4- tardive de la 6 luni la 5 ani
- corespund conceptului de epilepsie posttraumatica, datorita
cicatricilor cerebrale sau sclerozei difuze sau focala;
- crize generalizate majore, dupa care pot aparea crize minore sau
focale tip jacksonian
- interaccesual tulburari caracteriale: impulsivitate, iritabilitate
- se asoc frecv. cu st. psihopatoide si sdr. dementiale posttraumatice
- rezistenta la tratament datorita vascularizatiei saraca a cicatricei
cerebrale, care impiedica obtinerea concentratiei satisfacatoare a
medicamentului anticonvusivant
CEREBRASTENIA POSTTRAUMATICA
- patogenie: modificari structurale fine si reversibile, tulb. ale circulatiei
LCR, ale electrogenezei cerebrale
- apare frecv. dupa TCC minore sau moderate care produc numai modif.
functionale
- poate aparea si dupa TCC severe, dar cu lez. discrete ca microleziuni
diencefalice, rupturi ale arahnoidei
- factori psihogeni: rol important - reactia familiei fata de bolnav, reactia
fata de accident, reactii iatrogenice, urmare a investigatiilor medicale
repetate, a tratamentelor complexe si prelungite
- greu de deosebit de simpt. nevrotica posttraumatica: cerebrastenia
presupune o disfunctie organica minima determinata de TCC (sdr.
postcontuzional) sau o legatura recenta si imediata cu TCC (sdr.
postcomotional);
-nevroza posttraumatica e o consecinta secundara determinata de factorul
psihotraumatic care actioneaza in timpul impactului fizic (teama de
moarte) si in perioada posttraumatica
-sdr. neuroastenic (cefalee, ameteli, astenie, insomnie, anxietate,
hipoprosexie, scaderea memoriei, labilitate emotionala) + semne
neurologice discrete: tremuraturi, exagerarea ROT, hiper- sau
hipoexcitabilitate labirintica, cresterea presiunii LCR, modificarea presiunii
arterei centrale a retinei, tulb. de acomodare, ale motilitatii oculare sau a
campului vizual
- agravat de stimuli senzitivi puternici (lumina, zgomot, cald, frig),
tensiune psihica, efort intelectual, activitate fizica!
- cefalee, ameteli - exagerate de miscarile rapide si de miscarile posturale
- patogenia cefaleei: factori organici: dureri cervicale, nevralgii, tulb.
functionale ale regiunii cervicale, cefalee de natura vasculara, cresterea
presiunii intracraniene, aderente meningeale + factori psihogeni: reactii
9

isterice, fixari psihogene, reactii de inductie, tendinte revendicative

(fixarea cefaleei la copil datorita reactiilor anxioase prelungite ale
parintilor care-l interogheaza repetat asupra eventualelor suferinte)
- insomnia rebela la tratament, labilitatea emotionala - cauze functionale si
organice
- ametelile - afectare labirintica postcontuzionala
- cerebrastenia posttraumatica siuatat intre un sdr. nevrotic functional si
un sdr. psihoorganic - evolutie lenta spre atenuare si vindecare
- 25 % evolueaza cronic; mai ales cei cu TCC sever si personalitate fragila
- nu exista intotdeauna o relatie intre severitatea TCC si severitatea sdr.
cerebroastenic
- exista uneori un castig secundar (frecv. mai mare a sdr. cerebroastenic
dupa accidente industriale fata de cele react)
REACTIA CATASTROFICA
- crize de anxietate grava, insotite de fenomene vasomotorii, agitatie, acte
clastice, confuzie la cele mai mici esecuri in situatii de schimbare,
frustrare, sarcini dificile, calcule mentale pe care nu le poate rezolva
-durata scurta, pacientul regreta
-reducerea capacitatii de abstractizare, de judecata, a flexibilitatii mentale,
neincredere in sine, egocentrism
-restructurari ale comportamentului, evitarea situatiilor declansatoare,
lumea externa devine amenintatoare pt echilibrul emotional al pacientului
-apare la bolnavi cu cerebroastenie, st. psihopatoide, sdr. dementiale
posttraumatice sau netraumatice
SINDROAME NEVROTICE POSTTRAUMATICE
= grup polimorf de tulb. nevrotice: neurastenia, isteria, nevroza obsesivfobica
-rezultatul traumei psihice concomitente(frica de moarte,vinovatia,
dificultate de metabolizare a evenimentului, imaginea de sine, fen.de
repetare onirica a evenimentului, mentism)
-dg. presupune codificarea nevrozei pe axa I, TCC pe axa III a factorilor
somatici, intensitatea stressului pe axa IV
-57,8 % din TCC
-mai frecv. la femei
-frecv. simpt. nevrotica posttraumatica e invers proportionala cu gravitatea
TCC
- nevroza de revendicare, de compensatie materiala (sinistroza, rentneurose): dorinta insuficient constientizata de obtinere a unor beneficii
materiale sau morale;
mai frecv. la bolnavi cu tulb. anterioare de
personalitate
-psihoze endogene pot fi declansate cu ocazia TCC: schizofrenia, paranoia,
psihoze afective
-sdr. delirante organice posttraumatice: idei delirante in absenta tulb. de
constiinta sau a deteriorarii mentale
PROGNOSTIC SI EVOLUTIE
- majoritatea TCC sunt benigne
10

-la copil evolutia e rapida in bine si in rau datorita labilitatii specifice a

sistemelor hemostazice si a facilitatii aparitiei edemului cerebral
-factori de prognostic: - durata tulb. de constiinta si a fen. amnestice
(crescuta risc de sechele durabile)
- gravitatea semnelor initiale, prez. semnelor de focar
(coler nu e abs, chiar si traume usoare pot avea urmari tardive)
- la copii: - varsta la 10-15 ani procent mare de vindecari
- factori nefavorabili:- tulb. respiratorii, stopuri respiratorii
tranzitorii
- coma > 1sapt
-relatia clara intre ariile cerebrale lezate si diferite forme de handicap
mental
-gr. de disabilitate mentala e dependent de cantitatea de tesut cerebral
distrus
-recuperarea spontana a functiilor psihice se obtin cel mai mult in primele
6 luni, dupa care ritmul incetineste, iar dupa 1an1/2 2 ani se ajunge la
starea stabila; perioada de adolescenta poate aduce schimbari in bine sau
in rau (revenirea se realizeaza prin parcurgerea rapida a starilor
ontogenetice cu reinvatarea diferitelor achizitii)
-criterii de apreciere a evolutiei: - semne clinice psihice si neurologice
- EEG
- probe psihologice, psihometrice trebuie
urmarite in dinamica
DIAGNOSTIC
-examenul starii de constiinta
-ex. neurologic
-evaluarea leziunii in alte organe
-exista o proportie intre gravitatea TCC si intensitatea tulb. de constiinta,
dar nu absoluta
-dificil in - TCC minore necom. familiei (sdr cerebroastenic nemotivat)
- forme de compresiune cerebrala aparute tardiv: hematoame
subdurale subacute, cronice dupa accidente minore, ignorate
DD in sdr. posttraumatic:
- personalitatea premorbida anterioara modificarile posterioare TCC (dif.
se estompeaza in cazul alcoolicilor, varsnicilor, demente incipiente)
- forme pseudoparalitice ale dementei paralizia gen progresiva: atitudine
critica fata de deficit si negativitatea formelor serologice
- sdr. astenic neuroastenia se cauta factorii organici
- tulb. de comportament posttraumatici frecv. au o componenta reactiva
importanta
EEG: - nu exista trasee specifice pt TCC
-util si in stadiul incipient si tardiv -eval. riscului de constituire a epilepsiilor
posttraumatice
-aprecierea substratului lez. si funct al tulb.
psihice tardive
- in faza acuta exista o relatie directa intre gravitatea anomaliilor EEG si
profunzimea tulb. de constiinta
11

-pierderea constiinteitrasee plate, cu frecvente rapide, difuze, distribuite

in ambele emisfere
- deliriumul traumatic se reflecta pe traseu EEG prin sectoare lente,
disritmice, hipovoltate, intricate cu sectoare lente, aplatizate, cu unde teta
supraincarcate de frecvente rapide
- in Korsakov - traseu disritmic, hipovoltat, cu teta difuz, rare delta, alfa
lent, sarac, areactiv
- lez. encefalice vechi, etilici, varstnici - trasee mai alterate
- dupa 3-6 luni de la TCC traseele se normalizeaza
- epilepsia posttraumatica - anomaliile lezionale teta, delta, intricate cu
paroxisme de varfuri, localizate sau generalizate, aparute spontan sau
dupa activitati de rutina
- in st. psihopatoide traseele pot fi normale sau hipovoltate cu ritm teta
difuz, predominant frontal sau frontotemporal
- in dementa posttraumatica se intalnesc trasee normale, cat si trasee cu
semne de suferinta cerebrala (activitate saraca, hipovoltata, cu teta difuz,
alfa lent, slab reactiv, areactiv la hiperpnee si stimuli luminosi intermitenti)
- cerebrastenia posttraumatica (trasee normale sau cu modificari minore:
trasee plate, teta abundente, absenta ritmului alfa, activ beta rapide)
Teste psihologice - metode de electie pentru stabilirea gradului de
deteriorare mentala, sdr. psihice deficitare (probe de performanta,
operatorii Wechsler, Bender), tehnici proiective Rorschach pt. modificari de
personalitate
Radiologic - TC: hematoame, deplasarea maselor cerebrale ca urmare a
edemului, leziuni sechelare: atrofii corticale, subcorticale, hidrocefalie,
porencefalie, tract ventric
TRATAMENT
-supraveghere 3-30 zile daca isi revine rapid dupa o scurta pierdere a
constiintei (comotie), sau daca ramane constient dupa accident; spitalizare
in primele 48 ore in chirurgie
-sdr. confuzionale, psihoze traumatice, tulb. psihice majore, agitatie
medicatie psihotropa in doze mici, pentru a nu masca evolutia si
complicatiile (hematoame): neuroleptice sedative (levomepromazina,
clordelazin, tioridazin), butirofenone (haloperidol), BDZ (diazepam)
-iesirea din confuzie - mediu stabil, personalizat, un membru din familie
-sdr. amnestic - sedare usoare, vitamine in doze mari (vit. B1), psihotone
metabolice
-epilepsia posttraumatica: Tegretol, Primidon, Fenobarbital, Fenitoin; in
forme rezistente excizia cicatricei inaitea constituirii focarelor secundare
iritative in oglinda
-st. psihopatoide si tulb. de comportament - neuroleptice sedative
(Neuleptil, Clordelazin) asociata cu psihotrope de reglare metabolica
(vitamine, Encefabol, Piritinol, Nootropil, Meclofenoxat, Lecitina), medicatie
psihoenergizanta
-nevroze posttraumautica se recomanda medicatia tranchilizanta
(Diazepam, Medazepan, Napoton), antdepresive, psihotone (vitamine,
Meclofenoxat, Encefabol)
12

-in cefaleea rebela cu ameteli: Emetiral, Diazepam, Hidergin, Haloperidol,

in doze mici Antideprin, sulfat de Mg, antiinflamatoare
-psihoterapie in toate tipurile de tulb. posttraumatice
-in reactiile afective de tipul celei catastrofice pregatim pac. pt a reduce
impactul oricarei schimbari, explicandu-i motivatiile respective; a-l ajuta
sa-si comute atentia de la senzatiile neplacute, sa-si redobandeasca
incredere in vindecare, asigurandu-i un climat linistit
Recuperare - imediat dupa faza acuta cu ajutor met pt memorie, atentie,
praxie, limbaj
-utilizarea capacitatilor restante si corectarea deficitelor
-deficite motorii: fizioterapie, gimnastica medicala, terapie
ocupationale, protezare
-reprofesionalizare, reorientare profesionala sau schimbarea locului
de munca sau a tipului de activitate
Handicap psiho-social: - modificari de personalitate, reducerea
capacitatilor mentale, st. de anxietate, depresie, lipsa de motivatie,
dependenta de cei din jur
-trebuie luat in considerare si procedeul de readaptare
sociala
-psihoterapie de sustinere, grupuri familiale

13