Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Echipa MIMMCTPL
Flavius APOSTOLESCU
Péter BARTA
Viorica DRAGOMIRESCU
Camelia DRAGU
Niculina FLORESCU
Ileana MODREANU
Erika PAPP
Diana SOARE
Adriana TIRICĂ
Florica MAZILU
Virginia BALEA
Adrian PELI
Traducere şi formatare
Elisa ENCIU
Andreea DRAGUŞIN
Valentin GHIŢĂ
Nicu GEGSE
Principalii indicatori macroeconomici
PIB total (mil. lei) 80 377 116 769 151 475 190 335 246 469 288 176 344 536 404 709
PIB ritm anual de creştere (%) 2,1 5,7 5,1 5,2 8,5 4,4 7,9 6,0
PIB pe locuitor (lei) 3 582,6 5 210,9 6 950,1 8 757,7 11 017,9 13 327 15 962 18 791
Rata şomajului înregistrat (%) 10,5 8,8 8,4 7,4 6,3 5,9 5,2 4,1
Datoria externă (mil. Euro) 11 162,6 13 575,0 14 969,4 15 884,7 18 298,0 24 641,5 28 628,5 36 728,2
Sursa: Banca Naţională a României, Buletin lunar Decembrie 2007, Secţiunea statistică şi INS,
România în cifre, 2008
CUVÂNT ÎNAINTE
Întreprinzătorii din ţara noastră trebuie să privească integrarea europeană drept o provocare,
şi, în acelaşi timp, drept un proces de intrare în normalitate pentru economia românească.
Iar toţi acei factori implicaţi în dezvoltarea sectorului IMM-urilor din ţara noastră au datoria
de a oferi în permanenţă informaţii corecte şi clare, bine fundamentate şi de a acorda tot
sprijinul necesar.
De asemenea, Raportul Anual al Sectorului IMM-urilor din România în 2007 s-a putut realiza de
către colectivul Direcţiei Generale pentru IMM, Comerţ Interior şi Cooperaţie ca urmare a
sprijinului financiar şi de asistenţă tehnică din partea UE, prin programul PHARE CES 2005
„Asistenţă tehnică pentru sprijinirea IMM-urilor româneşti, prin dezvoltarea e-portalului
dedicat şi prin pregătirea firmelor de consultanţă în afaceri”.
Această publicaţie este redactată pentru o arie largă de potenţiali utilizatori şi sperăm ca
publicul vizat să o găsească nu numai extrem de documentată şi analitică dar, în acelaşi timp,
extrem de utilă în procesul de fundamentare a deciziilor la diferite nivele.
ANEXE
Anexa 1. Tabele statistice 163
Note metodologice pentru tabelele din Anexa 1 179
Anexa 1B. Tabele statistice al sectorului cooperatist 185
Anexa 2. Cadrul legislativ adoptat în anul 2007 cu impact asupra
212
dezvoltării sectorului IMM-urilor
Capitolul 1. Evoluţia cadrului
macroeconomic şi influenţa favorabilă
pentru sectorul IMM-urilor
Anul 2007 se distinge ca fiind primul an de funcţionare a economiei României ca stat membru
al Uniunii Europene, an de multiple provocări, atât în plan macroeconomic, cât şi în cel al
economiei reale. Pe de o parte, procesul de aderare a fost caracterizat de eforturi susţinute
pe un ciclu de cel puţin şapte ani (2000-2007), de reforme şi transformări în plan politic,
economic şi social, iar pe de altă parte, aderarea propriu-zisă de la 1 ianuarie 2007 reprezintă
începutul unei noi etape, practic un nou ciclu de aproape 7 ani (2007-2013) de integrare
deplină în structurile europene. În consecinţă, se poate afirma că anul 2007, an de referinţă
pentru prezentul raport, este unul care marchează o bornă (sfârşit de etapă şi, respectiv
început de nouă etapă) în evoluţia economiei şi societăţii româneşti, inclusiv pentru parcursul
istoric al dezvoltării sectorului privat.
Procesul de creştere economică durabilă, instalat încă din perioada de pregătire a ţării pentru
aderare, şi-a continuat evoluţia pozitivă, chiar dacă nu la aceleaşi ritmuri şi cote ca în anii
premergători aderării. Astfel, în anul 2007, PIB a înregistrat o creştere de 6%, faţă de 7,9%
nivel atins în 2006. Privind în ansamblu seria de ani luaţi în analiză în tabelul de pe coperta 2,
„Principalii indicatori macroeconomici”, deşi mai scăzută, creşterea economică obţinută în
anul 2007 reprezintă indicatorul unei dezvoltări economice ce se poate caracteriza ca fiind
înscrisă pe un palier de stabilitate.
Mai mult decât atât, creşterea economică de ansamblu trebuie evaluată în contextul
european, unde media creşterii economice a fost de 2,9% în toate cele 27 de state membre,
respectiv de 2,8% în UE-25, exceptând statele nou aderate. Din acest punct de vedere,
România se plasează pe poziţia a 8-a în ierarhie, cu un nivel de creştere susţinut apropiat de
ţări ca Polonia, Cehia, Slovenia şi Bulgaria.
6
Totodată, pentru comparaţie, se menţionează o serie de vechi state membre cu valori de
creştere uşor peste medie, respectiv: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: 3%,
Olanda: 3,5%, Austria: 3,5%. La celălalt capăt al intervalului indicatorilor de creştere
economică se poziţionează Ungaria, care a înregistrat o rată de creştere de doar 1,3%, fiind
nivelul cel mai scăzut din ţările UE, urmată de Italia, cu o rată de creştere de 1,5%.
Astfel, se poate conchide că anul 2007, în plan macroeconomic, a fost extrem de provocator
întrucât, prin începerea procesului de integrare europeană, a deschis calea către o mai
puternică integrare a economiei naţionale în fluxurile financiare globale şi a facilitat un mai
mare grad de deschidere a economiei româneşti.
În anul 2007, prin toate politicile şi acţiunile sale, Direcţia Generală pentru Întreprinderi Mici
şi Mijlocii şi Cooperaţie (DG) din cadrul noului înfiinţat Minister al Întreprinderilor Mici şi
Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale (MIMMCTPL) a urmărit consecvent îndeplinirea
angajamentelor guvernamentale convenite în Capitolul 16 de negocieri privind întreprinderile
mici şi mijlocii precum şi la Capitolul 3 - Servicii nefinanciare. De asemenea, DG din structura
noului MIMMCTPL şi-a consolidat capacitatea administrativă în virtutea rolului de organism
intermediar (OI) nominalizat pentru administrarea viitoarelor fonduri comunitare destinate
integrării României, rol în baza căruia a colaborat strâns cu celelalte ministere cu atribuţii în
planurile operaţionale, în special cu autoritatea de management (AM) şi autoritatea de plată
din Ministerul Economiei şi Finanţelor, dar şi cu celelalte agenţii guvernamentale şi alte
organisme responsabile pentru îndeplinirea prevederilor asumate de România la alte capitole
7
de negociere, cum ar fi: Capitolul 5, referitor la legislaţia privind companiile; Capitolul 6,
privitor la regimul concurenţei; Capitolul 15, referitor la politica industrială; Capitolul 18
privind educaţia şi instruirea continuă şi, respectiv, Capitolul 21, ce abordează politica
dezvoltării regionale şi coordonarea instrumentelor structurale.
Astfel, la modul cel mai sintetic, evoluţia Produsului Intern Brut în cifre absolute evidenţiază
instalarea unei tendinţe continue ascendente după anul 2000.
360.000 404.709
300.000 344.536
288.176
240.000 246.469
180.000 190.335
151.475
120.000
116.769
60.000 80.377
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
1
Sursa: Banca Naţională a României, Buletin lunar Decembrie 2007, Secţiune statistică: date nominale, preţuri
curente
8
Creştere economică încontinuu pozitivă dar într-o dinamică uşor încetinită faţă de prima
parte a intervalului
Procesul de control strict al inflaţiei a continuat în 2007, printr-o atentă monitorizare a ţintei
de inflaţie propuse din partea BNR şi prin menţinerea unor politici fiscale prudente de către
2
Idem.
9
Guvern. Rata inflaţiei măsurată prin indicele preţurilor de consum a scăzut încontinuu după
anul 2000, ajungând la nivelul cel mai scăzut din istoria recentă, respectiv 4,8% la sfârşitul
anului 2007, faţă de 6,6% în anul anterior, consolidând astfel tendinţa instalată de
aproximativ 3 ani, cea a unui nivel al ratei inflaţiei cu o singură cifră înainte de virgulă, şi
reducând diferenţa de nivel faţă de cele mai performante state europene în această direcţie.
Rata şomajului
12
10,5
10 8,8
8,4
8 7,4
6,3 5,9
6 5,2
4,1
4
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
3
Sursa: Banca Naţională a României, Buletin lunar Decembrie 2007, Secţiune statistică
4
Sursa: INS România în cifre, 2008
10
În concluzie, creşterea economică de ansamblu de 6% a fost susţinută de majorarea rapidă a
consumului intern de bunuri şi servicii, precum şi de fluxurile investiţionale în economia ţării.
Se poate aprecia că dinamica PIB ar fi fost şi mai accelerată dacă exporturile nete nu se
confruntau, în anul 2007, cu aceleaşi dificultăţi întâmpinate de mai mulţi ani, nu atât
scăderea capacităţii companiilor româneşti exportatoare de a face faţă concurenţei de pe
pieţele internaţionale, cât procesul de apreciere continuă şi puternică a monedei naţionale în
raport cu Euro, înregistrată în prima jumătate a anului 2007. Această tendinţă a apărut în
economie începând cu anul 2004, s-a consolidat în anii următori, atingând nivelul cel mai
scăzut al Euro în raport cu leul în decursul anului 2007, proces de natură a afecta puternic
încasările din activităţile de export ale firmelor româneşti.
Grafic 1.1.e Evoluţia volumului valoric al exportului şi importului (în condiţia FOB) în
intervalul 2000-20075
5
Sursa: Banca Naţională a României, Buletin lunar Decembrie 2007, Secţiune statistică
11
continue a creditului de consum, factori care au stimulat creşterea cererii interne de consum
în special la automobile, materiale de construcţii pentru locuinţe şi bunuri de folosinţă
îndelungată, produse cu valori mari şi care provin, în cea mai mare parte, din import.
În aceste condiţii, soldul balanţei comerciale a fost negativ, deoarece importurile au depăşit
exporturile, fapt care a condus şi la creşterea deficitului balanţei de plăţi. În schimb,
aprecierea în termeni reali a monedei naţionale până la mijlocul anului 2007 a fost de natură
să contribuie la procesul dezinflaţionist şi la relativa stabilitate a preţurilor interne la mărfuri
de consum, ca urmare a ieftinirii importurilor.
12
După cum se poate observa din graficul de mai sus, numărul de salariaţi din sectorul integral
privat are, în intervalul de timp analizat, o tendinţă de uşoară creştere, ajungând în anul
2006 să reprezinte 63% din numărul mediu al salariaţilor din întreaga economie. În acelaşi an,
numărul mediu de salariaţi a fost de 4.720 mii de persoane, menţinând nivelul ascendent din
ultimii 6 ani.
Sectorul servicii contribuie cu 50% la formarea Produsului Intern Brut, ponderea sa păstrând o
creştere continuă în ultimii ani. De asemenea, se remarcă şi contribuţia în creştere a
sectorului construcţii, cu o valoare de 9,1%. Sectoarele agricultură şi industrie contribuie mai
puţin decât în 2006 la formarea PIB, cu 6,6%, respectiv cu 23,5%.
7
Sursa: INS România în cifre, 2008; Diferenţa până la 100 o reprezintă impozitele nete pe produs.
13
spus în majoritatea domeniilor economice, contribuţia acestuia la PIB reprezentând aproape
totalitatea volumului de producţie din desfacerea cu amănuntul, din producţia agricolă,
construcţii şi turism. În industrie, ponderea sectorului privat s-a ridicat, în ultimii câţiva ani,
la circa 60%. Accelerarea proceselor structurale din economie a ajutat sectorul privat să-şi
mărească simţitor participarea la producţia industrială.
Astfel, în anul 2007, primul an al funcţionării în cadrul UE, sectorul privat şi sub-sectorul său
format din IMM-uri s-au bucurat de un context macroeconomic favorabil unei dezvoltări
durabile, ce s-a soldat cu creşterea contribuţiei private la 71,2% din PIB. Această performanţă
a fost obţinută contrar unor scenarii pesimiste, ce preconizau scăderi de dinamică pe fondul
lipsei de competitivitate şi de antrenament pe o piaţă unică de dimensiuni foarte mari.
8
Sursa: INS România în cifre, 2008
14
1.1.2. Creşterea economică în UE-27, favorabilă dezvoltării ţărilor membre
În anul 2007, economia Uniunii Europene (UE) a continuat procesul de revigorare, soldat cu
efecte pozitive în planul creării unei conjuncturi internaţionale favorabile dezvoltării
sustenabile.
Ţările membre ale Uniunii Europene, inclusiv statele acceptate la 1 mai 2004
Creşterea economică din UE-27 s-a încadrat într-o evoluţie pozitivă, care a fost caracterizată
printr-o performanţă economică superioară, ilustrată de un ritm mediu de creştere al PIB de
2,9% faţă de anul 2006. Cu toate acestea, ţările din UE au înregistrat niveluri diferite ale
creşterii economice. Astfel, din rândul ţărilor vechi membre ale UE, peste medie s-au aflat:
Irlanda: 4,9%; Finlanda: 4,4%; Spania: 3,8%; Olanda: 3,5%; Austria: 3,5%; Regatul Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord: 3%. În schimb, sub medie s-au situat: Italia: 1,5%; Danemarca:
1,8%; Franţa, Portugalia: 1,9%. Cu mult peste media pe ansamblul UE s-au aflat ţările:
Slovacia: 10,4%; Letonia: 10,3% şi, respectiv, Estonia: 7,1%.
Potenţialul de creştere economică este superior în rândul noilor state membre ale UE
Pe parcursul anului 2007, dinamica economiei ţărilor din Uniunea Europeană s-a menţinut
diferită, respectiv mai accentuată în rândul ţărilor din noul val, de după luna mai 2004, şi
pozitivă, dar în ritmuri mai mici, în rândul ţărilor vechi membre ale UE.
Economiile din noile State Membre se confruntă, pentru prima dată, cu tendinţe diferite
Astfel, ţările central-europene, şi anume Republica Cehă şi Polonia, au continuat să
înregistreze o creştere economică viguroasă, tendinţă care, de altfel, s-a instalat de câţiva
ani consecutivi. În acest grup, cea mai accentuată creştere economică a fost obţinută de
către Polonia, cu 6,5% în 2007, faţă de 6,2% în 2006. Nivelul de creştere în Cehia este uşor în
scădere de la 6,4%, în 2006, la 5,8% în 2007. În schimb, o situaţie aparte în rândul ţărilor din
noul val este reprezentată de Ungaria, unde creşterea economică a atins cel mai scăzut nivel
din statele UE şi chiar mai redus decât în anul precedent în respectiva ţară: 1,3% în 2007, faţă
de 3,9% în 2006.
În anul 2007, noile state membre România şi Bulgaria se află între primele 10 ţări UE, din
punct de vedere al ritmului creşterii economice, Bulgaria având o creştere de 6,2% faţă de
6,3% în anul anterior, în timp ce România este la un nivel de 6%, în scădere faţă de anul
precedent (7,9%).
15
1.1.3. Analiza comparativă de detaliu
La 1 mai 2004, zece noi ţări au devenit membre ale Uniunii Europene, iar la 1 ianuarie 2007 li
s-au alăturat alte 2 state: România şi Bulgaria.
Grafic 1.1.i Ritmul anual de creştere a PIB pentru ţările central-europene şi noi membre
UE9
După cum se poate vedea în graficul de mai sus, în contextul sporirii interesului şi încrederii
investitorilor străini stimulaţi de aderarea acestor ţări la UE, precum şi al creşterii consumului
individual intern, România şi Bulgaria au atins cotele cele mai mari de creştere economică în
anul 2004, respectiv România 8,5%, iar Bulgaria 6,6%, devansând ţările din Europa Centrală.
Creşterea economică de ansamblu a continuat să se menţină în anul 2007.
Grafic 1.1.j Evoluţia ratei inflaţiei în ţările central-europene noi membre ale UE10
9
Sursa: INS România în cifre, 2008
10
Sursa: INS România în cifre, 2008
16
Analiza comparativă a ratei inflaţiei pune în evidenţă un proces de dezinflaţie ţinut sub
control deşi, între rezultatele obţinute de aceste ţări în ceea ce priveşte ţintirea unei inflaţii
reduse, se pot evidenţia şi unele caracteristici specifice, astfel: procesul deziflaţionist cel
mai puternic s-a înregistrat în România, dacă luăm în considerare faptul că, în numai şapte
ani, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 45% în anul 2000 la numai 4,9% în anul 2007.
România atinge un nivel mai scăzut al inflaţiei comparativ cu Bulgaria (7,6%) şi Ungaria
(7,9%), dar mai ridicat decât Cehia (3%) şi Polonia (2,6%).
Grafic 1.1.k Evoluţia ratei şomajului în ţări din Europa Centrală noi membre ale UE şi în
România şi Bulgaria11
După 2004, atât în Polonia, cât şi în Cehia, rata şomajului a scăzut, ajungând în 2007 la 9,6%
în Polonia şi, respectiv, 5,3% în Republica Cehă. Rata şomajului în Ungaria este uşor mai
scăzută faţă de anul precedent: 7,4%, comparativ cu 7,5% în 2006. Experienţa diferitelor ţări
la capitolul rata şomajului este foarte diferită, iar România înregistrează în 2007 o rată medie
anuală a şomajului de 6,4%, cel mai scăzut nivel din perioada de tranziţie şi post-tranziţie la
economia funcţională de piaţă. De altfel, România se confruntă din ce în ce mai sever cu o
schimbare de conjunctură pe piaţa forţei de muncă, evidenţiindu-se tot mai mult o piaţă de
muncă a angajatului, mai degrabă decât a angajatorului, aceasta şi pe fondul unor fluxuri de
migraţie temporară în străinătate (un deficit de forţă de muncă, cel puţin pe segmentele de
înaltă calificare) şi al incapacităţii sectorului educaţional de a se alinia la cerinţele de
structură a calificărilor din noile sectoare economice.
11
Idem, Conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii.
17
Analiza îşi propune o privire comparativă de ansamblu asupra cadrul macroeconomic din
regiunea ţărilor central şi sud-est europene, astfel încât să putem evalua mai corect situaţia
economică a României în comparaţie cu câteva dintre principalele ţări care au obţinut deja
statutul de membru al UE, precum şi cu Bulgaria, partenera sa la aderare din 1 ianuarie 2007,
în scopul identificării unor tendinţe mai importante care se prefigurează şi care ar putea avea
relevanţă pentru dezvoltarea economică a sectorului privat din România, în viitorul apropiat.
Ca ţară membră a Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2007, România se califică, astfel,
pentru a primi sprijin şi asistenţă tehnică şi financiară pentru continuarea proceselor de
integrare structurală în UE. Astfel, Comisia Europeană asigură finanţări nerambursabile
pentru perioada 2007-2013, prin crearea unor instrumente financiare specifice, având ca
obiective principale reducerea decalajelor existente între regiunile Europei, precum şi
creşterea competitivităţii şi ocuparea forţei de muncă la nivelul UE, pentru atingerea
obiectivelor Lisabona.
18
Tabel 1.2.a Programe Operaţionale în Cadrul Naţional de Referinţă Strategic
Buget
Autoritatea de
alocat din Obiectiv general
Program Management/
FS
link-uri utile
(mil. Euro)
Programul Operaţional Creşterea productivităţii
Ministerul Economiei şi întreprinderilor româneşti pentru
Sectorial pentru Creşterea
Finanţelor 2.554,2 reducerea decalajelor faţă de
Competitivităţii Economice productivitatea medie la nivelul
www.mfinante.ro
(POS-CCE) UE
Ministerul Dezvoltării
Lucrărilor Publice şi Sprijinirea unei dezvoltări
Programul Operaţional
Locuinţelor 3.726 economice, sociale, echilibrate
Regional (POR) teritorial şi durabile a regiunilor
www.inforegio.ro
19
Cadrul de reglementare
La nivel european:
Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006 care reglementează prevederile generale
privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi
Fondul de Coeziune;
Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1080/2006 privind Fondul
European pentru Dezvoltare Regională;
Regulamentul Comisiei nr. 1828/2006 de stabilire a normelor de punere în aplicare a
Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006 şi a Regulamentului Parlamentului European
şi Regulamentul Consiliului nr. 1080/2006 privind Fondul European pentru Dezvoltare
Regională;
Regulamentul Comisiei nr. 1628/2006 pentru aplicarea art. 87 şi 88 din Tratat privind
ajutorul naţional regional pentru investiţii;
Regulamentul Comisiei nr. 1998/2006 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat
privind acordarea ajutoarelor de minimis.
La nivel naţional:
Cadrul Naţional de Referinţă Strategic (CNRS) 2007-2013. Documentul strategic
naţional, prin care se stabilesc priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor
Structurale şi se realizează legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare stabilite
în PND 2007-2013 şi priorităţile la nivel european cuprinse în Orientările Strategice
privind Coeziunea pentru 2007-2013, a fost aprobat printr-o decizie a Comisiei
Europene în luna iulie 2007;
Programele Operaţionale adoptate prin decizii ale Comisiei Europene în cursul anului
2007;
HG 759/11.07. 2007 privind regulile de eligibilitate şi cheltuielile efectuate în cadrul
operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale.
Având în vedere nevoile identificate prin studii şi analize efectuate în perioada elaborării
cadrului de referinţă de ţară pentru proiectarea programelor operaţionale, au fost stabilite o
serie de domenii prioritare de intervenţie care pot contribui la îmbunătăţirea participării
economiei la piaţa unică europeană şi, respectiv, integrarea într-o perioadă de aproximativ 7
ani în structurile Uniunii Europene. Aceste domenii de intervenţie au fost incluse în programe
în scopul precis al detalierii „axelor prioritare” şi sunt în concordanţă cu politicile comunitare
asupra coeziunii economice şi sociale promovate de Uniunea Europeană.
20
Sprijinul financiar pentru IMM-uri se acordă în cadrul mai multor programe operaţionale
gestionate de diferite autorităţi de management (tabel 1.2.b), având în vedere diversitatea
întreprinderilor mici şi mijlocii, atât din punct de vedere al dimensiunii cât şi al activităţilor
economice pe care le desfăşoară.
În dimensionarea bugetului alocat pentru IMM-uri, s-a ţinut cont de rolul pe care sectorul
IMM-urilor îl are în economie, dar şi de nevoia de suport financiar pentru valorificarea cât
mai completă a potenţialului economic al acestuia.
DM3.1.Promovarea culturii
Ministerul Muncii
AP3- Creşterea antreprenoriale;
Solidarităţii Sociale
POS Dezvoltarea adaptabilităţii DM3.2. Formare profesională
şi Familiei
Resurselor Umane lucrătorilor şi a şi sprijin pentru întreprinderi
www.fseromania.r
întreprinderilor şi angajaţi pentru promovarea
o
adaptabilităţii
21
Reguli generale de eligibilitate
Contribuţia proprie reprezintă procentul din suma cheltuielilor eligibile ale proiectului care
va fi suportat de către beneficiar. Orice cheltuială neeligibilă, precum şi orice cheltuială
conexă ce va apărea în timpul implementării proiectului, va fi suportată de către
solicitant/beneficiar, dar nu va fi luată în calcul la determinarea contribuţiei proprii a
solicitantului/beneficiarului.
22
Criterii generale de eligibilitate pentru solicitanţi:
Fiecare întreprindere solicitantă are la dispoziţie o gamă largă de măsuri şi operaţiuni pentru
finanţarea proiectelor de dezvoltare a afacerii, în funcţie de domeniul de interes, de
dimensiunea şi profilul de activitate a firmei sau de valoarea grantului solicitat.
23
1.2.3 Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice 2007 -
2013
Prin implementarea Programului se urmăreşte ca, până în anul 2015, să se realizeze creşterea
medie a productivităţii de cca. 5,5% anual, ceea ce va asigura atingerea unui nivel de
aproximativ 55% din media UE, la sfârşitul intervalului.
Structura POS-CCE:
Domenii de intervenţie
24
Operaţiuni
Activităţi eligibile
25
c) Sprijin pentru accesul IMM-urilor pe noi pieţe şi internaţionalizare
Beneficiari eligibili
Operaţiuni
a) Sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de garantare;
b) Sprijin pentru înfiinţarea de firme de capital de risc.
Activităţi eligibile
a) Sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de garantare
Beneficiari eligibili
26
Beneficiari finali
IMM-uri, aşa cum sunt definite prin Legea nr. 346/2004, cu modificările ulterioare.
Operaţiuni
Activităţi eligibile
27
b) Sprijin pentru consultanţă acordat IMM-urilor
Beneficiari eligibili
Întreprinderi private;
Parteneriat între întreprinderi şi autorităţile publice locale sau universităţi şi institute
de cercetare-dezvoltare;
ONG-uri;
Autorităţi publice locale;
Întreprinderi găzduite în cadrul structurii de sprijin a afacerilor.
IMM-uri.
28
c) Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanţurile de furnizori şi clustere
În concluzia acestei secţiuni, întreprinderile mici şi mijlocii din România sunt invitate să se
implice prin depunerea de proiecte inovatoare şi fezabile în atragerea, pe bază competitivă,
a acestor fonduri disponibile şi să fie tot mai prezente pe piaţa internă a UE, contribuind la
fluxul global de bunuri şi servicii din cadrul acesteia.
Din această perspectivă, Ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi
Profesii Liberale, prin Direcţia pentru Gestionarea Fondurilor Comunitare, din cadrul Direcţiei
Generale pentru IMM-uri, Comerţ Interior şi Cooperaţie, va juca un rol deosebit de important
în calitate de organism intermediar desemnat pentru implementarea axei prioritare AP1
(contact: www.mimmc.ro, www.animmc.ro, adresa: Str. Poteraşi nr. 11, sect. 4, Bucureşti,
telefon: 0213362180, fax: 0213361843, e-mail: fonduristructurale@mimmc.ro).
29
Principalele concluzii:
Balanţa comercială negativă a ţării s-a accentuat. Importurile au crescut mai rapid
decât exporturile, iar acestea din urmă şi-au pierdut rolul de dinainte de 2004 în
susţinerea creşterii economice, pe fondul puternicei aprecieri a monedei naţionale până
la jumătatea anului 2007;
În ultimii trei ani, jumătate din PIB a fost obţinută prin aportul serviciilor (49,7%),
aspect care a condus în mod convergent la scăderea activităţilor cu potenţial de export,
pe fondul creşterii pieţei interne de mărfuri şi servicii;
România înregistrează un „grad de ocupare deplină”, fapt care explică cel puţin în parte
şi creşterile veniturilor salariale, chiar în contextul unei dinamici inferioare a ratelor de
productivitate a muncii. Rata şomajului şi-a menţinut tendinţa continuu descrescătoare,
atingând o medie anuală record de 4,1%;
Prin această caracteristică, evoluţia sectorului IMM-urilor din România se înscrie în tendinţele din
Uniunea Europeană. Rolul IMM-urilor continuă să fie o caracteristică a dezvoltării în statele
membre ale UE, atât dintre cele vechi membre, cât şi în noile state membre, privind susţinerea
spiritului antreprenorial şi dezvoltarea sectorului privat emergent.12
În conformitate cu prevederile articolului 4 din legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi
dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii 13, definiţia întreprinderilor mici şi mijlocii a fost pe
deplin aliniată prevederilor europene în materie, în funcţie de numărul mediu anual de salariaţi
şi de cifra de afaceri anuală netă sau de activele totale pe care le deţin, astfel că, şi din punct
de vedere statistic, regăsim următoarele categorii:
a) microîntreprinderi - au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă
sau deţin active totale de până la 2 milioane Euro, echivalent în lei;
b) întreprinderi mici - au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală
netă sau deţin active totale de până la 10 milioane Euro, echivalent în lei;
c) întreprinderi mijlocii - au între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri
anuală netă de până la 50 milioane Euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu
depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane Euro.
În cuprinsul capitolului de faţă, sunt luate în considerare întreprinderi din toate domeniile de
activitate şi se operează numai cu categoria IMM-uri, conform definiţiei de mai sus.
12
Sector privat nou apărut: creat prin iniţiativă privată şi înfiinţarea de noi întreprinderi grassroots (de la
„firul ierbii”)
13
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2004, a fost modificată şi
completată prin Legea 175/2006 de aprobare a Ordonanţei nr. 27/2006
31
Tabelul 2.1.a prezintă numărul de IMM-uri active în perioada 2000-2007, pe categorii de mărime.
88%
Micro Mici Medii
14
Care au depus bilanţ pentru 31 decembrie 2007, având o cifră de afaceri diferită de zero.
32
În structura pe categorii de mărime, microîntreprinderile au continuat să reprezinte
majoritatea în sectorul IMM-urilor, în ciuda unei tendinţe de creştere ce se manifestă de
câţiva ani. Din numărul total de IMM-uri, microîntreprinderile au avut mai mare pondere de-a
lungul întregii perioade dar, atât în 2006, cât şi 2007, reprezentau 88,4 % din totalul IMM-urilor,
în scădere foarte uşoară faţă de 2000, când ponderea microîntreprinderilor se ridica la 91.1%.
Numărul mare de microîntreprinderi se datorează faptului că, pe de o parte, acesta este primul
pas în afaceri făcut de cei mai mulţi dintre întreprinzători, dar este şi rezultatul unor importanţi
factori de natură instituţională, legislativă şi, nu în ultimul rând, de politică fiscală.
Microîntreprinderile s-au bucurat şi în anul 2007 de o serie de facilităţi, în ceea ce priveşte
impozitarea (1.5-2% din cifra de afaceri, spre deosebire de 16% cotă unică pentru celelalte
categorii de mărime), iar încurajarea externalizării serviciilor, odată cu introducerea Noului Cod
al Muncii în martie 2003, cu modificările ulterioare, a condus, în bună măsură, la creşterea
numărului acestora.
Mai mult decât atât, din tabelul 2.1.a Analiza numărului de IMM-uri în structura pe categorii de
mărime, la cele două momente ale limitei intervalului de timp reţinut pentru seria de date se
observă o uşoară, dar continuă, creştere a rolului întreprinderilor de dimensiune mică (de la 7.0%
în 2000 la 9,6% în 2007) şi mijlocie (de la 1.8% la 2,0 % în ultimul an al seriei de date), mişcări de
structură evolutivă obţinute pe fondul scăderii greutăţii specifice a microîntreprinderilor.
33
Tabel 2.1.b. Numărul de IMM-uri active private după sectorul de activitate
Agricultură,
9.925 10.720 10.523 13.704 11.746 11.958 12.859 14.036
silvicultură
Industrie,
45.719 47.693 52.923 59.555 54.993 55.718 56.873 59.492
energie
Comparaţia cu anul de bază 2000 arată că numărul IMM-urilor active în construcţii a crescut
de aproximativ 4 ori. Creşterea numărului de firme active în construcţii a fost continuă pe
întregul interval de timp, dar cel mai mare spor de creştere s-a înregistrat în 2007 faţă de 2006.
Explicaţia este simplă şi direct corelată cu creşterea economică de ansamblu a ţării şi cu
dezvoltarea sectorului imobiliar rezidenţial şi de afaceri, dar, în parte, şi cu tradiţia în industria
construcţiilor. Cu alte cuvinte, creşterea numărului de firmei active în construcţii este
spectaculoasă, dar nu explozivă, pentru că are legături cu dezvoltarea de ansamblu a ţării şi a
afacerilor din acest sector. Dezvoltarea firmelor din construcţii este legată de extinderea
infrastructurii urbane de interes local şi naţional de drumuri, canalizări şi alimentări cu apă.
Într-o proporţie importantă, creşterea numărului de IMM-uri în construcţii trebuie asociată şi cu
multiplicarea oportunităţilor de lucrări industriale, precum reabilitarea de căi ferate şi
infrastructură rutieră rurală, cu lucrări în sectorul energetic, inclusiv al energiei alternative, în
sectorul comercial (mari complexe comerciale şi de recreere, de tip mall) şi în domeniul socio-
cultural şi educaţional (programe de reabilitare a instituţiilor de învăţământ), etc.
Astfel, o creştere a numărului de IMM-uri active în construcţii este explicabilă, după cum se
arată mai sus, şi previzibilă. Dar remarca cea mai importantă reieşită din datele tabelului 2.1.b
se referă la dinamica din celelalte sectoare. Spre deosebire de anii premergători aderării ţării la
UE, când doar în sectorul construcţii s-au înregistrat valori demografice pozitive, în anul 2007
toate celelalte sectoare economice au prezentat aceeaşi dinamică pozitivă, chiar dacă la un
nivel mai redus, respectiv o creştere de un punct procentual.
34
În schimb, sectorul serviciilor pare a ajunge la o relativă plafonare ca număr de operatori
activi. Deşi deţine preponderenţa, cu 75,5% din numărul total al IMM-uri active în 2007, acesta
prezintă, totuşi, cea mai redusă dinamică demografică, de doar 6,7% în 2007, comparativ cu
situaţia la începutul intervalului, respectiv anul 2000. Mai mult decât atât, trebuie menţionat că
această creştere demografică pozitivă, deşi nu este accelerată în comparaţie cu celelalte
sectoare, se raportează după o serie de rezultate negative în anii intermediari din seria de date,
respectiv 2001, 2002 şi 2004.
De altfel, evoluţia în dinamică a IMM-urilor pe sectoare şi, mai ales, a IMM-urilor active în
construcţii este pusă în evidenţă mai clar prin intermediul graficului 2.1.a, care prezintă indicii
de dinamică a IMM-urilor pe principalele sectoare de activitate, raportat la anul de referinţă
2000. De asemenea, în afara traiectoriei continuu ascendente a IMM-urilor active în sectorul
construcţii, este de remarcat şi evoluţia pozitivă a IMM-urilor din celelalte sectoare economice.
35
specifice, sectorul serviciilor conferă caracteristica principală a sectorului IMM-urilor din
România.
S-a înregistrat o uşoară creştere a ponderii agriculturii în intervalul analizat (2,4%-2,9 %),
cu oscilaţii pe parcursul intervalului, variind sub un punct procentual.
IMM-urile din industrie înregistrează o creştere a ponderii de la 11,0% în 2000 la 12,2% în
2007, pe fondul unei evoluţii ce poate fi caracterizată ca uşor nesustenabilă, ca urmare a
oscilaţiei greutăţii sale specifice în anii de mijloc ai intervalului de timp 2000-2007.
Prin urmare, din punct de vedere demografic, sectorul IMM-urilor din România are
caracteristicile unui tip de economie bazată pe servicii. În graficul de mai jos (2.1.c), este
redat modul în care se distribuie numărul de IMM-uri pe sectoare principale de activitate în
fiecare din anii incluşi în seria de date. După cum se poate observa, schimbările de pondere
specifică nu sunt de mare intensitate şi, prin urmare, se poate trage concluzia că sectorul IMM-
urilor se îndreaptă către un tip de economie bazată pe servicii, ca de altfel în multe alte state
membre UE.
36
Grafic 2.1.d. Distribuţia IMM-urilor după sector şi categorie de mărime în anul 2007
Principalele concluzii care se desprind din analiza distribuţiei de mai sus sunt următoarele:
Cele mai multe IMM-uri de dimensiune mijlocie îşi regăsesc o prezenţă mai ridicată în
sectorul industrial. Dimensiunea medie a IMM-urilor industriale este mai mare în cadrul
categoriei lor decât a celor implicate în alte activităţi, cum ar fi sectorul serviciilor.
Această constatare este oferită de comparaţia dintre 2.1.c şi 2.1.d. În sectorul servicii,
preponderenţa este asigurată de microîntreprinderi.
78,6% din totalul microîntreprinderilor activează în sectorul serviciilor, în timp ce numai
38,4% dintre firmele mijlocii sunt active în acest sector.
Aproape jumătate (44,2%) dintre întreprinderile mijlocii desfăşoară activităţi în sectorul
industrial, în timp ce numai o zecime (9,9%) dintre microîntreprinderi derulează
activităţi în acest domeniu; implicarea unor firme de dimensiuni mai mari în sectorul
industrial se explică prin faptul că acest sector necesită atât investiţii mai mari de
capital, cât şi un număr mai mare de angajaţi cu calificări superioare.
Doar 8,7% dintre microîntreprinderi activau în construcţii, în timp ce, din categoria celor
mijloci,i 15,1% aveau ca domeniu de activitate construcţiile. Acest nou aspect relevă
faptul că numărul total de firme active în construcţii a crescut cu 32% faţă de anul
anterior, dar şi că, în construcţii, se implică un număr mai mare de firme de talie
mijlocie.
Ponderea cumulată a întreprinderilor mici şi mijlocii active în domeniul industrial se
ridică în anul 2007 la 36,6%.
Serviciile şi, cu predilecţie, comerţul, rămân în genere domeniul de acţiune al
microîntreprinderilor (92%). O parte dintre microîntreprinderile care se ocupă cu
activităţi comerciale şi servicii îndeplinesc funcţia de intermediari pe piaţă, furnizând
servicii şi asistenţă altor firme mai mari, în calitate de parteneri şi subcontractori.
Preponderenţa microîntreprinderilor în sectorul servicii (78,6%) se poate explica şi prin
fenomenul externalizării tot mai multor activităţi. De asemenea, se poate adăuga şi
explicaţia referitoare la fenomenul înlocuirii relaţiilor salariale, bazate pe contracte de
37
muncă, cu relaţiile comerciale bazate pe contracte de furnizare de servicii. Prin
urmare, nu mai angajează personal salarial, ci lucrează cu subcontractori care, de cele
mai multe ori, deţin o microîntreprindere. Nu în puţine rânduri, această modalitate de a
atrage expertiză se practică pentru personal care implică fie specializări superioare, fie
din considerente de optimizare a costurilor şi câştigurilor salariale, pe fondul unor
politici fiscale aparte faţă de microîntreprinderi.
În schimb, structura firmelor din clasa de mărime mijlocie diferă de cea a întregii
categorii şi a restului claselor de mărime (micro şi mici), aspect ilustrat prin faptul că
industria atrage 44,2% din întreprinderile mijlocii, în timp ce serviciile atrag 38,4% dintre
firmele mijlocii.
15
În conformitate cu CAEN, în categoria „alte servicii” intră serviciile de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor,
serviciile financiare și serviciile către gospodării.
38
De asemenea, restructurarea din sfera serviciilor către sub-sectoare cu valoare adăugată mai
mare se reflectă şi în sporirea ponderii IMM-urilor din transport şi comunicaţii, ceea ce
demonstrează că aceste servicii reprezintă, de asemenea, un domeniu atractiv pentru micii
întreprinzători. Ponderea firmelor implicate în acest sector de servicii creşte în toată perioada
de referinţă, de la 4,8% la începutul intervalului până la 9,7% în anul 2007. Aceste rezultate
demografice constant pozitive în toate sub-sectoarele de servicii, cu excepţia comerţului,
conduc la ideea că există încă un potenţial de creştere substanţial care poate fi valorificat
prin implicarea sporită a IMM-urilor în această sferă de activitate economică cu valoare
adăugată mai mare.
Evoluţia structurii pe sub-sectoare de servicii devine completă prin analiza dinamicii fiecărui
sub-sector de servicii în respectivul interval, raportat la anul 2000 ca an de referinţă, dinamică
redată sintetic în graficul 2.1.f „Indicii de creştere a numărului IMM-urilor pe sub-sectoare din
sfera serviciilor”.
Grafic 2.1.f. Evoluţia IMM-urilor din servicii pe sub-sectoare relevante, faţă de anul de
referinţă 2000
IMM-urile din comerţ descresc încontinuu şi semnificativ, IMM-urile active din sectorul turism
au o dinamică ascendentă, dar fracturată la mijlocul intervalului, după care se reînscriu pe o
tendinţă de creştere moderată, iar cel mai alert evoluează IMM-urile din transport şi
comunicaţii, urmate apropiat de cele din categoria, generic intitulată, alte servicii.
39
ridicata şi cu amănuntul, şi chiar pusă pe seama acestuia, tabloul schimbându-se în favoare
reţelelor de supermarket-uri şi hypermarket-uri şi în defavoarea unităţilor comerciale de
proximitate. De altfel, şi în cadrul reţelelor de distribuţie de tip supermarket şi superetă s-a
declanşat, din 2007, un fenomen de fuziune şi/sau preluare a acestora.
Referitor la IMM-urile care activează în comerţ, după cum se poate observa şi din tabelul de mai
jos, 91,5% din numărul lor sunt microîntreprinderi, în timp ce întreprinderile mijlocii reprezintă
doar 0,9% din total.
Comerţ cu ridicata
5,0%
IMM-urile active în turism înregistrează o perioadă de dinamică pozitivă până în 2003, urmată de
o cădere care-i fracturează, pe o perioadă scurtă, tendinţa crescătoare. În schimb, IMM-urile din
turism marchează o redresare în 2006, şi respectiv 2007, fără a depăşi nivelul maxim anterior
atins în anul 2003.
40
Grafic 2.1.h Principalii indicatori obţinuţi în sub-sectorul „alte servicii”, pe categorii de
mărime în anul 2007
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Micro Mici Mijlocii Mari
Graficul 2.1.h, care prezintă în sinteză sub-sectorul „alte servicii”, arată că 93,8% dintre IMM-
urile active în acest sub-sector al serviciilor sunt din categoria microîntreprinderilor, care
contribuie cu 36,3% din numărul mediu anual de angajaţi şi realizează 39% din cifra de afaceri a
sub-sectorului.
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Micro Mici Mijlocii Mari
41
Deşi reprezintă doar 1,4% din numărul de firme mijlocii active în transporturi şi comunicaţii,
acestea au reuşit să cumuleze 21,3% din numărul mediu al angajaţilor raportaţi prin bilanţ de
sub-sector, 19,0% din cifra de afaceri, şi să creeze 16,6% din valoarea adăugată. În schimb, din
punct de vedere strict demografic, şi acest sub-sector este caracterizat, în proporţie
covârşitoare care se ridică la 90%, de prezenţa microîntreprinderilor.
Toate informaţiile de mai sus, conduc către concluzia că sub-sectoarele din servicii au fost
dinamice, capabile de adaptare, dar caracterizate printr-o puternică fragmentare.
2.1.1.5 Analiza IMM-urilor din sectorului industrial şi din cel al industriei prelucrătoare
Sectorul industrial este împărţit, la rândul său, în şase sub-domenii: textile şi îmbrăcăminte,
industrie mecanică, chimie, prelucrarea lemnului şi produse din lemn, industrie alimentară, alte
industrii; acestea sunt analizate separat pentru a obţine o imagine mai clară asupra dinamicii.
Reprezentarea grafică de la 2.1.k prezintă evoluţia sub aspectul structurii pe sectoare a
sectorului IMM-urilor industriale în intervalul 2000-2007.
80%
60%
40%
20%
0%
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Textile Mecanică Lemn Alimentară Chimică Altele
Reprezentarea grafică de la 2.1.k şi, respectiv 2.1.l de mai jos, contribuie la obţinerea
următoarelor concluzii:
în primul rând, evoluţia cea mai dinamică a IMM-urilor din industria prelucrătoare s-a
înregistrat în sub-sectorul industriei mecanice (270,8%), ceea ce înseamnă aproape o
triplare a numărului de IMM-uri active în acest domeniu. Această dinamică s-a
42
reflectat pozitiv în creşterea ponderii IMM-urilor din sub-sectorul mecanic în total
IMM-uri din industrie, respectiv de la 10,3% în anul 2000 la 21,5% în 2007.
în al doilea rând, IMM-urile din industria alimentară scad în număr absolut cu 655
unităţi, comparativ cu situaţia din 2006. De altfel, această scădere în număr absolut
a IMM-urilor active s-a declanşat şi durează de câţiva ani, respectiv din 2004,
perioadă faţă de care se înregistrează o diferenţă negativă de 1.293 de IMM-uri.
Această scădere absolută a numărului de IMM-uri faţă de anul 2006, premergător
aderării, s-a reflectat imediat în cifrele relative, respectiv ponderea mai diminuată
de la 16,8% în 2000 la 15,8% în 2007. Totuşi, trebuie remarcat că scăderea de
greutate specifică sectorului IMM-urilor din industria alimentară s-a produs pe fondul
unui indice de creştere pozitivă faţă de anul de bază 2000, dar mai puţin accelerat,
în comparaţie cu celelalte sectoare ale industriei prelucrătoare.
în al treilea rând, în industria textilă se înregistrează o scădere de 208 unităţi a
numărului de IMM-uri active în 2007 faţă de 2006, ceea ce reprezintă 3% din numărul
de IMM-uri active în această industrie în anul premergător aderării.
nu în ultimul rând, merită remarcat faptul că IMM-urile din industria lemnului îşi
menţin ponderile în distribuţia pe sectoare, comparativ cu începutul intervalului de
timp luat în analiză, respectiv la 11,7-11,9% în 2000, deşi într-o analiză comparativă
cu bază mobilă, fluctuaţiile de pondere sunt mai mari şi descrescătoare.
43
În concluzie, cu variaţiile descrise mai sus, care nu evidenţiază mutaţii substanţiale de structură
sau ecarturi semnificative de dinamică, sectorul IMM-urilor industriale se înscrie pe o tendinţă
certă de dezvoltare sustenabilă, cel puţin privit sub aspectul numărului de firme operatoare,
fapt ilustrat de dinamica pozitivă a unor sub-sectoare cu valoare adăugată mare (precum
prelucrări mecanice şi chimie).
Situaţia specială a IMM-urilor din industria prelucrării produselor alimentare poate fi corelată cu
creşterea standardelor în ceea ce priveşte procesele de certificare a managementului calităţii,
dar şi cu o concurenţă mult mai ridicată a produselor similare de pe piaţa internă a Uniunii
Europene, odată cu obţinerea, de către România, a statutului de membră a UE. În ceea ce
priveşte diminuarea numărului de IMM-uri din industria textilă, aceasta poate fi corelată cu
pierderea avantajelor comparative pentru operaţiunile de procesare activă, odată cu aderarea la
UE, şi cu deplasarea partenerilor tradiţionali pentru operaţiunile de lohn către alte ţări care îşi
menţin costurile unitare mici cu forţa de muncă şi alte inputuri de producţie (de ex. utilităţi,
etc.). Cu toate acestea, 97% dintre firmele din industria textilă au reuşit să treacă examenul
concurenţei şi deschiderii totale a pieţei interne în condiţiile de ţară membră a UE.
Mai mult decât atât, ideea că există o tendinţă certă de consolidare a sectorului IMM-urilor
industriale este susţinută, mai ales, de rolul sporit al IMM-urilor în cadrul industriei mecanice,
care câştigă teren într-un ritm foarte alert, fapt susţinut prin indicii de creştere a numărului de
IMM-uri, care evidenţiază dinamica cea mai accentuată a numărului de IMM-uri în sub-sectorul
industriei prelucrărilor mecanice. Caracteristica este una cu atât mai importantă cu cât acest
sector reprezintă unul cu valoare adăugată mai mare şi, implicit, se poate reflecta în sporirea
gradului de competitivitate a IMM-urilor româneşti pe piaţa internă a UE, precum şi pe pieţele
non-UE. După cum se ştie, construcţia de maşini şi aparatură, furnizorii de echipamente
specializaţi joacă un rol fundamental în dezvoltarea întregului sistem economic, datorită
prezenţei acestor produse şi a importanţei lor în transferul progresului tehnologic la nivelul UE.
16
Acesta reprezintă un mare handicap pentru operarea pe piaţa internă a UE, deoarece timp de o perioadă
îndelungată, nu au lucrat sub marcă proprie şi nu au produs brand-uri proprii, prin urmare nu sunt
cunoscute. Mai mult decât atât, derulând contracte în lohn, şi-au amputat practic activitatea de creaţie şi
dezvoltarea de noi produse. Cu toate acestea, tradiţia şi forţa de muncă calificată fac ca brand-ul de ţară
să fie unul mai puternic decât cele individuale şi ar putea fi factorul de garanţie în efortul de repoziţionare
pe piaţă a firmelor din industria textilă.
44
pierderea avantajelor comparative cu costul forţei de muncă şi la diminuare oportunităţilor de
operare în sistem de procesare activă (cunoscut anterior sub denumirea de lohn).
17
În conformitate cu legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, s-au format 8 regiuni de
dezvoltare pe cuprinsul ţării. Regiunile de dezvoltare s-au constituit prin asocierea benevolă a judeţelor
vecine şi nu sunt unităţi teritoriale administrative cu personalitate juridică proprie. Promovarea acestor
regiuni de dezvoltare a avut printre obiective identificarea mai uşoară a nevoilor de dezvoltare pe plan
local pentru a putea elabora soluţii de rezolvare a priorităţilor regionale, precum şi pentru o mai bună
administrare a resurselor alocate pentru dezvoltare.
45
Grafic 2.1.m. Număr de IMM-uri la 1.000 de locuitori, pe regiuni de dezvoltare în 2007
OT CL CT
Sud-Vest DJ TL GR
Obtain 15,5
Bucureşti-Ilfov 49,9 Sud Muntenia 15,8
Densitatea medie a IMM-urilor la 1.000 de locuitori în România este în creştere continuă, dar cu
toate acestea cu mult sub nivelul mediu înregistrat în alte ţări europene membre ale UE,
precum: Republica Cehă, Cipru, Grecia, Ungaria, Italia, Suedia, care înregistrau valori în jurul a
70 de IMM-uri la 1.000 de locuitori. Astfel, densitatea medie s-a ridicat, în 2007, la valoarea de
23 IMM-uri la 1.000 de locuitori, în creştere faţă de 17 IMM-uri la 1.000 de locuitori în 2003, şi
21,7 în anul 2006.
Datele cuprinse în graficul 2.1.m redau numărul de IMM-uri raportat la 1.000 de locuitori în 2006
pe regiuni de dezvoltare şi evidenţiază următoarele aspecte:
se menţin dezechilibre semnificative între regiunile de dezvoltare în ceea ce
priveşte dezvoltarea IMM-urilor; cea mai mică densitate este de 14,5 IMM-
uri/1000 de locuitori în Nord-Est, ajungând până la 49,9 de IMM-uri/1000 de
locuitori în regiunea Bucureşti-Ilfov;
densitatea cea mai ridicată a IMM-urilor se evidenţiază în regiunea Bucureşti-
Ilfov, cu 49,9 IMM-uri la 1.000 de locuitori. Cu acest nivel al indicatorului, practic
regiunea Bucureşti-Ilfov este singura regiune care se aliniază la valorile medii de
densitate înregistrate în ţările UE (50 IMM-uri la 1.000 de locuitori). Pentru prima
dată din anul 2000, cea mai însemnată creştere a densităţii IMM-urilor a avut loc
în regiunea Nord-Vest, de 6,7%, urmată de regiunea Bucureşti-Ilfov cu 4,6% spor
de densitate;
46
dacă se exceptează valorile de densitate de IMM-uri în regiunea Bucureşti-Ilfov,
distribuţia regională a densităţii IMM-urilor apare mai bine echilibrată în celelalte
regiuni, adică au valori mai apropiate;
deşi ecartul dintre regiunile de dezvoltare s-a mai redus, totuşi, în 4 regiuni
(Nord–Est, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia,) s-a înregistrat o densitate
a IMM-urilor sub nivelul mediu pe ţară (22,6), iar alte 4 regiuni (Bucureşti-Ilfov,
Centru, Vest şi Nord-Vest) s-au situat, la acest indicator, peste media pe
ansamblul ţării.
Sursa: Eurostat
Tabelul 2.1.m precum şi graficul 2.1.n de mai sus ilustrează corelaţia pozitivă directă între cei
doi indicatori, şi anume regiunile de dezvoltare care obţin un nivel mai ridicat al indicatorului de
sinteză PIB pe locuitor deţin concomitent o performanţă mai bună la indicatorul „densitatea
47
IMM-urilor” la 1,000 de locuitori. Acest lucru demonstrează că mediul economic de ansamblu la
nivel regional, care se poate traduce prin infrastructură pentru afaceri, calificări mai înalte ale
forţei de muncă, putere de cumpărare regională, pieţe mai mari şi oportunităţi multiplicate,
favorizează şi dezvoltarea sectorului IMM-urilor, cel puţin din punct de vedere numeric.
48
Grafic 2.1.o. Structura economică pe sectoare economice şi pe regiuni de dezvoltare în anul
2007
Graficul 2.1.o. descrie structura sistemului economic regional pe sub-sectoare ale industriei
prelucrătoare în anul 2007. Astfel, datele şi reprezentarea grafică conduc la următoarele
constatări:
În ceea ce priveşte IMM-urile din industria prelucrărilor mecanice, este de remarcat
că ponderea IMM-urilor active în această ramură evoluează de la 29,8% în Sud-Est la
26,1% în Bucureşti-Ilfov şi la 24,8% în sudul Munteniei;
IMM-urile din industria textilă contribuie la conturarea profilul industrial, cel mai
ridicat fiind în Nord-Est (20,9%) şi, respectiv Nord-Vest (18,8%), printr-o prezenţă
constantă în toate regiunile de dezvoltare, făcând ca această ramură industrială să
devină una tradiţională pe ansamblu;
IMM-urile din industria alimentară predomină şi conferă specializare regiunilor de
dezvoltare Sud-Vest Oltenia (23,3%) şi Sud-Est (22,2%). Acest lucru poate fi explicat
prin faptul că această industrie, dezvoltată mai ales la scară mică, se localizează, în
general, în zonele cu potenţial agricol tradiţional, în apropiere de resursele naturale
care constituie materia primă de bază. Astfel, ponderi importante ale IMM-urilor
active în agricultură sunt regăsite în judeţele din zona Câmpiei de Sud, Sud-Muntenia
(21,6%) şi în Vest (17,6%). În schimb, Bucureşti-Ilfov, care reprezintă cea mai mare
piaţă locală de consum are doar 11,4% IMM-uri în agricultură.
IMM-urile active în industria lemnului şi a produselor din lemn îşi remarcă prezenţa
în ponderi superioare în acele regiuni cu potenţial forestier ridicat, dar şi cu tradiţie
49
locală. Astfel, se evidenţiază regiunea Centru şi Nord-Est cu valori apropiate, 21,6%
şi 20,6% din IMM-urile active în industrie;
În schimb, IMM-urile din industria chimică sunt bine reprezentate în Bucureşti (9,0%)
şi Sud-Muntenia (8,2%) şi cu participări mai mici în celelalte regiuni. Acest lucru se
explică prin faptul că, în general, această industrie presupune şi depinde de
tehnologii, expertiză umană, calificări şi, nu în ultimul rând, de rezultate ale
cercetării ştiinţifice;
Categoria IMM-uri active în alte industrii deţine o cotă importantă a activităţilor
industriale în Bucureşti-Ilfov (32,9) şi, respectiv Nord-Vest (21,4%), ceea ce indică un
sistem industrial mai dispersat pe alte sub-ramuri industriale.
50
În schimb, merită de remarcat un alt aspect. Regiunile de dezvoltare cu un caracter
pronunţat mai industrial din Nord-Vest (30,5%), Vest (33,0%) şi Bucureşti-Ilfov
(47,3%) deţin o cotă mai ridicată la sub-categoria „alte servicii”. În această sub-
categorie se regăsesc, de regulă, servicii financiare, de asigurări, intermedieri de
comerţ exterior, imobiliare şi altele servicii cu valoare adăugată mare legate de
sprijinirea dezvoltării afacerilor (consultanţă, training, publicitate şi PR, etc.).
În sfârşit, prezenţa IMM-urilor active în furnizarea de servicii de transport ocupă o
cotă relevantă în Nord-Vest (13,0%), în Centru (10,4%) precum şi în Sud-Est (10,6%).
Acest rezultat indică o relaţie strânsă între prezenţa industriei şi prezenţa serviciilor
de transport, expediţie şi distribuţie, precum şi o relaţie directă cu prezenţa
firmelor cu activitate de comerţ exterior şi alte servicii.
Ca în anii anteriori, sectorul IMM-urilor din România şi-a menţinut rolul de furnizor de noi locuri
de muncă în economie, deşi situaţia este mult mai nuanţată pe categorii de mărime şi sectoare
economice de activitate.
51
2.2.1 Caracteristici de bază ale evoluţiei numărului de angajaţi din
sectorul IMM-urilor pe categorii de mărime a întreprinderilor
Numărul mediu anual de angajaţi în sectorul IMM-urilor se ridică la 2.764.768 persoane,
faţă de 2.349.725 în anul 2004 şi 2.725.941 în anul 2006, premergător aderării. În
conformitate cu datele din bilanţ, la sfârşitul anului 2007, numărul mediu anual de salariaţi în
sectorul IMM-urilor era de 2.764.768 de persoane, ceea ce reprezintă cu 16% mai mult faţă de
anul 2004 şi, respectiv o mică creştere, de 1,5%, faţă de anul 2006. De altfel, reprezentarea
grafică de la 2.2.a. scoate în evidenţă faptul că numărul de angajaţi în sectorul IMM-urilor a
crescut încontinuu după anul 2002.
52
Tabel 2.2.b Structura numărului de salariaţi din sectorul IMM-urilor private, pe clase de
mărime în intervalul 2001-2007 (%)
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Micro 34,5 24,6 27,5 31,2 33,8 34,1 32,5
Mici 28,9 32,7 32,3 30,9 30,4 31,3 33,5
Mijlocii 36,6 42,7 40,2 37,9 35,8 34,5 34,0
Total 100 100 100 100 100 100 100
Sursa: INS şi MEF
În schimb, din sectorul IMM-urilor, numai întreprinderile mici au înregistrat creşteri ale
numărului de personal, în timp ce, pentru prima dată, întreprinderile mijlocii şi
microîntreprinderile au pierdut din numărul mediu de angajaţi înregistrat comparativ cu
anul anterior. Prin urmare, creşterea numărului mediu de angajaţi s-a înregistrat numai la
categoria de întreprinderi mici. Comparativ cu 2006, creşterea a fost de 8,2% şi de natură să
influenţeze media de ansamblu a sectorului IMM-urilor, compensând pierderile de la celelalte
categorii de mărime. Merită evidenţiat faptul că sporirea numărului mediu de angajaţi la
întreprinderile mici s-a obţinut pe fondul celei mai accentuate dinamici a numărului de
întreprinderi, tot în procent de 8,2%. În schimb, microîntreprinderile au înregistrat o
dinamică negativă, respectiv -3,2% faţă de anul anterior, iar în cazul întreprinderilor mijlocii,
pierderea de dinamică se situează la doar -0,3% faţă de numărul mediu de angajaţi din anul
2006 la această categorie.
53
Tabel 2.2.c Numărul mediu de angajaţi pe o întreprindere în funcţie de categoria de
mărime, în perioada 2001-2007
- nr. persoane angajate
Categoria de
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
mărime
Micro 2,0 1,3 1,4 2 2,3 2,3 2,1
Mici 20,2 21,0 20,4 20,0 20,0 19,7 19,7
Mijlocii 100,3 106,9 105,4 97,5 100,7 101,0 98,0
Total sector IMM 5,1 4,7 4,6 5,8 5,9 5,9 5,7
Sursa: INS şi MEF
Astfel, s-ar putea conchide că această creştere relativ uşoară a numărului mediu anual de
angajaţi pe totalul sectorului IMM-urilor se datorează nu atât creşterii numărului mediu de
angajaţi în cadrul firmelor existente, ci apariţiei de noi IMM-uri active.
30%
53%
14%
54
Datele prezentate scot în evidenţă faptul că IMM-urile din servicii deţin pe întregul interval
mai mult de jumătate din locurile de muncă din sectorul IMM-urilor, respectiv 56,3% în anul
2001, dar pe fondul unei uşoare şi oscilatorii tendinţe de scădere, până la 53,9% în anul 2007.
În schimb, ponderea numărului de angajaţi din construcţii creşte continuu, de la 9,4% în anul
2001 la 13,6 % în ultimul an. Numărul de salariaţi din IMM-urile din industrie îşi menţine
relativ greutatea specifică la acelaşi nivel, atât la începutul intervalului, cât şi la sfârşit, dar
pe fondul unor oscilaţii de câteva puncte procentuale în ultimii ani ai seriei de date.
55
Grafic 2.2.c Numărul mediu anual de angajaţi din IMM-uri pe sectoare de activitate în
intervalul 2001-2007
Din analiza datelor sintetizate în tabelul 2.2.d, se observă o creştere continuă şi notabilă în
sectoarele construcţii şi servicii. În situaţia din urmă a sectorului servicii, sporul remarcat
este obţinut, în bună măsură, pe seama turismului, transporturilor şi comunicaţiilor, precum
şi altor servicii, deoarece comerţul înregistrează, de la an la an, descreşteri ale acestui
indicator, atât absolut, cât şi ca indice de dinamică, în timp ce IMM–urile active în agricultură
se menţin la acelaşi nivel cu anii trecuţi.
56
Dacă focalizăm analiza în dinamică cu bază de referinţă anul 2001 şi pe sectoare economice
principale (tabelul 2.2.e), se remarcă sectorul Construcţii care înregistrează dinamica cea
mai accentuată (+88,7%), urmat de Servicii (+24,9%) şi de IMM-uri din industrie (+24,5%). De
altfel, această constatare asupra devansării de dinamică în IMM-urile din construcţii nu este
deloc surprinzătoare, ci se corelează direct cu apariţia, în ultimii trei ani, a unui număr
semnificativ de noi firme private de tip IMM-uri active în construcţii şi cu dezvoltarea de
ansamblu a ţării.
57
pe o tendinţa inversă se înscrie numărul de angajaţi din industrie, care creşte
substanţial, odată cu categoria de mărime a firmei, de la 12,3% la
microîntreprinderi, la 29,5% în cele de dimensiune mică, ajungând la 46,1% la
categoria mijlocie, aceste valori fiind raportate faţă de o medie pe total industrie
de 29,5%;
în sectorul construcţii, se subliniază aceeaşi legătură de corelaţie pozitivă între
mărimea firmelor şi creşterea ponderii numărului mediu anual de angajaţi, deşi
legătura este mai scăzută ca intensitate. Astfel, 10,7% pentru
microîntreprinderile din construcţii, la 14,6% în cazul celor mici şi, respectiv
15,5% în situaţia întreprinderilor de talie mijlocie active în acest sector economic;
în sectorul agricol nu se identifică nici o relaţie de cauzalitate între categoria de
mărime a firmelor şi ponderea numărului mediu anual de angajaţi pe care-i
raportează prin bilanţ.
Datele din tabelul 2.2.g de mai sus permit sublinierea caracteristicii că media numărului
de locuri de muncă create într-o firmă din sectorul industrial diferă semnificativ de la un
sector la altul, după cum urmează:
Pe tot intervalul, cea mai mare valoare medie la acest indicator se înregistrează
în IMM-urile din industrie, urmate de firmele din construcţii, în timp ce media cea
mai scăzută se raportează la firmele active în servicii. Firmele din agricultură
obţin un nivel mediu similar cu cel al întregului sector IMM;
Deşi firmele din construcţii se poziţionează în faţa celor din agricultură şi servicii,
ele înregistrează pe parcursul anilor reţinuţi pentru analiză o diminuare constantă
a numărului mediu de angajaţi, de la 14,9 salariaţi în 2001 la 8,2 persoane în anul
2007. Dacă coroborăm aceste date cu concluziile din capitolul dedicat evoluţiei
demografice, se poate afirma că evoluţia pozitivă a numărului anual de angajaţi
58
în sectorul construcţii s-a obţinut nu pe fondul consolidării celor existente, ci ca
urmare a înfiinţării de noi companii, dar care sunt din punctul de vedere al
numărului mediu de angajaţi mai mici decât cele din anii care marchează
începutul intervalului 2001-2007.
Analiza numărului mediu de angajaţi ce revin la un IMM în anul 2007 din tabelul 2.2.g relevă
următoarele concluzii:
privită prin această prismă, categoria microîntreprinderilor este cea mai
omogenă, nemarcând diferenţe semnificative, atât în raport cu media de 2,1
persoane angajate pe totalul sectorului IMM-urilor la categoria lor, cât şi pe
sectoare de activitate. Cu alte cuvinte, s-ar putea spune că, indiferent de
sectorul în care activează, microîntreprinderile angajează cam acelaşi număr
mediu de persoane;
ecarturi mult mai semnificative între firme, în funcţie de sectorul de activitate,
se înregistrează la categoria de întreprinderi mici şi, mai ales, la cele mijlocii,
unde specificitatea sectorului este de natură să influenţeze numărul mediu de
persoane angajate, spre exemplu 102,2 persoane în medie la o firmă mijlocie din
industrie şi 92,8 persoane în medie la o firmă de aceeaşi talie din servicii şi faţă
de 98 persoane media pe total categorie.
După cum se poate observa din tabelul 2.2.i de mai jos, crearea de locuri de muncă în
sectorul industriei prelucrătoare în perioada 2005-2007 diferă de la un sector la altul.
59
Tabel 2.2.i Contribuţia la crearea de locuri de muncă IMM-urile din sectorul industriei
prelucrătoarea în perioada 2005-2007
contribuţie 2005-2007
Sector
Micro Mici Mijlocii Total
Industria alimentară şi băuturi -29% 0% 0% -29%
Industria textilă -6% 4% -7% -10%
Industria de pielărie şi marochinărie -3% 2% -1% -3%
Industria prelucrării lemnului şi produselor din lemn -4% 4% -1% -1%
Industria de masă lemnoasă, hârtie şi alte produse
10% 4% 0% 14%
din hârtie
Industria carboniferă, rafinare petrol şi materiale
1% 0% 0% 1%
nucleare
Industria chimică şi produse chimice 0% 0% 0% 0%
Industria de cauciuc şi mase plastice 11% 5% 1% 16%
Industria produselor din minerale neferoase 11% 4% 0% 15%
Industria metalelor de bază 23% 14% 3% 39%
Industria de maşini şi echipamente 4% 2% 0% 6%
Industria electronică şi a echipamentelor de optică 11% 3% 1% 16%
Industria echipamentelor de transport 8% 5% 2% 16%
Alte industrii producătoare 18% 4% -4% 19%
Repartiţia numărului mediu anual de angajaţi din sectorul IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare
este ilustrată în reprezentarea grafică 2.2.d.
60
Graficul 2.2.d Distribuţia numărului mediu anual de salariaţi din IMM-uri pe regiuni de
dezvoltare, în anul 2007
61
Tabel 2.2.i Numărul mediu de angajaţi în sectorul IMM-urilor raportat la 100 de locuitori,
pe total ţară şi regiuni de dezvoltare, în anul 2007
Regiune de dezvoltare 2006 2007
Nord Est 8,2 8,3
Sud Est 11,2 11,2
Sud Muntenia 9 9,2
Sud Vest Oltenia 7,8 8
Vest 14 ,6 14,7
Nord Vest 13,6 14
Centru 14,4 14,7
Bucureşti-Ilfov 27,2 27,7
Total sector IMM pe ţară 12,6 12,8
De aceea, analiza datelor din tabelul 2.2.i evidenţiază o serie de aspecte foarte importante,
şi anume:
în primul rând, tendinţa de uşoară creştere în 2007 faţă de 2006, atât pe total
ţară, cât şi în fiecare regiune de dezvoltare în parte, subliniind, prin aceasta,
creşterea corespunzătoare a rolului IMM-urilor în crearea de locuri de muncă;
în al doilea rând, se remarcă faptul că 4 dintre regiunile de dezvoltare se
situează, prin valorile obţinute, la acest indicator peste media pe total ţară
(Bucureşti-Ilfov, Vest, Centru şi Nord Vest), în timp ce celelalte patru regiuni se
poziţionează sub medie, respectiv: Sud Vest Oltenia, Nord-Est, Sud Muntenia,
Sud-Est), punând în evidenţă o contribuţie diferită, care se corelează cu nivelul
general de dezvoltare a sectorului IMM-urilor în zonele respective.
62
2.3. Dezvoltarea cadrului instituţional pentru susţinerea
sectorului IMM-urilor din România
63
participare echilibrată a regiunilor din România în procesul de dezvoltare economico -
socială”;
Colaborează cu filialele / sucursalele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor
pentru IMM-uri în scopul de a îmbunătăţi accesul la finanţare pentru acestea;
Implementează şi monitorizează, prin delegarea de atribuţii, programele MIMMCTPL
care au aplicabilitate regională;
Urmăreşte implementarea programelor administrate de MIMMCTPL, în vederea
conformării cu indicatorii de performanţă ai programelor respective;
Reprezintă MIMMCTPL în relaţia cu administraţia publică locală şi regională, prin
protocoale încheiate în vederea implementării programelor de dezvoltare pentru IMM-
uri şi cooperative realizate la nivel administrativ-teritorial local;
Furnizează consiliere în privinţa accesului la programele MIMMCTPL, prin informare,
consultanţă şi centre de pregătire profesională create în acest scop în cadrul OTIMMC;
Participă în procesul de construire a bazelor de date de transfer pentru IMM-uri, prin
transmiterea caracteristicilor companiilor şi a activităţilor lor către terţi şi
identificarea unor potenţiali clienţi / licitatori în regiunea unde activează;
Facilitează accesul IMM-urilor la servicii electronice cum ar fi „e-governance” şi „e-
business” prin portalul esimplu.ro pentru IMM-urile din România, dezvoltat prin
intermediul asistenţei tehnice din cadrul programului PHARE;
Participă la stimularea cadrului de afaceri local prin creşterea gradului de
conştientizare a jucătorilor locali şi a asociaţiilor reprezentanţilor IMM-urilor, care
sunt direct implicaţi în crearea de condiţii adecvate pentru susţinerea incubatoarelor
de afaceri, parcurilor ştiinţifice şi tehnologice şi a altor asemenea infrastructuri;
Participă la procesul de creştere a eficienţei şi de simplificare a relaţiilor dintre
antreprenori şi administraţia publică locală şi centrală, prin următoarele mijloace:
o asigurarea accesului la informaţia de tip „e-governance” şi „e-commerce”
(comerţ electronic), disponibilă la centrele de informare, consultanţă şi
pregătire profesională;
o derularea de campanii de informare pe tema măsurilor şi acţiunilor pentru
dezvoltarea cadrului de afaceri, în parteneriat cu Agenţiile de Dezvoltare
Regională, centrele Euro Info, Camerele de Comerţ teritoriale şi organizaţii
ale reprezentanţilor ramurilor industriale şi IMM-urilor;
Facilitează accesul IMM-urilor la achiziţiile publice de bunuri şi servicii, precum şi la
activele aparţinând administraţiilor autonome, companiilor naţionale şi societăţilor
comerciale cu capital majoritar de stat, prin următoarele mijloace:
o identificarea barierelor regionale;
o formularea de soluţii noi şi simplificate şi diseminarea informaţiilor legate de
acestea;
64
o organizarea de seminarii de pregătire profesională şi promovare a
procedurilor de achiziţii publice, împreună cu reprezentanţii Ministerului
Economiei şi Finanţelor;
Participă la schimburi de informaţii şi de date de piaţă, în cadrul sistemului
informaţional creat pentru conectarea la reţeaua internaţională de servicii de
informare pentru pieţele agricole, AgriMISS;
Pregăteşte IMM-urile pentru integrarea în Uniunea Europeană, prin:
o diseminarea de informaţii generale şi specializate privind Uniunea Europeană;
o organizarea de seminarii şi cursuri de pregătire profesională pe teme de
interes european, privind noul „acquis” comunitar în domeniul IMM;
o realizarea de studii tematice necesare implementării politicilor şi
programelor pentru următoarele domenii de interes: IMM-uri, cooperaţie şi
comerţ intern;
o organizarea, la nivel regional, a Târgului IMM-urilor;
Aplică acţiunile aprobate prin art. 33 din legea nr. 346/2004 privind stimularea
înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor;
Ia parte la implementarea prevederilor Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi
funcţionarea domeniului de cooperaţie şi asigură monitorizarea implementării acestor
prevederi, împreună cu Consiliul Consultativ înfiinţat conform Legii nr. 1/2005.
S-a acordat o atenţie specială dezvoltării IMM-urilor din regiunile în care infrastructura
industrială şi socială este slăbită, iar rata şomajului este mare. Crearea oficiilor teritoriale
contribuie în mod semnificativ la impactul pe care îl are MIMMCTPL în acordarea de sprijin,
prin dezvoltarea unor legături strânse şi valoroase cu IMM-urile localizate în regiuni
îndepărtate de Bucureşti.
Aşa cum s-a menţionat anterior, una din funcţiile importante ale MIMMCTPL constă în
administrarea anuală a fondurilor (naţionale, PHARE, structurale, etc.) şi dezvoltarea unor
alte mijloace de sprijinire a IMM-urilor, prin colaborare cu alte instituţii şi organisme. Rolul
oficiilor teritoriale include comunicare pe plan local (mai ales în ceea ce priveşte fondurile de
la centru), furnizarea de informaţii, pregătire profesională şi dezvoltarea programelor locale.
65
La finele anului 2007, erau înfiinţate următoarele oficii teritoriale, primele patru fiind
deschise în 2005 (Craiova, Iaşi, Timişoara şi Galaţi):
OTIMMC BRAŞOV (Argeş, Braşov, Ilfov, Prahova);
OTIMMC BUCUREŞTI (mun. Bucureşti);
OTIMMC CLUJ (Alba, Cluj, Sălaj);
OTIMMC CONSTANŢA (Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa, Tulcea);
OTIMMC CRAIOVA (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea);
OTIMMC GALAŢI (Galaţi, Vrancea, Buzău, Brăila);
OTIMMC IAŞI (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui);
OTIMMC TÂRGU MUREŞ (Bistriţa Năsăud, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu);
OTIMMC TÂRGOVIŞTE (Dâmboviţa, Giurgiu, Teleorman);
OTIMMC TIMIŞOARA (Arad, Caraş - Severin, Hunedoara, Timiş);
OTIMMC SATU MARE (Bihor, Maramureş, Satu Mare);
În acelaşi timp, au fost demarate acţiunile necesare în vederea deschiderii OTIMMC Bacău şi,
prin aceasta, a reorganizării administrative a ariei de responsabilitate a oficiilor teritoriale
existente.
Numărul de locuri de muncă per oficiu este 15, inclusiv directorul executiv (în conformitate
cu Ordinul Ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii liberale
nr. 20 din 1 iunie 2007).
OTIMMC-urile îşi vor îndeplini atribuţiile în acordarea de sprijin IMM-urilor în aria lor de
competenţă, prin acţiuni cum ar fi implementarea (respectiv în cinci judeţe) a programelor
MIMMCTPL, prin înfiinţarea, administrarea şi permanenta actualizare a bazei de date
regionale pentru IMM-uri, prin facilitarea accesului IMM-urilor la servicii electronice cum ar fi
„e-governance” şi „e-business”, prin stimularea cadrului local de afaceri şi prin pregătirea
IMM-urilor pentru confruntarea cu cadrul competitiv european.
FNGCIMM este înfiinţată ca societate pe acţiuni, având drept unic acţionar statul român,
reprezentat prin MIMMCTPL. FNGCIMM este un instrument al Guvernului României pentru
66
implementarea politicilor sale de sprijinire a dezvoltării acestui sector ce constituie o
prioritate a politicii economice şi sociale a Guvernului României.
În acest context, şi în anul 2007 a fost dezvoltată reţeaua teritorială a FNGCIMM, astfel încât
s-a ajuns la un număr de 12 reprezentanţe în teritoriu şi sunt încheiate convenţii de garantare
cu 20 de bănci. Concomitent, a continuat dezvoltarea celor 3 noi fonduri locale înfiinţate în
2006 la Craiova, Sf. Gheorghe şi Focşani.
Finanţările FNGCIMM sunt focalizate pe cerinţele specifice ale unor categorii de IMM-uri,
creatoare de produse/servicii cu potenţial de valoare adăugată mare şi de locuri de muncă cu
productivitate crescută şi urmăresc creşterea volumului de investiţii realizate de
întreprinderile mici şi mijlocii.
Având în vedere cele de mai sus, obiectivele specifice în anul 2007 au fost îndreptate către:
Dezvoltarea exporturilor prin creşterea ponderii exporturilor româneşti de produse
industriale în comerţul mondial prin identificarea pieţelor nişă pentru acestea, mai
ales pentru acele produse care au o valoare adăugată mai mare;
Extinderea permanentă şi susţinută a pieţei tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor,
factor important care contribuie la dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi la
creşterea competitivităţii economiei conform Agendei Lisabona a UE;
67
Dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri adecvate prin instrumente specifice soft şi
hard, armonizate cu nevoile IMM, beneficiind astfel de avantajele competitive ale
managementului corporativ profesionist;
Creşterea competitivităţii turismului românesc prin promovarea potenţialului turistic
diversificat, potrivit dinamicii cerinţelor turiştilor români şi străini;
Implementarea standardelor europene şi instituirea unui sistem de evaluare a
conformităţii produselor care să permită accesul pe piaţa internă a Uniunii;
Creşterea contribuţiei domeniului cercetării ştiinţifice, modernizării tehnologice şi
inovării la oferta de produse şi servicii cu valoare adăugată mare;
Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului la standardele europene;
Diversificarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;
68
a) Categoria: produse de garantare
a.1. Convenţia cadru de garantare pentru garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate.
a.2. produs de garantare – garanţii acordate beneficiarilor de finanţări din fonduri europene.
a.3. produs de garantare pentru susţinerea implementării Programului naţional multianual pe
perioada 2007 - 2009 de susţinere a investiţiilor realizate de către întreprinderi nou-înfiinţate
şi microîntreprinderi, precum şi a investiţiilor de modernizare/retehnologizare a
întreprinderilor mici şi mijlocii.
- FGL Focşani
1. Valoarea garanţiilor acordate: 42.467.151 lei
2. Numărul garanţiilor acordate: 211
3. Valoarea creditelor garantate: 119.657.889 lei
- FGL Craiova
1. Valoarea garanţiilor acordate: 2.411.784,34 lei
2. Numărul garanţiilor acordate: 100
3. Valoarea creditelor garantate: 76.867.624,25 lei
- FGL Sf. Gheorghe
1. Valoarea garanţiilor acordate: 21.667.719,84
2. Numărul garanţiilor acordate: 98
3. Valoarea creditelor garantate: 53.154.697,94 lei
69
(BERD). Memorandumul stipulează principiile de guvernare ale unui fond de 40 de milioane de
Euro (extins, ulterior, la 44 de milioane de Euro, prin contribuţia managerului fondului, GED
Capital Development), denumit Fondul Român Post Privatizare, care are drept obiectiv
realizarea de investiţii de capital în IMM-uri şi asigurarea asistenţei tehnice necesare
acestora. FPP este condusă de un Consiliu de Administraţie, alcătuit din doi membri: un
reprezentant al Comisiei Europene şi un reprezentant al instituţiei guvernamentale care
reprezintă participarea statului la constituirea fundaţiei (în prezent MIMMCTPL).
Din luna februarie 2008, Fundaţia Post Privatizare a fost mandatată să gestioneze e-portalul
pentru IMM-uri www.esimplu.ro, portal ce se doreşte a fi un spaţiu virtual unic pentru IMM-
urile din România, oferind cea mai vastă colecţie de resurse on-line pentru acestea. Portalul
face parte din Programul PHARE Naţional 2005, Componenta Coeziune Economică şi Socială
PHARE/2005/017-553.04.01.03.01, „Asistenţă tehnică pentru sprijinirea IMM-urilor româneşti,
prin dezvoltarea e-portalului dedicat şi prin pregătirea firmelor de consultanţă în afaceri".
70
Principalele concluzii:
71
Ecartul dintre regiuni se micşorează, cu toate acestea, încă se menţin diferenţe
semnificative; densitatea cea mai ridicată s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (49,9 de
IMM-uri la 1.000 de locuitori);
Pentru prima dată, rata de creştere faţă de 2006 a IMM-urilor la 1000 de locuitori în
regiunea Nord Vest (6,7%) a devansat-o pe cea din Bucureşti-Ilfov (4,8%).
IMM-urile din industria prelucrărilor mecanice conferă caracteristica de bază a specializării
tuturor regiunilor;
IMM din industria alimentară scad în număr absolut cu 655 unităţi, comparativ cu situaţia din
2006. Fenomenul de pierdere a numărului de unităţi active nu a intervenit odată cu obţinerea
statutului de ţară membră UE şi deschiderea pieţei interne unice, ci s-a declanşat şi datează
din 2004, interval în care s-a înregistrat o pierdere de firme active de 1293. Acest lucru poate
fi corelat cu criza aviară şi cu înăsprirea standardelor de calitate şi de operare şi a barierelor
la intrare în acest tip de afaceri;
Industria textilă pierde 208 de unităţi active, pe fondul mai multor factori, dintre care
pierderea avantajelor competitive ale costului ieftin al forţei de muncă şi se confruntă cu
diminuarea oportunităţilor de operare în sistem de procesare activă ( cunoscut anterior sub
denumirea de lohn);
Alături de cele din industria alimentară, IMM-urile din industria textilă s-au confruntat cu o
conjunctură mai puţin favorabilă dezvoltării lor din punct de vedere al creşterii numărului de
operatori noi;
Se remarcă o specializare industrială a sectorului IMM-urilor în regiunile Centru, Nord Vest şi
Nord Est;
IMM-urile din industria alimentară predomină şi conferă profilul regiunilor sudice cu
potenţial agricol;
IMM active în industria lemnului şi produselor din lemn îşi remarcă prezenţa prin ponderi
superioare în regiunile Centru şi Nord-Est, regiuni cu potenţial forestier ridicat, dar şi
tradiţie locală;
IMM active în Comerţ reprezintă cea mai importantă componentă din totalul activităţilor
economice din Sud-Vest, Sud-Muntenia, Sud-Est şi Nord-Est;
Regiunile mai avansate din punct de vedere al PIB pe locuitor din Nord-vest şi, mai ales,
Bucureşti-Ilfov deţin cu până la 20 puncte procentuale mai puţine IMM-uri în comerţ decât
celelalte;
Regiunile industrializate din, Nord-Vest, Vest şi Bucureşti-Ilfov deţin o cotă mai ridicată la
sub-categoria „alte servicii” care, de regulă, includ servicii financiare, de asigurări,
imobiliare, intermedieri de comerţ exterior şi servicii cu valoare adăugată mare legate de
sprijinirea dezvoltării afacerilor (consultanţă, training, publicitate şi PR, etc.).
▪ Prezenţa IMM-urilor active în furnizarea de servicii de transport în regiuni mai avansate din
punct de vedere al dezvoltării industriale indică o corelaţie strânsă între prezenţa industriei
şi prezenţa serviciilor de transport şi expediţie, distribuţie, precum şi o relaţie directă cu
prezenţa firmelor cu activitate de comerţ exterior.
72
Capitolul 3. Performanţele sectorului IMM-
urilor
Grafic 3.1.a. Structura cifrei de afaceri a IMM-urilor, pe categorii de mărime în anul 2007
(%)
După cum se poate observa din graficul de mai sus, în structura pe categorii de mărime,
ponderea cea mai însemnată la realizarea cifrei de afaceri a sectorului IMM-urilor este
73
deţinută de întreprinderile mijlocii, respectiv 36%. Această observaţie trebuie completată cu
remarca referitoare la faptul că distribuţia se menţine din anul anterior, doar cu o uşoară
creştere (sub un punct procentual, respectiv 0,7%) pentru categoria de firme mijlocii.
Cifra medie de afaceri pe o întreprindere s-a ridicat la 285 mii Euro, din care 93 mii Euro
pentru micro, 1.024 mii Euro cifra de afaceri medie la cele mici şi 5.321 mii Euro, în situaţia
celor mijlocii.
Pentru a obţine o imagine de ansamblu cu privire la modul în care a participat fiecare dintre
cele trei categorii de IMM-uri la obţinerea performanţele totale ale sectorului, nu este
suficient să se fotografieze doar contribuţia la un moment dat, ci se impune analizarea
participării în dinamică, respectiv de-a lungul ultimilor doi ani, înaintea şi după aderare.
În baza datelor din graficul de mai jos, cifra de afaceri a continuat să crească la un nivel mai
ridicat decât numărul firmelor, la toate categoriile de mărime. În schimb, creşterea cea mai
semnificativă faţă de anul anterior s-a înregistrat la categoria de firme mijlocii.
Grafic 3.1.b Evoluţia cifrei de afaceri a IMM-urilor la fiecare categorie de mărime, în anii
2005-2007 (milioane lei).
Sursa: prelucrări şi calcule proprii în baza datelor primare de bilanţ de la MEF şi INS
74
3.1.1.2 Analiza performanţelor economice ale sectorului IMM-urilor pe sectoare principale
de activitate
În ceea ce priveşte cifra medie de afaceri pe o întreprindere în anul 2007, în funcţie de
sectorul principal de activitate, s-a ridicat la 212 mii Euro pentru cele din agricultură, 467 mii
Euro pentru cele din industrie şi energie, 314 mii Euro la cele active în construcţii şi 254 mii
Euro la cele din servicii.
Informaţiile cuprinzătoare sunt redate sintetic prin intermediul graficului 3.1.c, care prezintă
structura cifrei de afaceri pe sectoare principale de activitate în anul 2007. Participarea IMM-
urilor din diferite sectoare se distribuie astfel:
IMM-urile din servicii au realizat 64,7% dar în scădere comparativ cu ponderea pe
care o aveau în anul 2006 de 69,2%;
IMM-urile active în sectorul industrial au contribuit cu 20,1% la formarea cifrei de
afaceri în anul 2007, rămânând la acelaşi nivel cu anul anterior. Dintre industriile
prelucrătoare, se evidenţiază industria alimentară cu 18,5% - cea mai mare
contribuţie la obţinerea cifrei de afaceri a sectorului IMM-urilor industrial -
urmată de ramura prelucrării metalelor de bază, care a participat cu 14,0%, şi
alte industrii prelucrătoare care au cumulat 12,6%.
IMM-urile din construcţii au obţinut o greutate specifică care s-a ridicat la 10,4%
indicând o creştere a greutăţii specifice de la 8,7%, cât reprezenta în anul
anterior;
75
Contribuţia IMM-urilor active în sectorul agricultură, silvicultură şi piscicultură se
situează la nivelul cel mai mic 2,1 %, dar în uşoară creştere faţă de anul 2006,
când înregistra 1,9% din totalul cifrei de afaceri obţinută de sectorul IMM-urilor.
Sectorul IMM-urilor active în servicii înregistrează cea mai ridicată cifră de afaceri, atât în
2006, cât şi în 2007, urmate de firmele din industrie. IMM-urile din construcţii se situează
pe locul trei. În situaţia în care se coroborează cu informaţia furnizată de reprezentarea
grafică de la 3.1.c, se observă că sectorul IMM-urilor din construcţii este singurul care a avut
o creştere semnificativă a greutăţii sale specifice (19,5% ) în 2007 comparativ cu 2006. Acest
spor al cifrei de afaceri poate fi pus în corelaţie directă pozitivă cu doi factori majori de
influenţă, şi anume: creşterea numărului de IMM-uri active în acest sector, cu un indice de
132% faţă de anul 2006, aşa cum se arăta în capitolul 2.1. şi a performanţelor economice care
vor fi analizate în cele ce urmează, respectiv productivitate pe un angajat. În ceea ce
priveşte schimbările de structură a cifrei de afaceri pe sectoare economice de activitate, în
favoarea măririi greutăţii specifice a IMM-urilor active în construcţii, are legătură atât cu
evoluţiile favorabile ale factorilor de influenţă menţionaţi anterior, cât şi cu dinamica mai
puţin alertă a sectorului IMM-urilor din servicii în ultimul an.
Totuşi, reţinând faptul că IMM-urile din sfera serviciilor deţineau încă ponderea majoritară
(67,4%) la obţinerea performanţelor economice ale sectorului IMM-urilor prin prisma
indicatorului cifră de afaceri în 2007, se justifică aprofundarea analizei la nivel de sub-
76
sectoare de servicii. Analiza de detaliu pe sub-sectoare este menită să conducă la obţinerea
de informaţie suplimentară cu privire la modul particular în care au contribuit IMM-urile din
comerţ, turism, transporturi şi alte servicii la formarea cifrei de afaceri. În acest sens,
graficul 3.1.e se axează pe cele patru sub-sectoare din sfera serviciilor.
74% din cifra de afaceri a IMM-urilor active în sfera serviciilor provine de la cele care-şi
desfăşoară activitatea în comerţ şi aceasta pe fondul descreşterii numărului de IMM-uri
active în comerţ în ultimii ani.
Datele prezentate în graficul 3.1.e, coroborate cu caracteristicile şi tendinţele extrase pe
parcursul prezentei analize, contribuie la obţinerea unor informaţii suplimentare de natură
calitativă:
deşi numărul de IMM-uri active în comerţ scade semnificativ în ultimii ani,
caracteristică identificată şi explicată în cuprinsul capitolului 2.1, totuşi cifra de
afaceri înregistrată în sectorul servicii provine în proporţie mare, de 74,0%, tot de la
IMM-urile active în comerţ, pondere care se menţine din anul 2006.
IMM-urile din alte servicii înregistrează o scădere a ponderii, care ajunge la 14,9%
faţă de 15,3% în anul anterior;
IMM-urile care au ca obiect principal de activitate transporturi şi comunicaţii au
contribuit cu 8,9% pe o tendinţă de uşoară creştere a greutăţii specifice faţă de anul
2006;
IMM-urile din turism îşi menţin ponderea la acelaşi nivel, destul de scăzut, de doar
2,2%, indicând un potenţial de creştere încă insuficient susţinut şi valorificat.
77
Analiza performanţelor economice ale sub-sectorului Comerţ pe categorii
de mărime a întreprinderilor
Prin intermediul tabelelor de mai jos se obţine o privire de detaliu asupra modului în care au
evoluat principalii indicatori, respectiv cifra de afaceri şi valoarea adăugată în sub-sectorul
comerţ în 2007 faţă de 2006, atât pe forme de comerţ, cât şi categorii de mărime a
întreprinderilor.
Tabel 3.1.a Rata de creştere 2007-2006 a cifrei de afaceri în IMM-urile private active în
sub-sectorul Comerţ
-%-
Forme de comerţ Micro Mici Mijlocii Mari
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,
întreţinerea şi repararea autovehiculelor 39,1 53,8 59,2 42,3
şi a motocicletelor
Comerţ cu ridicata şi servicii de
33,9 22,1 27,8 25,8
intermediere în comerţul cu ridicata
Comerţ cu amănuntul (cu excepţia
comerţului cu autovehicule şi 25,6 17,5 17,5 58,9
motociclete)
Total comerţ 31,5 25,2 33,6 37,9
Dacă, pe baza tabelelor 3.1.a şi 3.1.b, focalizăm analiza numai pe sectorul IMM-urilor, se
poate observa că:
IMM-urile care activează în „Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi
repararea autovehiculelor şi a motocicletelor” au înregistrat cea mai ridicată creştere
în 2007 faţă de 2006;
În schimb, dacă se iau în consideraţie toate categoriile, respectiv şi întreprinderile
mari, cea mai mare creştere s-a înregistrat în cazul acestora la forma de comerţ cu
amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete);
Luând în analiză categoria de mărime în cadrul sectorului IMM-urilor, cea mai mare
creştere s-a realizat tot de către firmele mijlocii;
78
Comerţul cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul cu ridicata este sub-
sectorul care a contribuit în cea mai mare măsura la creşterea cifrei de afaceri a
sectorului IMM-urilor, cu mai mult de 50%.
Tabel 3.1.c Rata de creştere a valorii adăugate în IMM-urile private active din sub-sectorul
Comerţ
-%-
79
şi servicii de intermediere în comerţul cu ridicata, şi este în concordanţă cu
caracteristica înregistrată şi în cazul contribuţiei la cifra de afaceri a sectorului
comerţ.
Tabel 3.1.e Rata de creştere a cifrei de afaceri a IMM-urilor din sub-sectorul „alte
servicii”, Cod CAEN 74
-%-
Total
Forme de comerţ Micro Mici Mijlocii Mari Total
IMM
Activităţi juridice, de contabilitate
şi revizie contabilă, consultanţă în
31,5 59,1 14,7 82,4 36,6 34,6
domeniul fiscal; activităţi de studii
de piaţă (741)
Activităţi de arhitectură, inginerie
şi servicii de consultanţă tehnică 55,8 53,0 28,1 31,4 45,0 47,7
legate de acestea (742)
Activităţi de testări şi analize
34,6 48,7 6,5 -10,3 33,0 34,7
tehnice (743)
Publicitate (744) 52,8 37,1 16,7 8,6 37,3 37,6
Selecţia şi plasarea forţei de muncă
46,1 35,3 93,5 43,9 48,9 52,2
(745)
Activităţi de investigaţie şi protecţie
71,6 39,6 45,9 39,6 42,8 47,1
a bunurilor şi persoanelor(746)
Activităţi de întreţinere şi curăţare
26,4 46,3 31,8 75,0 38,3 33,9
a clădirilor (747)
Alte activităţi de servicii prestate în
30,1 41,1 30,0 25,5 33,6 34,2
principal întreprinderilor (748)
Total alte servicii (74) 40,1 45,7 24,8 40,4 38,9 38,8
Datele tabelului 3.1.e arată că IMM-urile care desfăşoară activităţi de servicii sub codul CAEN
74 sunt toate sub-sectoare foarte dinamice, în special cele care corespund codurilor 745, 742
şi 746.
80
Tabel 3.1.f Contribuţia la creşterea cifrei de afaceri în sub-sectorul „alte servicii” pe tipuri de
activităţi şi categorii de mărime a întreprinderilor în anul 2007
-%-
Total
Forme de comerţ Micro Mici Mijlocii Mari Total
IMM
Activităţi juridice, de contabilitate
şi revizie contabilă, consultanţă în
34,1 26,5 15,7 22,5 27,8 28,5
domeniul fiscal; activităţi de studii
de piaţă (741)
Activităţi de arhitectură, inginerie
şi servicii de consultanţă tehnică 29,8 21,9 30,0 26,8 26,7 26,6
legate de acestea (742)
Activităţi de testări şi analize
1,4 2,5 0,5 -0,1 1,5 1,7
tehnice (743)
Publicitate (744) 19,4 31,0 14,0 0,5 20,7 23,3
Selecţia şi plasarea forţei de muncă
2,0 1,1 5,4 8,7 2,8 2,1
(745)
Activităţi de investigaţie şi protecţie
1,3 1,7 18,6 32,5 7,1 3,8
a bunurilor şi persoanelor (746)
Activităţi de întreţinere şi curăţare
1,3 2,0 4,1 3,9 2,2 2,0
a clădirilor(747)
Alte activităţi de servicii prestate în
10,9 13,4 11,7 5,3 11,2 12,0
principal întreprinderilor (748)
Total alte servicii (74) 100,0 100,0 100.0 100,0 100,0 100,0
Tabelul de mai sus 3.1.f indică faptul că IMM-urile care operează sub codurile CAEN 741 şi 742
au reprezentat întreprinderile care au contribuit, în cea mai mare măsură, la creşterea cifrei
de afaceri (28,5% şi respectiv 26,6%) a sub-sectorului „alte servicii”.
81
Tabel 3.1.h Contribuţia la creşterea cifrei de afaceri în IMM-urile private active în sub-
sectorul transport şi comunicaţii
-%-
Total
Micro Mici Mijlocii Mari Total
Tip de activitate IMM
Transporturi terestre;
71,7 46,9 45,7 35,7 50,5 55,8
transporturi prin conducte
Transporturi pe apă 3,2 6,8 7,5 0,2 4,2 5,6
Transporturi aeriene 0,5 15,7 3,1 6,9 7,1 7,1
Activităţi anexe şi auxiliare
de transport, activităţi ale 17,7 21,4 27,8 1,0 16,1 21,5
agenţiilor de turism
Poşta şi telecomunicaţii 6,9 9,2 16,0 56,1 22,1 10,0
Total transporturi şi
100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
comunicaţii
18
Aceasta este una din posibilele moduri de definire a productivităţii. De reţinut că sunt şi altele,
precum: valoarea adăugată per angajat, cifra de afaceri sau valoarea adăugată raportat la costurile cu
forţa de muncă, sau la numărul de ore lucrate. În orice caz, aici se analizează productivitatea muncii şi
nu productivitatea în raport cu alte input-uri de producţie (capital, tehnologie, etc.)
82
Dar nivelul productivităţii muncii, precum şi indicele de creştere a acesteia, depind de o serie
de factori de influenţă consideraţi determinanţi, şi anume: politica preţului de vânzare a
produselor, numărul şi nivelul de calificare a personalului, precum şi nivelul tehnologic al
proceselor de producţie şi al celor organizatorice din firme. În multe cazuri, reducerea
numărului de angajaţi este un factor direct de influenţă pentru creşterea nivelului de
productivitate. Prin urmare, pot fi luate în calcul două căi de acţiune în direcţia creşterii
nivelului de productivitate, respectiv extensivă şi intensivă: extensivă prin înlocuirea şi
înnoirea factorilor de tehnologie, iar intensivă, prin restructurare şi calificare de personal.
Analizând evoluţia numărului mediu anual de angajaţi în sectorul IMM-urilor în 2007 se
constată că, per total, a crescut uşor faţă de anul anterior, dar s-au produs unele mutaţii pe
categorii de mărime şi sectoare de activitate. Totuşi, seria statistică de date avute la
dispoziţie furnizează o serie de indicii care conduc către concluzia că nivelele obţinute în
sectorul IMM-urilor pot fi rezultatul unui mix de căi de acţiune.
Astfel, pentru a obţine o imagine cât mai realistă a performanţelor sectorului IMM-urilor în
termeni de productivitate, se utilizează aceeaşi dezagregare a datelor, respectiv în funcţie de
categoria de mărime şi sectorul de activitate, apelând la indicatori sintetici de măsurare a
productivităţii muncii. Pentru ca analiza să nu fie doar o fotografiere a unui moment, ci să
exprime şi o dinamică, mai exact modul în care s-au deplasat IMM-urile româneşti către
aceste rezultate, în analiza de mai jos se reţin 2 ani premergători aderării şi anul 2007, post-
aderare.
Tabel 3.1.i. Productivitatea muncii per angajat per total sector IMM-uri şi pe clase de
mărime, în anii 2004, 2006 şi 2007
- Euro –preţuri curente
19
Cifra de afaceri pe angajat 2004 2006 2007
19
Datele privind productivitatea trebuie analizate cu prudenţă şi doar comparaţiile între întreprinderile mici şi mijlocii
sunt permise, şi aceasta deoarece în rândul microîntreprinderilor sunt multe societăţi comerciale cu răspundere limitată
şi cu asociat unic care, datorită statutului de administrator legal al respectivei entităţi juridice, figurează cu 0 (zero)
angajaţi. În societăţile care au asociat unic, acesta este şi singurul implicat în activitatea de zi cu zi, deşi nu poate
cumula, din punct de vedere juridic, şi un contract de muncă cu societatea. În practică, firmele sunt active, în sensul
definiţiei date de lege, şi depun raportările financiare periodice şi bilanţ contabil.
83
Analiza cifrei de afaceri pe un angajat pe categorii de mărime în 2007
Productivitatea medie anuală a muncii exprimată prin cifra de afaceri pe un angajat din
sectorul IMM-urilor se ridică la 41.183 Euro în preţuri curente. Având în vedere precizările de
interpretare din nota de subsol se reţine că în 2007 productivitatea se ridică la valoarea de
39.500 Euro în cazul microîntreprinderilor, 50.786 Euro pentru întreprinderi mici şi 54.136
Euro pentru firme mijlocii; media pe totalul IMM-urilor a fost de 41.183 Euro.
În structura pe categorii de mărime, cel mai mare nivel al productivităţii în România a fost
înregistrat de întreprinderile mijlocii, respectiv cu 31,4% peste media pe ansamblul sectorului
IMM-urilor. De altfel, după cum se poate observa din tabelul 3.1.i, şi productivitatea muncii,
calculată ca cifră de afaceri pe un angajat în întreprinderile de dimensiuni mici, s-a aflat
peste media per total sector, cu 23,3%. Sub media pe ansamblul sectorului s-au situat
microîntreprinderile.
În anul 2007, productivitatea IMM-urilor din domeniul serviciilor era de 35.049 Euro/angajat,
în industrie de 26.995 Euro pe angajat, de 26.995 Euro în construcţii şi de 24.448 de
Euro/angajat în agricultură.
Aşa cum se poate observa în tabelul de mai sus, toate sectoarele au înregistrat creşteri ale
indicatorului de productivitate exprimat prin cifra de afaceri per angajat. În schimb, în
84
ultimul an, cea mai importantă dinamică a fost marcată de IMM-urile din agricultură, care au
înregistrat o creştere cu 35,7% mai mult decât în anul 2006, urmate de IMM-urile din servicii,
unde creşterile de productivitate s-au cifrat la 25,1% De altfel, după cum se sublinia şi mai
sus, tendinţa pozitivă este valabilă şi pentru construcţii (19,2%) şi industrie, cu 18,9% mai
mult decât în 2006, conducând la menţinerea liniei de creştere pe ansamblul IMM-urilor.
IMM-urile din servicii sunt singurele care se află peste media sectorului IMM-urilor şi cu cea
mai ridicată productivitate (44.232 Euro pe angajat), aproximativ 7,5% peste media anuală pe
ansamblul sectorului IMM-urilor. IMM-urile din celelalte trei sectoare economice prezintă
valori medii anuale mult mai apropiate şi sub media pe ansamblul sectorului. Însă şi aceste
date trebuie interpretate cu prudenţă şi ţinând cont de specificitatea sectorului, datorită
diversităţii de activităţi din sectorul servicii, în care comerţul are o cotă semnificativă,
precum şi preponderenţei microîntreprinderilor în acest domeniu, care afectează rezultatul
agregat.
70.000 RON
Comerţ cu ridicata şi cu
60.000 RON
amănuntul, întreţinerea şi
repararea autovehiculelor şi a
50.000 RON
motocicletelor
40.000 RON Comerţ cu ridicata şi servicii de
intermediere în comerţul cu
30.000 RON ridicata
20.000 RON
Comerţ cu amănuntul (cu excepţia
10.000 RON comerţului cu autovehicule şi
motociclete)
0 RON
Micro Mici Mijlocii
85
închirierile de maşini şi echipament, precum şi IMM-urile care furnizează servicii în tehnologia
informaţiilor înregistrează un nivel de productivitate cu mult peste media sectorului.
Indicatorul „cost mediu anual cu forţa de muncă” trebuie calculat ca raport între suma
cheltuielilor salariale totale şi a contribuţiilor la asigurările sociale de stat şi numărul mediu
anual de angajaţi, ambele date de bilanţul contabil de la data de 31 decembrie 2007.
86
Tabelul 3.1.l Costul mediu anual al forţei de muncă, pe un angajat şi pe categorii de
mărime a întreprinderilor
- Euro - preţuri curente -
Categorii de mărime a IMM-urilor 2004 2006 2007
Micro 1.287 1.698 2.405
Mici 1.964 2.869 3.844
Mijlocii 2.423 4.194 5.636
Total sector IMM 1.926 1.892 2.652
Sursa: calcule proprii în baza datelor de bilanţ furnizate de MEF şi INS, rata medie anuală de
schimb lei/EURO 3,52 (2006); 3.34(2007)
În Tabelul 3.1.m. se poate urmări evoluţia costului unitar al forţei de muncă, pe sectoare
economice principale, între anii 2004 şi 2007.
87
Tabelul 3.1.m. Costuri unitare al forţei de muncă pe angajat20, pe sectoare principale în
anii 2004 - 2007
- Euro -
Sectoare de activitate 2004 2006 2007
Agricultură, silvicultură şi pescuit 2.205 1.932 2.617
Industrie şi energie 1.926 2.196 2.969
Construcţii 2.030 1.907 2.675
Servicii 1.888 1.838 2.597
Total sector IMM 1.926 1.892 2.652
Sursa: calcule proprii în baza datelor de bilanţ furnizate de MEF şi INS, rata medie anuală de
schimb lei/EURO 3,52 (2006); 3.34(2007)
Harta 3.1.a. ilustrează costul mediu anual cu forţa de muncă şi raportul comparativ cu media
la nivel naţional (informaţie prezentată în paranteze) suportat de IMM-uri pe regiuni de
dezvoltare în anul 2007, în raport cu media la scară naţională.
20
Se face menţiunea că nu este posibilă dezagregarea pe categorii de lucrători, întrucât formularul de
bilanţ care stă la baza prelucrării acestor indicatori cere raportarea numărului mediu anual de angajaţi.
88
Harta 3.1.a. Costul mediu anual cu forţa de muncă şi indicele costului cu forţa de muncă
pe regiuni de dezvoltare, media naţională=100, 2007
Nord-Est (88,7)
Nord Vest 2.353
(91,4) BT
2.424 SM MM SV
BN
SJ IS Centru(97,4)
BH NT
2.583
Vest (96,7) VS
2.567 CJ
MS
HR BC Sud-Est (92,2)
AR 2.446
AB
SB BV CV VR GL
TM
HD
CS AG BZ
GJ PH BR TL
VL DB
MH BUC IL
Sud-Vest Oltenia (84,4) OT CL CT
2.239 DJ TL GR
După cum se poate observa din harta de mai sus, regiunea Bucureşti-Ilfov are cel mai mare
indice din toată ţara (126,2). Cele mai scăzute nivele ale indicelui costului cu forţa de muncă
se înregistrează în regiunile Sud-Vest Oltenia (84,4) şi, la o valoarea apropiată, în Nord-Est
(88,7) ceea ce înseamnă costuri cu forţa de muncă aproape la jumătate faţă de nivelul
înregistrat în Bucureşti. Regiunile de dezvoltare Vest şi Centru au indici ceva mai mari (96,7-
97,4), deşi sub media naţională; acestea sunt, totuşi, cu circa 15% mai mari decât media
regiunii Sud-Vest, care avea cel mai mic nivel.
89
Principalele concluzii:
Întreprinderile mijlocii aduc cea mai însemnată contribuţie la realizarea cifrei de afaceri
sectorului IMM-urilor în anul 2007, respectiv 36% din total, urmate la o diferenţă foarte mică
de cele mici cu 35%, în timp ce microîntreprinderile participă cu 29% din total;
Cifra de afaceri a continuat să crească, la toate categoriile de mărime. În schimb, creşterea
cea mai semnificativă faţă de anul anterior s-a înregistrat la categoria de firme mijlocii;
Cifra medie de afaceri pe o întreprindere s-a ridicat la 285 mii Euro, din care 93 mii Euro
pentru micro, 1.024 mii Euro la cele mici şi 5.321 mii Euro, în situaţia celor mijlocii;
Cifra medie de afaceri pe o întreprindere, în funcţie de sectorul principal de activitate, s-a
ridicat la 212 mii Euro pentru cele ocupate în agricultură, 467 mii Euro pentru cele din
industrie şi energie, 314 mii Euro la cele active în construcţii şi 254 mii Euro la cele din
servicii;
IMM-urile active în servicii contribuie majoritar (67,4%) la formarea cifrei de afaceri a
întregului sector al IMM-urilor, greutate specifică obţinută pe o tendinţă de scădere
comparativ cu anul anterior. 74% din cifra de afaceri a IMM-urilor active în sfera serviciilor
provine de la cele care-şi desfăşoară activitatea în comerţ. Această realizare este obţinută pe
fondul descreşterii numărului de IMM-uri active în comerţ în ultimii ani;
IMM-urile active în sectorul industrial au contribuit cu 20,1% la formarea cifrei de afaceri în
anul 2007, rămânând la acelaşi nivel cu anul anterior;
IMM-urile din construcţii au obţinut o greutate specifică de 10,4% indicând o creştere a
greutăţii specifice de la 8,7% în anul anterior;
IMM-urile care au ca obiect principal de activitate transporturi şi comunicaţii au contribuit cu
8,9% pe o tendinţă de uşoară creştere a greutăţii specifice faţă de anul 2006;
IMM-urile din turism îşi menţin ponderea la acelaşi nivel, destul de scăzut, de doar 2,2%
indicând un potenţial de creştere încă insuficient susţinut şi valorificat;
Productivitatea medie anuală a muncii exprimată prin cifra de afaceri pe un angajat din
sectorul IMM-urilor se ridică la 41.183 Euro în preţuri curente, în creştere faţă de anii
anteriori;
Cel mai mare nivel al productivităţii în România a fost înregistrat de întreprinderile mijlocii
respectiv cu 31,4% deasupra mediei pe ansamblul sectorului IMM-urilor;
Toate sectoarele au înregistrat creşteri la indicatorul de productivitate exprimat prin cifra de
afaceri pe un angajat, deşi se menţin discrepanţe sectoriale mari la indicatorul de
productivitate a muncii;
IMM-urle din servicii sunt singurele care se află peste media sectorului IMM-urilor având şi
cea mai mare productivitate (44.232 Euro), aproximativ 7,5% peste media anuală pe
ansamblul sectorului IMM-urilor;
Productivitatea muncii IMM-urilor din sectorul construcţii se menţine uşor peste performanţa
din industrie în toţi anii respectivi. De altfel, în industrie s-a înregistrat cel mai mic nivel al
productivităţii în anul 2007;
Întreprinderile mijlocii au cel mai ridicat cost unitar al forţei de muncă în toţi cei trei ani
reţinuţi pentru analiză, urmate de firmele mici şi apoi de microîntreprinderi;
90
Sectorul IMM-urilor industriale prezintă cel mai mare cost unitar, respectiv 2,969 Euro pe
angajat, urmat de firmele din construcţii cu 2,675 de Euro.
IMM-urile active în construcţii au înregistrat creşterea cea mai mare a costurilor cu forţa de
muncă cu 40,3%, în comparaţie cu celelalte.
Costul cu forţa de muncă, în special în IMM-uri, variază în funcţie de condiţiile de pe piaţa
locală de forţă de muncă, în special la capitolul salarizare, acest lucru explicând diferenţele
regionale semnificative;
Disparităţile regionale se menţin şi la indicatorul cost mediu anual cu forţa de muncă.
Regiunea Bucureşti-Ilfov prezintă un indice al costului mediu pe angajat aproape cu 26,2 %
mai mare faţă de media naţională. Regiunea Sud-vest are cea mai mic nivel al indicelui de
salarizare pe angajat, care reprezintă 84 % din costul mediu pe angajat faţă de media pe
ansamblul ţării.
În anul 2007, România a alocat pentru Cercetare-Dezvoltare (C-D) echivalentul a 0,54% din
PIB, mai mult cu 0,09% faţă de anul 2006 (0,46%). Fondurile alocate din PIB pentru C-D în
România nu înregistrează creşteri majore, rămânând un drum destul de lung de parcurs până
la procentul de 3% care este stipulat în Tratatul de la Lisabona (Graficul 3.2.a).
91
Grafic 3.2.a: % din PIB alocat de România în ultimii trei ani
Sursa: INS
În comparaţie cu alte state membre ale Uniunii Europene, România a alocat pentru C-D în
2006, 0,46% din PIB, aflându-se pe penultimul loc în Europa, potrivit unui comunicat Eurostat.
Potrivit sursei citate, statele UE au cheltuit pentru cercetare şi dezvoltare, în medie, 1,84%
din PIB, cifrele variind între 0,42%, în cazul Ciprului (valoare provizorie), şi 3,82% în cazul
Suediei. Potrivit Eurostat, în afară de Suedia, Finlanda şi Germania sunt în fruntea statelor
care au făcut investiţii în cercetare şi dezvoltare, cu 3,45%, respectiv 2,51% din PIB (Graficul
3.2.b).
Sursa: Eurostat
Pe ultimele locuri ale clasamentului se află, în afară de Cipru, România, Bulgaria şi Slovacia
(0,49% din PIB). Studiul indică, de asemenea, că Germania, Franţa şi Marea Britanie au
cheltuit, împreună, aproximativ 60% din suma totală alocată la nivelul statelor UE pentru
cercetare şi dezvoltare. Studiul Eurostat mai arată că, în 2006, 4,8% din totalul forţei de
muncă la nivelul UE era formată din oameni de ştiinţă sau ingineri. Cea mai mare rată a
numărului de oameni de ştiinţă şi ingineri s-a înregistrat în Belgia (7,9%), Irlanda (6,8%),
Finlanda (6,7%), iar cel mai scăzut nivel în Portugalia (2,7%), Bulgaria, Austria şi Slovacia (3%).
România se află la jumătatea acestui clasament, cu 4% (Grafic 3.2.c).
92
Grafic 3.2.c: % din forţa de muncă în Cercetare–Dezvoltare în 2006
Sursa: Eurostat
La sfârşitul anului 2006, sectorul majoritar privat deţinea 544 unităţi cu activitate de
cercetare-dezvoltare în care lucrau 13.410 salariaţi. Sectorul privat reprezintă 61,5% din
numărul unităţilor şi 22,5 % din numărul total de salariaţi al unităţilor cu activitate de C-D. În
anul 2006, cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul
majoritar privat au însumat 446,6 milioane lei preţuri curente.
(*) sunt incluse unităţile cu forme de proprietate: privată (majoritar privată, integral privată) şi obştească.
Sursa: INS: „Evoluţia Sectorului Privat din România - 2008”
93
Drumul către o economie bazată pe cunoaştere şi inovaţie este încă lung pentru România.
Motivele trebuie căutate şi în proporţia mare a economiei care este reprezentată de sectorul
IMM-urilor şi, în particular, de firmele mici. O privire mai atentă asupra comportamentului
inovator al IMM-urilor din România ar putea explica barierele către inovaţie.
Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul Strategiei Lisabona, cel mai important
program destinat IMM-urilor este Programul cadru pentru cercetare - FP7 (Caseta 3.2.a).
Caseta 3.2.a: Strategia Lisabona a Uniunii Europene şi Programul Cadru pentru Cercetare FP7
Strategia Lisabona 2000 este un obiectiv strategic prin care UE îşi propune să devină cea mai
competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică
continuă, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi care să asigure o mai bună coeziune socială.
Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovarea sunt inima economiei bazate pe
cunoaştere, principalii factori de creştere a competitivităţii firmelor şi a ocupării forţei de muncă.
UE şi-a propus obiectivul de creştere a investiţiei în cercetare la 3% din PIB- ul UE, începând cu
anul 2010.
94
Al şaptelea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru activităţi de cercetare ştiinţifică,
dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (2007-2013), FP7 este instrumentul principal al UE
pentru finanţarea cercetării în Europa. Acesta face legătura între toate iniţiativele Europene de
cercetare ştiinţifică, pentru a contribui în mod conjugat şi complementar la atingerea obiectivelor
privind creşterea, competitivitatea şi ocupaţia profesională şi conlucrează cu noul Program pentru
Competitivitate şi Inovare (CIP), Programele Educaţionale şi de Formare, Fondurile Structurale şi de
Coeziune pentru convergenţă şi competitivitate regională. De asemenea, este un pilon fundamental
pentru Spaţiul European al Cercetării (ERA).
95
Graficul 3.2.e: Tipologia inovatorilor pe tipuri de inovare în perioada 2004-2006 în
industria prelucrătoare
Referitor la tipul de proces inovator introdus în firme, este interesant de menţionat că în cele
mai multe cazuri, se referă la inovaţii organizaţionale (între 25% şi 40% din firmele
inovatoare), mai degrabă decât în cele din marketing (mai puţin de 5%). Aceasta poate
reprezenta o barieră în dezvoltarea întreprinderii într-o economie larg deschisă către export,
care vrea să devină competitivă pe piaţa UE. Lipsa abilităţilor de marketing a directorilor şi
personalului întreprinderii şi o lipsă de consultanţi în ţară împiedică procesul inovator al IMM-
urilor româneşti (Graficele 3.2.g şi 3.2.h).
96
Grafic 3.2.g: Ponderea întreprinderilor inovatoare din industrie care au introdus inovări
organizaţionale şi de marketing în perioada 2004-2006
40%
35%
30% inovatoare-
25% inovări
organizaţionale
20%
15% inovatoare-
inovări în
10% marketing
5%
0%
mici mijlocii mari
40%
35%
inovatoare-
30%
inovări
25% organizaţionale
20% inovatoare-
inovări în
15% marketing
10%
5%
0%
mici mijlocii mari
21
Această lucrare nu include şi microîntreprinderile (mai puţin de 10 angajaţi).
97
Tabel 3.2.b. Bariere pentru inovare pe clasă de mărime
Bariere pentru inovare/ Bariere pentru inovare în firmele Bariere pentru inovare în firmele
Clasa de mărime non-inovatoare inovatoare
Lipsa fondurilor proprii
Lipsa de finanţare externă
Dominarea pieţei de către firmele Costurile ridicate ale inovaţiei
Firme mici
solide Dominarea pieţei de către firmele
Lipsa personalului calificat solide
Lipsa de finanţare externă Lipsa de finanţare externă
Costurile ridicate ale inovaţiei Dominarea pieţei de către firmele
Firme mijlocii şi mari solide
Lipsa personalului calificat
98
Grafic 3.2.j: Ponderea factorilor de blocare cu grad ridicat de importanţă pe clase de
mărime în perioada 2004-2006 în întreprinderile non-inovatoare
Surse de finanţare
Cheltuielile de inovare reprezintă doar 1,4% din cifra de afaceri a IMM-urilor şi ponderea IMM-
urilor cu inovări doar organizaţionale este de 21,5%. În total, cifra de afaceri a vânzărilor de
produse noi pentru piaţă reprezintă 4,9%, iar cele de produse noi pentru întreprindere
reprezintă un procent de 13,7%.
Referitor la finanţarea inovaţiilor, graficele 3.2.k, 3.2.l de mai jos indică faptul că utilizarea
fondurilor publice - naţionale şi Europene - creşte odată cu categoria de mărime a firmelor,
ceea ce conduce la mărirea ecartului capacităţii inovatoare dintre firmele mari şi IMM-uri.
Firmele mici reuşesc să acceseze fondurile publice în proporţie de 10%, în timp ce firmele de
dimensiune mijlocie ating 15%, iar firmele mari aproape 20%. Numai fondurile autorităţilor
locale şi regionale se adresează firmelor mijlocii în o proporţie mai ridicată. În total,
întreprinderile care au primit fonduri publice pentru inovare reprezintă 2,8% din totalul
întreprinderilor.
99
Grafic 3.2.k: Ponderea întreprinderilor inovatoare care au primit fonduri publice pe clase
de mărime în perioada 2004-2006
20%
de la Guvern
10%
5% de la autorităţi locale şi
regionale
0%
mici mijlocii mari
Grafic 3.2.l: Ponderea întreprinderilor inovatoare care au primit orice fel de fonduri
publice pe sectoare 2004-2006
25%
19,3% 19,5%
20% 17,9%
14,6%
15%
11,9% industrie prelucrătoare
9,9%
10% servicii
5%
0%
mi ci mi jl oci i ma ri
100
instituţii. Ca urmare, politicile publice pentru creşterea informării antreprenorilor şi
directorilor cu privire la inovaţie ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea comunicării
rezultatelor cercetării întreprinse de universităţi şi instituţii publice, adoptând asociaţii
sectoriale pentru a împărtăşi informaţia referitoare la procesul inovator şi la produse la nivel
de sector. La fel, ar trebui dezvoltată abilitatea consultanţilor în legătură cu domeniul
inovaţiei (ceea ce presupune expertiză în tehnologii, marketing şi schimbări organizaţionale).
cl i enţi 32,2%
34,0%
Dintre acestea, cele mai reprezentative pentru sectorul IMM-urilor la nivel naţional în ceea ce
priveşte cercetarea dezvoltarea şi inovarea sunt următoarele:
- Strategia Guvernamentală pentru Susţinerea Dezvoltării Întreprinderilor Mici şi Mijlocii în
perioada 2004 – 2008 (caseta 3.2.b)
- Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (caseta 3.2.c)
- CIP – Programul Cadru pentru Competitivitate şi Inovare, 2007-2013 (caseta 3.2.d)
- Planul Operaţional Sectorial (POS)
101
Caseta 3.2.b: Strategia Guvernamentală pentru Susţinerea Dezvoltării Întreprinderilor Mici şi
Mijlocii în perioada 2004 – 2008 cuprinde următoarele priorităţi:
Acţiunile iniţiate în cadrul acestei măsuri vizează intensificarea cooperării dintre universităţi, institute
de cercetare şi IMM-uri productive; facilitarea transferului şi diseminarea rezultatelor cercetării
obţinute în cadrul programelor C-D către IMM-uri; stimularea infrastructurii de inovare şi transfer
tehnologic; stimularea aplicării investiţiilor, valorificarea potenţialului creativ propriu şi consiliere în
protejarea proprietăţii intelectuale.
102
Caseta 3.2.c: Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare
Prin PN II se urmăreşte atingerea celor trei obiective strategice ale sistemului naţional de CDI şi
anume:
Urmărirea acestor trei obiective generale se realizează în cadrul unei viziuni pe termen lung privind
sistemul naţional de CDI şi rolul acestuia în societate. Astfel, sistemul CDI va putea să devină
motorul dezvoltării mediului cunoaşterii din România, fiind capabil să susţină performanţa prin
inovare în toate domeniile care contribuie la asigurarea bunăstării cetăţenilor şi totodată să atingă
excelenţa ştiinţifică recunoscută pe plan internaţional.
Pentru a răspunde acestei provocări, sistemul CDI va fi caracterizat prin deschidere, în primul rând
către firmele româneşti, apoi către mediul ştiinţific internaţional, nevoile societăţii şi sistemul
educaţional.
Unul din principiile de bază ale PN II este antrenarea sectorului privat; în acest sens se au în vedere
următoarele:
● Consultarea permanentă a sectorului economic pentru determinarea nevoilor sale de dezvoltare
● Investiţia publică în CDI va stimula interesul sectorului economic faţă de activitatea de CD şi
participarea acestuia în parteneriate cu entităţile publice, cu consecinţe asupra creşterii investiţiei
private în CDI.
● Va fi susţinută dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor de transfer tehnologic pentru o mai bună
valorificare a rezultatelor CDI în mediul economic, cu protejarea proprietăţii intelectuale.
103
Ca obiective specifice, menţionăm:
1. Consolidarea capacităţii de inovare a întreprinderilor şi consolidarea contribuţiei lor la
crearea de noi produse şi pieţe bazate pe valorificarea rezultatelor cunoaşterii
2. Stimularea parteneriatului dintre agenţi economici şi entităţi de cercetare
3. Dezvoltarea capacităţii de transfer tehnologic în universităţi
4. Stimularea capacităţii de absorbţie a rezultatelor CDI de către IMM-uri
5. Implementarea agendelor strategice elaborate în platformelor tehnologice
6. Crearea şi dezvoltarea de infrastructuri de inovare
7. Dezvoltarea infrastructurii şi managementului calităţii
104
infrastructurii şi atragerea tinerilor către acest domeniu, atât în cadrul instituţiilor de
cercetare şi dezvoltare cât şi al întreprinderilor ce au departamente specializate, stimularea
transferului tehnologic între institutele de cercetare şi întreprinderi şi a cererii de inovare din
partea întreprinderilor.
În total, suma alocată acestui program se ridică la cifra de 735 milioane Euro, cu o rată de
cofinanţare FEDR de 63,85%, reprezentând aproximativ 21% din fondurile totale alocate
Planului Operaţional Sectorial.
Acest program se adresează întreprinderilor din industria inovatoare şi în mod special IMM-urilor
- având în vedere ponderea acestora în Uniunea Europeană şi dificultăţile întâmpinate în
exploatarea economică a rezultatelor din cercetare–dezvoltare - întreprinderi care vor
beneficia de sprijin din partea UE sub diverse forme, pentru investiţii în inovare şi creşterea
numărului de locuri de muncă.
Obiectivele specifice ale Programul Cadru pentru Competitivitate şi Inovare (CIP) sunt:
- Creşterea şi consolidarea competitivităţii întreprinderilor, în special a IMM-urilor;
- Promovarea tuturor formelor de inovare, inclusiv a eco-inovării;
- Accelerarea dezvoltării durabile, competitive şi inovatoare, care să includă Societatea
Informaţională;
- Promovarea eficienţei energetice şi utilizarea noilor surse de energie neconvenţională în
105
toate sectoarele, inclusiv în sectorul de transporturi;
- Introducerea de tehnologii care să asigure protecţia mediului ambiental;
- O mai bună utilizare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii
Vizând aceste obiective, programul este strâns legat de politicile Uniunii în domenii precum
energia, tehnologia informaţiei, cercetarea-dezvoltarea şi protecţia mediului. În timp ce eco-
inovarea va fi o temă transversală, care se va regăsi în toate componentele, programul CIP va fi
structurat în 3 sub-programe specifice:
(1) Start-up şi creşterea IMM-urilor: componenta Program pentru Inovare şi
Antreprenoriat, care va susţine activităţile pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial,
dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii („gazelle” – IMM-uri ce creează inovare, nu doar o
aplică), creşterea competitivităţii industriale şi inovarea.
Această componentă, pentru care s-a previzionat un buget total de 2,17 miliarde Euro, va
asigura:
- promovarea eco-inovării şi facilitarea accesului IMM-urilor la finanţări (buget de 430 mil.
Euro);
- o mai bună integrare a serviciilor reţelelor de sprijinire a afacerilor (Euro Info Centre şi
Innovation Relay Centre) şi a activităţilor dedicate sprijinirii inovării (INNOVA, Pro-Inno, etc.).
- alocarea a peste 1 miliard Euro, pentru o mai bună gestionare a instrumentelor financiare ale
European Investment Fund (EIF), care va co-investi în fonduri „venture capital” (acoperind atât
stadiul de început al activităţilor, cât şi cel de dezvoltare) şi va furniza împrumuturi pentru co-
garantare.
(2) Tehnologii Informaţionale şi de Comunicaţii (TIC) : componenta Program de sprijin strategic
în domeniul tehnologiilor de informare şi comunicare, care va susţine activităţile de e-sănătate,
educare eficientă şi formare permanentă (e-learning). Acest sub-program, pentru care a fost
prevăzut un buget de 730 milioane Euro, va contribui la creşterea competitivităţii şi crearea de
noi locuri de muncă prin :
- stimularea utilizării mai eficiente a TIC;
- sprijin pentru acţiuni pilot care utilizează soluţii TIC inovatoare, bazate pe servicii de interes
public (ex. e-sănătate, e-learning);
- dezvoltarea utilizării aplicaţiilor digitale pentru consolidarea securităţii, siguranţei şi
încrederii în tehnologiile şi aplicaţiile TIC.
3) Intensificarea utilizării energiei neconvenţionale şi reducerea consumului de energie:
Programul „Energie Inteligentă pentru Europa”, menit sa sprijine politicile UE în domeniul
energetic, care va avea un buget total de 730 milioane Euro şi va fi structurat pe următoarele 3
sub-componente:
a) SAVE, care are ca obiectiv îmbunătăţirea eficienţei energetice şi utilizarea raţională
a energiei, în special în construcţii şi industrie;
b) ALTERNER, menit să promoveze resurselor energetice noi şi regenerabile pentru
producţia centralizată şi descentralizată de electricitate şi energie termică, şi integrarea
acestora la nivel local;
c) STEER, care va sprijini iniţiativele vizând aspectele energetice şi soluţiile de
reducere a efectului de seră şi a emisiilor de gaze în sectorul transporturilor (precum
106
diversificarea combustibililor utilizaţi în transporturi şi promovarea combustibililor
regenerabili).
CIP a înlocuit, începând cu data 1 ianuarie 2007, fostul Program Multianual pentru IMM-uri şi
Spirit Antreprenorial (MAP). Prin lansarea Strategiei, România îşi prezintă decizia politică de a
construi o societate bazată pe cunoaştere, deschisă valorilor şi competiţiei internaţionale, care
să asigure o dezvoltare armonioasă economică şi socială. Strategia are ca obiectiv recuperarea
decalajelor existente faţă de nivelul ţărilor europene şi pregăteşte sistemul de CDI din România
pentru a-şi identifica şi consolida, prin deschidere internaţională, parteneriat şi competiţie,
acele zone în care România poate să exceleze. Strategia va deveni documentul de referinţă la
care se vor raporta programele de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) pe perioada 2007-2013.
Ansamblul consultărilor prospective a condus la o listă de 25 de priorităţi grupate în 8 domenii,
descrise în acest document ca priorităţi ale investiţiei publice de cercetare. Suplimentar
acestora s-au inclus domeniile spaţiu şi securitate.
Studiile au arătat că, în prezent, nu toate IMM-urile şi microîntreprinderile din România sunt
pregătite pentru a fi competitive pe piaţă. Lipsa competitivităţii este cauzată, de cele mai
107
multe ori, de incapacitatea lor de a accesa sursele de finanţare destinată noilor tehnologii şi
implementarea sistemelor de calitate, sau de a beneficia de servicii de consultanţă care să
ofere orientarea adecvată pe piaţă.
De asemenea, întreprinderile româneşti vor avea acces pe noi pieţe, prin facilitarea participării
la târguri şi expoziţii care să le dea posibilitatea să îşi promoveze produsele. Pe lângă Fondul
Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, vor fi înfiinţate fonduri locale de garantare.
Pentru încurajarea producţiei de energie verde, UE alocă României, în intervalul 2007 – 2013,
peste 223 de milioane Euro.
108
3.2.5 Performanţele firmelor româneşti în domeniul Cercetare-Dezvoltare
În anul 2006, 560 de IMM-uri au declarat ca activitate principală Cercetare-Dezvoltare,
majoritatea dintre acestea fiind microîntreprinderi. După cum se poate observa în tabel
3.2.c, două treimi din IMM-urile cu activitate de cercetare-dezvoltare sunt microîntreprinderi.
Comparativ cu 2003, reprezintă o creştere cu 25%, în timp ce numărul de angajaţi a rămas
aproape la acelaşi nivel, fapt ce arată automatizarea sectorului. În acelaşi timp,
automatizarea a crescut semnificativ, dublând producţia din aceeaşi perioadă.
Microîntreprinderile au obţinut o valoare adăugată pe angajat de 41.000 lei, în timp ce
întreprinderile mijlocii au înregistrat aproximativ 28.000 lei. Tot microîntreprinderile deţin
întâietate şi la producţia exerciţiului pe un salariat (97277 lei/pers.) precum şi la exporturi
directe în medie pe un salariat (4584 lei/pers). În schimb, cheltuielile cele mai mari cu
personalul le au întreprinderile mijlocii (22990 lei/pers) în timp ce microîntreprinderile
cheltuiesc jumătate din această cifră (11.105 lei/pers). Cele care realizează mai multe
investiţii sunt tot întreprinderile mijlocii - 306 lei la 1000 lei valoare adăugată, faţă de 206 lei
cât realizează întreprinderile mici.
După cum se arată în raportul statistic lunar 1/2007 şi 1/2008 al INS, efectivul salariaţilor în
domeniul „Cercetare-dezvoltare şi informatică” a înregistrat o scădere nesemnificativă în
2007 faţă de anul anterior: la sfârşitul anului 2006 acesta era de 57,6 mii, iar la sfârşitul
anului 2007 de 56,2 mii, în timp ce salariul mediu brut lunar pentru aceeaşi categorie de
salariaţi a crescut de la 2.191 lei în 2006 la 2.982 lei în 2007.
109
Tabel 3.2.c. Rezultate şi performanţe ale IMM-urilor în 2006 în domeniul cercetare
dezvoltare pe clase de mărime
Este important de menţionat că exporturile directe de servicii de C-D a scăzut, acest lucru
putând fi explicat prin creşterea consumului intern de servicii de Cercetare/Dezvoltare.
Sectorul C&D ar trebui considerat ca unul de succes - deşi reprezintă un număr foarte mic de
firme raportat la sectorul IMM-urilor, în ansamblu (grafic 3.2.n).
110
Grafic 3.2.n. Indicatorii performanţei selectate pentru sectorul Cercetare-Dezvoltare
(baza 100 = 2003)
400
350
300
250
200
150
100
2003 2004 2005 2006
Număr întreprinderi
Cifra de afaceri
Exporturi directe
Comisia Europeană a organizat programe specifice pentru sprijinirea firmelor care furnizează
în principal servicii Cercetare-Dezvoltare. Unul dintre acestea este programul EUROSTARS
(Caseta 3.2.e).
Comisia Europeană a adoptat un nou program pentru finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii cu
activităţi preponderente în cercetare şi dezvoltare. Programul se numeşte EUROSTARS şi se adresează
IMM-urilor din toate cele 27 de ţări EUROEKA, printre care şi România. Data de începere: 02 oct. 2007 -
Data de finalizare: 31 dec. 2013
111
Comisia Europeană va finanţa programul cu 100 milioane Euro, la care se vor adăuga 300 de milioane de
Euro din partea a 22 state membre UE şi 5 ţări asociate Programului-Cadru 7, iar o alta sumă în valoare
de 400 de milioane de Euro va fi atrasă din surse private, pentru a finanţa, pe o perioadă de 6 ani,
parteneriate în domeniul cercetării şi dezvoltării. EUROSTARS este gestionat de Secretariatul EUROEKA
din Bruxelles, sub autoritatea Grupului Eurostars la Nivel Înalt, format din reprezentanţi ai ţărilor
participante la program.
Cel de-al patrulea program Eurostars este prima iniţiativă europeană dedicată în mod specific IMM-urilor
şi partenerilor acestora. Programul Eurostars susţinut de Euroeka (program european lansat în 1985
pentru consolidarea competitivităţii industriei europene) îşi propune o echilibrare a procedurilor de
acordare de fonduri pentru cercetare IMM-urilor din statele membre, întrucât este bine cunoscut faptul
că legislaţiile naţionale referitoare la acestea nu sunt încă armonizate, iar procedurile sunt adesea
diferite. Eurostars oferă astfel suport pentru cercetare, dezvoltare şi inovare în IMM-urile europene care
să dedice acţiunilor de cercetare un total de 10% din timpul de lucru efectiv. În plus, Eurostars asigură o
procedură unitară, o evaluare similară, posibilitatea de finanţare din fonduri publice sau private
deopotrivă şi, evident, cu participare financiară comunitară.
Principalele concluzii:
112
3.3 Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în sectorul de
afaceri din România
La nivelul ţărilor OECD s-a constatat22 că domeniul TIC contribuie semnificativ la creşterea
economică, atât prin industria conexă, cât şi prin ramurile care utilizează tehnologia
informaţiilor.
22
Sursa: MCTI, Strategie pentru implementarea Programului operaţional sectorial “Creşterea
competitivităţii economice” (POS Competitivitate)
113
România este în urma ţărilor central şi est-europene în utilizarea TIC de către populaţie – a se
vedea în acest sens tabelul 3.3.a şi graficele 3.3.a, 3.3.b. Ca şi în cazul altor ţări din zonă, se
pot observa o prevalenţă a telefoniei mobile faţă de liniile fixe şi o creştere rapidă (de la
61,5% la 80,5% din populaţie) ce a avut loc între 2005 şi 2006.
114
Grafic 3.3.c: Număr de utilizatori de Internet la 100 de locuitori
Grafic 3.3.d: Număr de abonaţi la Internet. Specificaţie: bandă largă la 100 de locuitori
115
Tabel 3.3.b. Sectorul economic şi cel financiar
Aşa cum se observă din datele de mai sus, numai într-un an s-au înregistrat creşteri
importante în ceea ce priveşte activitatea de comerţ electronic, atât la nivelul investiţiilor,
cât şi la nivelul rezultatelor (cifra de afaceri).
După cum afirmă analiştii economici, pentru ţările cu o prezenţă redusă pe piaţa mondială,
Internet-ul oferă şansa spargerii barierelor istorice şi geografice şi, în consecinţă, o
revitalizare economică consistentă. Mai mult, pentru IMM-uri, spaţiul virtual poate reprezenta
o adevărată rampă de lansare sau re-lansare, în condiţiile în care ele beneficiază de o
structură organizaţională simplă şi prea puţin birocratică.
Deşi, din punct de vedere al resurselor (financiare, tehnologice şi umane), IMM-urile sunt
dezavantajate comparativ cu firmele de dimensiuni mari, flexibilitatea organizaţională şi
comportamentală reprezintă un atu considerabil în lupta pentru cucerirea pieţei virtuale.
116
Tabel 3.3.c. Evoluţia numărului de echipamente*), pe domenii
2005 2006
Din are Din care
Domeniu total total
PC-uri PC-uri
Industrie şi construcţii 219.439 171.519 344.177 279.071
Comerţ 237.922 198.324 322.173 255.043
Servicii 255.171 200.871 372.850 288.046
Societăţi bancare şi de asigurări 67.858 59.811 84.551 73.969
Tabel 3.3.e. Ponderea numărului salariaţilor care utilizează Internet-ul în numărul total
de salariaţi din fiecare domeniu
Domeniu 2005 2006 % variaţie
Industrie şi construcţii 6 12 200
Comerţ 19 28 147
Servicii 24 27 112,5
Societăţi bancare şi de asigurări 57 69 121
117
Grafic 3.3.f: Ponderea numărului salariaţilor care utilizează Internet-ul în numărul total
de salariaţi din fiecare domeniu
Pentru susţinerea utilizării TIC în sectorul privat sunt necesare acţiuni cum ar fi:
- Susţinerea accesului IMM-urilor la Internet şi la serviciile conexe;
- Sprijinirea furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice pentru a se extinde şi
a moderniza infrastructura în zonele în care piaţa nu poate susţine acest lucru,
astfel încât să fie posibil accesul la Internet prin conexiuni broadband (bandă
largă);
- Sprijinirea construirii de telecentre în zonele în care piaţa nu a reacţionat, prin
care să fie posibil accesul public la internet prin conexiuni broadband.
118
acestora a crescut în 2006 cu 10%, cel al salariaţilor cu 19%, iar profitul cu 34% (reprezentând
3,5 % din totalul profitului firmelor româneşti). În anul 2006 (ultimele date disponibile de la
INS), valoarea adăugată brută pe salariat pentru activităţile de informatică şi activităţi
conexe23 a fost de circa 43 mii lei. Cheltuielile cu personalul pe salariat pentru activităţile de
informatică au fost de 25,1 mii lei. În ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor cu personalul în
valoarea adăugată brută, aceasta a fost 58,2%.
Segmentul software şi servicii continuă să fie cel mai dinamic, înregistrând o creştere de 35%
în 2006 comparativ cu 2005, net superioară creşterii economice. O privire asupra pieţei TIC
din România ne arată o piaţă hardware care tinde către maturitate, în timp ce segmentul de
software îşi continuă cursul ascendent. Din analiza evoluţiei ultimilor ani, remarcăm faptul că
segmentul software şi servicii IT a avut o pondere de aproximativ 30% în totalul pieţei TIC,
comparativ cu media europeană de 45% şi cu cea vest-europeană de 65%. Acest fapt
sugerează că piaţa nu a atins încă maturitatea, fiind dominată de achiziţii de echipamente
(hardware şi infrastructură pentru telecomunicaţii). Totuşi, industria românească de TIC, în
general, şi segmentul de software şi servicii, în particular, au înregistrat progrese
23
Ramura “informatică şi activităţi conexe” cuprinde activităţile de consultanţă în domeniul produselor
hardware, consultanţă şi furnizare de produse software, prelucrarea informatică a datelor, activităţi
legate de baze de date, întreţinerea şi repararea maşinilor de birou şi a calculatoarelor. Includerea
întreprinderilor în cadrul acestei ramuri s-a făcut după activitatea principală desfăşurată de
întreprindere.
119
considerabile în ultimii ani, atât în ceea ce priveşte valoarea totală a pieţei, cât şi în ceea ce
priveşte productivitatea.
În trimestrele III şi IV ale anului 2007, piaţa PC-urilor din România a crescut vertiginos,
îndeosebi datorită cererii crescute, atât în rândul populaţiei, cât şi din partea IMM-urilor.
Conform ultimelor date IDC, numărul de unităţi livrate a crescut cu mai mult de o treime de
la an la an, ajungând la 193.541 unităţi livrate în TIII 2007. Valoarea pieţei a fost de aproape
165 milioane USD, crescând cu 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În trimestrul IV
din 2007, numărul de unităţi livrate a crescut cu 70%, iar valoarea pieţei aproape s-a dublat
comparativ cu aceeaşi perioadă din 2006. Cea mai rapidă creştere a înregistrat-o piaţa de
notebook-uri, unde numărul de unităţi a urcat cu 160% faţă de trimestrul IV din 2006 şi cu
133% faţă trimestrul III al aceluiaşi an.
120
Industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou
Obiectivul general al POS CCE este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru
reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE. Ţinta este o creştere
medie anuală a productivităţii de cca. 5,5 % până în 2015. Aceasta va permite României să
atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE.
121
- Achiziţie licenţe software, pachete tip Office
- Achiziţie website, achiziţie domeniu pentru acest website
- Achiziţie nume de domeniu nou „.ro”
- Achiziţie şi implementare soluţie de semnătură electronică.
122
Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare
Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (PNCDI) reprezintă principalul instrument
de implementare a Strategiei Naţionale de CDI. În conceperea Planului Naţional de Cercetare,
Dezvoltare şi Inovare II s-a avut în vedere scopul general al sistemului naţional de cercetare,
dezvoltare, inovare care constă în stimularea progresului ştiinţei, tehnologiei şi inovării în
România, în vederea creşterii competitivităţii şi reducerii decalajelor economice, sociale şi
tehnologice faţă de nivelul mediu al Uniunii Europene.
Următoarele tipuri de acţiuni din domeniul TIC sunt incluse în Planul Naţional de Cercetare,
Dezvoltare şi Inovare:
Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor:
Informatica teoretică şi ştiinţa calculatoarelor
1. Reţele de gramatici, calcul evoluţionist, calcul cu ADN, calcul molecular
2. Modele matematice pentru calculul în reţea („global computing”) şi dezvoltarea de algoritmi
performanţi pentru lucrul în reţea şi analiza complexităţii lor
3. Specificaţii algebrice şi aplicaţii la dezvoltarea de software pentru sisteme orientate către obiect
4. Studiul algebric al reţelelor şi al proceselor distribuite, concurente, mobile
5. Specificarea şi validarea programelor; tehnici de „model checking”
6. Studiul semanticii limbajelor de programare, cu accent pe concurenţă şi mobilitate
7. Modele matematice pentru securitatea datelor şi a calculatoarelor
8. Modele matematice de concurenţă reală: reţele Petri, reţele de flux al datelor etc.
9. Formalisme logice pentru sisteme multi-agent.
123
6. Sisteme informatice pentru gestiunea şi dezvoltarea de conţinut digital interactiv (e-content)
7. Sisteme informatice pentru managementul riscului.
124
4. Organizarea, stocarea şi regăsirea informaţiei în sisteme distribuite de mari dimensiuni
5. Asigurarea securităţii în sisteme distribuite
6. Metode, modele, instrumente pentru dezvoltarea aplicaţiilor distribuite
7. Medii de execuţie (frameworks) a aplicaţiilor distribuite pentru Grid şi Internet
8. Metode, modele şi algoritmi de simulare şi optimizare pentru rezolvarea unor probleme
complexe din ştiinţă, inginerie, economie şi societate
Sisteme încorporate
1. Metode şi instrumente pentru dezvoltarea software-ului încorporat
2. Metodologii şi tehnologii obiectuale, bazate pe componente, pentru sisteme încorporate
3. Sisteme software inteligente pentru echipamente mobile
4. Tehnologii pentru sisteme sensibile la context (context-awareness)
5. Metode de personalizare pentru sisteme încorporate
6. Tehnologii pentru sisteme integrate bazate pe reţele de senzori
7. Sisteme încorporate de timp real (pentru automobile, avioane, trenuri, control de procese,
echipamente medicale, comunicaţii)
8. Calcul mobil şi sisteme ubicue
9. Dezvoltarea aplicaţiilor pentru sisteme încorporate
125
O parte dintre IMM-urile participante la program au beneficiat de evaluări „la faţa locului”,
iar 30 de reprezentanţi ai conducerilor acestor companii au participat la instruiri speciale
pentru dezvoltarea competenţelor proprii în utilizarea instrumentelor de e-business. Pe
parcursul proiectului, analiza stadiului actual – al integrării TIC în procesele de business ale
IMM-urilor din transporturi – a condus la elaborarea de soluţii IT viabile pentru eficientizarea
activităţii companiilor din acest sector. Aceste instruiri au fost susţinute şi de către compania
belgiană Young & Partner, privind metodele şi practicile din cadrul Uniunii Europene.
Portalul esimplu.ro a fost realizat şi dezvoltat în cadrul Proiectelor de Asistenţă Tehnică PHARE 2004 şi
2005 având ca beneficiar Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii
Liberale (Autoritate de Implementare), iar ca Autoritate Contractantă Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
Publice şi Locuinţelor. Din martie 2008, portalul este administrat de Fundaţia Post Privatizare (FPP).
Misiunea portalului esimplu.ro este aceea de a furniza produse şi servicii de înaltă ţinută destinate
întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi profesiilor liberale din România; în acelaşi timp, se doreşte
crearea unui mediu propice pentru toate instituţiile şi organizaţiile implicate în sectorul IMM-urilor,
cu scopul de a contribui activ la dezvoltarea acestui sector pentru a fi competitiv în Europa şi pe
piaţa internaţională în general.
Pentru o utilizare cât mai eficientă a acestuia, portalul este structurat în patru secţiuni, în funcţie de
publicurile ţintă (atât principale, cât şi secundare) cărora se adresează, astfel: Întreprinderi Mici şi
Mijlocii, Firme de Consultanţă şi Profesii Liberale, Instituţii Financiare şi Companii Străine. De
asemenea, portalul are o secţiune dedicată Stakeholderilor instituţionali implicaţi în sectorul IMM-
urilor din România, precum şi o secţiune axată pe responsabilitatea socială a întreprinderilor. Nu în
ultimul rând, în cadrul portalului se regăseşte zona dedicată pieţii virtuale – E-Market – în care sunt
disponibile microportalurile firmelor care au ales să folosească acest serviciu al portalului.
Esimplu.ro va conţine şi o secţiune specială dedicată Fondurilor Structurale şi propunerilor aferente
prin care se pot accesa astfel de finanţări Europene.
Portalul esimplu.ro oferă trei servicii unice pe piaţa românească a IMM-urilor: instrumentul de
benchmarking, cursuri de e-learning şi posibilitatea de creare de microportaluri în cadrul esimplu.ro.
Benchmarking
Instrumentul cunoscut sub numele de „benchmarking” (măsurare a performanţelor) este un proces
utilizat în management, în special în managementul strategic. Prin acest instrument, organizaţiile şi
companiile evaluează diferite aspecte ale proceselor legate de bunele practici, de obicei din sectorul
lor de activitate. Benchmarking-ul le permite apoi organizaţiilor şi companiilor să elaboreze planuri
126
de adoptare a acestor bune practici, cu scopul de a intensifica performanţele companiei. Astfel,
acesta trebuie să devină un element fundamental al strategiei de afaceri pentru a menţine
organizaţia la nivel competitiv.
Microportaluri
Microportalul oferă firmelor înregistrate posibilitatea de a avea prezenţă pe Internet. Prin acest
website de prezentare la scară mai redusă, care se poate personaliza conform specificului firmei, se
pot promova produsele şi serviciile firmei şi se pot stabili colaborări cu alţi întreprinzători. De
asemenea, microportalul permite derularea de activităţi comerciale prin intermediul Internetului
(comerţ electronic), generând prin aceasta mai multe profituri/venituri, şi reducând, în acelaşi timp,
costurile.
127
3.3.4.2 Politici europene pentru TIC
La nivelul Uniunii Europene24 se doreşte implementarea unor acţiuni specifice pentru a
ameliora disponibilitatea de competenţe informatice, cum ar fi:
– Sprijinirea dezvoltării unui cadru european privind competenţele informatice, bazat
pe exigenţele părţilor interesate şi pe rezultatele lucrărilor de pregătire în cadrul
Comitetului European de standardizare, în conformitate cu propunerea pentru un
cadru european de certificări. Rezultatele trebuie să fie disponibile înainte de
sfârşitul anului 2008;
– Promovarea pe mai departe a iniţiativei Europass în cooperare cu Cedefop, inclusiv
dezvoltarea unui instrument de auto-evaluare online şi realizarea unui studiu de
fezabilitate cu privire la un portal european al competenţelor informatice şi al
carierei profesionale. Acest portal, care va fi lansat şi întreţinut de către părţile
interesate, trebuie să fie disponibil până la sfârşitul anului 2008;
– Realizarea unui manual cu privire la parteneriatul dintre mai multe părţi interesate în
domeniul competenţelor informatice, inclusiv bunele practici şi recomandări cu
privire la cadrele legale şi financiare adecvate. Acesta trebuie să fie disponibil în
2008 şi promovat în ateliere în statele membre;
– Încurajarea femeilor de a alege cariere în domeniul TIC prin promovarea exerciţiului
de observare IT girls în cooperare cu societăţile TIC şi lansarea studiului de bune
practici care se axează în principal pe factori care încurajează femeile să urmeze o
carieră în TIC;
– Promovarea formării profesionale online în domeniul agriculturii şi în mediul rural în
contextul programelor de dezvoltare rurală aprobate pentru perioada 2007-2013.
Caseta 3.3.d: Iniţiativa Europeană i2010 - O societate informaţională pentru toţi europenii
Iniţiativa i2010 – „O societate informaţională europeană pentru creşterea economică şi ocuparea forţei
de muncă” – a fost lansată de către Comisia Europeană în 2005, în ideea susţinerii dezideratului
Strategiei de la Lisabona. Până în 2010, Europa îşi propune să ajungă economia cunoaşterii cea mai
competitivă şi mai dinamică din lume.
24
Sursa: Comisia Comunicaţiilor Europene Bruxelles, 7.9.2007 COM (2007) 496 final. Comunicare a
Comisiei către Consiliu, către Parlamentul European, către Comitetul Economic şi Social European şi
către Comitetul Regiunilor
128
Unite şi Japonia, în principal;
O societate informaţională care să includă toţi cetăţenii: este necesar ca societatea
informaţională europeană să asigure servicii publice de o înaltă calitate şi să îmbunătăţească calitatea
vieţii tuturor persoanelor, fără a-i lăsa deoparte pe cei care nu au acces la tehnologiile digitale.
Comunicarea Comisiei Europene din aprilie 2008 – „Să pregătim viitorul digital al Europei” – Evaluare la
jumătatea drumului iniţiativei i2010, subliniază o creştere puternică a conexiunii la Internet în Europa.
Mai mult de jumătate dintre europeni (250 milioane de persoane) utilizează cu regularitate Internetul.
Aproape 40 de milioane de noi utilizatori au fost înregistraţi în 2007. Serviciile publice, din care 96 %
şcoli europene şi 57 % de medicină, au recurs tot mai mult la conexiunea la Internet. În ceea ce priveşte
companiile, 77 % dintre ele dispun de o conexiune la Internet.
De pe altă parte, Banca Europeană de Investiţii, prin „Inovare 2010”, intervine prin 4 domenii
cheie:
1. sprijin pentru investiţiile în cercetare;
2. împrumuturi pentru formare universitară, profesională, la distanţă, etc.;
3. sprijin pentru proiectele care utilizează noile tehnologii şi dezvoltarea TIC;
4. încurajarea IMM-urilor inovatoare prin utilizarea fondurilor capital-risc.
Obiectivul financiar fixat este de 50 miliarde de Euro pe 10 ani pentru încurajarea inovaţiei.
Principalele concluzii:
- Referitor la răspândirea TIC, România se află în urma altor ţări din Europa Centrală şi de Est.
Există, totuşi, o creştere rapidă a prezenţei telefoanelor mobile, a utilizării internetului
(incluzând broadband), a utilizării computerelor conectate la Internet de către firme şi a
investiţiilor şi cheltuielilor cu echipamentele.
- Firmele româneşti din sectorul TIC au crescut cu 10% (aproape toate sunt IMM-uri), 19% în
număr de angajaţi şi 34% ca profit din 2005 în 2006. Conform Observatorului European pentru
Tehnologia Informaţiei (EITO), România se dovedeşte a fi cea mai dinamică piaţă tehnologică
din Europa.
129
Capitolul 4. Dezvoltarea culturii
antreprenoriale şi consolidarea abilitaţilor
manageriale
A fi întreprinzător nu înseamnă doar a pune bazele şi a conduce apoi o firmă sau o mică
afacere. Aceasta este o ipostază a întreprinzătorului, cel mai des întâlnită probabil. În multe
ţări, întreprinzătorii se ocupă cu crearea de idei de afaceri, identificarea posibilităţilor de a
pune în practică acele idei (atragerea unor finanţatori sau pur şi simplu vinderea ideii) şi
dezvoltarea ideii respective, devenită între timp afacere, în funcţie de dinamica pieţei şi de
satisfacerea unor noi nevoi ale clienţilor.
Antreprenorul este definit de Peter F. Drucker ca fiind cel care creează ceva nou, ceva
diferit, cel care schimbă sau transformă valori.
130
2. Controlul propriului destin. Unii autori au încercat să demonstreze că factorul
cheie al deciziei de a intra în afaceri este dorinţa de control al propriului destin. Potrivit
teoriei controlului propriului destin, orice rezultat este perceput în funcţie de capacitatea de
control a acestuia.
3. Spirit inovator. Creativitatea este o trăsătură importantă a întreprinzătorilor de
succes. Schumpeter afirma că întreprinzătorul, „persona causa” a dezvoltării economice, este
un inovator, care realizează mereu combinaţii noi în producţie. Într-adevăr, ideile inovatoare
reprezintă elementul care îl deosebeşte pe un întreprinzător de ceilalţi. O nouă modalitate
de abordare a calităţii produselor sau de prestare a serviciilor, folosirea unor noi metode de
distribuţie şi a unor noi concepte de ambalare, de exemplu, sunt elementele distinctive ale
unui întreprinzător inovator.
4. Nevoia de împlinire. Aproape fără excepţie, întreprinzătorii sunt persoane
puternic motivate de nevoia de împlinire. David McClelland sugerează că nevoia de împlinire
este primul factor pe care îl are în vedere o persoană, atunci când doreşte să devină
întreprinzător. În plus, nevoia de împlinire este considerată o dimensiune importantă a
personalităţii întreprinzătorului. Întreprinzătorul este orientat spre atingerea unui anumit
obiectiv şi este motivat de şansa atingerii acestuia.
5. Acceptarea incertitudinii. Iniţierea unei afaceri, prin specificul ei, este un proces
dinamic, incert, complex şi nesigur. Întreprinzătorii, însă, acceptă situaţiile nesigure şi iau
decizii în condiţii de incertitudine. Nu numai că ei nu sunt afectaţi de incertitudine, însă sunt
capabili să o exploateze şi să obţină avantaje din aceasta.
6. Încrederea în sine. Întreprinzătorii de succes au o puternică încredere în forţele
proprii. Ei sunt încrezători în capacitatea lor de a-şi atinge obiectivele propuse. Cercetările
arată că întreprinzătorii au un grad ridicat de încredere în propriile persoane. În plus,
instituţiile financiare şi investitorii îşi plasează banii în acele afaceri în care întreprinzătorii
au un grad ridicat de încredere în sine.
7. Persistenţa. Întreprinzătorii sunt persistenţi. Ei nu sunt intimidaţi de obstacolele
ce le apar în cale. Având dorinţa intensă de a depăşi dificultăţile apărute, ei îşi continuă
eforturile până la rezolvarea problemei. Deşi sunt extrem de persistenţi, atunci când apare o
situaţie imposibil de realizat, ei o abandonează. Fiind realişti, ei recunosc ceea ce poate fi
făcut şi la ce trebuie renunţat.
8. Spirit de iniţiativă. Mulţi cercetători şi practicieni sunt de acord că spiritul de
iniţiativă este o trăsătură a întreprinzătorilor de succes. Ei caută mereu situaţii în care sunt
personal răspunzători de succesul sau eşecul afacerii. Întreprinzătorii sunt, prin excelenţă,
oameni de acţiune. Dacă ei nu au iniţiativă, atunci cu atât mai mult nu va avea angajaţi cu
spirit de iniţiativă. Mulţi întreprinzători afirmă că îşi bazează succesul, pur şi simplu, pe
faptul că au acţionat, s-au implicat în afaceri şi nu şi-au făcut prea multe griji.
9. Sesizarea oportunităţilor. Întreprinzătorii de succes par să aibă capacitatea de a
anticipa tendinţele şi de a recunoaşte oportunităţile ce apar.
131
10. Potenţial energic ridicat. Întreprinzătorii sunt recunoscuţi ca având un potenţial
energic ridicat. Ei au capacitatea de a lucra timp îndelungat, fără a simţi nevoia de a se
odihni.
11. Capacitatea de a forma echipe şi de a lucra în echipă. Parteneriatul este o
dimensiune esenţială a afacerilor într-o economie caracterizată de globalizare şi
interdependenţă.
Nu în ultimul rând, antreprenorul trebuie să fie sau să devină rapid un expert în domeniul său
de activitate şi să dea dovadă de corectitudine, atât în relaţiile de afaceri cât şi în cele cu
angajaţii.
An Număr
Create în 2000 63941
Create în 2001 63383
Create în 2002 92595
Create în 2003 123178
Create în 2004 143411
Create în 2005 164446
Create în 2006 141822
Din punct de vedere al caracteristicilor socio-economice ale întreprinzătorilor care s-au lansat
]n afaceri ]n 2006, putem trage următoarele concluzii (graficul 4.1.a de mai jos):
Noile întreprinderi au fost create în special de tineri întreprinzători bărbaţi, în mediul
urban (80,1%);
132
Raportul femeilor întreprinzător faţă de numărul total de întreprinzători este de 1/3
(29.0%), cel mai mare procent al femeilor manager fiind înregistrat în regiunile Sud-
Vest (34,7 %) şi Nord-Est (32,7%);
62,8% dintre noile companii active au fost create de întreprinzători cu vârsta sub 40
de ani. În plus, 24,7% dintre aceştia au mai puţin de 30 de ani.
Grafic 4.1.a : Distribuţia întreprinderilor active nou create, analizată în funcţie de sexul
şi vârsta fondatorului/managerului (%) în anul 2006
45%
40%
35%
femei 30%
29% 25%
20%
bărbaţi 15%
71% 10%
5%
0%
până în 30 - 39 40 - 44 45 - 49 50 - 59 peste 60
30 ani ani
Din punctul de vedere al nivelului de educaţie, 49,6% dintre întreprinzători au studii medii
sau superioare. 1,1% dintre ei au doar studii primare. În anul 2006, se constată o creştere cu
9,2 procente a fondatorilor/managerilor cu studii liceale şi universitare, faţă de anul 2005, şi
o sensibilă scădere a fondatorilor/managerilor cu nivel de educaţie inferior (graficul 4.1.b de
mai jos).
Grafic 4.1.b: Distribuţia întreprinderilor active nou create, analizată în funcţie de nivelul
de instruire a fondatorului/managerului (%) în 2005 şi 2006
100%
80%
60%
40%
20%
0%
an 2005 an 2006
Ed. pri ma ră Ed. voca ţiona l ă
Gi mna zi a l a Li cea l ă şi uni vers i ta ră
133
Majoritatea întreprinzătorilor nu au experienţă anterioară în posturi de conducere sau în
profesii tehnice. Doar 1,3% dintre întreprinzători au experienţă managerială anterioară, iar
8,4% au experienţă în domenii tehnice. Mai mult de jumătate dintre ei (52,9%) au fost
muncitori necalificaţi înainte de a începe să-şi conducă propria afacere.
După cum reiese din graficul de mai jos, nivelul de experienţă managerială a
fondatorilor/managerilor de întreprinderi este foarte scăzut. De aici se remarcă necesitatea
dezvoltării unor programe de antreprenoriat, prin intermediul cărora viitorii antreprenori din
România îşi pot îmbunătăţi abilităţile în vederea derulării optime a unei afaceri.
100%
90%
80%
50,8% 52,9%
70%
60%
50%
40%
30% 34,5%
37,4%
20%
10% 13,5% 8,4%
0% 1,2% 1,3%
an 2005 an 2006
Funcţii de conducere Profes i i tehni ce
Munci tori ca l i fi ca ţi Munci tori neca l i fi ca ţi
De remarcat este faptul că, în funcţie de regiunile unde a fost analizat nivelul de educaţie şi
experienţă, proporţiile întreprinzătorilor cu studii medii şi superioare, precum şi cu
experienţă profesională din regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov şi Vest, sunt mai mari
decât în alte regiuni. Pe de altă parte, regiunile de dezvoltare Sud-Vest, Centru, Vest şi Nord-
Vest prezintă un procent mai crescut decât procentul total pe ţară de întreprinzători care au
iniţiat afaceri şi care erau muncitori necalificaţi înainte de aceasta.
Atât în 2005, cât şi în 2006, cel mai mare procent de întreprinzători cu studii liceale şi
universitare se înregistra în Bucureşti şi Ilfov, iar la polul opus se afla regiunea Centru, având
cel mai mic număr de antreprenori instruiţi.
134
Grafic 4.1.d: Distribuţia întreprinderilor active nou create după categoria socio-
profesională anterioară a fondatorului/managerului (%) în 2005 şi 2006 pe regiuni de
dezvoltare
100%
Funcţii de
80% conducere
Ina ctive
60%
Munci tori ca l i fi ca ţi
40%
Profes i i tehni ce
20%
Munci tori
0% neca l i fi ca ţi
NE SE S SV V NV C BIF
135
Grafic 4.1.e: Dificultăţi legate de ofertă (% din companii active)
l i ps a de res urs e
90%
80%
a cces l i mi ta t l a credi te
70%
60%
fă ră cl i enţi s a u ca re
50%
pl ă tes c ta rzi u
40%
l i ps a de tehnol ogi e
30%
20%
a cces l i mi ta t l a s a l a ri a ţi
10%
bi ne pregă ti ţi
0%
l i ps a ma teri i l or pri me
an 2005 an 2006
concurenţa ma re
80%
70%
fi rma nu es te s ufi ci ent de
60%
bi ne cunos cută
50%
cl i enţi cu fonduri redus e
40%
30%
i na bi l i ta te în ma rketi ng
20%
10%
preţul prea mi c a l pi eţei
0%
an 2005 an 2006
Este interesant de menţionat că, pentru toate regiunile de dezvoltare, există o corelaţie
pozitivă între supravieţuirea firmelor timp de un an de la înfiinţarea lor şi procentajul
directorilor cu experienţe similare de lucru sau ca personal tehnic, şi o corelaţie negativă cu
proporţia antreprenorilor care anterior fuseseră muncitori (Grafic 4.1.g); acest lucru
sugerează că programele de sprijin – cum ar fi EMPRETEC, derulat de MIMMCTPL, pentru
trainingul antreprenorilor – reprezintă cheia pentru îmbunătăţirea supravieţuirii
întreprinderilor.
136
Grafic 4.1.g: Situaţia întreprinderilor noi la un an de la înfiinţare şi în funcţie de
experienţa anterioară a managerului în 2006
120
100
80
60
40
20
0
62 64 66 68 70 72 74 76
137
performanţelor economice şi tehnice ale IMM-urilor, prin creşterea gradului de pregătire a
personalului acestora şi utilizarea serviciilor specializate de instruire şi consultanţă, dar şi
promovarea investiţiilor în producţie şi servicii prin creşterea potenţialului de accesare a
surselor de finanţare.
138
europeană, dar şi pentru a cunoaşte şi aplica standardele de management în domeniul
calităţii.
9. Microcredite
Acesta este un program cu un buget de 7.000 mii USD având ca sursă de finanţare ANOFM şi cu
data limită de încheiere 31.07.2013. Obiectivul programului îl constituie acordarea de
microcredite, în baza unui plan de afaceri, plan care se depune la birourile regionale ale CDE
până la un nivel maxim de 25.000 Euro. Beneficiarii sunt IMM-urile din toate sectoarele şi din
toate euro-regiunile, cu excepţia regiunii Sud-Vest Oltenia. Organizaţiile responsabile sunt
Centrul de Dezvoltare Economică şi ANOFM.
Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale a derulat, în
cursul anului 2007, o serie de programe finanţate de la bugetul de stat destinate dezvoltării
sectorului IMM-urilor, după cum urmează:
139
obiectivele au urmărit facilitarea contactelor între societăţile cooperative şi mediul de
afaceri prin îmbunătăţirea accesului acestora la informaţiile specifice pieţei.
Manifestările expoziţionale TIMM şi TINCOOP au fost organizate concomitent, în perioada 22 -
24 noiembrie 2007, la ROMEXPO Bucureşti. Cooperativele de consum au fost reprezentate la
târg cu o ofertă variată de bunuri alimentare şi nealimentare, produse de aceste companii. A
fost organizat un număr important de evenimente speciale legate de sectorul IMM-urilor şi de
cel cooperatist.
140
a capitalului intern, având în vedere aderarea României la Uniunea Europeană şi concurenţa
cu care se confruntă aceste întreprinderi pe piaţa unică europeană. Fondurile oferite se
ridică la 100.000 lei per beneficiar, în limitele sumelor plătite ca impozit pe profit în anul
2006, care sunt realocate prin intermediul acestui program.
Caseta 4.1.a. Programul UNCTAD EMPRETEC România pentru sprijinirea dezvoltării IMM-urilor,
bugetat cu 360.000 lei
Pentru anul 2007, în cadrul programului UNCTAD EMPRETEC România, au fost stabilite următoarele
obiective:
- derularea unui număr de 20 de ateliere de lucru EMPRETEC, din care 10 ateliere de lucru în limba
română şi 7 în limba engleză, cu durata de 9 zile, dedicate dezvoltării competenţelor personale
antreprenoriale, precum şi 3 ateliere în limba engleză dedicate dezvoltării competenţelor manageriale,
având durata de 5 zile;
- recunoaşterea, de către MIMMCTPL şi UNCTAD a calităţii de centre regionale a organizatorilor locali, în
funcţie de rezultatele obţinute în organizarea atelierelor de lucru;
- oferirea de consultanţă şi sprijin în accesarea de finanţări, prin intermediul Consiliului Consultativ al
programului, celor care au absolvit programul UNCTAD - EMPRETEC România;
- identificarea surselor suplimentare de finanţare în vederea dezvoltării serviciilor oferite
întreprinzătorilor în cadrul programului EMPRETEC;
- continuarea procesului de instruire şi certificare a trainerilor;
- actualizarea materialelor în limba română necesare derulării în condiţii optime a atelierelor de lucru.
EMPRETEC este un program internaţional pentru dezvoltarea şi sprijinirea antreprenorilor. Programul se
desfăşoară sub egida Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD - Geneva) şi
este operaţional în peste 25 de ţări din America Centrală, America Latină, Africa şi Orientul Mijlociu.
România este prima şi singura ţară din Europa în care se implementează acest program.
Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC) s-a implicat în acest
program în calitate de partener al UNCTAD şi co-finanţator al programului, conform Hotărârii de Guvern
nr. 1240/2001 privind aprobarea Programului UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea
dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.
Grupul ţintă al programului include antreprenori existenţi sau potenţiali, precum şi managerii de top,
inclusiv specialişti din organizaţii publice sau private care au potenţialul de a se comporta de o manieră
antreprenorială sau managerială.
Programul UNCTAD/EMPRETEC România îşi propune:
• Identificarea întreprinzătorilor de succes;
• Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi a capacităţii manageriale;
141
• Acordarea de sprijin şi consultanţă de calitate pentru creşterea productivităţii şi competitivităţii;
• Dezvoltarea metodelor moderne de afaceri;
• Încurajarea schimbului de experienţă şi a dezvoltării relaţiilor pe plan local, dar şi la nivel
internaţional;
• Sprijin în stabilirea parteneriatului de afaceri cu companii din lumea întreagă; dezvoltarea
exporturilor;
• Asistenţă şi sprijin în obţinerea de finanţări.
Produsul de bază oferit participanţilor la program este atelierul de lucru pentru dezvoltarea
competenţelor personale antreprenoriale, dezvoltat de Universitatea Harvard împreună cu Management
Systems International şi McBeer & Co, două firme americane de consultanţă.
Inovator în abordare, atelierul de lucru pentru dezvoltarea competenţelor personale antreprenoriale a
fost numit de către David McClelland, care a contribuit la lansarea „revoluţiei antreprenoriale", cel mai
semnificativ progres în pregătirea antreprenorială în ultimele două decenii.
142
3. Sprijin financiar de la bugetul de stat prin Programul de creştere a competitivităţii
produselor industriale, care a fost derulat şi în anul 2007, în conformitate cu prevederile
din HG nr.1247/2005.
Principalele concluzii:
Ponderea cea mai mare o au întreprinzătorii cu vârsta cuprinsă între 30-39 de ani (38%).
Pentru a soluţiona o parte din problemele legate de resurse, ANOFM vine în sprijinul
IMM-urilor cu un Program de microcredite care se acordă doar în baza unui plan de
afaceri.
143
Capitolul 5: Sectorul Cooperaţie în
România25
Începuturile cooperaţiei meşteşugăreşti din România datează din anul 1879, când a fost
înfiinţată prima organizaţie de acest fel – „Societatea meseriaşilor de încălţăminte”
(Bucureşti).
25
Această secţiune a fost elaborată de către UCECOM şi Centrocoop.
144
domeniul educaţional reprezintă o componentă semnificativă a cooperaţiei, în
general, şi a sectorului meşteşugăresc, în special. Astfel, învăţământul cooperatist
are ca scop, pe lângă promovarea principiilor cooperatiste şi afirmarea tot mai largă
a acestui sector, formarea de manageri şi specialişti care să acopere necesarul de
personal calificat al societăţilor cooperative şi respectiv al unităţilor reprezentative
pentru sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.
Începând cu anul 1951, cooperaţia meşteşugărească din România are o organizaţie de reprezentare la
nivel naţional şi internaţional, prin înfiinţarea Uniunii Centrale a Cooperaţiei Meşteşugăreşti – UCECOM,
care şi-a menţinut acelaşi rol, ca urmare a reorganizărilor succesive prin reglementări specifice,
inclusiv ca urmare a aplicării Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei.
Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti – UCECOM, atât în forma sa iniţială cât şi în cea
actuală, este o asociere înfiinţată prin voinţa liberă şi voluntară a reprezentanţilor legali ai societăţilor
cooperative meşteşugăreşti şi ai asociaţiilor/uniunilor de societăţi cooperative fondatoare, fiind
constituită cu scopul de a asigura reprezentarea şi promovarea intereselor economice, sociale şi
culturale ale membrilor asociaţi şi ale cooperatorilor în relaţiile cu administraţia publică, cu
autoritatea de stat, cu alte persoane fizice şi/sau juridice, publice sau private, cu organismele
internaţionale similare, precum şi pentru susţinerea şi promovarea principiilor cooperatiste.
În conformitate cu Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, ce a stat la baza
reorganizării din anul 2006, Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti – UCECOM are ca principale
obiective următoarele:
145
Pentru atingerea obiectivelor, Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti – UCECOM are
următoarele organe de conducere, administrare şi control:
Asocieri pe plan naţional: Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Alianţa pentru Dezvoltarea
Economică a României (ADER), Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR-1903), Comitetul
Român al Distribuţiei (CRD). De asemenea, UCECOM este una dintre organizaţiile fondatoare ale Ligii
pentru Promovarea Ideilor Cooperatiste (LICOOP).
Potrivit criteriilor Uniunii Europene referitoare la numărul de angajaţi, cele 526 de SCM se
clasifică astfel:
146
întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi) – 155 SCM;
Din cele 526 SCM, 489 au optat pentru asociere în plan teritorial, deci indirect la Uniunea
Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti - UCECOM (93,0% din total), în timp ce 37 de societăţi
cooperative s-au asociat direct la Uniunea Naţională (7,0% din total).
Activitatea societăţilor cooperative, care sunt asociate direct şi indirect la Uniunea Naţională
a Cooperaţiei Meşteşugăreşti – UCECOM, s-a desfăşurat, în anul 2007, într-un număr de 2.963
unităţi, cu un număr de angajaţi de 18.957, din care:
La activitatea de prestări servicii, ponderea cea mai mare între activităţile desfăşurate o au
serviciile de frizerie-coafură şi cele de spălătorie, curăţătorie şi vopsitorie, care se
desfăşoară în 594 de unităţi cu 3.609 persoane. În domeniul confecţii îmbrăcăminte existau,
la data de 31.12.2007, un număr de 744 persoane în 355 unităţi, în domeniul reparaţiilor de
articole personale şi gospodăreşti lucrau 703 persoane în 348 unităţi, iar în alte domenii de
lucrări şi servicii era în activitate un număr de 1.289 persoane, care îşi desfăşura activitatea
în 428 unităţi.
147
Datele rezultate în urma analizei indicatorilor economici şi a centralizării situaţiilor
financiare încheiate la 31 decembrie 2007 de entităţile cooperatiste meşteşugăreşti
prezentate în tabelul 5.1.d din Anexa B pun în evidenţă configuraţia principalilor indicatori
economico-financiari şi patrimoniali. Analizând rezultatele înregistrate în anul 2007 în
comparaţie cu anul 2006, se observă o evoluţie a principalilor indicatori economico-financiari
de volum: livrările pe piaţa unică europeană cresc cu 12,5%, cifra de afaceri netă cu 8,3%,
iar veniturile totale cu 8,9%. Aceste rezultate denotă faptul că, la nivelul sectorului, s-a
reuşit adaptarea ofertei de bunuri şi servicii a entităţilor cooperatiste meşteşugăreşti la
cerinţele pieţei.
Numărul de unităţi pe ramuri de activitate este prezentat în tabelul 5.1.e din Anexa B.
148
a) produse textile (confecţii din textile, tricotaje);
confecţii textile (confecţii îmbrăcăminte pentru adulţi şi pentru copii, uniforme,
îmbrăcăminte de lucru şi protecţie, lenjerie de corp şi uz casnic);
tricotaje (confecţii îmbrăcăminte din tricotaje prelucrate mecanic, produse
tricotate manual);
confecţii din piele şi blană;
artizanat textil (ţesături artizanale; îmbrăcăminte artizanală: ii, bluze, rochii,
cămăşi, marame, costume populare, pelerine, pardesie; păpuşi artizanale;
produse de decoraţiuni interioare; covoare, carpete, tapiserii, etc.);
149
f) servicii pentru populaţie şi agenţi economici (confecţionări produse pe bază de
comandă individuală, reparaţii produse, servicii de igienă personală şi estetică umană,
service auto, spălătorie/curăţătorie/vopsitorie, optică medicală, foto, etc.).
Toate iniţiativele de acest gen, din cadrul sectorului, urmăresc reprezentarea, protejarea,
sprijinirea şi promovarea societăţilor cooperative meşteşugăreşti, aflându-se în strânsă
legătură cu obiectivele UCECOM:
♦ Organizarea şi desfăşurarea de seminarii pentru informarea, documentarea şi
consilierea factorilor de decizie din cadrul societăţilor cooperative meşteşugăreşti cu privire
la:
tehnic şi comercial;
financiar-contabil;
juridic;
resurse umane.
150
5.1.4 Activităţi de natură socială
În anul 2007, în 39 din cele 526 de SCM activa un număr de 557 persoane cu certificate ce
atestă existenţa unei dizabilităţi fizice, psihice, locomotorii, etc.
23 din cele 39 de SCM îndeplinesc condiţiile de „entităţi economice protejate”, fiind atestate
în acest sens de autoritatea română în domeniu, iar în cadrul acestora activau la 31.12.2007,
511 din cele 557 persoane cu certificat de persoană cu dizabilităţi.
Activităţi educaţionale
Învăţământul preuniversitar
151
educaţia profesională (şcoală de arte şi meserii) – nivel 1 şi 2 de calificare,
respectiv clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a;
educaţia secundară (liceu – filieră tehnologică) – nivel 3 de calificare;
educaţia postliceală (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri) – nivel 3 avansat de
calificare.
Este de remarcat că, prin Legea învăţământului nr. 84/1995, au fost recunoscute statutul de
învăţământ particular al învăţământului preuniversitar cooperatist şi modul său de
organizare, funcţionare şi finanţare.
Ulterior, şcolile au fost din nou evaluate, primind autorizaţie de încredere pentru noi
calificări profesionale. În cursul anului 2007, şcolile din Bucureşti, Craiova şi Ploieşti au
primit acreditare pentru anumite calificări profesionale.
152
(pentru educaţie), LEONARDO DA VINCI (pentru formarea profesională), proiecte finanţate de
Uniunea Europeană.
Învăţământul universitar
153
Activitatea de arbitraj instituţionalizat
În anul 2007, în 39 din cele 526 de SCM activau 557 persoane cu certificate ce atestă
existenţa unei dizabilităţi fizice, psihice, locomotorii, etc.
23 din cele 39 de SCM îndeplinesc condiţiile de „entităţi economice protejate”, fiind atestate
în acest sens de autoritatea română în domeniu, iar în cadrul acestora activau, la 31.12.2007,
511 din cele 557 de persoane cu certificat de persoană cu dizabilităţi.
În tabelele: 5.1.f.1 şi 5.1.f.2 din Anexa B se prezintă numărul de persoane cu dizabilităţi care
activează în cadrul sectorului cooperaţiei meşteşugăreşti.
154
Sport de masă şi de performanţă, prin Liga Naţională Sportivă „VOINŢA”, care grupează
cluburile sportive cu acelaşi nume, ai căror sportivi cooperatori au obţinut, an de an, titluri
de campioni naţionali ai României şi numeroase medalii la Campionatele Mondiale şi
Europene.
c. în lipsa unor precizări explicite în textul actual al Legii nr. 1/2005 de la art. 123
alin. (2) lit. b) pct. 2, au fost întâmpinate mari dificultăţi în legătură cu acceptarea
publicării în Monitorul Oficial, Partea a VII-a, a hotărârilor luate de organismele de
conducere ale Uniunii Naţionale şi care erau de interes general pentru societăţile
cooperative asociate.
155
d. lipsa unor programe speciale de dezvoltare a sectorului cooperatist, finanţate de
la bugetul de stat, pentru stimularea înfiinţării de noi societăţi cooperative şi pentru crearea
de noi unităţi productive, cu noi locuri de muncă, în societăţile cooperative existente.
g. lipsa unor măsuri eficiente din partea statului pentru diminuarea concurenţei
neloiale şi eradicarea muncii „la negru”.
Societatea europeană se află în plin proces de transformare, iar acest proces nu poate fi
conceput fără a lua în calcul şi componenta cooperatistă din cadrul fiecărei naţiuni
europene. Europa trebuie să-şi menţină diversitatea, iar un element al acestei diversităţi
este cooperaţia, în diversele ei forme de manifestare.
Pe de altă parte, nu este mai puţin adevărat faptul că dezvoltarea sectorului cooperatist – ca
segment semnificativ al economiei naţionale – va fi condiţionată, în mod obiectiv, şi de
evoluţia socio-economică de ansamblu a României.
156
În ceea ce priveşte obiectivele post-aderare ale sectorului cooperaţiei meşteşugăreşti, pot fi
evidenţiate următoarele:
157
organizarea şi desfăşurarea anuală de misiuni economice, atât în ţările
destinatare ale produselor fabricate de către societăţile cooperative, cât şi în
ţări pe ale căror pieţe produsele furnizate de sectorul cooperaţiei nu sunt
prezente la momentul misiunilor;
asigurarea realizării şi funcţionării unui Registru Electronic al Produselor şi
Serviciilor fabricate/furnizate de societăţile cooperative meşteşugăreşti, pentru
promovarea comerţului şi cooperării în producţie.
Noţiunea de „societate cooperativă” este întâlnită, pentru prima dată, în Codul Comercial al României
din anul 1887 (Titlul VIII, Secţiunea VII, articolele 221-235 „Dispoziţiuni relative la societăţile
cooperative”). Cooperativele şi-au desfăşurat activitatea pe baza acestor prevederi până în anul 1903,
după care, până în anul 1923, au existat legi speciale diferite în funcţie de locul în care acestea îşi
aveau sediul (la sate sau la oraşe).
În anul 1917, numărul de cooperative existente şi diversificarea acestora au generat crearea cadrului
legal de organizare, sprijinire şi îndrumare prin înfiinţarea Casei centrale a cooperaţiei şi
împroprietăririi sătenilor, în cadrul căreia funcţiona şi Centrala cooperativelor săteşti de producţie şi
consum.
După anul 1923, au apărut legi unitare, atât pentru cooperativele rurale, cât şi pentru cele orăşeneşti.
158
Prin Codul Cooperaţiei din anul 1928 s-au înfiinţat două organizaţii centrale: Centrala Băncilor Populare
şi Centrala Cooperativelor.
Un an mai târziu s-a organizat Oficiul Naţional al Cooperaţiei şi Centrala Cooperativă de Import şi
Export.
Anul 1935 se remarcă prin organizarea a două centrale, având ca obiect de activitate producţia,
aprovizionarea şi valorificarea agricolă, precum şi cooperativele de consum (magazin de gros).
În anul 1938, prin modificările esenţiale aduse legii pentru organizarea cooperaţiei din 1929, s-au
desfiinţat cele 4 centrale cooperative şi Casa Centrală a cooperaţiei şi s-a înfiinţat o singură instituţie,
Institutul Naţional al Cooperaţiei – INCOOP.
În martie 1950, prin Hotărârea nr. 1 a Congresului cooperaţiei de consum, s-a constituit Uniunea
Centrală a Cooperativelor de Consum CENTROCOOP, care este succesoarea de drept al Institutului
Naţional al Cooperaţiei-INCOOP.
La sfârşitul anului 2007, în totalul sistemului unităţilor cooperaţiei de consum asociate, există
un număr de 30.883 de membri cooperatori asociaţi, după cum se poate vedea şi în tabelul
5.2.a şi în harta 5.2.a din Anexa B.
Activitatea economică a sistemului cooperaţiei de consum din România se desfăşoară prin 953
de societăţi cooperative şi 72 de societăţi comerciale asociate la CENTROCOOP, care au în
dotarea proprie cca. 2 milioane mp. spaţii de desfacere (tabelul 5.2.b şi harta 5.2.b din
Anexa B).
159
11.000.000 de locuitori din aşezările în care funcţionează (tabelul 5.2.c din Anexa B).
Totodată, cooperaţia de consum asigură locuri de muncă pentru aproximativ 11.000 de
salariaţi (harta 5.2.c din Anexa B).
Astăzi, cooperaţia de consum din România deţine 10.711 de unităţi de desfacere care
funcţionează prin 7.697 de magazine, 2.601 de restaurante unităţi de alimentaţie publică, 83
de unităţi hoteliere şi 330 de depozite de desfacere a mărfurilor (tabelul 5.2.d din Anexa B).
Totodată, CENTROCOOP deţine capital majoritar la 16 societăţi de producţie alimentară şi
nealimentară.
Începând cu anul 2007, CENTROCOOP şi-a propus ca, împreună cu membrii săi asociaţi, să
dezvolte sistemul economic, social şi educaţional al cooperaţiei de consum.
160
Principalele direcţii de acţiune vizate de acest obiectiv sunt:
o Elaborarea unui proiect de modernizare a spaţiilor cu fluxuri comerciale
bine definite, adaptate la cerinţele normelor europene.
o Stabilirea unor tehnici unitare de comercializare.
o Elaborarea unui plan de management adecvat acestui prototip de
comercializare.
o Elaborarea unor scheme unitare ale organigramei, cu funcţii şi
atribuţiuni bine precizate pentru asigurarea funcţiunilor necesare
managementului şi funcţionării magazinului ROCOOP-market şi a
supermarket-ului ROCOOP.
o Implementarea unui sistem informatic unitar pentru lanţul de magazine.
o Stabilirea unor politici de comercializare prin preţuri şi reduceri unitare.
În domeniul socio-cultural:
161
Organizarea de cursuri pentru pregătirea şi dezvoltarea carierei profesionale a
angajaţilor unităţilor cooperatiste, pornind de la obiectivele şi cerinţele de
pregătire profesională.
Organizarea de cursuri de instruire specializate pe domenii, cum ar fi: cursuri de
dezvoltare managerială, de tehnici de vânzare şi negociere, ş.a.
Organizarea de seminarii de pregătire profesională cu teme de interes pentru
activităţile desfăşurate în unităţile cooperatiste.
Organizarea de concursuri profesionale între unităţile cooperatiste, pentru
crearea profilului profesional al angajatului model.
Cooperarea între unităţile cooperatiste din ţară şi străinătate, prin vizite şi
schimburi de experienţe între membrii cooperatori.
162
Anexa 1. Tabele statistice
163
TABEL 1. Numărul de IMM-uri şi proporţia IMM-urilor private
Numărul firmelor Numărul firmelor private Procentaj
Sector
Micro Mici Mijlocii Total Micro Mici Mijlocii Total Micro Mici Mijlocii Total
Agricultură, silvicultură şi pescuit 12.136 1.679 221 14.036 12.102 1.631 216 13.949 99,72% 97,14% 97,74% 99,38%
Industrie şi energie 42.688 12.568 4.236 59.492 42.666 12.542 4.127 59.335 99,95% 99,79% 97,43% 99,74%
Construcţii 37.775 6.671 1.450 45.896 37.768 6.662 1.421 45.851 99,98% 99,87% 98,00% 99,90%
Servicii, din care 338.430 26.104 3.670 368.204 338.379 26.031 3.551 367.961 99,98% 99,72% 96,76% 99,93%
- Comerţ 177.198 14.629 1.666 193.493 177.188 14.626 1.662 193.476 99,99% 99,98% 99,76% 99,99%
- Turism 19.724 2.569 250 22.543 19.715 2.564 245 22.524 99,95% 99,81% 98,00% 99,92%
- Transport şi comunicaţii 32.222 3.015 536 35.773 32.215 2.996 501 35.712 99,98% 99,37% 93,47% 99,83%
- Alte servicii 109.286 5.891 1.218 116.395 109.261 5.845 1.143 116.249 99,98% 99,22% 93,84% 99,87%
Total 431.029 47.022 9.577 487.628 430.915 46.866 9.315 487.096 99,97% 99,67% 97,26% 99,89%
164
TABEL 2. Număr de angajaţi în IMM-urile private active
- Turism 40.674 34.261 19.589 94.524 43.054 39.701 19.350 102.105 46.130 47.426 21.097 114.653
- Transport şi comunicaţii 58.344 45.906 46.427 150.677 64.989 52.180 49.240 166.409 70.755 58.191 49.397 178.343
- Alte servicii 176.216 84.152 109.428 369.796 198.610 101.949 117.333 417.892 193.112 111.932 115.197 420.241
Total 869.799 783.295 922.426 2.575.520 930.329 854.146 941.466 2.725.941 900.918 924.891 938.959 2.764.768
165
TABEL 3. Numărul de IMM-uri private şi active în sectorul IMM-urilor pe ramuri din industria prelucrătoare
166
TABEL 4. Structura ocupării forţei de muncă în industria prelucrătoare (IMM-uri private active)
2005 2006 2007
Sector
Micro Mici Mijlocii Total Micro Mici Mijlocii Total Micro Mici Mijlocii Total
Industria alimentară şi de băuturi 21.151 52.680 56.360 130.191 20.256 50.644 60.420 131.320 17.664 52.911 59.015 129.590
Industria textilă 13.826 41.358 124.154 179.338 13.465 41.762 113.638 168.865 12.537 42.730 99.862 155.129
Industria de pielărie şi marochinărie 3.267 12.992 44.690 60.949 3.096 12.747 43.261 59.104 2.651 13.799 38.977 55.427
Industria prelucrării lemnului şi produselor
15.613 23.306 27.649 66.568 15.400 23.646 26.815 65.861 15.001 24.878 24.520 64.399
din lemn
Industria de masă lemnoasă , hârtie şi alte
9.718 13.787 15.829 39.334 10.040 14.382 16.588 41.010 9.349 15.889 15.972 41.210
produse din hârtie
Industria carboniferă, rafinare petrol şi
32 141 398 571 29 170 692 891 78 424 943 1.445
materiale nucleare
Industria chimică şi a produselor chimice 2.112 5.541 9.762 17.415 2.085 5.300 9.564 16.949 2.049 5.440 9.297 16.786
Industria de cauciuc şi mase plastice 4.860 10.988 12.891 28.739 5.204 12.031 14.126 31.361 5.748 13.205 16.263 35.216
Industria produselor din minerale
5.172 8.062 16.103 29.337 5.408 9.299 16.415 31.122 5.646 10.945 16.700 33.291
neferoase
Industria metalelor de bază 12.792 26.382 38.603 77.777 13.242 29.599 38.155 80.996 14.026 35.915 45.254 95.195
Industria de maşini şi echipamente 2.707 7.075 21.363 31.145 2.612 7.972 21.721 32.305 2.932 8.051 19.213 30.196
Industria electronică şi a echipamentelor
5.038 7.329 15.450 27.817 5.061 7.747 18.141 30.949 5.574 9.479 19.378 34.431
de optică
Industria echipamentelor de transport 1.095 3.371 9.056 13.522 1.104 3.369 10.242 14.715 1.870 6.221 17.402 25.493
Alte industrii producătoare de bunuri 12.312 24.095 49.212 85.619 13.179 25.478 47.722 86.379 13.073 25.866 38.167 77.106
Total 109.695 237.107 441.520 788.322 110.181 244.146 437.500 791.827 108.198 265.753 420.963 794.914
167
TABEL 5. Structura cifrei de afaceri (IMM-uri private active, industria prelucrătoare)
Sector Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii
Industria
alimentară şi 1.194.518.309 3.759.444.682 7.873.214.090 12.827.177.081 1.281.109.415 4.125.376.152 8.454.484.429 13.860.969.996 1.417.722.402 4.754.646.684 9.401.543.267 15.573.912.353
băuturi
Industria
647.690.279 1.222.438.119 3.852.890.004 5.723.018.402 728.618.991 1.484.618.396 3.614.572.589 5.827.809.976 751.723.987 1.755.369.372 3.932.681.420 6.439.774.779
textilă
Industria de
pielărie şi 174.757.567 492.427.067 1.143.825.320 1.811.009.954 172.027.462 509.067.937 1.379.842.381 2.060.937.780 179.285.887 572.121.218 1.411.099.621 2.162.506.726
marochinărie
Industria
prelucrării
lemnului şi 994.546.583 1.343.741.100 1.812.156.345 4.150.444.028 1.135.699.399 1.605.549.699 2.193.463.156 4.934.712.254 1.314.917.937 2.141.032.725 1.904.834.429 5.360.785.091
produselor din
lemn
Industria de
masă
lemnoasă,
692.238.831 1.187.941.452 1.860.944.637 3.741.124.920 774.082.941 1.307.097.098 2.154.438.988 4.235.619.027 973.680.261 1.779.823.803 2.379.971.370 5.133.475.434
hârtie şi alte
produse din
hârtie
Industria
carboniferă,
rafinare petrol 500.146.916 31.411.450 100.833.692 632.392.058 33.552.366 25.777.478 224.383.971 283.713.815 40.260.211 62.486.983 288.775.492 391.522.686
şi materiale
nucleare
Industria
chimică şi a
233.218.369 786.764.710 2.217.679.208 3.237.662.287 266.510.865 753.260.742 2.139.562.560 3.159.334.167 330.066.386 947.952.591 2.188.810.257 3.466.829.234
produselor
chimice
168
2005 2006 2007
Sector Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii
Industria de
cauciuc şi mase 387.220.099 1.275.210.662 1.643.138.023 3.305.568.784 511.794.194 1.556.055.819 2.269.688.298 4.337.538.311 637.351.987 1.968.805.190 4.135.664.433 6.741.821.610
plastice
Industria
produselor din
310.575.959 751.834.575 1.809.097.005 2.871.507.539 392.272.945 1.028.543.024 2.455.368.444 3.876.184.413 483.070.470 1.364.191.287 3.501.400.246 5.348.662.003
minerale
neferoase
Industria
metalelor de 886.641.993 2.328.483.593 3.234.035.112 6.449.160.698 1.184.922.019 2.900.522.430 4.266.282.516 8.351.726.965 1.532.400.422 4.291.787.373 5.942.717.327 11.766.905.122
bază
Industria de
maşini şi 258.157.179 528.948.145 1.287.746.032 2.074.851.356 240.239.161 727.852.092 1.570.561.572 2.538.652.825 389.561.330 964.630.996 1.793.244.769 3.147.437.095
echipamente
Industria
electronică şi a
412.494.937 866.820.405 1.810.583.831 3.089.899.173 498.015.007 1.190.952.527 2.267.871.189 3.956.838.723 634.206.171 1.627.107.271 3.086.775.887 5.348.089.329
echipamentelor
de optică
Industria
echipamentelor 60.749.590 101.390.959 518.195.410 680.335.959 70.861.646 123.783.193 580.667.237 775.312.076 183.715.073 502.424.882 1.769.140.720 2.455.280.675
de transport
Alte industrii
producătoare 938.577.976 1.832.045.979 4.412.937.366 7.183.561.321 1.220.883.843 2.415.936.804 6.029.365.753 9.666.186.400 1.610.901.601 3.201.711.983 5.833.696.612 10.646.310.196
de bunuri
Total 7.691.534.587 16.508.902.898 33.577.276.075 57.777.713.560 8.510.590.254 19.754.393.391 39.600.553.083 67.865.536.728 10.478.864.125 25.934.092.358 47.570.355.850 83.983.312.333
169
TABEL 6. Structura valorii adăugate (IMM-uri private active, industria prelucrătoare)
Industria
alimentară şi
de băuturi 125.602.121 516.185.698 1.022.158.794 1.663.946.613 182.654.192 521.829.323 1.130.420.222 1.834.903.737 130.670.886 757.175.734 1.338.415.618 2.226.262.238
Industria
textilă 139.026.428 347.549.616 1.197.475.688 1.684.051.732 157.023.061 435.855.165 1.304.628.729 1.897.506.955 141.683.273 590.157.954 1.381.558.837 2.113.400.064
Industria de
pielărie şi
marochinărie 41.505.236 121.296.319 413.668.980 576.470.535 31.684.979 148.449.894 513.553.925 693.688.798 31.628.792 171.266.222 551.489.800 754.384.814
Industria
prelucrării
lemnului şi
produselor din
lemn 143.104.301 200.082.996 297.015.818 640.203.115 184.088.042 236.179.685 374.996.573 795.264.300 200.007.870 386.135.602 378.792.025 964.935.497
Industria de
masă
lemnoasă,
hârtie şi alte
produse din
hârtie 169.985.654 264.413.473 469.061.098 903.460.225 181.616.772 292.265.242 495.941.308 969.823.322 191.262.714 400.690.948 527.577.855 1.119.531.517
Industria
carboniferă,
rafinare petrol
şi materiale
nucleare -16.883.392 5.948.177 18.144.938 7.209.723 2.414.039 -6.755.511 -23.698.962 -28.040.434 2.022.464 7.848.965 -18.270.897 -8.399.468
Industria
chimică şi a
produselor
chimice 30.136.900 120.257.328 311.080.589 461.474.817 28.469.119 134.294.638 501.610.433 664.374.190 51.440.159 170.239.938 513.835.561 735.515.658
170
2005 2006 2007
Sector Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii
Industria de
cauciuc şi mase
plastice 56.959.486 185.393.822 276.678.200 519.031.508 64.542.174 222.512.522 346.984.506 634.039.202 67.132.567 300.471.148 504.936.748 872.540.463
Industria
produselor din
minerale
neferoase 54.670.938 134.911.222 367.524.168 557.106.328 73.578.044 175.808.227 447.155.234 696.541.505 79.925.619 125.233.059 749.237.542 951.396.220
Industria
metalelor de
bază 158.169.356 419.094.441 643.680.210 1.220.944.007 200.373.181 509.322.035 902.202.885 1.611.898.101 308.055.201 822.205.510 1.310.284.183 2.440.544.894
Industria de
maşini şi
echipamente 53.266.691 131.341.728 348.427.945 533.036.364 60.148.182 189.425.176 492.589.061 742.162.419 78.864.053 249.267.851 493.609.524 821.741.428
Industria
electronică şi a
echipamentelor
de optică -88.561.004 169.017.530 366.450.691 446.907.217 103.824.804 232.797.445 541.852.266 878.474.515 133.648.485 422.612.804 708.519.894 1.264.781.183
Industria
echipamentelor
de transport 16.487.112 40.743.495 181.676.633 238.907.240 17.004.099 47.467.102 214.382.948 278.854.149 41.077.568 122.909.074 388.868.436 552.855.078
Alte industrii
producătoare
de bunuri 91.755.088 298.405.020 661.851.770 1.052.011.878 126.783.626 324.415.801 939.431.993 1.390.631.420 135.611.189 435.777.429 759.534.766 1.330.923.384
Total 975.224.915 2.954.640.865 6.574.895.522 10.504.761.302 1.414.204.314 3.463.866.744 8.182.051.121 13.060.122.179 1.590.030.840 4.961.992.238 9.588.389.892 16.140.412.970
171
TABEL 7. Structura profitului (IMM-uri private active, sectorul ramurilor industriale prelucrătoare)
172
2005 2006 2007
Sector Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii
Total Total Total
Industria metalelor
59.836.598 113.645.838 75.423.434 248.905.870 92.879.160 132.607.052 261.584.675 487.070.887 131.947.181 185.394.069 243.681.917 561.023.167
de bază
Industria de maşini
10.891.939 34.503.717 16.675.550 62.071.206 31.522.827 58.806.954 108.832.838 199.162.619 29.969.576 63.985.305 31.779.226 125.734.107
şi echipamente
Industria
electronică şi a
-117.944.274 63.872.466 77.273.914 23.202.106 54.688.660 104.557.353 185.524.293 344.770.306 48.748.562 207.492.280 191.892.244 448.133.086
echipamentelor de
optică
Industria
echipamentelor de 7.441.518 9.651.284 32.837.781 49.930.583 7.978.989 11.994.670 46.867.942 66.841.601 16.522.188 23.865.353 13.414.498 53.802.039
transport
Alte industrii
producătoare de 9.020.357 87.727.442 102.165.932 198.913.731 32.034.621 80.213.170 265.237.252 377.485.043 -184.429 83.157.586 45.438.831 128.411.988
bunuri
TOTAL 162.719.342 709.346.244 1.160.803.012 2.032.868.598 571.798.543 918.897.188 2.181.047.759 3.671.743.490 364.020.793 973.767.045 1.288.021.206 2.625.809.044
173
TABEL 8. Marjă operaţională şi marjă netă
Industria alimentară şi Marjă operaţională -1,32 0,23 -0,04 -4,57 -0,04 0,04 -4,78 -0,05 0,04
de băuturi Marjă netă -0,93 0,18 -0,06 -3,24 -0,06 0,02 -4,90 -0,09 0,00
Marjă operaţională -1,69 -0,06 0,02 0,58 0,02 0,02 -3,57 0,04 0,00
Industria textilă
Marjă netă -1,82 -0,08 -0,01 -1,19 -0,01 0,01 10,81 0,01 -0,03
Industria de pielărie şi Marjă operaţională -1,00 0,02 0,00 -2,61 -0,20 0,05 -4,19 0,01 0,02
marochinărie Marjă netă -1,00 -0,01 -0,03 -2,84 -0,25 0,02 -3,97 -0,02 -0,01
Industria prelucrării Marjă operaţională -0,28 -0,17 0,02 -9,67 -0,08 0,02 -0,72 -0,13 -31,83
lemnului şi produselor
din lemn Marjă netă -0,31 -1,34 0,00 -9,82 -0,11 0,01 -1,00 -0,19 -31,86
Industria de masă Marjă operaţională -0,69 0,02 0,07 -1,40 -3,42 -0,12 -5,15 0,01 0,05
lemnoasă, hârtie şi alte
produse din hârtie Marjă netă -0,72 -0,01 0,05 -1,55 -3,46 -0,13 -5,33 -0,03 0,01
Industria carboniferă, Marjă operaţională 0,03 -0,24 0,08 0,30 -2,06 -1,49 -0,76 -0,07 -7,03
rafinare petrol şi
materiale nucleare Marjă netă 0,00 -0,26 0,05 0,17 -2,00 2,52 -0,84 -0,09 -6,02
Industria chimică şi Marjă operaţională -3,79 -0,20 -0,18 -4,52 0,01 0,04 -0,55 0,01 -0,02
produse chimice Marjă netă -3,15 -0,24 -0,24 -4,53 -0,01 0,02 -0,59 -0,10 -0,07
Industria de cauciuc şi Marjă operaţională -0,43 -0,47 0,04 -0,75 -0,04 0,05 -1,13 -0,04 0,06
mase plastice Marjă netă -0,50 -0,50 0,02 -0,94 -0,05 0,05 -1,37 -0,07 0,01
174
2005 2006 2007
Sector Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii
Industria produselor din Marjă operaţională -3,77 0,03 0,01 0,61 -0,32 -0,01 -3,09 -0,20 0,03
minerale neferoase Marjă netă -3,81 0,01 0,00 0,57 -0,28 -0,02 -3,16 -0,23 0,00
Industria metalelor de Marjă operaţională -4,21 -0,19 -0,05 -0,32 -0,24 0,04 -3,30 -0,02 0,05
bază Marjă netă -4,28 -0,30 -0,08 -0,24 -0,25 0,10 -2,74 -0,05 0,03
Industria de maşini şi Marjă operaţională -0,81 -0,05 -0,68 -0,72 -0,09 0,16 -0,21 -0,05 0,00
echipamente Marjă netă -1,07 -0,07 -0,71 -0,73 -0,11 0,14 -0,22 -0,13 -0,04
Industria electronică şi a Marjă operaţională -1,89 -0,07 -0,15 -1,47 0,02 0,06 -0,19 0,16 0,06
echipamentelor de
optică Marjă netă -1,89 -0,10 -0,17 -1,47 0,01 0,05 -0,23 0,12 0,03
Industria echipamentelor Marjă operaţională -0,01 0,08 0,08 -1,20 -0,02 0,07 -3,50 -0,04 -0,05
de transport Marjă netă -0,04 0,05 0,05 -1,21 -0,04 0,05 -3,59 -0,07 -0,11
Alte industrii Marjă operaţională -14,91 -0,04 -0,04 -14,63 -0,32 -0,01 -2,17 -0,94 -0,36
producătoare de bunuri Marjă netă -15,56 -0,06 -0,01 -14,64 -0,12 -0,04 -2,22 -0,83 -0,66
175
TABEL 9. Investiţii fizice ca parte din investiţiile totale (industria prelucrătoare)
Industria alimentară şi de băuturi 91,40 99,21 99,31 93,34 99,18 99,20 94,34 99,09 99,30
Industria textilă 87,08 97,78 97,84 89,54 97,68 98,23 90,52 96,81 98,42
Industria de pielărie şi marochinărie 89,35 97,95 98,30 91,74 97,92 98,91 90,76 98,07 97,31
Industria prelucrării lemnului şi produselor din lemn 91,32 99,22 99,55 93,28 99,47 99,44 93,19 99,32 99,06
Industria de masă lemnoasă, hârtie şi alte produse din
85,84 96,07 95,79 87,34 96,54 95,68 87,68 95,87 94,67
hârtie
Industria carboniferă, rafinare petrol şi materiale nucleare 77,10 99,98 84,34 86,94 99,97 94,01 83,13 97,59 96,21
Industria chimică şi a produselor chimice 90,66 98,34 97,30 92,17 97,82 96,14 93,48 97,08 96,16
Industria de cauciuc şi mase plastice 89,50 98,79 99,45 91,37 98,51 99,30 92,04 98,73 98,99
Industria produselor din minerale neferoase 87,32 97,86 99,17 89,17 98,40 98,90 90,32 99,02 98,77
Industria metalelor de bază 88,66 98,53 98,55 90,51 98,27 98,98 90,24 98,39 98,92
Industria de maşini şi echipamente 88,74 99,01 97,85 90,61 98,46 97,29 90,75 97,79 97,27
Industria electronică şi a echipamentelor de optică 88,29 96,57 98,14 89,23 95,17 97,03 91,22 96,97 97,46
Industria echipamentelor de transport 81,55 95,55 98,37 80,17 96,19 97,22 87,41 95,89 95,59
Alte industrii producătoare de bunuri 84,43 98,75 98,88 86,88 98,58 99,19 89,16 98,79 99,32
176
TABEL 10. Investiţii intangibile (necorporale) ca parte din investiţiile totale (industria prelucrătoare)
Industria alimentară şi de băuturi 8,60 0,79 0,69 6,66 0,82 0,80 5,66 0,91 0,70
Industria textilă 12,92 2,22 2,16 10,46 2,32 1,77 9,48 3,19 1,58
Industria de pielărie şi marochinărie 10,65 2,05 1,70 8,26 2,08 1,09 9,24 1,93 2,69
Industria prelucrării lemnului şi produselor din lemn 8,68 0,78 0,45 6,72 0,53 0,56 6,81 0,68 0,94
Industria de masă lemnoasă, hârtie şi alte produse din hârtie 14,16 3,93 4,21 12,66 3,46 4,32 12,32 4,13 5,33
Industria carboniferă, rafinare petrol şi materiale nucleare 22,90 0,02 15,66 13,06 0,03 5,99 16,87 2,41 3,79
Industria chimică şi a produselor chimice 9,34 1,66 2,70 7,83 2,18 3,86 6,52 2,92 3,84
Industria de cauciuc şi mase plastice 10,50 1,21 0,55 8,63 1,49 0,70 7,96 1,27 1,01
Industria produselor din minerale neferoase 12,68 2,14 0,83 10,83 1,60 1,10 9,68 0,98 1,23
Industria metalelor de bază 11,34 1,47 1,45 9,49 1,73 1,02 9,76 1,61 1,08
Industria de maşini şi echipamente 11,26 0,99 2,15 9,39 1,54 2,71 9,25 2,21 2,73
Industria electronică şi a echipamentelor de optică 11,71 3,43 1,86 10,77 4,83 2,97 8,78 3,03 2,54
Industria echipamentelor de transport 18,45 4,45 1,63 19,83 3,81 2,78 12,59 4,11 4,41
Alte industrii producătoare de bunuri 15,57 1,25 1,12 13,12 1,42 0,81 10,84 1,21 0,68
177
TABEL 11. Costul cu forţa de muncă pe unitate pentru IMM-urile private (industria prelucrătoare)
2005 2006 2007
Sector Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii
Industria alimentară şi băuturi 4.958 6.512 9.933 5.664 7.380 12.126 7.366 9.047 16.129
Industria textilă 7.341 6.857 10.009 6.876 8.215 11.946 8.103 10.075 14.157
Industria de pielărie şi marochinărie 6.274 7.029 12.270 6.254 8.043 9.967 7.874 10.507 15.058
Industria prelucrării lemnului şi produselor din lemn 4.893 6.198 8.606 5.622 7.205 9.350 7.096 8.985 13.133
Industria de masă lemnoasă, hârtie şi alte produse din
6.051 10.497 15.264 6.562 11.431 19.901 8.996 14.364 20.589
hârtie
Industria carboniferă, rafinare petrol şi materiale nucleare 32.371 47.081 19.424 56.167 12.801 23.996 8.924 11.841 21.254
Industria chimică şi a produselor chimice 6.955 11.974 17.535 7.516 13.849 20.656 10.748 16.895 27.031
Industria de cauciuc şi mase plastice 5.741 8.964 11.989 6.528 10.255 14.009 8.464 12.703 16.955
Industria produselor din minerale neferoase 5.212 8.737 12.959 6.240 10.799 15.887 7.849 13.541 19.929
Industria metalelor de bază 5.926 9.956 12.905 6.764 11.134 15.372 8.928 13.679 19.911
Industria de maşini şi echipamente 7.803 12.471 14.568 8.413 14.636 17.234 10.807 19.110 21.008
Industria electronică şi a echipamentelor de optică 6.332 11.538 14.965 7.203 14.568 22.023 9.945 17.062 19.707
Industria echipamentelor de transport 5.895 8.358 14.214 6.171 9.970 15.100 9.622 12.756 17.798
Alte industrii producătoare de bunuri 5.149 7.789 12.825 5.878 9.066 11.507 7.486 10.556 14.085
178
NOTE METODOLOGICE PENTRU TABELELE DIN ANEXA 1
Tabelele statistice prezentate în această anexă au fost produse folosind date primare
provenite de la Ministerul Economiei şi Finanţelor, cu sprijinul Institutului Naţional de
Statistică (INS), în vederea îmbunătăţirii calităţii datelor pentru anumite variabile. Datele
originale provin din baza de date a Bilanţurilor Contabile furnizată de Ministerul Finanţelor
Publice pentru anii 2005, 2006 şi 2007. Acest document descrie metodologia de procesare a
datelor (definirea variabilelor, codificarea şi structura acestor tabele).
Rezultatele statistice nu sunt considerate oficiale şi ar trebui suplimentate cu datele
publicate de către ambele instituţii în perioada respectivă.
Societăţi active
Definiţia utilizată pentru „societăţi active‟ este aceea folosită de INS, stabilită pe baza cifrei
de afaceri, activelor bilanţiere şi numărului de angajaţi. IMM-urile care au cifra de afaceri şi
valoarea activelor bilanţiere egale cu 0 nu sunt considerate active. Trebuie să remarcăm că
microîntreprinderile au, uneori, numărul de angajaţi egal cu 0, dar sunt considerate active
dacă cifra de afaceri sau activele bilanţiere sunt mai mari de 0. Aceasta se datorează faptului
că, atunci când proprietarul întreprinderii este şi singurul lucrător în întreprindere, acesta
uneori nu se declară ca fiind angajat al propriei firme în bilanţul contabil.
179
Clasificarea după activităţi
Clasificarea sectoarelor macroeconomice utilizate în Anexa A este prezentată în tabelul de
mai jos:
Construcţii 45
- Comerţ De la 50 la 52
-Turism 55
-Transport şi comunicaţii De la 60 la 64
- Alte servicii De la 65 la 99
26
Clasificarea activităţilor economice în România – CAEN – este în întregime armonizată cu
clasificarea Uniunii Europene (NACE).
180
Indicator Definiţie şi formulă (în termenii din baza de date a întreprinderilor)
Venit operaţional (din Veniturile companiei, provenite din principalele sale activităţi, după
exploatare) deducerea costurilor bunurilor vândute şi a cheltuielilor generale de
operare.
Rezultatul brut
Profit Acesta este surplusul de venit care depăşeşte costurile explicite ale obţinerii
veniturilor respective.
Capital total
181
*variabilă de flux
*variabilă de flux
Cheltuieli cu personalul Cheltuielile cu personalul sunt definite ca remuneraţie totală, în bani sau în
natură, plătibilă de către un angajator către un angajat, în schimbul muncii
depuse de către cel din urmă în perioada de referinţă. Cheltuielile cu
personalul includ, de asemenea, taxele şi contribuţiile la asigurările sociale
pentru angajaţi, reţinute în numele lor de către unitatea angajatoare,
precum şi contribuţiile obligatorii şi voluntare la asigurările sociale ale
angajatorului.
Cheltuieli cu personalul
Costul unitar al forţei Aceasta se defineşte prin cheltuieli cu personalul per angajat
de muncă
Cheltuieli cu personalul / Număr mediu de salariaţi
Salarii
Valoare adăugată la Aceasta este venitul brut din activităţile operaţionale după ajustare,
factorul de cost incluzând subvenţiile de exploatare şi taxele indirecte. Se poate calcula din
cifra de afaceri, plus valoarea producţiei capitalizate, plus alte venituri din
operare, plus sau minus modificările de stocuri, minus achiziţiile de bunuri şi
servicii, minus alte taxe pe produse care sunt legate de cifra de afaceri, dar
nu şi deductibile, minus impozitele şi taxele legate de procesul de
producţie. Deoarece setul nostru de date nu este atât de detaliat pentru a
ne putea permite calcularea acestui indicator, vom calcula valoarea
adăugată la factorul de cost ca surplus operaţional brut, la care se adaugă
cheltuielile cu personalul. Într-adevăr, această definiţie este conformă cu
conceptele Eurostat şi cu definiţiile din baza de date.
182
Descrierea tabelelor
o TABEL 1: Număr de societăţi active, active private şi procentaj active private pe:
Categorie de mărime (Micro – Mică – Mijlocie) + TOTAL
Sector macroeconomic + TOTAL
o TABEL 5: Cifra de afaceri în IMM-uri active private în sectorul industriei prelucrătoare pe:
Categorie de mărime (Micro – Mică – Mijlocie) + TOTAL
Sub-sector industrie prelucrătoare + TOTAL
o TABEL 9: Investiţii fizice ca procent din investiţiile totale în IMM-uri active private în
sectorul industriei prelucrătoare pe:
Categorie de mărime (Micro – Mică – Mijlocie) + TOTAL
Sub-sector industrie prelucrătoare + TOTAL
183
o TABEL 10: Investiţii intangibile (necorporale) ca procent din investiţiile totale în IMM-uri
active private în sectorul industriei prelucrătoare pe:
Categorie de mărime (Micro – Mică – Mijlocie) + TOTAL
Sub-sector industrie prelucrătoare + TOTAL
o TABEL 11: Costul unitar al forţei de muncă în IMM-uri active private în sectorul industriei
prelucrătoare pe:
Categorie de mărime (Micro – Mică – Mijlocie) + TOTAL
Sub-sector industrie prelucrătoare + TOTAL
Fiecare dintre cele 11 tabele se va realiza pentru datele aferente anilor 2005, 2006 şi 2007.
184
Anexa 1B. Tabele statistice al sectorului
cooperatist
185
Tabel 5.1.a: Numărul entităţilor cooperatiste asociate la Uniunea Naţională a Cooperaţiei
Meşteşugăreşti – UCECOM
Alba 15 15
Arad 15 15
Argeş 12 12
Bacău 2 2
Bihor 17 16
Bistriţa-Năsăud 5 5
Botoşani 7 7
Braşov 19 19
Brăila 11 11
Buzău 9 10
Caraş-Severin 17 16
Călăraşi 3 3
Cluj 25 23
Constanţa 40 41
Covasna - -
Dâmboviţa 13 13
Dolj 18 17
Galaţi 14 15
Giurgiu 3 3
Gorj 8 10
Harghita - 5
Hunedoara 20 19
Ialomiţa 8 8
Iaşi 32 31
Ilfov 17 17
Maramureş 5 5
Mehedinţi 8 8
Mureş 23 23
Neamţ 11 11
Olt 26 26
Prahova 14 14
Satu Mare 14 14
Sălaj 9 9
Sibiu 13 13
Suceava 6 6
Teleorman 15 14
Timiş 10 10
Tulcea 4 4
Vaslui 23 23
Vâlcea 14 13
Vrancea 39 37
Bucureşti 1 1
TOTAL 565 564
186
Tabel 5.1.b: Numărul unităţilor de producţie, de prestări de servicii şi de comerţ pe
judeţe
Unităţi de Unităţi de
Judeţul Unităţi de prestări
producţie comerţ
187
Tabel 5.1.c: Numărul total de personal din entităţile cooperaţiei meşteşugăreşti asociate
la Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti
persoane
188
Tabel 5.1.d: Principalii indicatori economico-financiari
189
Tabel 5.1.e: Numărul unităţilor de producţie, de prestări de servicii şi de comerţ în structura ramurilor de activitate
Ramura de activitate 2006 2007
UP UPS UC UP UPS UC
A 1 2 3 4 5 6
Textile-tricotaje 32 35 1 33 5 1
Confecţii-îmbrăcăminte 195 286 8 173 355 6
Pielărie-încălţăminte 49 168 34 51 103 22
Exploatarea şi prelucrarea lemnului,
82 30 1 42 27 1
producţia de mobilier şi alte art. din lemn
Construcţii metalice, produse din metal,
56 44 2 47 38 0
turnătorie, maşini şi echipamente
Lucrări de construcţii 9 36 0 15 62 0
Servicii de întreţinere şi reparaţii auto 0 90 3 0 78 7
Comerţ cu amănuntul şi cu ridicata 3 4 318 0 0 340
Reparaţii de articole personale şi gospodăreşti 1 389 1 0 348 1
Servicii de frizerie, coafură şi SCV 0 628 0 0 594 0
Fabricare de bijuterii 5 69 1 5 60 0
Chimie, mase plastice,
17 2 0 19 8 0
cauciuc, minerale nemetalice
Industria hârtiei şi cartonului 15 6 1 12 8 0
Industria alimentară 12 5 1 4 10 0
Alte lucrări şi servicii 72 496 28 44 428 16
TOTAL 548 2.288 399 445 2.124 394
Legenda
UP - unităţi de producţie
UPS - unităţi de prestări servicii
UC - unităţi comerciale
SCV - spălătorie, curăţătorie, vopsitorie
190
Tabel 5.1.f.1: Numărul persoanelor cu dizabilităţi: SCM special organizate ca
unităţi protejate
persoane
191
Tabel 5.1.f.2: Numărul persoanelor cu dizabilităţi: SCM pentru persoane valide care au
angajat şi personal cu dizabilităţi
persoane
192
Tabel 5.2.a: Gruparea judeţelor pe regiuni de dezvoltare după numărul membrilor cooperatori din anii 2005 – 2007
193
Dolj (incl. SCC
Sud-Vest Dăbuleni) 747 670 660
Gorj 522 523 586
Mehedinţi (incl.SCC
Dr.Tr.Sev) 203 216 203
Olt 727 707 456
Vâlcea 1.525 1.622 1.488
TOTAL regiune 3.724 3.738 3.393 10,63 11,26 10,99
Vest Arad 870 872 882
Caraş Severin 783 750 510
Hunedoara 697 623 558
Timiş 714 690 714
TOTAL regiune 3.064 2.935 2.664 8,76 8,84 8,63
Nord-Vest Bihor 2.542 2.293 2.294
Bistriţa 1.205 1.184 1.206
Cluj 1.090 1.110 1.095
Maramureş 2.200 1.542 500
Satu Mare 1.089 1.085 960
Sălaj 713 751 688
TOTAL regiune 8.839 7.965 6.743 25,23 24,00 21,83
Centru Alba 1.242 1.517 1.242
Braşov 295 319 287
Covasna 956 956 1.033
Harghita 1.573 1.080 1.085
Mureş 1.382 1.373 1.282
Sibiu 340 340 340
TOTAL regiune 5.788 5.585 5.269 16,52 16,82 17,06
Bucureşti Bucureşti 0 0 0
Ilfov 0 0 0
TOTAL regiune 0 0 0 0,00 0,00 0,00
35.029 33.196 30.883 100,00 100,00 100,00
194
Harta 5.2.a: Numărul membrilor cooperatori la data de 31.12.2007, pe regiuni de
dezvoltare
6.7
43 4.7
57
5.2 2.836
69
2.66
4
5.2
3.3 21
93
195
Tabel 5.2.b. Gruparea judeţelor pe regiuni de dezvoltare după suprafaţa de desfacere
existentă la 31.12. 2007 la s.c.c
ponderea
suprafaţa de suprafeţei
REGIUNEA JUDEŢUL desfacere regiunii în
(mp) suprafaţă
totală (%)
Nord-Est Bacău 28.266
Botoşani 38.680
Iaşi 74.270
Neamţ 51.527
Suceava 52.307
Vaslui 46.886
TOTAL regiune 291.936 16,24
Sud-Est Brăila 26.015
Buzău 34.604
Constanţa 23.942
Galaţi 42.449
Tulcea 26.846
Vrancea 51.714
TOTAL regiune 205.570 11,43
Sud Argeş 100.933
Călăraşi 20.425
Dâmboviţa 33.279
Giurgiu 10.490
Ialomiţa 72.003
Prahova 48.867
Teleorman 27.489
TOTAL regiune 313.486 17,44
Sud-Vest Dolj (incl. SCC Dăbuleni) 33.914
Gorj 23.838
Mehedinţi (incl.SCC Dr.Tr.Sev) 32.105
Olt 32.881
Vâlcea 111.102
TOTAL regiune 233.840 13,01
Vest Arad 82.872
Caraş Severin 40.665
Hunedoara 53.069
Timiş 43.974
TOTAL regiune 220.580 12,28
Nord-Vest Bihor 65.082
Bistriţa 25.512
Cluj 61.600
Maramureş 29.780
Satu Mare 44.178
Sălaj 41.651
TOTAL regiune 267.803 14,89
Centru Alba 50.974
Braşov 57.844
Covasna 29.590
Harghita 65.153
Mureş 61.191
Sibiu 0
TOTAL regiune 264.752 14,73
Bucureşti Bucureşti 0
Ilfov 0
TOTAL regiune 0 0,00
1.797.967 100,00
196
Harta 5.2.b: Numărul total de societăţi cooperative de consum la data de 31.12.2007, pe
regiuni de dezvoltare
166 171
159
97
11
7
128
84
197
Tabel 5.2.c. Gruparea judeţelor pe regiuni de dezvoltare după numărul localităţilor în
care sunt amplasate unităţile cooperaţiei de consum la data de 31.12.2007
198
(cont.)
număr ponderea regiunii
REGIUNEA JUDEŢUL localităţi în total (%)
total rural urban total rural urban
Centru Alba 113 107 6
Braşov 74 69 5
Covasna 73 68 5
Harghita 46 43 3
Mureş 605 604 1
Sibiu 55 53 2
TOTAL regiune 966 944 22 24,63 25,47 10,19
Bucureşti Bucureşti 0 0 0
Ilfov 32 26 6
TOTAL regiune 32 26 6 0.82 0.70 2.78
3.922 3.706 216 100,00 100,00 100,00
2.6
64
1.860
1.51
4
903
1.24
7
1.536
1.65.
9
199
Tabel 5.2.e. Principalii indicatori economici ai societăţilor cooperative de consum
200
Tabel 5.2.f. Gruparea judeţelor pe regiuni de dezvoltare după cifra de afaceri din anii
2005 – 2007
CIFRĂ DE
Ponderea totală a cifrei
REGIUNEA AFACERI
de afaceri (%)
(lei)
2005 2006 2007 2005 2006 2007
Nord-Est 86.999.751 87.696.692 93.250.953 15,03 15,21 15,20
Sud-Est 53.453.223 54.920.832 62.365.656 9,24 9,53 10,16
Sud 79.603.517 81.605.898 86.350.268 13,76 14,15 14,07
Sud-Vest 49.337.148 46.605.471 51.753.275 8,53 8,08 8,43
Vest 53.196.747 52.655.939 57.194.981 9,19 9,13 9,32
Nord-Vest 151.753.045 154.851.100 165.983.357 26,23 26,85 27,05
Centru 94.565.480 90.438.004 89.320.220 16,34 15,68 14,57
Bucureşti 9.742.397 7.923.491 7.339.169 1,68 1,37 1,20
TOTAL 578.651.308 576.697.427 613.557.879 100 100 100
Harta 5.2.d. Cifra de afaceri în mii lei la data de 31.12.2007, pe regiuni de dezvoltare
165.
98
93.250
89.
320
57.1 62.
95 366
86.350
51.7
53
201
Tabel 5.2.g. Gruparea judeţelor pe regiuni de dezvoltare după veniturile din vânzarea mărfurilor şi a mărfurilor cu amănuntul din anii 2005 – 2007
VENITURI
Ponderea venitului din
DIN
din care: Venit din vânzarea mărfurilor vânzarea mărfurilor cu
REGIUNE VÂNZARE
cu amănuntul (lei) amănuntul în venitul din
MĂRFURI
vânzarea mărfurilor (%)
(lei)
2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007
Nord-Est 76,729.068 77.517.153 81.301.509 63.124.263 66.505.777 70.213.661 82,27 85,79 86,36
Sud-Est 45.637.478 46.627.945 52.530.920 39.604.398 42.789.693 48.842.466 86,78 91,77 92,98
Sud 67.627.224 69.194.233 72.232.145 49.149.271 50.227.617 57.085.421 72,68 72,59 79,03
Sud-Vest 42.126.062 39.954.494 44.109.943 40.101.028 35.758.232 38.466.783 95,19 89,50 87,21
Vest 48.200.452 46.754.342 50.594.761 49.592.571 46.985.006 51.097.426 102,89 100,49 100,99
Nord-Est 128.581.103 131.949.161 142.949.266 113.796.487 107.075.446 115.328.706 88,50 81,15 80,68
Centru 81.311.197 77.109.477 75.417.954 69.499.766 66.669.007 67.744.261 85,47 86,46 89,83
Bucureşti 5.286.078 3.477.606 1.972.387 0 0 0 0,00 0,00 0,00
Total 495.498.662 492.584.411 521.108.885 424.867.784 416.010.778 448.778.724 85,75 84,45 86,12
202
Tabel 5.2.h. Gruparea judeţelor pe regiuni de dezvoltare după veniturile din vânzarea mărfurilor cu amănuntul din anii 2005 – 2007
lei
Ponderea veniturilor regiunii în totalul
REGIUNEA JUDEŢUL VENITURI DIN VÂNZAREA CU AMĂNUNTUL (lei)
veniturilor (%)
2005 2006 2007 2005 2006 2007
Nord-Est Bacău 8.670.267 8.667.804 8.986.992
Botoşani 4.543.685 4.860.795 4.830.748
Iaşi 13.732.076 14.961.395 17.133.917
Neamţ 14.465.156 14.965.870 14.345.279
Suceava 13.045.425 12.987.799 13.476.739
Vaslui 8.667.654 10.062.114 11.439.986
TOTAL regiune 63.124.263 66.505.777 70.213.661 14,86 15,99 15,65
Sud-Est Brăila 7.297.301 7.229.188 7.533.566
Buzău 7.215.604 7.477.128 8.869.504
Constanţa 7.460.843 7.597.142 8.561.668
Galaţi 4.307.144 4.875.145 6.444.866
Tulcea 3.610.400 4.063.719 4.810.054
Vrancea 9.713.106 11.547.371 12.622.808
TOTAL regiune 39.604.398 42.789.693 48.842.466 9,32 10,29 10,88
Sud Argeş 16.760.456 17.543.517 20.209.097
Călăraşi 2.566.684 2.706.569 2.941.102
Dâmboviţa 7.575.137 8.042.049 8.707.332
Giurgiu 2.328.926 2.433.255 2.382.108
Ialomiţa 9.009.107 9.446.318 11.068.340
Prahova 7.986.526 7.183.814 8.880.117
Teleorman 2.922.435 2.872.095 2.897.325
TOTAL regiune 49.149.271 50.227.617 57.085.421 11,57 12,07 12,72
203
(cont.)
lei
Ponderea veniturilor regiunii în totalul
REGIUNEA JUDEŢUL VENITURI DIN VÂNZAREA CU AMĂNUNTUL (lei)
veniturilor (%)
2005 2006 2007 2005 2006 2007
Dolj (incl. SCC
Sud-Vest Dăbuleni) 9,086.286 7.388.184 8.228.599
Gorj 4.870.861 4.885.546 5.890.900
Mehedinţi (incl.SCC
Dr.Tr.Sever) 3.910.705 3.490.490 3.378.803
Olt 9.464.721 7.333.978 7.953.573
Vâlcea 12.768.455 12.660.034 13.014.908
TOTAL regiune 40.101.028 35.758.232 38.466.783 9,44 8,60 8,57
Vest Arad 13.131.781 12.243.717 14.827.389
Caraş Severin 2.100.000 2.540.000 2.650.000
Hunedoara 22.851.660 22.900.329 23.825.387
Timiş 11.509.130 9.300.960 9.794.650
TOTAL regiune 49.592.571 46.985.006 51.097.426 11,67 11,29 11,39
Nord-
Vest Bihor 27.062.155 26.465.039 29.210.484
Bistriţa 7.000.752 7.171.956 6.885.111
Cluj 20.814.146 21.483.204 24.506.280
Maramureş 23.559.520 16.081.000 19.285.000
Satu Mare 19.582.747 20.118.309 21.326.152
Sălaj 15.777.167 15.755.938 14.115.679
TOTAL regiune 113.796.487 107.075.446 115.328.706 26,78 25,73 25,69
204
(cont.)
lei
Ponderea veniturilor regiunii în totalul
REGIUNEA JUDEŢUL VENITURI DIN VÂNZAREA CU AMĂNUNTUL (lei)
veniturilor (%)
2005 2006 2007 2005 2006 2007
Centru Alba 23.405.028 24.247.026 26.516.373
Braşov 5.127.251 4.854.596 4.198.519
Covasna 9.887.337 9.714.760 9.492.189
Harghita 6.884.348 6.166.044 6.070.506
Mureş 24.195.802 21.686.581 21.466.674
Sibiu
TOTAL regiune 69.499.766 66.669.007 67.744.261 16,36 16,03 15,10
Bucureşti Bucureşti 0 0 0
Ilfov 0 0 0
TOTAL regiune 0 0 0 0,00 0,00 0,00
424.867.784 416.010.778 448.778,724 100,00 100,00 100,00
205
Harta 5.2.e. Veniturile din vânzarea mărfurilor cu amănuntul, în mii lei la data de
31.12.2007, pe regiuni de dezvoltare
115.330 70.214
67.
744
51.0
97 48.8
42
57.085
26.8
56
206
Tabel 5.2.i. Gruparea judeţelor pe regiuni de dezvoltare după veniturile totale şi veniturile din exploatare din anii 2005 – 2007
207
Tabel 5.2.j. Gruparea judeţelor pe regiuni de dezvoltare după cheltuielile totale şi cheltuielile din exploatare din anii 2005 – 2007
208
Tabel 5.2.k. Gruparea judeţelor pe regiuni de dezvoltare după marja comercială în perioada 2005 – 2007
PERIOADA 2005-2007
REGIUNEA MARJA COMERCIALA (lei) VENITURI DIN VANZARE MĂRFURI (lei) Marja comercială (%)
2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007
Nord-Est 16.173.293 17.764.813 19.207.234 76.729.068 77.517.153 81.301.509 21,08 22,92 23,62
Sud-Est 9.292.681 9.728.780 10.779.220 45.637.478 46.627.945 52.530.920 20,36 20,86 20,52
Sud 11.165.668 13.916.286 13.114.484 67.627.224 69.194.233 72.232.145 16,51 20,11 18,16
Sud-Vest 8.038.130 7.721.829 8.576.873 42.126.062 39.954.494 44.109.943 19,08 19,33 19,44
Vest 8.958.533 8.847.042 9.613.237 48.200.452 46.754.342 50.594.761 18,59 18,92 19,00
Nord-Vest 23.737.063 24.928.934 26.856.089 128.581.103 131.949.161 142.949.266 18,46 18,89 18,79
Centru 15.230.715 14.580.413 14.284.321 81.311.197 77.109.477 75.417.954 18,73 18,91 18,94
Bucureşti 991.248 774.111 626.154 5.286.078 3.477.606 1.972.387 18,75 22,26 31,75
TOTAL 93.587.331 98.262.208 103.057.612 495.498.662 492.584.411 521.108.885 18,89 19,95 19,78
209
Harta 5.2.f. Marja comercială în mii lei la data de 31.12.2007, pe regiuni de dezvoltare
26.8 19.207
56
14,
284
9,61
3
10.7
79
13.115
8,57
7
210
Tabel 5.2.l. Gruparea judeţelor pe regiuni de dezvoltare după activele totale, activele imobilizate şi activele circulante în perioada 2005 - 2007
perioada 2005-2007
211
Anexa 2. Cadrul legislativ adoptat în anul
2007, cu impact asupra dezvoltării
sectorului IMM-urilor
Obiectivul Guvernului României, în baza obligaţiei asumate ca ţară membră a Uniunii
Europene, de armonizare şi transpunere în legislaţia românească a directivelor UE, cu
referire, în cuprinsul acestui document, la cele din domeniul IMM-urilor, a fost îndeplinit.
Cu toate aceste progrese, MIMMCTPL a continuat să-şi exercite, în mod responsabil, mandatul
său de consolidare a capacităţii instituţionale prin coordonarea politicilor sectoriale şi
implementarea Strategiei guvernamentale de dezvoltare a IMM-urilor şi pregătirea acestora
pentru a face faţă concurenţei de pe piaţa internă a UE şi de pe piaţa globală. Astfel, prin
prisma mandatului descris succint mai sus, în cursul anului 2007, MIMMCTPL a contribuit la
iniţierea, pregătirea şi adoptarea următoarelor noi acte normative menite să contribuie la
continua îmbunătăţire a cadrului legislativ, instituţional şi financiar favorabil dezvoltării
sectorului IMM-urilor România.
1. Ordonanţa de Urgenţă nr. 139/ 2007 pentru completarea Legii nr. 346/2004 privind
stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
Adoptarea acestui act normativ a fost justificată atât de măsurile de reorganizare care au
avut loc în cursul anului 2007 în cadrul administraţiei publice centrale, cât şi de specificul
implementării fiecărui program de finanţare destinat IMM-urilor.
Având în vedere că organizaţiile sau instituţiile de drept privat cu care MIMMCTPL a încheiat
convenţii de colaborare în vederea implementării programelor de finanţare nu au dispus de
timpul necesar pentru a realiza propria lor analiză, impusă de prevederile legale din domeniul
bancar, actul normativ a suplinit această carenţă prin stabilirea unui termen real pentru
acordarea alocaţiei financiare nerambursabile.
212
Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, prin reorganizarea Agenţiei
Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie şi a Autorităţii Naţionale pentru
Turism, care îşi încetează activitatea, prin preluarea activităţii în domeniul comerţului de la
Ministerul Economiei şi Comerţului, prin preluarea activităţii privind mediul de afaceri din
cadrul aparatului de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile
mediului de afaceri şi întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi prin preluarea activităţii în
domeniul turismului de la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, care îşi
încetează activitatea.
Oficiile teritoriale au sediile în municipiile Braşov, Bacău, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Cluj-
Napoca, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Târgu Mureş, Timişoara, Târgovişte şi Satu Mare şi au ca
atribuţii:
alcătuirea şi gestionarea bazelor de date cu întreprinderile mici şi mijlocii din
regiunea în care îşi desfăşoară activitatea, care cuprinde şi prezentarea detaliată a
obiectului de activitate al fiecărei întreprinderi;
colaborarea cu reprezentanţii prefecturilor, administraţiei publice locale, ai
agenţiilor de dezvoltare regională şi ai organizaţiilor reprezentative ale mediului local
de afaceri pentru implementarea Strategiei guvernamentale şi pentru susţinerea
dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv a măsurilor şi acţiunilor
naţionale, precum şi la componenta de eliminare a disparităţilor regionale pentru
asigurarea complementarităţii dintre Programul operaţional sectorial de creştere a
213
competitivităţii economice şi Programul operaţional regional „Sprijinirea participării
echilibrate a tuturor regiunilor României la procesul de dezvoltare socio-economică";
colaborarea cu sucursalele/filialele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor
pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii în scopul îmbunătăţirii accesului întreprinderilor
mici şi mijlocii la finanţare;
implementarea şi monitorizarea, prin delegare de atribuţii, a programelor de
finanţare implementate de MIMMCTPL, atât din fonduri de la bugetul de stat, cât şi
din fonduri comunitare;
asigură, prin intermediul centrelor de informare, consultanţă şi instruire create la
nivelul OTIMMC în acest scop şi acordă consultanţă pentru accesarea programelor
derulate de MIMMCTPL;
participă la stimularea mediului de afaceri local prin acţiuni de conştientizare a
factorilor locali şi a asociaţiilor de reprezentare a întreprinderilor mici şi mijlocii
implicate direct în crearea condiţiilor necesare susţinerii incubatoarelor de afaceri,
parcurilor ştiinţifice şi tehnologice şi a infrastructurilor de turism;
facilitează accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la serviciile şi achiziţiile publice,
precum şi la activele aparţinând regiilor autonome, societăţilor/companiilor naţionale
şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, prin:
o identificarea şi realizarea măsurilor corespunzătoare în vederea înlăturării
barierelor la nivel local;
o formularea unor soluţii de simplificare prin diseminarea informaţiilor
referitoare la acest domeniu;
organizarea de seminarii de instruire şi promovarea procedurilor de achiziţie publică,
în contextul aplicabilităţii acestora în cadrul programelor de finanţare implementate
de MIMMCTPL;
implementarea politicilor privind dezvoltarea distribuţiei produselor şi serviciilor de
piaţă;
implementarea strategiei şi programelor referitoare la dezvoltarea pieţei de
desfacere la nivel local;
asigură elaborarea şi implementarea programelor şi proiectelor de promovare a
sistemelor moderne de distribuţie şi a calităţii bunurilor de consum ş.a.
4. Ordonanţa de Urgenţă nr. 94/2007 – prin care Guvernul României a aprobat modificări
necesare la Legea achiziţiilor publice – OUG 34/19.04.2006.
Principala prevedere modificată face referire la majorarea plafoanelor valorice pentru
organizarea licitaţiilor. Astfel, pot fi desfăşurate negocieri directe pentru valori de maxim
10.000 Euro. De asemenea, cresc şi sumele pentru care autoritatea contractantă are dreptul
să aplice procedura de cerere de oferte, respectiv de la 40.000 la 75.000 Euro (fără TVA)
pentru contractul de furnizare de servicii.
214
Alte modificări introduse prin respectivul act normativ se referă la reducerea perioadei de
contractare de la 52 la 24 de zile pentru sistemul electronic. Nu în ultimul rând, se simplifică
şi procedura de suplimentare a valorii lucrărilor deja contractate.
O altă prevedere care vine în sprijinul celor care vor să înceapă o mică afacere este
posibilitatea acordată fiecărei primării de a constitui şi organiza birouri de asistenţă şi
reprezentare, prin reorganizarea activităţii de autorizare desfăşurate în prezent. Adoptarea
acestui proiect conduce la combaterea corupţiei, reducerea birocraţiei prin scurtarea
termenelor de eliberare a autorizaţiilor, încurajează crearea de noi întreprinderi şi noi locuri
27
Adoptată în anul 2008 prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 44 din 16 aprilie 2008.
28
Proiectul de reglementare a vizat amendarea Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice
şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, cu modificările şi
completările ulterioare şi Hotărârea de Guvern nr. 1766/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 300/2004
215
de muncă şi îmbunătăţeşte mediul de afaceri, prin susţinerea celor care doresc să desfăşoare
o activitate economică în una dintre cele mai simple forme ale acesteia.
216