1.

Particularitatile anestezice la pacientul coronarian

-optimizarea balantei cerere/ oferta de O si selectarea agentilor anesteziei a.i. oferta de O sa fie
maxima, iar cererea de O2 sa fie cat mai mica
-monitorizarea adecvata pt a detecta la timp orice episod de ischemie miocardica, avand astfel
posibilitatea de a interveni rapid si eficient
-pt anestezia pac. coronarian se vor alege acei agenti anestezici care nu dezechilibreaza balanta
cerere/oferta de O2
-tehnica anestezica va fi astfel manuita, incat oferta de O2 sa fie cat mai buna si cererea de O sa
fie minima
Monitorizarea pt surprinderea cat mai devreme posibil a episoadelor ischemice cuprinde:
1.urmarirea modif ECG
2.urmarirea modif traseului si valorilor presiunii din artera pulmonara cateterul Swan-Ganz
2.Anestezia la pacientul cu HTA
-pacientii cu HTA au risc mai mare de complicatii cardiace majore in timpul interventiilor
necardiace sau imediat dupa, decat cel fata tensiune crescuta
-cea mai mare parte se datoreaza cardiopatiei ischemice, disfunctiei de VS, insuficientei renale
sau altor anomalii ce apar la pacientii hipertensivi
-la pacientii cu hipertensiune usoara sau moderata, cu tesiune diastolica sub 100 mHg si fara
atingere severa de organe tinta, anestezia generala si chirurgia necardiaca majora sunt in
general bine tolerate
-pacientii hipertensivi prezinta un risc crescut de labilitate tensionala si de episoade de
hipertensiune intraoperatorie, mai ales imediat dupa debutare?
-pac a caror tensiune este bine controlata se vor comporta bine introperator daca medicatia este
continuata pana in momentul operatiei
-Tiazidele si alte diuretice determina un grad de depletie cronica de volum, bolnavii care le
primesc putand avea nevoie de o crestere a administrarii de fluide la debutul interventiei
chirurgicale
-este preferata anestezia cu anestezice volatile, adminsitrarea unor doze mai mari de opioizi si
alte metode anesteziei balansate?
-cu ajutorul anestezicelor volatile TA este mai usor controlata intraoperator, au un efect
vasodilatator si efect depresiv rapid si reversibil asupra miocardului.
3.Definitia,caracteristicile comune si clasificarea socului
Def. Socul este un sindrom care poate fi determinat de numeroase cauze, caracterizat prin:
-perfuzie tisulara inadecvata
-aport inadecvat de oxigen la celule, ducand la disfunctie multipla de organ

Caracteristici comune:

1.Afectare sistemica
-nu este o tulburare stricta a aparatului c-v ci este o patologie sistemica, care afecteaza toate
organele si tesuturile.
2.Grad mare de severitate a agentului cauzal
-pt. a produce soc este necesar un grad mare de severitate a procesului patologic, a.i. raspunsul
la agresiune sa fie sistemic
3.Semne clinice comune starilor de soc
-exista simptome constante in socul de diverse etiologii, care sunt si elemente de diagnostic
clinic al socului
4.Particularitati ale tabloului clinic
-acesta depinde de factorul cauzal, severitatea deficitului de perfuzie, momentul evolutiei
temporale, boli preexistente
5.Evolutie naturala spre deces
-in absenta tratametului, socul duce la tulburari fiziopatologiece care pot crea cercuri vicioase cu
agravare continua, accentuarea dezechilibrelor homeostatice si deces, in final
1

6.Tratamentul
-vizeaza intreruperea cascadei fiziopatologice
-sustinerea functiei organelor si sistemelor, +/- tratament cauzal
7.Mortalitate mare
-are legatura cu durata si severitatea hipoperfuziei tisulare
-mortalitatea ramane mare chiar si in conditiile interventiei terapeutice optime

Clasificare socului

1.Socul hipovolemic
-scaderea volumului intravascular
2.Socul cardiogen
-scaderea debitului cardiac de cauza primar cardiaca
3.Socul obstructiv extracardiac
-scaderea debitului cardiac de cauza primar extracardiaca
4.Socul distributiv
-maldistributia fluxului sanghin prin vasodilatatie
4.Socul cardiogen
-scade debitul cardiac de cauza primar cardiaca
1.IMA, atunci cand este afectat mai mult de 40% din masa ventriculului stang
2.scaderea contractilitatii miocardice prin cardiopatii, stari dimetabolice, contuzie cardiaca
3.defect mecanic al inimii: defect valvular, ruptura de pilieri, tulburari severe de ritm
5.Socul hipovolemic
-volumul sanghin circulant efectiv scade
-volumul intravascular scade prin:
1.pierderi de sange
2.pierderi de apa si electroliti
-este cea mai frecventa forma de soc
-refacerea precoce a volumului intravascular si oprirea pierderilor corecteaza socul
6.Socul obstructiv extracardiac
Debitul cardiac scade printr-o obstructie extracardiaca, ce impiedica umplerea sau ejectia
ventriculara:
-pneumotorax sufocant
-tamponada cardiaca
-trombembolie pulmonara
-embolie gazoasa pulmonara
7.Socul distributiv
*Caracteristici:
-hipotensiune arteriala, debit cardiac crescut, scaderea rezistentei vasculare periferice
1.socul septic
2.socul anafilactic
3.socul neurogen
4.socul traumatic fara hipovolemie, prin raspuns inflamator sistemic la leziunile traumatice
multiple
5.socul din insuficienta hepatica
8.IRA :DEFINITIE ,CLASIFICARE,FACTORI
DEFINITIE
*IRA este un sindrom acut de:
-pierdere rapida
2

PREDISPOZANTI

-partiala sau totala si

-potential reversibila a functiei de excretie renala ,pe un parenchim renal sanatos si rareori pe o
nefropatie veche.
CLASIFICARE
*IRA prerenala;
*IRA intrinseca sau renala ;
*IRA postrenala sau obstructiva.
FACTORI PREDISPOZANTI
-varsta,hipotensiune arteriala ,boli aterosclerotice ,traumatisme,abuz de diuretice
,sepsis,antiinflamatoare nonsteroidiene,boli renale preexistente.
9.IRA PRERENALA
*Cauza este hipovolemia reala sau datorata redistribuirii fluidelor ,scaderea volumului sanguin
circulant efectiv printr-o serie de afectiuni ca:
-hemoragii mari :posttraumatic .postoperator,postpartum;
-abuz de antihipertensive ;
-pierderi gastrointestinale :varsaturi,diaree,fistule,drenaje chirurgicale;
-pierderi cutanate :arsuri severe,diaforeza excesiva ,transpiratii,febra.
-sechestrare lichidiana in spatiul III :peritonite ,pancreatite,ocluzii intestinale.
10.IRA INTRINSECA
-boli glomerulare :glomerulopatii poststreptococice ,secundar endocarditei bacteriene
,poliarterita nodoasa;
-boli vasculare : ocluzia venei sau arterei renale (tromboza acuta sau tromboembolism ),ocluzia
vaselor mici :boala renala aterotrombotica ,sclerodermie ,angeita alergica ,CID,HTA maligna
,vasculite :poliarterita microscopica,granulomatoza Wegener.
ALTE CAUZE
-ischemia si leziune de reperfuzie ;
-toxine:sunt responsabile de 35% din NTA,medicamente nefrotoxice :antibiotice (gentamicina
,neomicina ,rifampicina ),citostatice ,substante iodate -contrast ,fenilbutazona ,compusi
anorganici si organici : plumb,aur ,arsen,tetraclorura de carbon ,acid oxalic;
-insecticide,ciuperci ,veninuri.
11.IRA POSTRENALA sau OBSTRUCTIVA
- obstructie ureterala bilaterala sau pe rinichi unic :calculi ,tumori ,cheaguri de sange ,procese
inflamatorii ;
-obstructie pe caile inferioare : col vezical , uretra ,neoplasme cervicale ,ale prostatei ,obstructia
neurogena a vezicii.
12.Hipoxia
Def. Hipoxia resprez. Scaderea PaO2 sub 80 mm Hg si/sau SpO2 sub 90% cand subiectul respira
aer ambiental.
Efecte:
-neurologice:confuzie,oboseala,coma ,convulsii,moarte,
-hemodinamice:depresie miocardica, aritmii( tahi apoi bradi), vasodilatatie generalizata, hTA,
vasoconstrictie pulmonara;
-respiratorii: hiperventilatie cu cresterea VC (volum curent), frecv. respiratorii,
-renale:ram ascendent Henle, t.c. distal: pompele de Na/K
Rezistenta:
-creierul: 3 min
-cord: 5 min
3

13.Hiperoxia
Adm. exagerata a O2 (conc. mari) inactivarea unor enzime, eliberarea de specii libere de
oxidanti: inflamatii, edem tisular.
Semne neurologice: cresterea iritabilitatii nervoase, crize convulsive.
14.Hipercapnia
-PaCO2 > 45 mmHg
-semn de hipoventilatie
-BPOC: suporta 80-100 mmHg
Compensare:
-acuta- hiperventilatie
-cronica- renal
Semne clinice:
A.neurologice:
-Faza I: iritabilitate,euforie,insomnii,secuse musculare;
-Faza II: alterarea memoriei, dezorinetare T-S, somnolenta;
-Faza III: convulsii, coma.
B.respiratorii:
-Faza I: PaCO2 sub 60 mmHg stimuleaza centri resp. : creste VC, frecv. resp. ;
-Faza II: PaCO2> 60 mmHg deresia centrilor resp. : SaO2 scade < 90%.
C.hemodinamice
-Faza I : cr. Catecolaminele circulante: HTA,tahicardie, DC cr. , disritmii, cr. PIC si pres i-oculara,
-Faza II: depresie miocardica: hTA, sc. DC, bradicardie,vasodilatatie
tegumentara,coronariana,cerebrala, g-intestinala.
D.midriaza, hiperK, transpiratii.
15.Hipocapnia
-PaCO2 < 35 mmHg
-alcaloza respiratorie indusa voluntar hiperventilatie.
Semne clinice:
-neurologiece: confuzie mentala, ameteli, convulsii;
-hemodinamice: vasoconstrictie periferica si cerebrala, scade DC
-sc. stim. centrilor respiratori
-hipoK, hipoCa.
16.Tabloul clinic in insuficienta respiratorie
Semne respiratorii:
-dispnee cu ortopnee
-tahipnee ( peste 30/min) sau bradipnee (<12/min)
-expir activ, prelungit, contractura muschilor respiratorii accesori
-modif. Ritmului resp., apnee
Semne hemodinamice:
-tahicardie>120/min
-tulburari de ritm
-HTA apoi hTA, bradicardie
Semne neurologice:
-iritabilitate, euforie apoi dezorientare, coma
Semne de hipoxie si hipercapnie:
-cianoza,transp. profunze, vasodilatatie cutanata.

17.Rahianestezia definitie,tehnica
4

Def. Este o metoda prin care se intercepteaza transmiterea stimulilor periferici si a stimulului de
comanda motorie medulara, prin introducerea in spatiul subarahnoidian a anestezicului local in
contact direct cu radacinile nervilor rahidieni.
Maduva spinarii reprezinta portiunea alungita a SNC care se intinde de la vertebra C1, pana la
merginea vertebrei L2, iar sacul dural pana la vertebra S2
-MS este invelita de trei membrane: dura mater, membrana arahnoida, aplicata foarte strans de
dura mater si pia mater. Intre pia mater si arahnoida se delimiteaza spatiul subarahnoidian, und
es e afla LCR (limpede, clar , ca apa ade stanca)
-bolnavul se gaseste in decubit lateral sau in pozitie sezanda, cu coloana in flezie completa
-se utilizeaza solutii hiperbare si de aceea partea pe care se intervine chirurgical se plaseaza in
jos
-spatiile utilizate pt punctia lombara sunt L2 L5 su niciodata mai sus de L2 pt a evita lezarea MS
-pt reperare se palpeaza crestele iliace
-dezinfectia tegumentului cu solutii antiseptice
-acul spinal este introdus perpendicular pe planul spatelui
-se avanseaza prin tegument, tesut subcutanat, ligamentele supraspinos, interspinos si galben,
pana ajunge la dura mater, pe care o perforeaza, se simte un click
-penetrarea durei mater este semnalata de aparitia LCR
-acul rahidian este introdus intotdeauna mandrenat pt a evita antrenarea in varful acului a
celulelor epiteliale (de la nivelul tegumentului) si insamantarea lor la nivelul spatiului epidural si
subarahnoidian.
18.RA indicatii, contraindicatii, complicatii
Indicatii: chirurgia subombilicala, obstreticala, urologica, ortopedie
Contraindicatii:
-hipovolemia
-tratament cu anticoagulante
-infectia tegumentara la locul injectarii
-pacienti necooperanti
-refuzul pacientului
-deformatii de coloana
-interventii foarte lungi
Complicatii:
-cea mai frecventa este cefalee, care se intalneste cu o frecventa de 1-20%, explicatia constand
in perturbarea dinamicii LCR, secundar perforarii durei mater
-punctia realizeaza un orificiu in dura mater, care permite scurgerea de LCR in spatiul extradural.
Rezulta ca scaderea dimensiunii orificiului dural si deci, al diametrului acului de punctie au un rol
fundamental in patogenia si prevenirea acestei complicatii
-mai rar pot aparea tulburari vizuale: vedere incetosata, vedere dubla, tulburari auditive:
acufene, deficite neurologiece prin trauma directa sau prin hematom epidural, infectii.
19.Supravegherea p-op. in RA
Supravegherea clinica:
-coloratia tegumentelor si mucoaselor
-monitorizarea respiratiei: frecv respiratorie, tipul resp. , pulsoximetria (SpO2)
-monitorizarea c-v, masurarea presiunii arteriale, supravegherea ECG, frecv. si amplitudinea
pulsului, timpul de umplere capilara
-diureza
-aspectul pansamentelor la nivelul plagii, volumul drenajelor
-monitorizarea temperaturii centrale
Este indicata perfuzia care trebuie sa raspunda uneia sau mai multor indicatii:
5

-aport volemic
-aport / suplimetare hidro-electrolitica
-analgezice
-antalgice
-antiemetice + alte medicatii
20.DEFINITII:SIRS,SEPSIS,SEPSIS SEVER,SOC SEPTIC,MSOF/MODS
*SIRS =sistem de raspuns inflamator sistemic,se caracterizeaza prin cel putin 2 din urmatoarele
criterii:
a)T >38 C sau T <36 C
b) FC >90b / min
c)FR >20 resp/min
d)leucograma >12000/mm3 sau <4000/mm3 sau >10% forme imature.
*SEPSIS= SIRS determinat de o infectie
*SEPSIS SEVER =SEPSIS+o disfunctie de organ ,hipoperfuzie si HTA
*SOC SEPTIC= SEPSIS +HTA severa
*MODS=insuficienta multipla de organ (minim 3)
21.DISFUNCTII DE ORGAN IN SOCUL SEPTIC
*1.PULMONARA -leziune pulmonara acuta
*2.HEPATICA -necesar crescut de O2
-flux sanguin insuficient
*3.RENALA -hipoperfuzie renala
*4.HEMATOLOGICA -deficite relative de eritropoietina
- tulburari de coagulare
*5.METABOLICA-hiperglicemie
-hipercatabolism proteic
-inflamare endoteliala profunda
22.TABLOU CLINIC IN SOCUL SEPTIC
*- Tahicardie
*-Tahipnee
*-hta
*-alterarea statusului mental (agitatie)
*-oligurie
*-hipotermie/febra/frison
23.CLASIFICAREA TULB.H-E
*Tulburari de volum
-Contractie de volum
-Expandare de volum
*Tulburari de concentratie
-Hiponatremia
-Hipernatremia
-Alte stari hiperosmolare
*Tulburari de compozitie
-Hipo/hiperpotasemia
-Hipo/hipercalcemia
-Hipo/hipermagnezemia
-Hipo/hiperfosfatemia
-Tulburarile ionului de hidrogen(acidoza ,alcaloza).
6

24. HIPO-Na
EFECTE FIZIOLOGICE
-Hipoosmolaritate extracelulara
-Apa trece in spatiul intracelular
-Semne de expandare a spatiului intracelular
CLASIFICARE
-Hipovolemica
*Deficit de apa si Na
*Deficit de Na mai mare dacat deficitul de apa
*Cantitatea totala de Na a organismului scazuta - Hiponatremie reala
-Izovolemica
*Exces moderat de apa in spatiul extracelular
*Cantitatea totala de Na a organismului normala
Hiponatremie dilutionala /Pseudohiponatremie
-Hipervolemica
*Exces de apa si Na
*Exces de apa mai mare de Na a organismului
Hiponatremie dilutionala
TRATAMENT
*Refacerea osmolaritatii extracelulare si indepartarii excesului de apa ;
*Ritmul corectiei tine cont de:
-severitatea hipoNa-miei
-prezenta /absenta simtomelor
-ritmul instalarii
-corectarea rapida a unei hipoNa-mii cronice -leziuni pontine de mielinoliza (sechele
ireversibile)
-In prezenta simtomelor ,corectie rapida pana la Na-mie 120 mEq/l,apoi lenta
25. HIPER-Na
Efecte fiziologice
-Hiperosmolaritate extracelulara
-Atragerea apei din spatiul intracelular
-Mentinerea volumului spatiului extracelular in ciuda pirderilor
-Contractie a spatiului intracelular
CLASIFICARE
-HIPOVOLEMICA
*Deficit de apa si Na
*Deficit de apa mai mare Na
*Cantitatea totala de Na - Falsa hipernatremie
-IZOVOLEMICA
*Deficit de apa
*Cantitatea totala de Na normala
-HIPERVOLEMICA
*Exces de apa si Na
*Exces de Na mai mare decat apa
*Cantitatea totala de Na - Hipernatremie reala
TRATAMENT
Administrare de apa pt. corectarea hiperosmolaritatii
7

Cand exista semne de depletie a spatiului extracelular (hipovolemie)se administreaza

solutii izotone pana la corectarea volumului intravascular
Calcularea deficitului de apa =0,6xKg(Na actual /140-l)
Corectia hiper Na:nu cu mai mult de 2mEq/ora

26.HIPO-K
CAUZE
-Cu K total normal -modificarea distributiei intercompartimentale
*Alcaloza respiratorie si metabolica
-Cu K total scazut
*Scaderea aportului
*Nutritie deficitara(alcoolici)
*Pierderi digestive
-Varsaturi ,fistule gastrice,aspiratii
-Diaree,laxative
*Pierderi renale
-Exces de mineralocorticoizi-primar/secundar
-Diuretice
-Diureza osmotica
TABLOU CLINIC
Alterari ale potentialului de membrana
Efecte neuro-musculare
-Parestezii
-Slabiciune musculara
-Hiporeflexie osteo-tendinoasa
- Ileus dinamic
Efecte cardio-vasculare -Anomalii ale excitabilitatii cardiace
-Modificari ECG
-Potentarea toxicitatii digitalicelor
-Tulburari de ritm
-HTA
Efecte vegetative
-hTA ortostatica
Efecte hepatice
-Agravarea encefalopatiei la cirotici
PROFILAXIE
Acoperirea necesarului zilnic de K -1 mEq/Kg zi
TRATAMENT
Corectarea cauzei
Aport de K -functie de severitatea hipo-K
-K -mia mai mare 3mEq/l-saruri de K oral
-K -mia 2-3 m Eq/l
-10-20mEq/h
- K-mia mai mica 2mEq/l -20mEq i.v.sub control ECG
apoi 20mEq/h
27.HIPER -K
Cauze frecvente de pseudohiperpotasemie:
-Utilizarea la recoltarea sangelui a acelor subtiri si a presiunii intens negative in seringa
,ceea ce poate duce la hemoliza hematiilor si eliberarea de potasiu;
-Utilizarea garoului si strangerea repetata a manii ca pumn pot duce la eliberarea de potasiu
din muschi;
-In cursul formarii cheagului hematiile elibereaza potasiu;
-Leucocitoza sau trombocitoza cresc nivelul seric de potasiu.
TABLOU CLINIC
-Semne ale musculaturii scheletice:
8

parestezii,slabiciune musculara,paralizie.
-Semne cardiace:
Semne EKG
Tulburari de ritm
Oprire cardiaca in diastola
usoara /medie (K +=6-8 mEq/l)
-cu simtomatologie absenta
-modificari ECG limitate(unde T inalte ascutite ,fara modificari ale undei P sau
complexului QRS)
-necesita monitorizare ECG si tratament de urgenta ,datorita riscului tulburarilor de ritm
sau opririi cardiace.
TRATAMENT
In formele usoare/moderate :
-limitarea /suprimarea aportului de K
-administrarea de rasini schimbatoare de ioni
-fortarea diurezei
In formele severe:
-tratament de urgenta pt. antagonizarea efectelor membranare si scaderea nivelului
sanguin prin redistributie
*gluconatul de calciu sau clorura de calciu
*bicarbonatul de sodiu
*glucoza cu insulina
- tratament de eliminare a potasiului din organism
*rasine schimbatoare de ioni
*diuretice
*hemodializa
-suprimarea aportului de K
28.Definitia,scopul si indicatiile anesteziei generale
Def. AG = starea indusa de droguri, caracterizata de pierderea temporara a constientei cu
imposibilitatea trezirii chiar si la stimuli nocioceptivi intensi.
-complet reversibila, datorata administrarii unor substante chimice sau aplicarii unor agenti
fizici.
Obiectivele principale ale AG:
1.Absenta constientizarii
Sedarea si hipnoza sunt stari de pierdere a constientei.
-sunt obligatorii pt AG
-hipnoza constanta si de calitate asigura amnezia evenimentelor intraoperatorii
-amnezie= imposibiliatea memorarii si evocarii evenimentelor intraoperatorii
-se realizeza prin administrare pe cale i.v. de sedative si hipnotice, intermitent sau continuu si
prin administrare respiratorie de anestezice inhalatorii
2.Analgezia
-este o componenta obligatorie AG
-gradul de analgezie trebuie sa fie proportional cu gradul stimularii nocioceptive
-se realizeaza prin administrarea intravenoasa continua sau intermitenta de opioide, adminstrare
de anestezice inhalatorii +/- analgetice non-opioide
3.Relaxarea musculara
Inseamna paralizia musculaturii scheletice pt facilitarea de manevre si tehnici legate de AG sau
interventia chirurgicala.
-este o componenta optionala a AG
9

-este obligatorie pt. ventilatia mecanica controlata si pt facilitarea interventiei chirurgicale

-se realiz. prin admnistrarea de relaxante musculare depolarizante si/sau nedepolarizante, ce
actioneza la niv. jonctiunii neuro-musculare
4.Mentinerea homeostaziei organismului
Metinerea functiilor vitale: schimb gazos, aparatul cardio-vascular, SNC in parametrii adecvati.
-se mentin in limite homeostatice si alti parametri: volemie, transport de oxigen, echilibru hidroelectrolitic, acido-bazic, fliudo-coagulant, temperatura etc
-este o componenta obligatorie a oricarei tehnici de anestezie.
Indicatiile anesteziei generale:
1.Indicatii ce tin de interventia chirurgicala
-interventiile chirurgicale ce necesita analgezie si relaxare musculara care nu se pot realiza prin
tehnici loco-regionale:chirurgia abdomenului superior, ch toracica, ch cap si gat, umarului, etc
-interventii chirurg. ce presupun interferenta semnificativa cu functiile vitale: neurochirurgia, ch
toracica, ch cardiaca, ch abdominala majora, ch aortei, ch de transplantare.
2.Indicatii ce tin de pacient
-patologic sau tratament in curs, care contraindica tehnicile loco-regionale: tulburari de
coagulare, infectii sau procese patologice in zona de efecture a anesteziei loco-regionale
-boli sistemice cu dezechilibre functionale patente: insuficienta respiratorie, soc, coma,
dezechilibre majore hidro-electrolitice, acido-bazice.
3.Preferinta pacientului
-pacientul are dreptul sa aleaga impreuna cu medicul anestezist, o tehnica anestezica pt o
anumita interventie chirurgicala
-aceasta tehnica trebuie practicata dupa obtinerea consimtamantului informat.
29. Fazele AG
1.Inductie
-perioada de trecere de la starea de constienta la starea de anestezie generala, prin administrare
de anestezice i.v. si/sau inhalator;
-se pozitioneaza pacientul pe masa de operatie, se monteaza toate dispozitivele de monitorizare,
se stabileste accesul venos;
-apare depresia SNC cu disparitia relfexelor de protectie a cailor aeriene, depresia ventilatiei,
depresia tonusului simpatic si depresie c-v ( bradicardie, hTA);
-se practica ventilatie pe masca, iar dupa relaxarea musculara se protejeaza CA.
2.Mentinerea
-are loc interventia chirurgicala
-se mentine o profunzime adecvata a anesteziei functie de stimularea nocioceptiva
-se continua si se adapteaza continuu analgeticul, relaxantul muscular, AI, anestezicul i.v.
-profunzimea AG se face prin monitorizarea indexului bispectral (BIS) 0-100 : hipnoza adecvata la
40-60
-analgezie adecvata prin monitorizarea c-v
-monitorizarea relaxarii musculare prin evaluarea raspunsului muscular la un impuls generat de
un stimulator de nerv periferic
-pot aparea: hipovolemie, variatii ale functiei c-v si respiratorii.
3.Trezirea
-incepe cand se termina interventia chirurgicala
-este faza de reversie a efectelor anestezicelor de reaparitie a constientei, a fortei de contractie
musculara
-se intrerupe administrarea oricarui anestezic inhalator sai i.v.
-se antagonizeaza relaxantul muscular
10

4.Faza postanestezica
-este o stransa corelare cu AG
-este o perioada dominata de efectele remanente ale anesteziei cu riscurile si complicatiile
aferente
-necesita monitorizare clinica, a perametrilor ventilatori, respiratori, hemodinamici, diureza,
temperatura
-cand pacientul este treaz, orientat isi asigura protectia CA, are semne vitale stabile peste 30
min, fara complicatii chirurgicale, va fi trimis la salonul de chirurgie
30. Droguri utilizate in AG
1.Anestezice inhalatorii
-sunt substante sub forma gazoasa (ex Protoxidul de azot) sau sub forma de lichide volatile
(Halotan, Izofluran, Sevofluran)
-patrund si se elimina din organismpe cale respiratorie, cu metabolizare minima
-ele patrund pe cale inhalatorie ( amestecate in gazul inspirat), sunt preluate din alveole de
sange si circulate pana la tesuturi, in virtutea diferentei de presiune partiala ( mare in alveole,
nula sau mai mica in tesuturi)
-la nivelul SNC determia pierderea starii de constienta si analgezie
-preluarea din alveole catre sange si tesuturi se face pana la egalizarea presiunilor partiale ale
anestezicului la nivel alveolar, sanguin si tisular
-varierea concentratiei inhalatorii a anestezicului ( varierea setarii pe vaporizor) determina
superficializarea sau aprofundarea anesteziei prin modificarea presiunilor partiale in
compartimenul alveolar, sanguin si tisular
-la intreruperea administrarii de anestezic volatil sau gazos, acesta parcurge drumul in sens
invers ( de la tesuturi catre sange, alveole si catre exterior) in virtutea diferentei de presiune
partiala.
2.Anestezice intravenoase
-sunt medicamente administrate i.v. si care determina pierderea constientei
-nu au efecte analgezice (exceptie Ketamina)
-nu determina relaxare musculara
-dupa administre i.v., sunt circulate in tesuturi
-la nivelul SNC determina pierderea constientei
-terminarea efectului se face prin scaderea concetratiei de drog din sange si, corespunzator,
scaderea concentratiei la nivel cerebral
Barbiturice (Tiopental,..)
-dau pierderea de cunostinta, depresie respiratorie si c-v dependent de doza
Benzodiazepine (Diazepam, midazolam)
-determina anxioliza,amnezie, sedare sau hipnoza dependent de doza
-pot determina depresie respiratorie dependent de doza, mai putin depresie c-v
Etomidat
-se foloseste ca agent de inductie
-mentine stabilitatea hemodinamica
Ketamina
-determina pierderea constientei, analgezie dependent de doza
-pastreaza repiratia spontana la doze mici/ medii si stabilitatea hemodinamica
-este frecvent utilizata la copii
3.Analgetice
-opioidele dau analgezie constanta, insotita de depresia centrului respirator (morfina , fetanyl,
petidina, pentazocina)
-nu dau relaxare musculara
11

-pierderea de cunostinta este inconstanta

4.Relaxante musculare
-actioneaza la nivelul jonctiunii neuro-musculare si impiedica transmisia sistemului fiziologic pt
constractia musculara
-determina scaderea fortei de contractie a musculaturii scheletice dependent de doza, pana la
paralizie
-nu influenteaza starea de constienta
-nu dermina analgezie
-se utilizeaza doar in combinatie cu anestezice si analgetice, care vor produce hipnoza si
analgezie
-sunt utilizate in AG pt faciliatarea intubatiei oro-traheale, a ventilatiei mecanice si a interventiei
chirurgicale
-in functie de modul de actiune la nivelul jonctiunii neuro-musculare, pot fi depolarizante
(Succinilcolina) si nedepolarizante (Pancuroniu,vecuroniu, recuroniu, mivacurium)
-relaxantele musculare depolarizante sunt indicate clasic in intubatia cu secventa rapida
-toate relaxantele musculare produc hipoventilatie alveolara sau apnee, dependent de doza.

12