Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
caracteristica esentiala o constituie disocierea autista a personalitatii. Conform unor studii preliminarii
nicotina ar putea imbunatati atentia persoanelor cu probleme de concentrare.
Schizofrenia este faimoasa pentru simptomele sale, manifestate prin halucinatii si iluzii, - iar tratamentul
standard cu antipsihotice face mult prea putin pentru a compensa pierderea intelectului. Cautand o
imbunatatire a clarviziunii mentale, multi pacienti apeleaza la o sursa mai usor de obtinut: tigarile.
Extraordinara incidenta a fumatului printre persoanele afectate de schizofrenie aproximativ 85% dintre
pacientii cu schizofrenie sunt fumatori, comparativ cu 20% din cadrul intregii populatii, - au determinat
cercetatorii sa investigheze efectele terapeutice a nicotinei asupra creierului persoanelor afectate de
schizofrenie.
Fiecare pacient cu schizofrenie sufera de un anumit nivel de degradare a memoriei sau deficit de
memorie, probleme de concentrare si atentie, dar nu exista momentan pe piata medicamente care sa
trateze aceste lipsuri cognitive. Potrivit pacientilor care fumeaza, tigarile usureaza o parte din aceste
simptome, dar cercetatorii au observat ca efectul este de scurta durata, si in detrimentul sanatatii globale.
Nicotina este principalul alcaloid din tutun, unde se gaseste sub forma de saruri ale acizilor citric si malic.
In cantitati mici este excitant al sistemului nervos central si periferic, in cantitati mari avand actiune
paralizanta.
Nicotina provoaca o secretie marita a glandelor si o contractie a vaselor de sange, deci o crestere a
tensiunii arteriale. Doza umana letala este de 40mg/kgc.. In organism nicotina este biotransformata in
produsi netoxici, permitand fumatul. La nivelul creierului nicotina se leaga de receptorii nicotinici
determinand dependenta. Receptorii de care nicotina se leaga in creier, isi pierd rapid senzitivitatea
pentru aceasta, determinand ca fumatul sa devina in ultima instanta ineficient.
Mai mult, in timp ce efectele pozitive dispar, apare in timp dependenta. Nicotina produce dependena de
6-8 ori mai mare dect alcoolul, dar la fel de mare ca i cocaina (95-100% din fumtori sunt dependeni).
Nicotina, indiferent de calea de administrare, ptrunde n organism prin difuziune, fumul inhalat ajunge n
alveolele pulmonare i toi constituenii sunt absorbii.
Aproximativ 80% din nicotin este distrus la nivel hepatic, restul de 20% se fixeaz pe receptorii
nicotinici prin intermediul crora exercit efectele sale multiple. Pentru a msura dependena de nicotin
se utilizeaz testul Fagerstrom; testul are avantajul c arat o corelare exact ntre rspunsurile testului i
determinrile de cotinin plasmatic i urinar.
Ca alternativa, cercetatorii investigheaza un compus chimic nou, derivat de la nicotina, care se leaga slab
de receptorii pentru nicotina de la nivelul creierului. Multi dintre acesti agenti de legare sunt testati pe
pacienti cu schizofrenie, Alzheimer, sau cu sindromul de hiperactivitate si deficienta de atentie sau Deficit
de Atentie / Tulburare Hiperkinetica (ADHD). Totusi mecanismele ce stau la baza efectelor cognitive ale
nicotinei raman neelucidate. Cercetatorii cred ca nicotina ar putea sa imbunatateasca atentia stimuland
creierul sa filtreze stimulii exteriori, prin indepartarea celor inutili. Schizofrenia afecteaza semnalizarea
chimica folosita de catre neuroni, impiedicand creierul sa poata izola un singur proces, si sa-i dedice
atentia cuvenita. Nicotina modifica aceste procese semnalizatoare si ar putea ajuta la suprimarea
activitatii neuronale externe.
Carol Tamminga, profesor de psihiatrie la Universitatea din Texas Southwestern Medical School, spune:
Doctorii ca mine, spera ca in 10 ani vor avea medicamente pentru diferite categorii de simptome. Este
neclar daca vom avea medicamente care sa tinteasca aspecte specifice ale cognitivitatii, ca atentia sau
memoria, ori daca vom avea medicamente care trec granita la nivel global. Dar pentru pacienti, orice nou
tratament ar putea fi o alinare binevenita.