Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Pseudo Hyginus de Munitionibus Castrorum

    Încărcat de

    Vulpe Lucian
    26 vizualizări40 pagini
    pseudo_hyginus_de_munitionibus_castrorum

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    pseudo_hyginus_de_munitionibus_castrorum

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    26 vizualizări40 pagini

    Pseudo Hyginus de Munitionibus Castrorum

    Încărcat de

    Vulpe Lucian
    pseudo_hyginus_de_munitionibus_castrorum

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 40
    Coperta: Cristina MORUZ Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniel PSEUDO-HYGINUS ‘De munitlonibus eastrorum / Pseudo-Hyginus ; trad. Dan Sebastian Crigan ; comentariu de: Calin Timoc. - Deva Catiuza vb, 2004) Bibliogr. Index. ISBN 973-9438.-26.8 1. Crigan, Dan Sebastian (rad.) IL Timoe, Calin(ed) 9437) 38507) PSEVDO-HYGINVS DE MVNITIONIBVS CASTRORVM (DESPRE FORTIFICATHLE TABEREID) Editie critica bilingva Traducere, studiu introductiv, note $i aparat critic de Dan Sebastian Crigan Comentariu de Calin Timoc €ditura CALAUZA v.b. VNIVERSITAS OCCIDENTALIS TEMESIENSIS SCIENTIA MILITARIS ANTIQVITATIS Tomus primus curauerunt Dan Sebastian Crigan et Calin Timoc Timisoara MMIV STUDIUINTRODUCTIV 1. Manuscrisul si autorul stu Despre autorultextului de fff, ce nis-apistrat sub titlul De munitionibus castrorum, nu existé date, Nici mfcar numele séu nu este sigur. In editia sa, Chr. C Lange observa deja c, in celebrul Arcerianus, cel mai vechi manuscris eongindnd acest text, incipt-ul,incipit liber hygini gromatici era seris pe marginea superioar& ‘paginii 125, pe doui colosne, in vemece, de obicei,titlurile apar in interior unei coloane! a textulu. In plus, incipi-ul preced3 céteva fragmente de geometric, cu care inséttlul De munitionibus, ce urmeazd, scrisneintrerupt, nu are nici olegatur’. Jncipit-ul on provine deci eu sigurangi de la copistul acestui manuscrs, i este 0 incercare ulterioari de a aribui textul unui autor cunoscut. De asemenea, felul in care textlia fargitneindeamna sl credem cdo parte din acest, incluzand expicit-ul, 5-apierdut. ExistAtotusi trei agrimensori cunoscusi sub numele de Hyginus; unul 2 ‘wait pe vremea lui Traian, fiind autorl serierlor De limizibus $i De condicionibus «agrorum, al doilea, cel care a scrig De limitibus constinuendis, pare afi trait dup cel inti, In urma unui stadiu comparativ ficut de A. Gemoll, intre De munitionibus $i fragmente de-ale lui Frontn, Siculus Flaccus i M. Junius Nipsus, sa demonstrat De limitbus si De limitibus constituendis mu apartin in mod sigur aceluiagi autor $i 4 De munitionibus prezint& partculartailingvistice side stil care se indepsrteaz de toate scrierile din domeniu, in conchizie, este conceputd de oa treia persoand? “stcerianus poart lasfirgit mentiunea liber Gromaticus Hygini de divisionib agrori explicit care, de bun seam, nu corespunde deloe confinutului ultimei pati. itil De munitionibus castrorum it datoram - si acesta nepotrivt, deoarece nu reflect deedt un sfert din lucrare ~copistului manuscrisuhui V care @lucratintre ani 1504 ce (eet. W. Gemoll, Teubner, Leipzig, 1879, p. 33-34, apud Maurice Lenoir, Pseudo-Hygin, Des Lerifcaions du camp, Les belles letees, Paris, 1979, p, VI. AA Gemoll Ober das Fragment De muntinibuscastronum, in Hermes 11, 1877, apud Leno, PV. i "Vat, tat, 3432, PSEVDO-HYGINI 51 1544, Acestea sunt agadar numele gi ttl pe care lau impus tradita gi pe care le-am pastrat gi noi. Cu toate acestea, cercetind mai indeaproape lucrarea, se pot firma o multime de lucruri despre autorul ein prinul rind, cesta este, dupé cum el igi zie, un novice, tir (pro tirocinio meo, § 45). A. Oxé consideri c& este vorba de ‘un novice in arta agrimensurii militae, far Domaszewski, in cea a scrisuluit, {ntr-adevar, fell, in care se exprima Hyginus, este adesea greoi si heotic; se poate adiuga faptul c& fraza nu are céteodatd verb, iar folosirea adverbelor nunc gi item teste frecventi. Acest lueru ne face sé credem e& autorul manuscrisului dispune de putind experientin ce priveste exprimarealiterar, si, dec, c& acestaar fi, in realitate, tun tehnician autentic. Totus, nu se sfieste, bundoard, pentru a marca inceputul ‘une dei noi, s se exprime la persoana inti singular siplural—§ 14 nunc praetenturae rationem exponam: § 16 nunc, ut suo referam loco, ad alam miliarians; § 42 nunc retenturae diximus partis dimidiae numerum ~ sau si foloseascé o formula impersonali.—§ 17 quantum ad retenturam pertinet~ toate acestea vidind desigur oarecare grijé pentru varietatea stilului. Dar cel mai important este faptul cd Hyginus ne oferd, de la paragrafele § 45 la § 48, informati foarte pretioase care il privesc att peel, cat si caracterul scrieri sale. Acele citeva randuri ne arat inainte de toate, c& lucrarea este o compilajie; Hyginus declara ,i-am parcurs repede pe autorii din domeniu” (§ 45), iar motivul pentru care nu mai di alte explicaii in ce priveste fortificarea taberei, se datoreazi faptului cd acest subicct a fost deja tratat de mai rmulfi autori” (§ 48). Autorul nu indicd ins sursele folosite, Unele explicatit ctimologice, cum ar fi cea a cvestoriului (§ 18),ne duc-cu gindul I castrul descris de Polybios in cartea a gasea a Istorilor, dar nu se poate spune cf ar fi un imprumut direct. La paragraful § 17, Hyginus spune despre calea lati de 40 de picioare, care separa latera praetori de retentura, cA este numitd tot evintand datoritstrupetor" pasajul nu trebuie interpretat, asa cum face A. Oxé’, ca o incercare de a explica jologic cuvantul quintana, fiinded, daca cercetim tabara romané descrisd de Polybios* (VI, 30), aflim urmitoarele: ,Tabariind in fetul amintt, in-o parte st alta pun al gaselea escadron, la 0 depiirtare de cincizeci de picioare de al cincilea, gi ‘ageazla fel si corpurile de trupa ale pedestasilor,incdtsi acest interval formeazd un alt drum prin mijlocullegiunilor, perpendicular pe ale’ i paralel cu corturiletribunilor. Ones Zu Hygng Lagerbeschreibong, i Soolurg Jahrbuch 9, 1939, p. 66 (Fstschit Tr H. Jacobiys wer Beeeichnet sich selbst im Kapitel 45 als ein Anfnger and Rekruten in der Lapeevermessung”. Apud Lenoir, p. XI. ~ A. von Domeszewski, Hygini gromatit liber de sounitontas castrovum, S. Hire, Leipig, 1887: ein Neuling in der Kunst des Seheibens” p 40. A. Oxf, op. eit, p. 65-72, anu Lenoir p. X + Paybion, fon, tad. de Virgil C. Popescu, Ed. Sint, Buc. 1966, p. 488 8 DE MVNITIONIBVS CASTRORVM ‘acest drum este numit quintana, pentni ci se intinde de-a lung acincicorpuri de trupi.” Caracterul laconic al explicajici fui Hyginus, avind in vedere restl limurirlor pene ld arputea fi dovada unui imprum, fe direct del Poybios, fe dea ali or dificil de recunoscut. Exist, de altel, posibilitatca existenjei unor manuale de Serimensura de cae i se fi shit agrimensori. Aces rata al lui Hyginus mu este totusilipsit de originalitat: Ja regulile care trebuie avute in vedere atunci cind se Incep misuritoril, nici un autor, pind in ziua de azi, nua facut referie.” (§ 45); insist, de asemenea, asupra noutijii metodei sale: ,metoda gisith de mine, [...] am laborat-o cu cea mai mare atenj”, .eu voi fi cel dint care s-i propund Mari tale ou! fel de masuritoare” (§ 47). "Acest text s-a bucuratintotdeauna de 0 atentie deosebiti,fiind publicat fie antologi, in secolul al XVTF-lea, fic separat, in epoca modema. A fost publicat pentru prima dati in anul 1607, editc care se datoreazs li P. Schrijver, care ainclus textul int-o culegere de texte militare avind ca ttl: Fl, Vegetii Renatialionumque aliquot ueterum de Re Militari libri. Accedunt Frontini Strategematibus eiusdem ftuctoris alia vpuacul, Omnia emendatius, quacdam mune primum edita a Petro ‘Seriverio. Cum Commentariss aut Notis God. Stewechii et Fr. Modii - Lugduni Batauorum ~ In offvin Plantiniana Raphelengij. Luctatea De munitionibus castrorum ni 5-8 transmis, sub diferite titur, impreund cu textele agrimensorilor romani ce formeazs Corpus Agrimensorum Komanorum. C. Thulin, caruta ise datoreaza publicarea, din pate, incompletS 2 acestuia in colcctia Teubner, sa ocupatinainte,int-o serie de anicole, de traditia acestor manuxcrise Fl a constatat existenfa a treisprezece manuscrise confining Dee munitionibus: = Wolfenbitel, Herzog August Hibliotbek Cod. Guelf. 36. 23 Aug 2". Acesta este celebrul Arcerianus pe care Thulin i numeste A. = Naican, Var ar #732 (VY pe wate Thulin Fa identifica ea fiind apagraphon Basil Zanchii,copre a tur A tacut intre 1504 gi 1544, probabil la cererea tut Colotis. = Paris, Bibl. nat, lat. 7229, copie a lui V. Vatican, Fir lat 389°. care contine fragmente att din V cit si dintr-un aft manuscris, Thulin, Die Handschrfien dex Corpus Agrimensorum Romanoram. 19 Auhang zw den Magischen historischenAbhandlungen der KOniglich-prenssischen Akademi¢ der ‘Wiscaschaflen, U1" pt 101, apud Lenoir, p. XVIL: Idem. Humunsische Handschriften des Coypus Agiimensoraim Romanoram, ta Rheinisches Muscum 66, 191. p. AY7-ASL, aud Lenoir, p. XVIls Idem, Zar. Oberlieferungegeschichte des Corpus Agrimensoram — Excemienhundschriten und Kempendien, ix GBteborgs Kungl, Vetentup-och vinerhetssambles Nandlingar 14. W011. ppd Leno, p. XVI. 9 PSEVDO-HYGINI de agrimensuri, F (Florentinus, Laurent. XXIX Cod. 32), care a aparjinut tui ‘Antonius Galaesius Massa = Vatican, Barb, lat 164, manuscrs al iui lacobus Metellus Sequanus, copiat intre 1544 $1546. Pe margine,langA incipt, Metellus adaugi: ex Antonti Galaesii Massae ccodice et Bas. Zanchi, aceasta este deci o copie a manuscrisului lui Massa, Vat. lat. 3893, corectat apoi dupa celal fui Zanchi, V. = Apographon Wouwerianum. ~ Apographon Eyundianum. Acest manuscris, casi cel precedent, nu confine decat De munitionibus castrorum. Amindous sunt copii dup& manuscrisul lui 1. M. Sequanus; au fost ulterior puse in legiturd cu Arcerianus. = Jena, Universitatsbibl., Cod. fol, 156, copie alui A din prima jumatatea secotubui al XVi-lea. = Leyden, Universitets-Bibl, Scal. 56 A, copie a lui A ficuti de Scaliger (a doua jumatate a secoluhui al XVI-lea). = Weimar, Thringische Landesbib., G. 98, sau apographon Joh, Arceri (a doua jumitate a secolului al XVF-lea). —Paris, Bibl. nat, lat. 8732 A, copie a celui precedent faicuté de F. Nansius. ~Miinchen, Bayerische Staatsbibl,, la. 4024, copie a lui Fr. Lindenberg, dupa A, F si fragmentele agrimensorilor continute in Florentinus, Laurent. XXIX Cod. 19. ‘Acest manuscris dateazi de la inceputul secolului al XVI-lea, — Paris, Bibl. nat, lat. 8732 B, copie partial a celui precedent. Manuscrisul Nouv. cq. lat. 466, care confine observatile unui filolog din prima jumitate a sec. al XVUl-lea asupra lui De munitionibus, indica faptul 8 manuscrisul 8732 B a fost copiat in 1624. S-addovedit, insé, ci Arcerianus este compus de fapt din dou’ manuscrise, notate de obicei cu A si B. Acestea sunt scrise pe pergament, recto si verso, pe doud coloane. Ambele sunt scrise in unciale, dar B-ul pare a fi mai vechi: E. A. Lowe propune* datarea acestuia la sfirgtul secolului al V-lea sau la inceputul secolului al ‘Vida, iar cea lui, in secolu! al Vi-lea. Si mai amintim cd Arcerianus Beste cel care confine textul din De munitionibus castrorum, care ocupa paginile 126 V.b, de la riindul 15, pénd la 137 Va, larndul 13. Unul din studiile destul de detaliate, privind particularitatile acestui manuscris a fost efectuat de cdtre Domaszewski in editia sa: fiecare coloand a manuscrisului numar 26 de randuri, cu exceptia coloangi 132 V.a, care numiré 29, Ultimele cinci rinduri au fost scrise peste alte doa rinduri sterse, "EA. Lowe, Codices Latin Antiguiores, IX (Oxford, 1959) n° 1734 a (= B) w°1734 6 (2 A), aud Lenoir, p. XIX. 10 DE MVNITIONIBVS CASTRORVM ——-. ale cdror semne apar sub textul adiugat. Trebuie deci si se cteascd,atrageatentia Domaszewski, co aequitat. mil. IT (Cohortes equitatae miliariae 11) ta sfarsital rindului 27. Domaszewski distinge doi corectori medieval, care au lucrat pe smanuseris; primul afi copistlinsusi care arf corectat propria sa muncé dupa un model; de altfel, unele adaugiri nu sar fi putut face decat avand in fat modelul insu ate, adSugarea hi fegionum i raza wb muneralegionu dicuntur (F131 R-a~§20), care, dupa cum remarci Domaszewski, este in sine, inuil, In plus, forma literelorne face se ne wind la faptul c& col care a efectuat aceasth corectri este chiar copistul. Dar Lenoir considera ed trebuie $4 distingem alte dous maini, mai recente: sunt de fapt foarte upropiate una de alta, cea de a doua (A?) nefiind diferité de prima deci prin grija mai pugina ina deosebi sermnele subtri de cele ingrosate sau prin forma anumito tere (a-ul mai aseufi). Cronologic, aeste corectur trebuie si fi fost ficute pujin dupa scrietea manuscrisului, Cealalta (A?) este mai recent: sccolul al Xi-tea sau al Xlll-lea, Aceasta se deosebeste destul de usor de celelalte dou constind in citeva adugiri de silabe, mai ales la sfrgitultextului,precum si corceturi proaste(§ 21, f. 131 R.a: quantum coreciat in quam), ficute cu ajutorul ‘unor puncte aflate dedesubtul rindului, in vreme ce corecturile de acest tip sunt malate de etre prima mana prin puncte flute deasupra acestua (§ 51, £136 Rb: ceruoeruoli corectate de copist in ceruoli). Mai existé gi alte, numeroase cere de corectare noate pe marginile manuscrisuui, datorate lui Schrier, ulimul Posesor al acestuia si celoralji eruditi dinaintea sa. Unele corecturi, adesea minore ($3,127 Vib: cumuinutus corectat in combinatus), sunt propuse intr-oserisoare adresat li Schrjver de edtrePontanus". De asemenea, pe marginea ili f. 130 Vb (§ 19), este sers.drept corectur la sinpractores, sint imperatori Salm, aceasta ti apartine lui Saumaise care a propus-o in 1620, in notele sale privitoare la Historia Aususta®, Davi prim corecturd atestatd este cea de pe marginea manuscrisului, aveasta a fost notati eu corr. La toate acestea, s-ar mai putea adiuga faptul cd Arcerianus previa anumite particularitilingvistice, care consti in folosirea unor termeni ce apartin imbajului tehnic militar (striga, rigor, stella, scamnum, pedatura, {nterwallum, gromunicus) sia unor termeni care nu apar dec&t in De munitionibus, ‘cum ar fi hemistrigium, retentura, uia sagularis, uia uicinaria, inceptatio, sau ‘wetevinarium ca substantiv, "Dupi o indicate a hi RH. Schele, pag, E3r din introducer, apud Lenin, p. XXIV. "Cl, Salmasis, Historiae Augustae scriptores VI, Pats. 1620, p. 12 &. (Notae in Valeati Galticani Avidiwn Cassium). Apud Leno, p. XXL. u PSEVDO-HYGINI 2.Datarea textubai 2.1. Criteriifolosite ‘Tosi specialistii, care s-au ocupat de datarea acestui text, au folosit, in analiza lr, fiecare céte un alt aspect al armatei descrise de etre Hyginus. De unde gi ‘caracterl fagil al acestei metode. Maurice Lenoir considerd insé c3, dimpotriv’, textul ar trebui privitin ansamblu, lund astfel in considerare orice argument. LLucrarea nu poate si fie nicidecum una de ocazie, adic& si fi fost scris8 si U. Katsted, Lager mit Clowculae, tn B. J. 138, 1937, p. 144-152, apud Lenoir. p. 117 V.E. Nash. Wiliams, The Roman Fromier in Wales (edijia Ua, revit sub indrumare hi M. G. Jaret), Cardi, 1969, p. 124-125, apud Lenoit, p. 118 “4. Collingwood Broce, Handiook tothe Roman Wall (eis «XI Uupon-Tyne, 1966, p. 155 gi 143, apud Lenoir, p. 8 7 Jui. Richmond), Neweaste- PSEVDO-HYGINI datand din iamna anului 72-73 4. Ch.®, iar doud clauiculae figuresz’ pe columna lui Traian, pentru a ilustra al II-learizboi dacic", castrele prevazute cu clauiculae din ‘Tara Galilor pot fi agadar datate la sfarsitul secoluli I, in impul cuceriti si pacficarii definitive a tinutului; un mumar destul de mare de castre din nordul Angliei gi al Scotci, cu clauiculae de un tip mai special (,Stracathro”), sunt atribuite, aproape sigur, de edtre J. K. St Joseph campaniilor lui Agricola“. Tinind seama de incerttudinea cronologicd in legiturd cu castre precum Glenwehlt Leazes, din lips de dovezi in ce priveste numérul altora, si in absenta unui inventar pe care nu-1 pptem alcétui aici, se pare asadar c& clauicula a fost folosit mai ales in uliml sfert al secolului I si prima jumtate a secolulu al I-ea. Acolo se afl e de prere Lenoir, un indiciu in plus, pentru a vedea in De munitionibus o Incrare serisé inainte de Jjumatatea secotutu al H-tea 2.7. Coborta legionarii, Manipulul. (Chiar daca inceputal textului sa pierdut, putem totusicontura cu o oarecare siguran(i,tisiturle esenfale ale organizari cohorteilegionare: ea numari 6 centuri, cuun efectiv de 80 de oameni; doar cohoria inti are o organizare diferit si, ia mod sigur, un efectiv dublu, Savanfi au c&zut de acord, spundind c& 6 centuii de cohort exist de la jumétatea secolului al I-lea i. Ch. sic aceastf organizare sa meny ‘pana in timpul Imperiului, Darin ce priveste modelul traditional al armatei, consider Lenoir, aparetotusila Hyginus o modifcare, anume aceea cf legiunea nu mai dispne de manipule. De fap, difcritele spati de campare indicate de Hyginus pentru cohort, in ansamblul ei, exclude toate corecturile propuse la § 1 si care fac din agezarea fa {n fapi a doud centuriio organizare permanenti, Acest fapt exclude, de asemenea, interpretarea lui Domaszewski, pentru care organizarea in manipule mai era inc in ‘vigoare in armata prezentaté de Hyginus. Cuvantul hemistrigium este fir indoiatt, derivat din striga, Dar cd striga de 60 de picioare ar fide fapt spatial unui maipul si, {n consecin{a, primul manipul in locul centuriei nu pare, dups Domaszewski, 0 concluzie acceptabila. Cuvantul striga desemneazi, in reaitate, si alte spafi astfel, ®1. A. Richmond, The Ronan Siege-works of Masada, Ira in J. RS, $2, 1962, p. 142-155, apud Lenoir, p. 118 “'C.Cichorus, Die Reliefs der Tralanstule, Tafeband 2, estn, 1900, Tafel XCV1, Bild 128, Nt 346, opud Lenoir, 118 “4.1K: St Josepa, Air Reconassance jn Britain, ia J. R. S. $9, 1969, p. LIEI14 5163, 1973, p 228-229, apud Lenoir, . 119. ‘A. von Domaszewsh. op. cit, p. 45; cf ed. A. Grillone, Leipzig, Teubner, 1977, p. XI 2. 4, apud Lenoit,p. 120, 18 DEMINITIONIBVS CASTRORVM suriga cohorts primae (§§4 4) le est dat uexillari-or,infimerc, attire, Spat de baz pentru iniezn tabi este hemisrgiumul Este posibil ca perechea srigahemistrigium si feoreminiscenfa in vocabular a faptului c& spaiul de baz Spartinea manipululuilegii, darn taba ui Hyginus, acest nu ma joact nici un fol este foarte probabil on ermata ca institufie, organizarea pe manipule s& fi cr ala parte nian cohort se densest car de cen descr de Vegetius despre care acesu spune ci fine de antigua ordinatio: pentru el, cohorta intai numéri 1105 de pedstrasi ar celelalte nous cohorte legionare, 550; aceste cohorte sunt cohorte deci centuroni, dei formate din cinci centri, Numarul de $50 de oameni pare ssonfinme in timpul ui Septimius Severus itu pasaj al tui Dio Cassius; raménesdetermindm din ce perioad& dateaza antiqua ordinatio alui Vegetius, de bund sean, postrioaa cele’ descrise de citre Hyginus. D. Schenk, studiind sursele Tui Vegetss si bazindu-se pe marturile lui Dio Cassius din Vita Hadriani ~ mai ales pe fosirea cuvintelor contubernium si commanipulatio ~ $i chiar pe indicayia lui Vege care menfioneazi printe surscle sale ,legile hui ‘Augustus, ale Tui Traian gi Hadrian” (Mil, 1 8), crede cf poate si demonstreze c& aceasta datea7l inca din perioada li Hadrian, Faria ne putea hott asupra datirit ‘mereu controversate™ a acestei antigua ordinatio a ui Vegetius, considera Lenoir, (cu atit mai mult, cu cdt Schenk foloseste, pentru aceasti datare precisd, pe cea propusa de Domaszewskinlegituicu De munitionibus castrorum, adi in vernea Far Traion i argumental aesuiadinurma ince privesteorganizarea in manipule a legiuniidescrise de Hyginus), putem tous din aceasté argument, tage concluzia cd, pentru Schenk, prinepalecarateristcd a reform lui Hadrian este toema disparia manipulelor ca unitiji tactice de baz a armatei romane; el insisti de asemenea gi supra faptului cB aceasta refomi mi este o transformare total a armats, pe care -0 ‘tem considera ca find reorganizare radicala”: ea reglementeazi anumite reality, ‘onsecinge ale unei evolu anterioae, precum disparifia manipulelor care ,¢rebuie ‘iif pierdut intreaga valoarea inc dinainte de Hadrian” Pare totus semnificativ, ‘pune Lenoir, c& 0 asemenea evolutie coincide cu ceea ce noi nu am putut si descoperim in textl lui Hysins. ln realitate, reorganizare armatei,calificate de TVep cM 2 62,7 Secunda cols habebatcenurionesquingu,smiliterteta,quarta we a decinam coho iG il Vegeris Rena Die Quelle der Epitra rei militarism Kho, Bele Beigso. pe ktteoped benoit, veenenn ra raphy ke Ronan Army, Actes dt congrs 'Epigraphe de Paris, 1a ES is Ee rep ol oer Gatien adopts de Shen), apd Lent, p 10. ®DSchenk, opel. p. 23, apud Laoir p. 121, 19 PSEVDO-HYGINI Vegetius ca avind 0 antiqua ordinatio, nu consti doar in simpla inlsturare a ‘manipulelor. Caci, chiar admitnd, luand exemplul lui Schenk, dispariia acestora din ‘unmé ca unit tactice la inceputul secolului al II-lea, nu inseamn’ cai trebuie si scceptim datarea propusi in ce privesteintreaga reform. Acestlucru est valabil invers: nu am putea extrage vreun argument din data intra in vigoare a organizlri, asa cum este descrisi de Vegetius, pentru a aprecia evotufia anterioard a armatei sau momente marcante ale acestei evolufit. Suntem deci indemnati s& credem c& disparitia manipulului ca unitate tacticd de baz a legiunii romane a avut loc la ‘nceputul secolului al I-lea, si 8 Iucrarea De munitionibus, care aduce marturie despre acest fap, trebuie si i fie, cu aproximatie, contemporand. 28, Veredarii. Acest cuvant, desi rar, este totusi atestat in istoria Latinitiii ia armatei romane; este atestat pentru prima dati intr-o inscriptie din prima jumatate a anului 138, in menfiunea lui numerus burgariorum et weredariorum*, Cuvantul weredus pare, pentru prima oar, in ultima carte a epigramelor lui Marfa: ,Parcius wtaris ‘moneo rapiente weredo” (Mart. 12, 14, 1). Este cunoscut, de asemenea, interesul acestuia pentru zoologie, care reiese foarte clar din cartea sa, Despre spectacole, dat ‘mai ales realismal si gustul siu pentru precizie; prin cea de-a paisprezecea epigrama din cartea a douisprezecea, datata in iama anului 101 sau primavara lui 102, mu trebuie si fim foarte departe, considera Lenoir, de prima intrebuinjare a termenul Pe lingit aceasta, trebuie si fie ficutA diferenta intre weredarit din inscriptii gi Pannonii ueredarii; cei dintai nu sunt in niei un caz, dup® cum consider’ M. Labrousse, soldafi™, ei apdrand de fapt mai tarziu, ca simpli curieri. Nici ceilalfi mu pot fi considerafisoldafi, in adevératul sens al cuvantului, pentru cd sarcina lor este de a supraveghea drumurile. Agadar, se pare cd aici Hyginus foloseste termenul, pentru a desemna o unitate avand sarcini foarte precise, chiar dac& nu pute sti cu. cexactitate care sunt ele si fri a putea stabili clar asemanarile cu curerii sau gardies din inscripfi. Cu toate acestea, se poate deduce c& termenul de origine celtica, de ccare se serveste Hyginus, se raporteazi, cu foarte mare probabilitate, lao perioada Ccuprinsé intre inceputul secolului al I-lea, data aparatiei cuvéntului la Martial, $i apd Lenoir, p. 121 %C. 1. L ML, 13795, apud Lenoit, p. 121 Apu Lencie, p. 62 % M, Labrousse, Ler burgorié et le cursus publicus nM. E. FR. $6, 1939, p. 151-167, gpud Lenoir, p. 122. 20 DE MVNITIONIBVS CASTRORVM. 138, data primei inscriptii unde apar weredarii cu rol de gardieni 2.9. Cimilele $i conducitorii lor. Cuvantul epibata utilizat pentra adesemna conduestori de ckmile, are un caracter special, pentru c& denumeste, de regu, soldaiiimbarcati pe vase, autorul nesfiindu-se si foloseasca deci termeni consacrafi in domeniul castrametafiei sual armatei. De bund seam, crede Lenoir, Hyginus foloseste aici un termen inadecvat, deoarece nu dispune de unul mai potrivit, desi acesta existé: dromedarius sau <éromadarius. Numai c& aceasta denumire, upd curn rezulta din inscripi,apare bia -vremea iui Traian, ind cunoscutio ala | Vipia dromadariorum miliaria®. Faptul ca Hyginus nu cunoaste termenul, demonstrea2i, spune Lenoir, ch acesta trebuie si firedactatlucrarea inaintea introducer denumiri mai sus mentionate sau cd, probabil, a. fost totusiintrodusé chiar in timpul sSu, fra ins cael si fi avut cunostinf. In consecint, Lenoir dateaza lucrarea lui Hyginus la inceputul secolului al I-lea, in timpul domnie lui Traian care, ptrivittextului, a aduscéteva inovati, 2.10. Vexillarii si wexillatio. Un studiu intocmit de catre R. Saxer” demonstreazA c& cel de-al doilea termen, wexllatio, -a inlocut, in inscripii, pe cel dint, aproape in intregime, Incepiind eu epoca lui Hadrian. De la domnia lui Augustus pnd in anul celor patra {mparatigsim gase mentiuni ale cwantului vexilari, icine ale lui wexilato; mai trebuie precizat of primele 6 sunt cuvinte integi, in vreme ce R. Saxerreface in uesillaio (urmaind exemplul primilor editori) de doua ori uexl (n®*33, 364), un (2), iar un al patrulea cuvant il reconstituie fn intregime. In timpul Flavienito, ‘nwrebuintiri ale loi uexllarié (dint care 6 sunt inttegi) se opun celor 8 ale lui uesillaro (din care 5 reconstitute). Epoce lui Traian, care nea fost inclusl th seria precedent, ne oferd 2 mentiuni ale lui wexllarié si 3 ale lui wexillario, Dar de la Hadrian ta Caracalla, nu mai gisim decdt 10 intrebuingiri ale cuvantului vexillariy in schimb 108 ale cuvantuluiuexilario; mai menfonm faptl ci, din vremes ui Hadrian, ‘nu mai exist nici oinscriptie are sh ateste pe vexilari, in schimnb glsim de 11 ork pe uexillati: apo nu apare nici in timpul lui Mare-A.ureli, dar apare de 26 de ori Apud Lenoie,p. 122 C4. 1M, p. 2328, 71; 157 6 Ch, gpad Leno, p. 123, © R Saner, Untersuchungen 2u den Vexilationen des mischen Kaizerheees von Augustus bis Diokterian. Epigraphische Studien , Koln, 1967, apud Lenoit, p. 123, 21 PSEVDO-HYGINI uexilatio, Dela Elagabal la Claudiu al U-le, 4ntrebuinfri ale lui wexillari se opun celor 24 ale lui uexillatio. S-ar pirea agadar ci cel de-al doilea termen devenise ddenumirea oficiala pentru acest tip de detasament. lar dacé mai adiugim cf Tacitus 1 foloseste niciodata cuvéntul ueillaio™ si cil gisim o singura data, la Suetonius, rezulti c& De munitionibus castrorum a fost sctis Ia inceputul secolului al H-lea, inaintea domnici lui Hadrian. 2A. Classici. {nce priveste folosireasubstantivului classic pentru desemnnarea soldailor Nor cduat vet dinte este de mary descoperite pe terior yt aci jin eu adevarat seam de indica lui Hyinus,s& poatd aduce noi dover, clare, care 88 pund in valoare atat fragmentul ev mi s-a pastrat, cit si disent! cay romani, care, dupa cum se stic a continuat si slujeascd drept ak Pentru istoraacesorlocuri, acest rare are, am tea spine importa intruct fi menjionciprintreneamurite de alii spe dae: cnc ee ~ 1 Regen, Vir Facto i wt yd 161% p48. pad en p. XR 33 PSEVDO-HYGINI de buna seamé, este foarte putin cunoscut si care trebuie cereetat in continuare de Cctre specialist, pentru ase putea stabil, in baza altor dovezi, ct mai exact despre care daci este vorba, Malfumim colegului Eduard Nemeth pentru sprijinul bibliografic acordat i deschiderii pe care a avut-o fati de soluionarea problemelor noastre tehnice si de informare, precum i bunului nostru coleg gi prieten, mereu atagat de problemele de istorie gi arheologie, Dan Ungureanu, pentru susfinere. Autorié 34 DE MVNITIONIBVS CASTRORVM PSEVDO-HYGINVS DE MVNITIONIBVS CASTRORVM (DESPRE FORTIFICATILE TABERED 35 PSEVDO-HYGINI 1. Nune papilionum tensionem cohortium supra scriptarum ostendemus. Papilio lunus occupat pedes X, accipit incrementum tensurae pedes I, tegit homines VII. Plena centuria habet milites LXXX: erunt papiliones X, qui decurruntin longitudine pedum CXX, Nam quod ad latitudinem hemistrigii pedum XXX attinet, papilioni ddantur pedes X, armis pedes V, iumentis pedes VII: fiunt pedes XXIII; hoc bis, ‘XLVIIL. Quoniam, cum contrariae tendent, effcitur striga pedum LX, reliqui pedes XXII qui conuersantibus spatio sufficient. Haec pedatura ad plenam centuriam est computata, Ey quibus in ugiliis singulis «quater erunt et non plus quam octonos papiliones singulae tendunt. Ita fiet ut centurio eorum in eadem pedatura eorum papilionum tensionem accipiat;alioquin plus dari oportuisset. 2. Legiones, quoniam sunt militse prouinciales fielissimac, ad uallum tendere de- bent, ut opus ualli tueantur et exercitum gentibus imperatum suo numero corporali in muro teneant. Quando autem supplementa plura fuerint, ubi necesse est cohortis pedaturam extendere, seruaa latitudine hemistrgi, etd pede manenti,eam mutabi- ‘mus, ut quibus fuitCXX per CLKXX, sic sit XC per CCXL, in modum formae subiecta, uel LX per CCCLX, similiter ut forma ostenditur. XXX enim pedes per DCCXX cohors «im unum occupat: nunc, quotiens latitudo duplicatur, longitudo pariter ‘minuetur, Quodsilegiones plures acceperimus et supplementa pauciora utnecessari- um sit cohortes circa vallum erebrius ponere, conuertimus pedaturam: quod fuerit, signis, tabulino vor sta fapi-n fal, se va obtine o striga? de 60 de picioare;riman 12 picioare care vor fi de ajuns pentru cireulajie. Acest spat? fost calculat pentru 0 centurie completd. Din aceste pe un singur rind; prin ‘urmare, of decdte ori litimea este dublat, ungimea se micgoreazA in aczeagi misuri. Dar dac& vom fi primit mai multe legiuni gi mai pufine trupe de rezervi, ncat cohortele s& trebuiascd 58 fie agezate in numar mai mare de-a lungul valului, vora modifica spatiul: ceea ce a fost signis, va fi abulino, dar nu vom schimba felul in care sunt dlispuse corturile in hemistrigia. Pentru toate tipurile am anexat desene. Uncori, se obisnuieste ca unei cohort sii fie acordat un spafiu de 150 pe 150, dar, pe ct este Posibil, acest cru trebuie evitat, din cauzi cd castfeb centurile n-ar cmai> putea Ski instaleze corturile fn ordinea obisnuit, ir spafiul destinat cohortelor variméne, {nto parte, descoperit, dup cum se observa pe desenul de mai jos. 37 PSEVDO-HYGINI 3. Cohors prima, causa signorum et aquilae, intra uiam sagulariam et, quoniam duplum numerum habet, duplam pedaturam accipiet, utputa signis pedes CXX, tabulino pedes CCCLX, uel signis CLXXX, tabulino pedes CCXL; formae ratio ut reliquae. Igitur si legiones impares, hoc est tes, acceptae fuerint, duae pri- ‘mae lateribus praetor per rigorem uiae sagularis tendere debebunt, alia in praetentura Similiter per rigorem uiae sagularis intrantibus portam praetoriam parte laeua; extra cohors contraria tendat, ut possit exercitus combinatus educi ‘4. Quotiens autem quinque uel sex legiones acceptae fuerint, binae cohortes primae lateribus praetoriitendere debebunt, duae in praetentura, supra quibus ualetudinaria, acelasi ca «pentru» celelalte. Agadar, daci numarullegiunilor, care vor fi fost primit, va fi impar, add tei, doua «cohort primae vor trebui sisi instaleze cortrilede-alungul cli sagulars, iar cealalt, in praetentura®, de asemenea de-a lungul ci sagularis,intrénd pe poarta pretorian’, ‘in partea stingé. Pe partea dreapt, fai-n fal cu aceasta, va trebui sisi intindd cortuileoalté cohort, pentru ca armata'sk poat isi in ordinea obignuita 4.Ori de cite or, ins, se vor fi primitS sau 6 legiun, ete doud cohorteprimae vor trebui si-siinstaleze corturile n parle lateale ale pretoriulu, iar «alte» dous, in praetentura. Deasupra acestora vor fi amplasate infirmerile, dupa care urmeszi sexillari sau 0 cohors secunda; ar daca situatia 0 va cere, deasupra acesteia se pune de obice, in locul uexillari-lor, 0 cohorta de 500 de pedestrasi. Dac, inst, Spatiul va fi fost mai mic, va trebui sii fie dat unei cohort legionare, dar jindnd seama de efectivul ei, astfel incdt 120 de picioare sd primeasca infirmeria si restul celor ce vor fi instalate deasupra, adic& ueterinarium'™-ul si atelienal care a fost asezat mai departe, pentru ca rinifi,ce se refac la infirmerie, sf poata avea liste, Spatil destinat acestor servci est, de obicei, caleulat pentru 200 de oameni ieeare. 5. Vexillari legiunilor trebuie si primeascd acelasi spatiu pe care il primegte o cohort legionars si care este calculat pentru 600 de oameni, din cauza bagajelor, \cebuie s8- intinda corturile in praetentura, sau in parle lterale ale pretoriului, dup cum am spus, deasupra cohortelor primae. Langa meterez, daca se poate, nit trebuie si se aseze, fiinded legatul nu are aceeasi autoritate asupra lor”, iar dacd ‘cumva meterezul va fi fost strapuns de dugman, legiunea si legatul lor vorda vina pe uexillarii, 6. Cohortele pretoriene trebuie si-s{intinda corturile in parpilelaterale ale pretorivhui sisi primeasea un spafiu dublu, fiindca folosese corturi mai mari. Primipilares gi ewocati primesc un loc tot in acel spafiu 39 PSEVDO-HYGINI 7. Equites practoriani latere dextro praetorii singulares imperators latere sinistro. Quorum si maior numerus fuerit, utputa singulares DC, praetoriani CCC, poterunt CL singulares in stiga praetorianorum tendere. Ita fit ut et pari numero dispositi primi un spajiu membriistatului-major™ care se afl cel mai aproape de partea dreapté ca pretoriuluir. 8. Dacé va fi fost primit un numar impar de cohorte pretoriene, de vreme ce numarul sidispunerea cohortelor in dreapta si in stinga pretoriului trebuie si fie simetrice, in locul cohortei se vor ageza cilire(i pretorieni. Calaretii de elité ai imparatulu, insi, wl vor fi fost 800 sau 900, vor trebui si-si intindd corturile, in strigae tntregi, in partile laterale «ale pretoriului, iar dacd vor fi fost in jur de 500, le va ajunge chiar gi snumaio stra. 9. Va trebui si aver foarte mare pri ca latera praetorii si nu primeaseé mai mult de 720 de picioarein lungime. in acest fl, cohortele pretoriene gi restl efectivului, care tinde corturle in pile lateraleale pretoriuui, vor fi agezate in sirigaein-tregi sivor sta, inspatiul destinat lor sin mod obignuit, in cele mai bune conditi. Cac, in ce priveste intreaga lafime a pretoriului, aceasta poate s& pomneascd de la 160 si s _jungi Ia 220 de picioare, pe o lungime, cum am spus mai sus, de 720 de picioare. Postului de gard trcbuie a ise acorde, Kinga pretoriu, un spatiu de 20 de picioare, iar, daca situatia 0 cere, vor fide juns i 10. 10. De asemenea, suiteiimpratului nostri se poate rezerva un spatiu de la 50 a 70, de picioare, in care, primul loc langa calea prineipala,trebuie si-1 primeascd ccomandantul garzi pretoriene, Dupa ce s-a creat apoi o cale de trecere, curmeaza> cohortele pretoriene srestulefectivuli, Fell in are acestea trebuie si fie dispuse, amacitat inginty in cticicd al PSEVDO-HYGINI 1. Aris insttutis in formam partis imae, auguratorio parte dextra praetori ad uiam principalem adsignabimus, ut dux in eo augurium recte capere possi; parte laeua tribunal statuitur, ut augurio accepto insuper ascendat et exercitum felici auspicio adloquatur. 12. In introitu praetorii partis mediae ad uiam principalem gromae locus appellatur, ‘quod turba bi congruat,siue in dictatione metationis posito in eadem loco ferramento, ‘groma superporatur, ut portae castrorum in conspecta rigoris stellam efficiant. Et professores eius artis causa supra scripta gromatici sunt cognominati 13, Viae uicinariae ideo dantur percurrentes proxime sagularem, ut ad eruptionem ‘exercitus expediti progredi possint. 14. Nunc praetenturae rationem exponam. Via principalis, quae est inter portas dexteriorem et sinistriorem, quae a principis nomen obtine, esse debet latitudine adem, qua opus pedum LX quod est inter uallum et legiones et ideo ca» quibusdam ieruallum est cognominatum. Item wi, quae ducit ad portam praetoriam.~a praetorio sine dubio uia praetoria dicitur -, latitudine, ut supra, pedum LX, propter quam rigore tensurae suae superiores strigae in praetentura non percurrunt, quoniam ad tuiam praetoriam signa spectare debebunt. 15, Dabimus itaque infra uiam principalem legatis pedaturam quod scamnum est appelatum nec communis strigarum dictationem metationis habet propter legionum 1. aris Sch, : aris A auguratrio ego auguratoium A Jad wlam Rag. : a ure A adsignabimas Dom. : agnouinus A I ux in eo Rutp dxinet A I post Rag. + pote A [lac Lp! leas Af sani Sc to A'tor A | uspicio Rug hosp A. 12 init Sch: tum Aad Salm! aut Abi Rug. iA I ctatione metaionis Dom. + tion cad Al] posto Sam": oA J conspca Sok: -amm A professors Sch sores AI sxpa Sch 8 A 13, sagolarem Rug. :ragulais A" sogolari AM ad Rug. : ab A I possi Rug: sunt A 1. pactennrae Rug: terture A in Rag: wa A gue Rat. : gua A I pins Sch: -pes A bint Puig: op Af laitie exer Raat: endem Aa a. & I copnmaie {in Sok Sus A la Rag “lam 4 pti far. tram A «Sch in A ister Reg the aude Rg soem A quam Lange: quo A gore Sch: rem AI esare Ra encare A soperiores sigue Sch, gs A pratenura Gril: pretoia A 1. infra A. Gem, : int A I ictatonem metations habet Sch: indicaonem moctationes habe A I Jegionum Sch =77 Al] non ante semper del. Lange 42 DE MVNITIONIBVS CASTRORVM 11. Ridicdnd altarele dupa modelul de mai jos, vom ageza auguratoriul in partea cohortibus decimis ibi tendentibus alae-le miliariae sau quingenariae” s.a.m.d. Felulin care fiecare «unitate va trebui si se ageze, am infiigat pe desen. 16. Acum, ca si vorbese despre ea la locul potrivit, in legiturd cu ala miliaria: are 24 de turmae care numér& tot atitia decurioni, subofiferi cu solda dubla si subofiteri ‘uo soldi gi jumatae, c&t este numirul turmae-lor. Fiecere decurion are la dispozitie ‘ite tre cai, iar subofiteri cu solda dubla si cei eu o solda si jumatate, fiecare cate soi. Astfel, la numiirul de 1000 de ea, din care se scade céte unul ide fecare subofijen, care este cuprins in acest efectiv, se mai adaugi 96. Ala quingenaria numéré 16 ‘urmae, decurioni sirestul, potrivit numSrului surmae-lor; n ce privestecaii de rezer- v4, ca mai sus, adicd 64. De aceea, pentru fiecare ciliet, se socotesc cite 3 picioare; ‘numirul lor este fixat la 1000, pentru ca, pe acea suprafafi, si primeasca\un spafiu al Jor comandant si ca ai lor subofiteri si stea mai pufin inghesuili. Alte, fiecare ar primi cate 2 picioare si jumatate, 17. larin ce priveste retentura,calea, care se afl deasupra pretoriului, pe directia cohortele si clléreii pretorieni, calirefii de elité ai impératuli, alae-le miliariae sau quingenariae, iat dack spatiul © va fi ingiduit-o, uexillarié si cohortele secundae sau cele de 500 de pedestrasi, easupra cohortelor primae, 24, jn practenturaigiintnd corturilealae-le milariae sau quingenariae cilreii mau? si 47 PSEVDO-HYGINI in striga cohortei inti. 25.1n retentur corturilecohorteleequitatae de 1000 sau de $00 de cameni, ‘\cdror organizare am infiisat-o maijos. Fiecare soldat provincial va primi, peintreaga lafime a hemistrigium-ului, un spatiu de> un picior gio cincime%, iar calarepul, 2 picioare gi jumdtate plus o cincime. Prin urmare, dupa ce vom fi primit unititile, Pentni a caleulula «spatiul necesar pentru retentura, transformam de fiecare dati cohortele equitarue int-o unitate de pedestrasi, ca $8 putem acorda mai ugor un spatiu cAléreilor si cohortelor lor. 26. Ayadar, o cohorté equitata de 1000 de oameni numéri 240 de cilirefi pe care fi transform in pedestragi, in acelasi fel in care piciorl, pe care il primeste un soldat, il transform in 2 picioare gi jumatate c&t primeste un ciléret. se face impacind” la si inmultind® cu 5. Aga vom proceda cu unitiile de calarct; rezulté 120, iar inmaulft cu 5, di 600. La aceasté cohortl de 1000 de oameni, dupa ce am sckzut cdléretii, se adaugi> restul de 760 de pedestrasi; rezulti, adunind pe cei de ‘mai sus, 1360. Prin urmare, si tinem minte 8, atunci cand facem calculul pentru cohorta equitata de 1000 de oameni, acesteia trebuie si i se dea un spatiu pentru 1360. 21. Cohorta equitata de 500 de oameni are, pe jumitate, aceeasi impértre ca gi ‘eohorta equitara de 1000. Deci. cohorta equitaia de 1000 de oameni numir& 10 centuri de pedestrai,240 de clreti,iar rma gi decurion, 6; dof acest folosesc 136 de corturi din care centurioni si decurioni au fiecare céte un cort. Cohorta equitata de $00 de oameni nurndrd 6 centuri iar in rest, in proportie de jumatate 28. Cohorta de 1000 de pecestrag ese implirjit in 10 centurisfoloseste 100de corturi, 49 PSEVDO-HYGINI ccenturiones singulis. Item peditata quingenaria habet centurias VI, reliqua ut supra. 29. Nationes, ~ Cantabri, Gaesati, Palmyreni, Daci, Brittones -, centurias statorum et si quid aliud datum fuerit in exercitu symmachiariorum cin retentura ponemus. Camelis cum suis epibatis singulis pedes V adsignabimus. Tendere debebunt, si in hhostem exituri erun, in praetentura iuxta classicos, iad praedam portandam praesto cerunt, intra quaestorium tendere debebunt. 30. Datos itaque numeros, qui infra scripti sunt, sic computabimus: legiones TI, uuexillariixDC, cohortes practoriae III, equites praetoriani CCC, equites singulares imperatoris CCCCL, alae miliariae IIL quingenariae V, Mauri equites DC, Pannonii uueredarii DCCC, classici Misenates D, Rauennates DCCC, exploratores CC, cohor- tes equitatae miliariae Il, quingenariae IIL, cohortes peditatae miliariae I, quingena- "ae III, Palmyreni D, Gaesati DCCCC, Daci DCC, Brittones D, Cantabri DCC, centuriae statorum II, 31, Semper numeris acceptisretenturam computare debemus, ut sciamus, quot Dpemistrgia in retentura nascantur. Nune fit numerus, qui retendit, XHIDCXL. Sumo partem dimidiam ideo, quod a paribus tendant; ft VIDCCCXX. Nunc latus praetor componamus et praetenturam similiter computemus, scutretenturam fecimus, ut sciamus cohortibus legionariis quid tabulino uel signs dare debeamus. 28, centuriones Sch: 77 A I centras Soh: 77 A 29. presi ego: peta A gat Mom. plmyren Rt. :pamyrent Af centres Lange: 77 A exercina ‘Sch to A symmachiariorum ego :summarclorum A summamelrfcum A symmacharionmy ‘Mon. | in ad. Sch | exntra Sch: ett A | poners ed. a Dom. :ponimes A camels Sch mils A [ets Sch ebimmai | dkgnbions Sch: aus A | pct Soh: -ram | casio Soh! iguoe AP pontndam Rage. mdm AM -ntun &™ atm of Ursin: indoan A inden AW 320, datos. numeros Sch: us . us I computabirmes Ser: -auimus A J cohones prectorise Salm? :-ofs ia A If proetorani Sch. :-res A | equites — imperators Sch: sequitatum iasingul inged A [ mauri a” : mari A* I uoredait Rug. : beridar A misenates Lange : mesinaci A I rabennass Sch: tis A | cohortes — milariae Sch, : coaequtatmil A cohorts Sch 013 A I niliarae Sch mil Al) milaiae ame quingenarise del. Sch. palmyreni Rug. :parmyrent A I test ego: getati A gaetli Mom. cantabrl Rug. ; eat A Wcenuriae Sch = 77 A. 31, numeri Sch. : 105A I etentram Lange : practentura A quot Rug. : quod A | hemistigia ig. emista AY indemestia del. A etentara Sch, ram A deo A * ide A* I paribus Lange PA fenat Lange = dat A [nascar del. Lange et Sch : 1A | pte Sch reece A Sica SA: sia AI signis Dom. -n0 A 50 DE MVNITIONIBVS CASTRORVM dintre care fiecare centurion are céte unul. in acelagi fel, cea de 500 de pedes- trasi rnuméra 6 centurii iarin rest, ca mai sus. 29. Neamurile homines capiet; sicut diximus peditem adiectam quintam ad pedem accipere. Nihil itaque intersit an ‘ad numerum computatum quintam partem adiciamus, an uero ex longitudine, ut nune DC pedum, deducamus partem VI. Reliqui quingenti, tot homines capiet hemistrigium, Sa ss Ray en mn A as Lang: pa | a pt “aA Fae rete de fig Go | ‘qd A | prtena Sch. 3%, COCCAE Sek = CCCI A ra San! A cm ao Sao RS SO A ine tl eis Sa seem AUX ‘A 2. tS: id Af equium Ru: aA I ais niin Sh: sin A eet Sek stent A sah Abeta fk colds | Vaud Sk eas Sk gs Af wage Sat SATA ptt Se kine eh Aa Sek a “es A eu kc [ longline Sx sem A [neigh fay mises & de o parte side alta a acesteia, 90 de picioare sabulino si 240 de picioare signis, astfel incat, sc&zind tabulinum-ul cohortelor si lafimea ci sagularis, si rimén§ 600 de picioare, pentru ca alae-e miliariae si-sitntind& comurle in praetentura, porivit suprafejei destinate lor in mod obignuit. Jar acum, pentru a ne da seama cum va fi intrebuinjatrestul de 600 de picioare, vor umple una din pat- file lateral ale pretoriulu, ca si stim efte alae se vor ageza in praetentura. 33. Din latera praetorii 420 de picioare sunt ocupate de c8tre efectivul soldatilor, pretoriul ocupdnd 60, 20 de picioare de postul de gard8, 60 de picioare de ‘litre suita impdratulu, iar 40 de picioare revin cdilor de trecere; cam aga va arita repartizarea pe aceasté lime; ezulti 600 de picioare, 34. Acum, pentru a organiza praetentura, si calculém numaul de c8lireti din alae care rimin, Sunt 4000, iar pe jumitate, 2000. O ala miliaria trebuie si primeasc& 150 de picioare signi $600 rabulino. in acest fel, 150 depicioare formeazA S hemistrigia. ‘Un claret primeste 3 picioare pe hingimea de 600; iau o treime, ca si obtin numarul de caldrefi ce se Vor ageza pe aceasta lungime: rezulth 200 care va fi eft pentra un ‘hemistrigiu lar acum s& caleulim 5 hemistrigia; de 5 ori 200 face 1000, adic&> spatiul unei ala miliaria, 35. S& calculi restul efectivului, aga cum am ficut cu retentura, pentru a sti, de asemenea, cite hemistrigia se formeaza. Rezult, impreund cu spatial infirmeriei, ueterinarium-uluisiatelierului care, toate la un loc, suntcalculate pentru 600 de oa- meni, un efectiv de 8000. Ludm o jumitate, rimén 4000. Hemistrigium-ul, pentra Jjumlate un picior gi © cincime, mii nici odiferenf, daca la efectivul, pe care -am calculat, adgugém ocin- ‘ime, sau daca din lungimea de 600 de picioare, cai situafia de fal, lim o sesime. Raman 500, att ct va cuprinde un hemistrigium. 53 Py. ypO-HYGINE Fe 36, Se habenssnerum Hs, quotens habeo: quod est VI oti ddem hemistigaecuntur Fit Qa'4? et superiores computa alarium pedes CCC: fit in unum DXL Pteruntesie Ya cohortium IT faciunt pedes DCCXX, ex vor putea s& fie spafile a3 cohorte, adicd 720 de picioare din care se scade numirul de picioare pe care ocupi efectival crupei, rezultand 540. Rimén 180 de pcioare unde se formeazS 6 hemistrigia; in acelasi fel in care «se ereeazi> o cale laterala deasupra cohortei inti, cvom crew 4 a num, de cate 10 picioae; ezult, pentru cil de trecere, 60 de picioare. Raman 120 de picioare pe care le vom da Scammum-urilortribunilor i legatilor, fiecare primind cite 60 de picioare. 137. Dacd se stabileste™cd 1000 de oameni, peste efectivul dja instalat, vor primi un Toc in acelas spat, vom face astfl: itrucat este limpede 8, pe jumatate, «numarul lor va fi de 500, fiind cupringiintr-un hemistrigium, si reducem scamna cu 10 picioare gi s8 inldnurdim calea de trecere dintre alae, care va fi reffcuta doar atunci ‘and patil o va ing; rezult 30 de picioare, «care va fi hemistigium-ul in care se vor ageza cei 500 de oameni sosii mai tirziu. 38. Acum, invers, si scddem, in acelagi fel, 1000 de oameni din efectivele deja ‘orinduite, al cAror spafiu constituieo striga de 60 de picioare. Scammum-uluilegatilor fivom da 80 de picioare, iar celui ce le revine tribunilor, 70 de picioare, reficand calea de trecere dintre alae, 39. De asemenea, atit pentru partie Iaterale ale pretoriului ct si pentru retentura, ddaci efectivub va fi fost intrucdtva mai mare sau mai mic, vom avea din nou grja si ‘miegordm sau si mrim pretoriul si spatil suitei imperial, precum si cvestoril, pis- ‘wind dimensiunile lajimii dabere’y. Caile de trecere dintre cohortele pretoriene si alae, in schimb, vor putea si lipseasc’, dacd spatiul va fi fost mai ingust, pentru cl, po-trivit disciplinei militare,fiecare va sta impreund cu unitatea sa, daca se va fine ‘sea ma intocmai de cele ce spun. 40, Iarin retentura, soldi, avand cite 500 de oameni pe striga, obignuiese si stea mai 55 PSEVDO-HYGINI tendere, quoniam saepe numeros euenit commutari,tensuram ampliusefficiant, quam strigae in eandem pedaturam incurrent. Nec plus ex eis deduci debet quam peditatae ‘quingenariae super cohorts primas et si amplius supersunt, ut nec strigam expleant, necesse erit per reliquas strigas, ut dixi, artius tendant, Similiter ut laxius tendant efficitur, quotiensreliquus numerus conuenit, ne totius metationis ordo turbetur. Vt retenturae per strigas aequali numero tendant,retenturae numerum computatum ut in pedatura conveniret. 41 omni jodsi adhuc amplius seu minus quam ostendimus supplementa data fuissent, jutabuntur et cohortes circa uallum aliter tendent. 42, Nunc retenturae diximus parts dimidiae numerum VIDCCCXX. Quoniam est latitudo DC 60 pe 360; restul de 4 cohorte, dincoace de calea sagularis. 445.Pe catam putut, stipe fate, inind seama de lipsa mea de experien{, am parcurs 37 PSEVDO-HYGINI persecutus et quidquid circa compositionem castrorum aestiualium instituerunt, i hoc libello, priusquam numeros instituerem, sub ratione omnia declaraui, Pra {in omnj inceptatione metationis scribendo nullus auctor «im» hune diem ostendi _Propter quod »yev« sollicitudinem nostcam digne tibi placituram, 46, Exposuimus itaque singulas species et uniuersum exercitum suis locis con: ‘mus; ostendimus etiam, si necessum fuerit, quis numerus commutari debeat. Quodsij alae in retentura positae fuerint et pedites «in» praetentura siue cohortes equita ‘nulla necessitate cogente, sine dubio metatoris imperitiae signum est. Ilud plar poterit obseruari u, si cohortes equitatae in eo exercitu omnino «non» fuerint, pona- ‘mus alas quingenarias lateribus quaestorii, ut retentura equitatum habeat. 47. Nam quod ad legiones dispositas et diuisos numeros pertinet, quod et peritis| ‘compositione difficultates ostendit, methodum metationis a me exquisitam, ad nume-| rum legionum pertinentem intento ingenio elaboraui, ut, si dignatus fueris iniungere, ‘ouitatem metationis ad magnitudinem tuam primus adferam, quae tii, spero, place- bit, si primum cottidianam metationem tractabis, 48. Nunc munitionem castrorum et reliqua, quae plures auctores scripserunt, breuiter perferamus. Munitio aestiualium obseruatur generibus quinque: fossa, uallo, «ceruolis,,aggere, armis. 49. Fossa loco securiori causa disciplinae, cuius species est fastigata uel puni 45, et Pon: sed A I mumeros Sch, ro A fl nstterem Sch AY pincipitia A inceeatone Pont : nem A [meats Lange auctor Lange ! scram A ft add. Zee 4e A praccepn Dom. : prepa sb. serie Sc de A 46, snguls species ego : sua ise A suas species Harel teste Dom ostendions Sh: ost A uments Sem ros Af commun Sch amin A retentare Sok 1 tam A in ed: Sch] gente Soke Aneto Sek re eect Set ona Sh poms Sk cs 47. ad Sch: 4A disposi Gem : asta Af dito ego = dssduos A Het Sch. ex Af compostione Len. sem A || ostendit ego + ostendet A |] methodum Sch macto- A [| metationy Seles ‘oeiaanes If exquisiam Sek : tum A legionam Forster: 77 Al perinentem AM int Af mento Soh = sata A primus Soh * -m08 A 48, religua Sch = ela. AI plures aucores Pon. + ib. to. A If sripserunt Seri = srbs- A ‘unto Poa: -ionem A I astutiu Poat *extinua- A I quinque Sch. quing A™ ui A I eco ‘dd. Sh. aggore sis Len amine apres A emis aggere ed @ Sch 49, seuror Sch. = is Af aus Soh = sue A est ad A fastgata AM Fai Av 58 DE MVNITIONIBVS CASTRORVM repede pe autorii «din domeniu», si tot ce au stabilit ei, in ce priveste organizarea taberei de var, inainte de afi oranduit unital, am explicat, aducdnd mereu argumen- te, in aceastd cirticicd, e0 medio practer uiam circinabis in eandem lineam quae centro seruiet. em puncto manentiadicies latitudinem uall etiterum circinabis| in eandem lineam, ut intrantes semper detecti sint et aduenientes in recto cursu excludantur; nomenque ab effectu clauicula trahit. 56. Nam quod attinet ad soli electionem in statuenda metatione, primum locum hhabent quae ex campo in eminentiam leniter attolluntur, in qua positione porta decimana eminentissimo loco consttutur, ut regiones casris subiaceant; porta praetoria semper hostem spectare debet. Secundum locum habent. quae in plano Constituuntur, tetium quae in colle, quartum quae in monte, quintum quae in loco necessario, unde et necessaria castra dicuntur. 57. Praccipue obseruari debebit uia quae lateribus castrorum supersit. Cetero ‘quocumgue latere flumen sive fontem habere debebunt in qualicumgue positione castrorum, Iniqua loca, quae a prioribus nouercae appellantur, omni modo uitari debent: ne mons castris immineat, per quem superuenire hostis aut prospivere possit, {uid in castris agatur; ne silua celatura hostem adiaceat neue fossa
      « patra parte dintr-un cere. 55. Inacelasi mod, clauiculase ronunjeste, deschizind compasul din punctul flat pelinia interioar&a valului, a mijlocul porti, pala capatul acestea. Din acel punct, de» mijloc se va trasa.cu compasul spre aceeasi lini, ce va shuji dreptcentru, isénd loc pentru o cale de trevere. Apoi, acel punct riménand fix, se va adiuga liyimea vvalului si se va trasa din nou, spre aceeasi nie, pentru ea cei ce intr, si fie mereu lipsiti de aparare, iar cei ce vin fugind drept inainte si fie impiedicay" sé intre; numele de clauicula sil trage de la cacesb efect. 56. nce prveste alegerea ern atunc nd se fac misurtoi, prim oe ocupa tir care, dla es, sede lin spre ofnlfime, porte in care poarladecumand este amplsaté pe punctl eet minal, astfel inca tabara si domine cuprnsul, poarta pretoriand trebuie sa fie intotdeauna orientatd spre dusman. Al doilea loc jirevine celei care este agezall po un tren needa tela, cele de peu eal patrlea, cele de pe ‘un munte, iar al cincilea, celei care este agezat intr-un loc in mod silit, din care cauzA se si mumeste taba it” 57. Va trebui si avem grij& mai ales sé raména o cale in pisfile laterale ale taberei. in rest, oricare ar fi pozitia castrului,intr-una din parj va trebui si curgA un ri sau un izvor. Locurile nefavorabile, care de catre cei vechi sunt numite nouereae", trebuie cvitate cu orice pre}; si nu fie nici un munte mai inalt decat tabira, de pe care dus- ‘manul sé poatd pomi un atac neasteptat sau vedea de sus ce se intdmpld in tabard; ‘i nu fie, prin imprejurimi, vreo pddure in care dusmanul si se ascundi, nici ripe sau vai prin care si se poata apropia pe furig de tabard; si nu se afle, in apropiere, vreun puhoi care, in urma unei furtuni iscate pe neasteptate, s& inunde tabdira naruind-o. 58. Se cuvine sé amintim cf, pe teritoriu dusman, locurile de acces pe val trebuie si fie duble si apropiate unele de altele, iar pentru catapulte si se rdice niste platforme in jurul portilor, pe coltri, in locul turnurilor. Ve trebui ca valul si fie inzestrat cu catapulte mai ales in partea unde se alla nouercae-le, dacd cacesteay n-au putut fi evitate 63 PSEVDO-HYGINI NOTE undtate dino striga 2Cellalt Hyginus, utorul crit De limits, spune:,trebuie si facem suprafea de dout ort ‘mai lng decdt ld, iar ceea ce va fi fost mai lung in lime, si numim scum a eeice va fi fost mai lung in tongime, striga.”, quadraturam dimidio longiorem quar latiorem debemus, et quod in latitudinem longius fuerit, scamnum appellare, quod in longitudinem striga. Apud Lenoir, p.59 Lat. pedatura, ,spatiusurat in piciote™ ‘Lat uigilie este sinonim cu excubiae; cf. Coes. B. G., Vl, 11,24, 69 et VII. 35. + Lat uallum desemna, in primal rind, palsada care era ficutédintem gir de pari (wlll) ‘nfipfi in meterezul (agger) consruit pe marginea sanfului fossa), ee inconjura tia, din ppimantulseos din acesta din urmi (vezi § 48). Aici, in, termenl se refer att la metete7. it sila palisads, Sitesi de compari *Desenele originale nu, din pacate nu s-au pistrat; pentru reconstitut, vezi anexa din eiia ui Lenoir fig.2,3 514) * Signa si tabulinum. Douk hemistrigi, puse unul Ling atu, formes73 un dreptunghi: uni sunt de parere cl latura scurt3 a acestuia arf signa, ar cea lung, sabulinum (85 3.4) Totus, satunci cn (§ 32) ae indica dimensiunilespstuiui cohortelor legiunilor, se dau ,90 de picivare Jabulino gi 240 signis". De fapt, singural luer, pe care-} putem sti sigur, este cd sie desernneazi laturaparaleli cu eal important: prctoriand (§§ 14, 34), principal gi etans {8 43) 3iimeruallum (§ 32), Apud Lenoir, p. 33. "Acesttermen provine de la cuvantul latin sagulum, form’ diminutivaa tut sagum, care Polesiteaverbulu dictare (a spune repetin) reuseste sk descrettructva fell in care se fieeay micuritorile, find ftodalépecesard existnja unUiajutor de masuritor(adlutor retators cares fnotat cele spuse de acest din wma, Faptl cd acfiunea de aditaera.ceva ‘bis agrimensira militar se poste deduce i din sintagma ditto metaionis(6§ 12.18) ce par tracice prin dclarea masurstorl” it eare se ain raport de sinonimie cu exprsia Stotenda meta (tabla mfsurdtori), Cuvdntuldictatio, atu’ cind spare sing (§ 21), ‘junge st nsemne, prin extensiesemandes,dlimitare™, iar forma de asi dita, core ditert de dte tot savani care sau ocupat de Arcerianus, in cuda aumeroasler indict frit, pine care se mum i desel prey ininiten aceassriere cum arf conuzia dite fice ior si-tur(§ 11: sttulorcrecal tn stanitur) au face decd st dovedeas®, redem noi, verbu, caret se atibuta misurtorulin abr pre af descie aul ila tod reprezetai, er ell rst repetale 2" Lit sam aye inteaga arma la local > Teeenul de ualum reunete aici tlt meterezu, cits plisada; nu desemneazh doar palisada, prevum in es intdnita snags, aggere ac wall 3 i od ota er oT acest conten, walla ese sinonim cu agger “*Lit -pacifia” Gn pace cu Roma) * Acca el dba apa tabira poste compara cu un pasaj din Tits Livius unde este dserst tmetoda de lpi roman rari ageaz lini in fos Tor: casi cum lina de up ar ft incind cu plisadepline de ep, haud secus quam ull saepa inoreretacies (VII, 8) ‘Apud Lenat, p86 ‘Aci termenol de agger are sensu cel mai general: grimads de materiale de orice fl pisie Ja fafa ocala ereng pier, ete. Nuinclude ni gan, nici plisadl “Este vorba de iil ineruan-l “ Langines §iimea eat eee ts fe icuig afr” fame vitege” DE MVNITIONIBVS CASTRORVM. SCURT COMENTARIU EXPLICATIV fnceputul ex abrupto al primului paragraf(§ 1) ara clar faptl cf nu ne aflim in fafa lucrdrii complete a autorului ci a unui ,extras” care a supraviefut veacurilor probabil si datrit indicafilo tehnice detaliate cu privire la ridicarea unei tabere militar, pe care acest text le oferd: posibilitatearepartizirii unitajilor militar, indiferent de imprejuriri (vezi §37). 'Nucleul de bazi, dupa care se efectueazA imparjirea geometrica a suprafefei castrului, este hemistrigium-ul care apartine unei centurii si se compune din 10 corturi, Acest spatiu cuprinde in coordonatele sale, pe lingi corturile propriu-zise, pecel al bagajelor sial animalelor de povari. Siguranta si paza hemistrigium-ului le revine celor patru soldaji care au obligatia de a sta de straji. Acest serviciu se efectua altematiy, prin rota restringindu-se astfl spafiul ocupat de militar de rnd la numai 8 corut. lar spa celotlalte 2 asigurd un confort sporit centurionului care rispundea de unitatea sa. Situatia de faté se regaseste mu numai la castrele de mary, ci sila cele permanente, unde capinulbardcilor, in care locuese soldai, este rezervat incdperilor centurionul up prezentarea detaliatl a hemistrigium-ului, prin a cirui punere alaturi ‘de un altal se formeazao striga, autorul trece la dispunerea trupelor care aleStuiesc ‘coloana de mars in interioalfortificatii, dind limuriri fa legitur cu functile pe care tuebuie si le indeplineasca locul ocupat de fiecare dintre ele pentru o apérare mai

      S-ar putea să vă placă și