1.

Notiuni generale privind administratia

a) Trasaturile conducerii in domeniul social:
1.
Apare odata cu societatea,acolo unde exista activitate in comun a oameni
lor
2.
Are ca scop principal reglementarea si coordonarea relatiilor dintre mem
brii scoetatii cu ajutorul influentei
3.
Are ca obiect principal comportamentul/actiunile membrilor societatii
4.
Se bazeaza pe o anumimta subordonare a vointei celor ce participa la act
ivitatea in comun unei vointe prioritare ce apartine celor ce conduc
b) Conducerea sociala cunoaste 2 forme:
1.
activitatea/conducerea statala
exercitata prin organele de stat
2.
activitatea/conducerea nestatala/obsteasca
ex: partide politice,culte re
ligioase,sindicate,etc
Deosebiri:
a)
mijloacele de influenta pe care le folosesc ( met constrangerii si met c
onvingerii)
b)
sfera intereselor pe care le promoveaza si apara ( interesele populatiei
in toate domeniile vietii/a unui grup restrans de persoane dintr-un domeniu
obs
t)
C) Conducerea sociala are ca scop stabilirea si mentinerea ordinei si discipline
i in societate pentru dezvoltarea si prosperarea in ascendenta a acesteia.
2.Conducerea statala parte componenta a conducerii sociale
a) Conducerea statala
conducerea ce are ca scop satisfacerea intereselor general
e in stat, care de regula este exprimata prin actele politice ale celor care det
in puterea.
b) Constitutia RM in art reglementeaza ca cele 3 puteri in stat sunt separate si
colaboreaza in exercitarea prerogativelor ce le revin.
Executivul organizeaza o activitate de conducere a executarii si de executare ef
ectiva a legilor si a altor acte ale organelor statului.
Prin urmare, Conducerea sociala urmeaza a fi exercitata avand la baza competente
si functii bine determinate, bucurandu-se de o anumita independenta in realizar
ea lor, iar separarea puterilor nu urmareste altceva decat formularea de solutii
democratice de lupta impotriva sistemului totalitar si dictatorilal.
Administra?ia publica (A.P.) reprezinta ansamblul de activitati efectuate de tot
i reprezentantii puterii executive. Puterea executiva (administrativa) se exerci
ta de catre Presedintele RM, Guvern, ministere alte organe de specialitate ale a
dministra?iei publice centrale si locale.
Organizarea, structura administratiei publice este stabilita prin acte normative
si in baza unor criterii.
Astfel, conform Criteriului teritorial A.P. se divizeaza in func?ie de raza ter
itoriala de ac?iune si oamenii deservi?i de acasta administra?ie in :
1.
AP Centrala
2.
AP Locala
Administratia Publica Centrala exercita atribu?iile asupra intregului teritoriu
al statului si reprezinta interesul tuturor locuitorilor ?arii.
Administratia Publica Locala exercita atribu?iile doar asupra unei par?i a terit
oriului.
Conform Criteriului func?ional A.P. dupa func?iile si competen?ele pe care le ar
e in aceste autorita?i se divizeaza in:
1.
Autorita?i cu competen?a generala
activeaza la nivel central si la nivel
local
2.
Autorita?i cu competen?a speciala (de specialitate) - activeaza la nivel
central si la nivel local
Sistemul Administratiei Publice Centrale este format din:

1.
Autorita?i ale puterii executive cu competen?e generale
sint competente
in toate domeniile de realizare a atribu?iilor puterii executive. (Ex.Guvernul)
2.
Organe ale administra?iei publice centrale de specialitate create pentru
a realiza numai o latura a puterii executive (Ex.Ministere, agen?ii, birouri,ca
mere si inspec?ii s.a)
Principiile A.P, cunoastem 2 categorii de principii:
1.
Principii generale (sau fundamentale)
Pr. Suveranita?ii Suveranitatea na?ionala apar?ine poporului RepubliciiMol
dova(Art.2 al Constitu?iei RM);
Pr. Separa?ia si colaborarea puterilor - In RepublicaMoldova puterea legis
lativa, executiva si judecatoreasca sint separate si colaboreaza in exercitarea prer
ogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constitu?iei. (Art.6 al Constitu?i
ei RM);
Pr. Legalita?ii- presupune ca Lege Suprema este Constitu?ia. (Art.7 al C
onstitu?iei RM);
Pr.Priorita?ii (reglementarilor interna?ionale) si garantarea drepturilo
r personalita?ii;
Pr. Unita?ii poporului si integrita?ii teritoriului;
Pr. Publicita?ii si transparen?ei.
2.
Principii speciale
Grupul 1 de principii- vizeaza Administra?ia publica la organnizarea uni
tara a Autorita?ii publice,- Principiul autonomiei.
Grupul 2 de principii- vizeaza conducerea Autorita?ii publice, care se a
fla in concordan?a cu Principiul organizarii unitare ale Autorita?ii publice;
Grupul 3 de principii- vizeaza metode de activitate a Autorita?ii public
e
Grupul 4 de principii- vizeaza Autorita?iile publice Centrale si cele Lo
cale
Func?ii
Grupul 1 de func?ii sunt determinate de pozi?ia pe care o au Autorita?iile Publi
ce in raport cu puterea politica, in calitate de mechanism intermediar de execu?
ie:
tipuri de func?ii Func?ia de pregatirea deciziilor politice si participarea la a
doptarea lor;
Func?ia de organizare si asigurare a executarii deciziilor;
Func?ia de satisfacere a necesita?ilor
Grupul 2 de func?ii se refera la organizarea si coordonarea ac?iunilor de catre
Administra?ia publica in vederea indeplinirii deciziilor politice si executarii
controlului efectuarii actelor normative.
Principiile de baza ale activitatii Guvernului. In activitatea sa Guvernul: (Art
. 2 al Legii Nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern)
1.
se calauzeste de Constitutie (Legea Fundamentala a Republicii), de celel
alte legi ale Republicii Moldova, de decretele Presedintelui Republicii Moldova
si de tratatele internationale la careRepublica Moldova este parte;
2.
porneste de la principiile democratiei, legalitatii si utilitatii social
e;
3.
asigura colegialitatea si raspunderea personala a membrilor Guvernului i
n procesul elaborarii, adoptarii si realizarii hotaririlor;
4.
asigura exercitarea principiilor stiintifice de administrare, tine seama
de experienta mondiala in sfera constructiei de stat si o aplica.
Func?iile Administratiei Publice
1)
creeaza conditii pentru stabilirea si asigurarea suveranitatii economice
si politice a Moldovei;
2)
elaboreaza conceptia dezvoltarii social-economice a republicii;
3)
asigura libera initiativa, deetatizarea, privatizarea, demonopolizarea e
conomiei si dezvoltarea relatiilor de piata;
4)
elaboreaza strategia dezvoltarii tehnico-stiintifice, promoveaza o polit
ica nationala in domeniul culturii, stiintei, tehnicii, tehnologiei; rezolva pro

blemele reglementarii de stat a progresului tehnico-stiintific;

5)
garanteaza tuturor subiectelor proprietatii libertatea activitatii econo
mice, diversitatea formelor de proprietate si egalitatea lor in drepturi, are gr
ija de pastrarea proprietatii;
51) protejeaza interesele nationale in activitatea economica, financiara si valu
tara;
6)
realizeaza colaborarea economica cu tarile lumii in conditiile dezvoltar
ii relatiilor contractuale, formarii infrastructurii de piata, integrarii genera
l-europene si mondiale;
61) asigura protejarea intereselor nationale in activitatea economica externa, p
romoveaza politica liberului schimb, pornind de la interesele nationale;
8)
formeaza un sistem eficient de ocrotire sociala a populatiei, creeaza co
nditii pentru cresterea nivelului de trai, pentru satisfacerea necesitatilor cul
turale si spirituale ale cetatenilor republicii;
9)
promoveaza politica de stat in domeniul ocrotirii sanatatii populatiei;
9l) asigura apararea drepturilor consumatorilor prin organizarea si coordonarea
controlului si supravegherii de stat a calitatii produselor (lucrarilor, servici
ilor);
10)
asigura utilizarea rationala a resurselor naturale si integritatea lor,
protectia ecologica a populatiei si a mediului ambiant;
11)
favorizeaza dezvoltarea autonomiei organelor administratiei publice de t
oate nivelurile;
12)
asigura legalitatea, ordinea publica, drepturile si libertatile cetateni
lor,
13)
promoveaza politica securitatii nationale, dirijeaza activitatea de apar
are a Republicii Moldova;
14)
asigura respectarea si executarea legilor, hotaririlor Parlamentului, de
cretelor Presedintelui Republicii Moldova, tratatelor internationale la care Rep
ublica Moldova este parte;
15)
promoveaza o politica externa in conformitate cu competenta sa.
impune asigurarea coordon arii activit atilor de reformare a AAPC cu procesul de
!integrare european a. in special, prezenta Strategie are drept scop sporirea ca
pacitatilor administrative ale sistemului existent pentru impulsionarea!activita
tilor de integrare in UE.
Caracteristica generala a sistemului organelor administratiei publice centrale.
Organele administratiei publice sunt acele colectivitati umane constituite pe ba
za si in executarea legii, dotate cu mijloace materiale si resurse financiare po
trivit legii, avand capacitate juridica de drept administrativ si competenta sta
bilita prin lege pentru a putea actiona in vederea organizarii executarii si a e
xecutarii in concret a legii si care se incadreaza in sistemul administratiei pu
blice.
Sistemul Administratiei Publice Centrale este format din:
1.
Autorita?i ale puterii executive cu competen?e generale
sint competente
in toate domeniile de realizare a atribu?iilor puterii executive. (Ex.Guvernul)
2.
Organe ale administra?iei publice centrale de specialitate create pentru
a realiza numai o latura a puterii executive (Ex.Ministere, agen?ii, birouri,ca
mere si inspec?ii s.a)
16. Locul si rolul Presdintelui RM in sistemul AP:
1.Natura atributiilor

Atributii exercitate in relatiile cu Parlamentul:

Convoaca Parlamentul
Poate lua parte la lucrarile Parlamentului art 84 (1)
Promulga legile
art 93 dupa reexaminare e dator sa promulge legea
activi
tate formala
Drept la initiativa legislativa
Poate sa dizolve Parlamentul dupa consultarea fractiunilor parlamentare

- 3 cazuri:
1.Parlamentul nu acorda vot de incredere Guvernului timp de 45 zile
2.Parlamentul blocheaza procedura de adoptarea a legilor timp de 3 luni
3.Parlamentul nu a ales noul presedinte al RM
Declararea mobilizarii generale sau partiale
Declara stari de razboi

Atributii exercitate in relatiile cu Guvernul:

Desemnarea candidatului la functia de prim-ministru
Numeste Guvernul pe baza votului de incredere al Parlamentului
Revoca si numeste pe unii membri ai Guvernului in caz de vacanta functie
i
Suspenda actele Guvernului care conform legii contravin legislatiei in v
igoare
Acorda grade militare supreme
Numeste in functiile publice (in conditiile legii)
Atributii executive in domeniul politicii externe
art 86 Constitutie

Atributii in relatiile cu justitia:

Acordarea gratierii individuale
Numirea judecatorilor la propunerea CSM
Confera grade superioare de clasificare a lucratorilor din procuratura s
i judecatorii in cond. Legii
2.Locul Presedintelui RM in sistemul AP
Orlov:
Acordarea PRM atributiilor de promulgare a legilor, de dizolvare a Parlamentului
, de initiativa legislativa nu inseamna altceva decit un mecanism de influentare
a puterii legislative din partea puterii executive, stabilit de Constitutie in
scopul colaborarii si pastrarii echilibrului dintre aceste puteri. PRM nu poate
avea atributii legislative si din motiv ca unica autoritate legislativa conform
art 60 Constitutie este Parlamentul, iar acesta printr-o lege de abilitare deleg
heaza Guvernului si nu Presedintelui dreptul de a emite ordonante cu putere de l
ege ordinara. PRM se afla in fruntea puterii executive, deoarece majoritatea atr
ibutiilor au caracter executiv.
Alti autori atribuie PRM un statut de autoritate publica autonoma, care nu poate
fi atribuita la niciuna dintre autoritatile publice ce exercita puterea in stat
.
3.Rolul Presedintelui RM in sistemul AP
Func?iile de reprezentare si de garant realizate de Presedintele Republicii Mold
ova. In calitatea sa de sef al statului, Presedintele Republicii Moldova, in pri
mul rind, are sarcina de reprezentare a statului, atit in exteriorul ?arii, cit
si in interior. In virtutea acestor sarcini, Presedintele are atribu?iile de a i
ncheia, in numele Republicii Moldova, tratatele interna?ionale, prezentate ulter
ior spre ratificare Parlamentului, de a acredita si de a rechema, la propunerea
Guvernului, reprezentan?ii diplomatici ai Republicii Moldova, de a acredita repr
ezentan?ii diplomatici ai altor state in Republica Moldova.
Realizarea func?iei de garant al Presedintelui Republicii Moldova dispune doua d
irec?ii. In primul rind, Presedintele Republicii Moldova reprezinta statul si es
te garantul suveranita?ii, independen?ei na?ionale, al unita?ii si integrita?ii
teritoriale a ?arii. Pentru a-si indeplini rolul de garant al valorilor men?iona
te, Presedintele Republicii Moldova dispune de importante prerogative: este coma
ndantul suprem al for?elor armate; poate declara, cu aprobarea prealabila a Parl
amentului, mobilizarea par?iala sau generala a for?elor armate; ia masuri pentru
respingerea agresiunii in caz de agresiune armata; declara stare de razboi, ia
masuri pentru asigurarea securita?ii na?ionale si a ordinii publice. Desi Consti
tu?ia Republicii Moldova nu stabileste Presedintelui expres func?ia de garant al
Constitu?iei si ale drepturilor omului, aceasta func?ie reiese atit din juramin
tul pe care il depune la investitura, cit si din prerogativele stabilite de Cons
titu?ie. La dispozi?ia Presedintelui Republicii Moldova se afla citeva mijloace
practice de ac?iune prin care isi indeplineste misiunea de garant al Constitu?ie

i: sesizarea Cur?ii Constitu?ionale pentru verificarea constitu?ionalita?ii legi

lor (art.25); demersul adresat Parlamentului, inainte de promulgarea legii, pent
ru ca acesta sa procedeze la reexaminarea ei (art.93); dreptul de a suspenda act
ele Guvernului, ce contravin legisla?iei pina la adoptarea hotaririi definitive
a Cur?ii Constitu?ionale (art. 88, lit. i din Constitu?ie); dreptul de a dizolva
Parlamentul in cazul blocarii procesului legislativ (art. 85 din Constitu?ie);
dreptul de a cere poporului sa-si exprime, prin referendum, voin?a asupra probl
emelor de interes na?ional (art. 88 lit. f din Constitu?ie).
De altfel, toate mecanismele expuse mai sus sunt instrumente menite sa aten?ionez
e asupra normalita?ii si stabilita?ii proceselor publice, sa asigure un echilibr
u intre puteri, si nu trebuie in?elese in sensul unor atribu?ii care ar pozi?ion
a Presedintele in pozi?ie privilegiata in raport cu Guvernul si Parlamentul. In
contextul celor expuse, modelul republicilor parlamentare, unde presedintele est
e plasat in afara puterii executive, asigura cel mai bine utilizarea acestor mec
anisme in favoarea interesului public si nu doar a unor interese de grup. Nu pre
rogativele specifice puterii executive fac din seful statului un presedinte al t
uturor, ci cele care ii asigura posibilitatea de a se plasa ca un arbitru echidi
stant in rela?iile cu alte institu?ii publice.
In opinia C. Manda se contureaza 3 functii prezidentiale:
1.
Reprezentare
2.
Garant
3.
Mediere
17.Modul de constituire,activitate si actele PRESEDINTELE RM
1. Modul de constituire si activitate a PRESEDINTELE RM
Din 5 iulie 2000 Parlamentul a modificat prevederile Constitutiei, astfel ca Pre
sedintele RM se alege de catre Parlament prin vot secret cu votul a 3/5 (61) di
n deputatii alesi.
Poate candida:
1.
Cetatean exclusiv al RM
2.
Virsta minima 40 ani ( varianta abrogata 35 ani)
3.
A locuit sau locuieste consecutiv 10 ani pe teritoriul RM
4.
Poseda limba de stat
Organizarea alegerilor pentru func?ia de Presedinte al Republicii Moldova presupu
ne: stabilirea datei alegerilor, crearea unei comisii speciale de desfasurare a
alegerilor pentru func?ia de Presedinte al Republicii Moldova, desfasurarea turu
lui intii al alegerilor ordinare in sedin?a publica speciala a Parlamentului. Al
egerile pentru func?ia de Presedinte al Republicii Moldova se organizeaza cu cel
mult 45 de zile inainte de ziua expirarii mandatului Presedintelui in exerci?iu
.Data alegerilor pentru func?ia de Presedinte al Republicii Moldova se stabileste
prin hotarire a Parlamentului. Se constituie Comisia Speciala de desfasurare a
alegerilor pentru functia de PRESEDINTELE RM, care inregistreaza candidatii si a
sigura pregatirea si desfasurarea procedurii de votare, inclusiv totalizeaza rez
ultatele votarii.
Candidatura pentru func?ia de Presedinte al Republicii Moldova poate fi propusa,
incepind cu ziua fixarii datei alegerilor, de catre:
a) persoana care isi inainteaza propria candidatura sus?inuta de cel pu?in 15 de
puta?i;
b) un grup de cel pu?in 15 deputa?i.
Propunerea candidaturii pentru func?ia de Presedinte al Republicii Moldova, sem
nata de to?i deputa?ii care o sus?in, va fi prezentata comisiei speciale cel tir
ziu cu 3 zile inainte de ziua alegerilor.Nu se admite retragerea semnaturii din
propunerea candidaturii pentru func?ia de Presedinte al Republicii Moldova.Candi
datul la func?ia de Presedinte al Republicii Moldova poate sa-si retraga candida
tura in orice moment pina la declararea inceputului votarii.In cazul in care com
isia speciala nu a inregistrat in termenele stabilite nici un candidat la func?i
a de Presedinte al Republicii Moldova, se considera ca alegerile nu pot avea loc
, iar hotarirea Parlamentului cu privire la data alegerilor respective se abroga
. La propunerea frac?iunilor parlamentare, Parlamentul va stabili, in cel mult 3
0 de zile, o noua data a alegerilor ordinare a Presedintelui Republicii Moldova.

In caz de nealegere, se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii 2 cand

idati. Daca si in turul 2 nici unul din candidati nu intruneste numarul necesar
de voturi, se organizeaza alegeri repetate,in cazul esecului alegerilor repetat
e, Presedintele in exercitiu dizolva Parlamentul si stabileste data alegerilor p
arlamentare.
Rezultatele alegerilor
Comisia speciala totalizeaza rezultatele votarii si prezinta informa?ia respecti
va Parlamentului.
Inbaza informa?iei prezentate de comisia speciala, Parlamentul adopta o hotarire
prin care confirma ca Presedintele Republicii Moldova este ales.
Hotarirea Parlamentului si actele comisiei speciale se prezinta de indata Cur?ii
Constitu?ionale.
In procesul exercitarii mandatului PRESEDINTELE RM este ajutat de aparatul sau d
e lucru, care activeaza conform unui Regulament adoptat printr-un decret prezide
ntial.
Durata mandatului PRESEDINTELE RM
4 ani de la data depunerii juramintului si nic
i o persoana nu poate indeplini aceasta functie decit pentru cel mult 2 mandate
consecutive art 80 Constitutie.
2.Actele PRESEDINTELE RM

Decretele
acte juridice care se emit in exercitarea atributiilor. Acestea sunt o
bligatorii pentru executare pe intreg teritoriul statului.
Decretele pot avea:
1.
Caracter normativ
are forta de lege obligatorie
2.
Caracter individual se refera la o singura persoana
Unele decrete urmeaza a fi contrasemnate de catre prim-ministru. Decretele categ
orie a actelor administrative, emise in baza si in scopul executarii legii.
Alte acte(cu caracter politic) : Mesaje adresate Parlamentului, declaratii, apel
uri, demersuri, etc.
Mesaje acte cu caracter politic, dar care produc efecte juridice
art 84(2) Const
PRESEDINTELE RM adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probl
eme ale natiunii.
3.Gradul de perfectiune a legislatiei privind constituirea si activitatea PRESED
INTELE RM
18.Incetarea mandatului si responsabilitatea PRESEDINTELE RM
1.Temeiurile de incetare a mandatului PRESEDINTELE RM
Durata mandatului PRESEDINTELE RM
4 ani si expira la data depunerii juramintului
de catre PRESEDINTELE RM nou-ales. Nici o persoana nu poate indeplini aceasta f
unctie decit pentru cel mult 2 mandate consecutive art 80 Constitutie. Mandatul
poate fi prelungit doar in caz de razboi/catastrofa
prin lege organica.
Poate inceta inainte de termen in caz de:
1.
Demisie poate depune o cerere de demisie Parlamentului, care se pronunta
asupra ei.
2.
Demitere cind incalca prevederile Constitutiei RM(ex: emiterea unui decr
et neconstitutional). Procedura de demitere se declanseaza la propunerea a 1/3 d
e nrul deputatilor alesi si se aduce la cunostinta PRESEDINTELE RM. Poate fi dem
is cu votul a 2/3 din deputatii alesi. Parlamentul totodata, conform art 81(3)
, poate hotari punerea sub acuzare a PRESEDINTELE RM, in cazul in care acesta sa
virseste o infractiune. Este demis de drept de la data raminerii definitive a se
ntintei de condamnare.
3.
Deces
4.
Imposibilitate de exercitare a functiei
PRESEDINTELE RM, pe o perioada m
ai mare de 60 zile nu poate sa-si exercite atributiile, inclusiv din motiv de bo
ala, acest fapt este confirmat de Curtea Constitutionala in decurs de 30 zile de
la sesizare.
In termen de 2 luni de la data cind a intervenit vacanta,se vor organiza alegeri
pentru un nou Presedinte art. 90(4) Constitutie. Pe durata vacantei, functia de
PRESEDINTELE RM este exercitata prin interimat, de catre Presedintele Parlament
ului sau de Primul- ministru.
2.Caracterul si modalitatile responsabilitatii PRESEDINTELE RM.

Art. 81:
PRESEDINTELE RM nu poate avea alte functii.
PRESEDINTELE RM se bucura de imunitate: nu poate fi tras la raspundere pentru op
iniile exprimate in exercitarea mandatului.
PRESEDINTELE RM poate fi atras la raspundere in cazul in care savirseste o infra
ctiune. Parlamentul poate hotari punerea sub acuzare a Presedintelui RM, cu votu
l a cel putin 2/3 din nrul deputatilor. Curtea Suprema de Justitie e competenta
de judecata.
O problema care, cu regret, nu se abordeaza inca la noi este cea a controlului j
udecatoresc al legalitatii actelor juridice ale Presedintelui. Decretele,fiind c
ategorie a actelor administrative, urmeaza sa fie supuse controlului de legalita
te ca orice alt act administrativ.
19.Modul de constituire si functionare a Guvernului
1.Modul de constituire si componenta
Constituirea: conform art 96 Constitutie, rolul Guvernului consta in asigurarea
realizarii politicii interne si externe a statului si exercita conducerea genera
la a administratiei publice.
Modul de constituire este reglementat in art 98 Constitutie si art 4 din Legea c
u privire la Guvern. Acesta cuprinde 5 etape:
1.
Desemnarea candidaturii la functia de prim-ministru
de catre PRM, dupa c
onsultarea fractiunilor parlamentare
2.
Solicitarea votului de incredere Candidatul la functia de prim-ministru
va cere in termen de 15 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentul
ui asupra programului de activitate si intregii liste a Guvernului.
3.
Acordarea votului de incredere - Parlamentul acorda votul de incredere
Guvernului cu votul majoritatii deputatilor alesi (50+1). Parlamentul poate fi
dizolvat atunci cind nu a acceptat votul de incredere pentru formarea Guvernului
in termen de 45 zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a 2 solic
itari de invesitura.
4.
Numirea Guvernului PRM numeste Guvernul prin Decret Prezidential
5.
Depunerea juramintului
Guvernul isi exercita atributiile din data depune
rii juramintului de catre membrii Guvernului in fata PRM.
Componenta. Conform art 97 Const si art 4 Legea cu privire la Guvern, Guvernul e
ste format din: prim-ministru, prim-viceprim-ministru,viceprim-ministrii,ministr
i, alti membri stabiliti prin lege organica.
Actual, din componenta Guvernului fac parte: 16 ministere, 4 agentii, 2 birouri,
1 serviciu, 1 centru.
Ministere
Economiei,Finantelor, Justitiei, Afacerilor Interne, Apararii, Agricul
turii si Industriei Alimentare, Mediului, Educatiei, Culturii, Tineretului si sp
ortului,etc.
Agentii Moldsilva, Rezerve Materiale, Turismului, Relatii Funciare si Cadastru
Birouri National de Statistica, Relatii Interetnice
Serviciul Graniceri
CCCEC Centrul pentru combaterea crimelor economice si coruptie
Membri ai Guvernului pot fi: persoane-cetateni ai RM si au domiciliul permanent
in tara. Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu orice alta functi
e retribuita.
2.Modul de functionare Guvern
Fiind un organ colegial, Guvernul activeaza in sedinte, care se desfasoara nu ma
i putin de o data pe trimestru, numite sedinte ordinare.Ordinea de zi se aproba
de ministri la propunerea Prezidiului Guvernului.
Guvernul se intruneste si in sedinte extraordinare( se convoaca ori de cite ori
e necesar).
Sedinta e deliberativa daca la ea participa majoritatea membrilor Guvernului. Se
dintele sunt prezidate de prim-ministru sau de unul din vice-ministri. De regula
, sedintele sunt publice, dar la decizia prim-ministrului, pot fi inchise.
L a sedinte pot participa deputati,avocati parlamentari si alte persoane conform
legii. Guvernul plaseaza pe pagina web oficiala stenogramele sedintelor sale pu
blice si alte acte vizind activitatea executivului.
La sedinte, Guvernul examineaza:

Programul sau de activitate si declaratia de politica generala

Proiectele conceptiilor, prognozelor si strategiilor dezvoltarii socialeconomice a tarii
Proiectele programelor de importanta statala
Proiectul bugetului de stat
Aprobarea Regulamentului Guvernului, etc
3.Alte structuri organizatorice care activeaza pe linga Guvern
Pe linga Guvern, activeaza si alte autoritati publice centrale ca:
Agentii
Moldsilva, Rezerve Materiale, Turismului, Relatii Funciare si Ca
dastru
Birouri National de Statistica, Relatii Interetnice
Serviciul Graniceri
CCCEC Centrul pentru combaterea crimelor economice si coruptie
La propunerea prim-ministrului, in scopul conducerii in diferite domenii, care n
u intra in atributiile ministerului exista si alte autoritati publice centrale
de specialitate:
a)
Inspectorate de stat
b)
Comisii si Consilii Guvernamentale
Respectivele, sunt conduse de directori
numiti si eliberati din functie de catre
Guvern.
Inspectoratele de stat- exercita controlul asupra executarii legilor, hotaririlo
r si altor acte emise de Parlament, decretelor PRM si hotaririlor si ordonantelo
r Guvernului.
Comisiile si Consiliile Guvenamentale studiaza unele probleme si elaboreaza hota
riri, in vederea dezvoltarii economiei, invatamintului si alte domenii. Ele pot
fi:
Permanente
Provizorii
Comisiile sunt formate din:
1.
Lucratori ai ministerelor
2.
Savanti
3.
Alti specialisti competenti
Sunt conduse de prim-ministru, ministri sau de alte persoane numite de Guvern.
20.Atributiile Guvernului
1.Enumerarea atributiilor
1.
Asigura realizarea politicii interne si externe a statului
2.
Exercita conducerea generala a Administratiei Publice
3.
Are drept la initiativa legislativa
4.
Numeste in functie 2 judecatori ai Curtii Constitutionale
5.
Propune PRM acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai RM
in alte state
6.
Promoveaza in viata legile RM, decretele PRM
7.
Exercita controlul asupra executarii hotaririlor, ordonantelor Guvernulu
i
8.
Stabileste functiile ministerelor, ale altor autoritati administrative c
entrale si ale celor de subordinea sa
9.
Coordoneaza si exercita controlul asupra APL
10.
Realizeaza programele dezvoltarii economice si sociale a RM,etc.
2. Clasificare atributiilor
Primele 5 atributii generale reglementate in Constitutie
Urmatoarele atributii generale reglementate in Legea cu privire la Guvern
Atributii speciale in domeniile:
Economiei ia masuri in vederea apararii intereselor producatorilor auto
htoni, formeaza politica de stat in domeniul investitiilor si efectueaza realiza
rea ei, elaboreaza programe de investitie, reparatie si intretinere a drumurilor
publice,etc
Finantelor elaboreaza si prezinta anual Parlamentului spre examinare si
aprobare proiectele bugetului de stat, promoveaza politica vamala si financiar-v
alutara,etc

Invatamintului, sanatatii, culturii

asigura dezvoltarea turismului, ia m
asuri in ceea ce priveste cresterea numarului de locuri de munca, crearea condit
iilor pentru ridicarea nivelului de trai, creaza fonduri speciale pentru dezvolt
area invatamintului public, tineretului, culturii, protectiei mediului ambiant,
etc.
Etc.
3.Corelatia atributiile Guvernului si atr Prim-ministrului si viceprim-ministril
or
Prim-ministrul:
Prezideaza sedintele Guvernului si ale Prezidiului lui
Asigura colegialitatea in activitatea Guvernului
Formeaza Guvernul si propune componenta lui in modul stabilit
Poate propune PRM revocarea unui anumit ministru, daca acesta nu isi ind
eplineste atributiile conform legislatiei
Viceprim-ministrii:
Coordoneaza activitatea ministerelor, altor autoritati administrative ce
ntrale si celorlalte organe aflate in subordinea Guvernului
Exercita controlul asupra activitatii organelor subordonate Guvernului
Dau indicatii pentru asigurarea indeplinirii hotaririlor, ordonantelor s
i dispozitiilor Guvenului
Rela?iile Guvernului cu organele administra?iei
publice locale
Guvernul:
1) promoveaza in via?a si exercita controlul asupra respectarii si executarii legi
lor Republicii Moldova, hotaririlor Parlamentului, decretelor Presedintelui Repu
blicii Moldova, hotaririlor si ordonan?elor Guvernului de catre organele adminis
tra?iei publice locale;
2) administreaza, impreuna cu organele administra?iei publice locale obiectivele s
i ramurile de importan?a statala;
3) coordoneaza activitatea organelor administra?iei publice locale in vederea trad
ucerii in via?a a politicii de stat in domeniul asisten?ei sociale, ocrotirii sa
nata?ii, inva?amintului public, tineretului si sportului, culturii si protec?iei
mediului ambiant;
4) contesta hotaririle autorita?ilor administra?iei publice locale, daca ele contr
avin legisla?iei.
Organizarea administratiei publice de specialitate (ministeriale)
Administratia ministeriala este compusa din ministere organizate in subordinea G
uvernului, potrivit legii, si din organe de specialitate, organizate in subordin
ea ministerelor.In toate constitutiile ce au guvernat Moldova dispozitii cu priv
ire la organizarea ministerelor au fost relativ putine, ca sa nu spunem ca pract
ic nu au existat. Nici legile fundamentale ale tarilor occidentale nu contin reg
lementari ample cu privire la organizarea si functionarea administratiei
Ministerele Republicii Moldova: Ministerele sint organele centrale de specialita
te ale statului. Ele sint conduse de ministri, care poarta raspundere personala
pentru indeplinirea sarcinilor puse in seama lor. In activitatea sa de conducere
a ministerului, ministrul este asistat de unul sau de mai mul?i viceministri.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Ministerul Economiei;
Ministerul Finantelor;
Misterul Justitiei;
Ministerul Afacerilor Interne;
Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene;
Ministerul Apararii;
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Construc?iilor;
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare;
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor;
Ministerul Mediului;

11.
12.
13.
14.
15.
16.

Ministerul
Ministerul
Ministerul
Ministerul
Ministerul
Ministerul

Educatiei;
Culturii;
Muncii, Protectiei Sociale si Familiei;
Sanatatii;
Tehnologiei Informatiei si Comunica?iilor;
Tineretului si Sportului

Autorita?ile administrative centrale de pe linga Guvern se formeaza de Parlament

la propunerea Prim-ministrului in scopul conducerii, coordonarii activita?ii si
exercitarii controlului in domeniul organizarii economiei si in alte domenii, c
are nuintra nemijlocit in atribu?iile ministerelor.
Autorita?ile administrative centrale sint conduse de directori generali sau de d
irectori, numi?i in func?ie si elibera?i din func?ie de Guvern.
Inspectoratele de stat se formeaza de catre Guvern in scopul exercitarii controlul
ui asupra executarii legilor republicii, a hotaririlor si a altor acte emise de
Parlament, a decretelor PresedinteluiRepublicii Moldova, a hotaririlor si ordonan?
elor Guvernului.
Inspectoratele de stat sint conduse de directori, numi?i in func?ie si elibera?i
din func?ie de Guvern.
Autorita?ile administrative centrale si inspectoratele de stat emit, in limitele c
ompeten?ei lor, acte normative departamentale.
Guvernul poate sa creeze comisii si consilii permanente si provizorii pentru studi
erea unor probleme si elaborarea hotaririlor in vederea dezvoltarii economiei, p
oliticii in domeniile finan?elor, creditelor, pre?urilor, valutei,circula?iei mone
tare, precum si in domeniile politicii sociale, inva?amintului public, culturii
si din alte sfere ale vie?ii.
Comisiile se formeaza din lucratori ai ministerelor, precum si din savan?i si spe
cialisti de frunte, la propunerea Prim-ministrului, a prim-viceprim-ministrului
sau a viceprim-ministrilor. Activitatea comisiilor si consiliilor este condusa de
Prim-ministru, de ministri sau de alte persoane, numite de Guvern.
Alte autorita?i administrative centrale
1. Biroul Na?ional de Statistica
2 Agentia Relatii Funciare si Cadastru
3. Biroul Rela?ii Interetnice
5. Agentia "Moldsilva"
6. Agentia Rezerve Materiale
7. Agentia Turismului
8. Centrul CNA
Biroul National de Statistica (BNS) este autoritatea administrativa centrala car
e, in calitatea sa de organ central de statistica, conduce si coordoneaza activi
tatea in domeniul statisticii din tara.
Agentia Relatii Funciare si Cadastru - este organul administratiei publice centr
ale, care realizeaza politica statului in domeniul relatiilor funciare, cadastru
lui, geodeziei, cartografiei, geoinformaticii si este subordonata Guvernului Rep
ublicii Moldova. Deoarece cadastrul serveste ca baza pentru crearea Infrastructu
rii Nationale de Date Spatiale, actualmente Agentia este preocupata de elaborare
a Sistemului Informational Geografic National.
Biroul Relatii Interetnice - Biroul este autoritatea administrativa centrala car
e activeaza in subordinea Guvernului promoveaza politica statului in domeniul re
latiilor interetnice, functionarii limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Mol
dova, sustinerii diasporei moldovenesti.
CNA, - Centrul isi desfasoara activitatea pe principiile legalitatii, respectari
i drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, oportunitatii, imbinarii
metodelor si mijloacelor publice si secrete de activitate, conducerii unipersona
le si colegiale, colaborarii cu alte autoritati publice, organizatii obstesti si
cetateni.
Relatiile autoritatilor administratiei publice

- cu cetatenii
Toti cetatenii intra, sub forme variate, in relatii cu autoritatile administrati
ei publice, deoarece calitatea de cetatean scoate in evidenta competenta autorit
atilor administratiei publice, in administrarea acestora.
Relatiile ce se stabilesc intre autoritatile administratiei publice si cetateni
pot fi: relatii de cooperare (colaborare); relatii de utilizare a serviciilor pu
blice (deci de prestatii din partea administratiei catre cetateni) si relatii de
autoritate (sau de subordonare a cetatenilor fata de organele administratiei pu
blice).
Analizand aceste categorii de relatii, vom evidentia necesitatea democratizarii
permanente a administratiei publice, in idea stabilirii unei legaturi sistematic
e intre cetateni si administratie.
a) Relatiile de cooperare (de colaborare intre autoritatile administratiei publi
ce si cetateni, vor trebui sa ocupe rolul cel mai important atat din punct de ve
dere al ponderii, cat si al valorii continutului lor. Aceste relatii subliniaza
in primul rand sprijinul pe care cetatenii sunt chemati sa il dea administratiei
publice in vederea realizarii misiunii acesteia si, pe de alta parte, ele trebu
ie sa reflecte existenta unei legaturi absolut necesare intre administratia publ
ica si cei administrati. Relatiile de cooperare administratie publica-cetatean s
unt o expresie a accesului participativ al populatiei la realizarea treburilor p
ublice, in ultima instanta o dovada a existentei sau inexistentei unei societati
democratice. Ele pot fi grupate in doua categorii, si anume:
- Relatiile de cooperare directa. in care cetatenii in mod individual sau grupat
i participa la realizarea unui interes general, la finalizarea unor actiuni, la
fel ca aparatul, ca structurile administratiei publice.;
- Relatiile de cooperare indirecta, apar in cazul in care cetatenii I sprijina
actiunea automatilor administratiei publice fara sa participe la respectiva acti
vitate in mod direct. De exemplu, oferta pe care o fac cetatenii de
b) Relatiile de prestari de servicii ale administratiei publice catre cetateni
constituie al doilea tip de relatii intre administratia publica si cetateni.
Asadar, serviciile aduse cetatenilor de administratia publica, prin natura lor,
au o specializare diferentiata, ceea ce determina o pregatire j corespunzatoare
a personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestatiilor efectuate de au
toritatile administratiei publice catre cetateni ' lezeaza nu numai interesele a
cestuia, ci si ale altor cetateni, in ultima instanta ale statului.
Din punct de vedere juridic, relatiile dintre administratia publica si cetateni
pentru prestarea de servicii pot fi de doua tipuri:
- Relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept administrativ (regim juri
dic administrativ);
- Relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept civil (regim juri- I dic
civil).
c) Relatii de autoritate (de subordonare a cetatenilor fata de autoritatile admi
nistratiei publice). 'Aceste relatii sunt determinate in mod evident de vointa u
nilaterala a autoritatilor administratiei publice, ele sunt impuse i cetatenilor
, nefiind necesar acceptul celor care sunt chemati sa participe in aceste relati
i.
- Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea legislative
Conlucrarea A doua grupare mare de relatii in care sunt implicate autoritatile a
dministratiei publice sunt relatiile cu elementele exterioare acestui sistem. In
cadrul acestora vom analiza: Relatiile cu autoritatile publice care exercita pu
terea legislativa Analiza tipurilor de relatii la care participa autoritatile ad
ministratiei publice, implica precizarea unor aspecte in legatura cu raporturile
dintre autoritatile administratiei publice si cele care exercita puterea legisl
ativa (Parlament), aspecte care nu au fost aratate la momentul in care amanaliza
t raporturile dintre administratie si mediul politic.
a. Guvernul, ca autoritate publica de varf a puterii executive si raspunzator pe
ntru conducerea generala a administratiei publice, chemat sa asigure realizarea
politicii interne si externe a tarii, coopereaza in indeplinirea atributiilor sa
le cu organismele interesate
b. Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice ce

ntrale stabilesc cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa relat

ii de cooperare sau de Control prin delegare, nu numai indirect prin Guvern, ci
si in mod direct
c. Consiliile locale si primarii sunt autoritati ale administratiei publice loca
le prin care - potrivit prevederilor Constitutiei - se realizeaza autonomia loca
la la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, iar in aceasta calitate rela
tiile dintre ele si autoritatile publice care exercita puterea legislativa sunt
similare cu ale celorlalte autoritati ale administratiei publice.
Relatiile autorititilor administratiei publice centrale in cadrul sistemului aut
oritatilor administratiei publice.
RELATIILE GUVERNULUI CU ALTE ORGANE DE STAT .
- Relatiile Guvernului cu organele administratiei publice locale Guvernul:
1) promoveaza in viata si exercita controlul asupra respectarii si executarii le
gilor Republicii Moldova, hotaririlor Parlamentului, decretelor Presedintelui Re
publicii Moldova, hotaririlor si ordonantelor Guvernului de catre organele admin
istratiei publice locale.
2) administreaza, impreuna cu organele administratiei publice locale obiectivele
si ramurile de importanta statala;
3) coordoneaza activitatea organelor administratiei publice locale in vederea tr
aducerii in viata a politicii de stat in domeniul asistentei sociale, ocrotirii
sanatatii, invatamintului public, tineretului si sportului, culturii si protecti
ei mediului ambiant;
4) contesta hotaririle autoritatilor administratiei publice locale, daca ele con
travin legislatiei.
Conducerea ministerelor Republicii Moldova si altor organe de pe teritoriul repu
blicii
Serviciile publice
Pentru satisfacerea cerintelor (hrana, locuinta, transport, cultura, sanatate),
membrilor unei colectivitati umane sunt infiintate anumite organisme sociale, su
b denumirea de servicii publice.
Termenul de serviciu public este utilizat atat in sens organizatoric, de organis
m social, cat si in sens functional, de activitate desfasurata de acest organism
activitate de interes public, organizata si desfasurata de catr
serviciu public
e o autoritate publica; (L.158)
Data fiind complexitatea cerintelor sociale, exista si o mare varietate de servi
cii publice. De aceea, se impune a se face distinctie intre serviciu public si s
erviciu de utilitate publica. Distinctia intre cele doua servicii consta in fapt
ul ca primul este infaptuit de o organizatie statala, iar cel de-al doilea de o
organizatie nestatala.
In cazul organizatiilor mixte, de stat si particulare, ne aflam in prezenta unui
serviciu public, deoarece la acea organizatie participa si statul, fie ca autor
itate publica, fie ca persoana juridica.
Literatura de specialitate distinge, ca servicii publice, serviciul de legi-fera
re, la care participa si Parlamentul serviciul public judiciar, infaptuit de ins
tantele judecatoresti si serviciile publice administrative.
Serviciul public de legiferare are ca scop adoptarea de norme juridice
obligatorii, care sa reglementeze, in mod uniform, la nivelul intregii tari, rap
orturi juridice, raporturile sociale; serviciul judiciar sa solutioneze, cu pute
re de adevar legal, j conflictele juridice si sa pedepseasca pe cei care incalca
legea; serviciile j administrative sa asigure*executarea legilor si a hotararil
or judecatoresti, or- ; dinea publica, siguranta nationala, crearea conditiilor
optime de sanatate, i instructie publica, cultura, transport etc.
Serviciul public poate fi organizat fie la nivel national, pentru intreaga tara
(serviciul public al transportului aerian, feroviar), fie la nivel local (transp
ortul in comun in cadrul unei localitati).
Organizatiile care presteaza servicii publice pot fi grupate in trei categorii:

1.
organe ale administratiei publice
2.
institutii publice;
3.
regii autonome de interes public.
. Aceasta grupare se intemeiaza pe o serie de deosebiri, si anume:
- activitatea organelor administratiei publice se caracterizeaza prin adoptarea
sau emiterea de acte administrative, Activitate intelectuala, iar cea a regiilo
r autonome este preponderent economica;
- mijloacele financiare necesare desfasurarii activitatii organelor administrat
iei publice si, in mai mica masura a institutiilor publice, se asigura de la bug
etul statului, iar regiile autonome de interes public isi asigura mijloacele ban
esti, in mare parte, din veniturile obtinute din activitatea .
- organele administratiei publice si institutiile publice isi desfasoara activi
tatea, .de regula, in mod gratuit, regiile autonome, de regula, contra* cost;
- in activitatea organelor administratiei publice preponderenta este emiterea de
acte administrative; in activitatea institutiilor publice aceasta este madje- d
usa, iar in activitatea regiilor autonome de interes public si mai redusa.
In legatura cu regiile autonome de interes public trebuie precizat ca unele au f
ost create pentru a satisface unele cerinte ale populatiei ca,
regii autonome au fost create pentru a exploata prin activitatea lor, bunuri car
e fac parte din proprietatea publica a statului, ca, de exemplu, carbuni, titei,
gaze naturale. Prin aceasta activitate, ele contribuie, in mod direct, la satis
facerea unor cerinte sociale, astfel incat, chiar daca s-ar afirma ca unele regi
i autonome nu presteaza, in mod direct, un serviciu public, toate regiile autono
me, indiferent de specificul activitatilor, contribuie la satisfacerea unor ceri
nte ale membrilor societatii, obiectivul fundamental al oricarui serviciu public
.
21.Actele Guvernului
1.Identificati actele Guvernului
Conform art 102 Constitutie si art 301 si 302 din Legea cu privire la Guvern, ac
esta adopta:
1.
Hotariri
2.
Ordonante
3.
Dispozitii
se adopta in executarea atributiilor constitutionale, pentru organiza
Hotaririle
rea executarii legilor. Poate contine reglementari:
1.Pentru exercitarea atributiilor proprii
2. Pentru modificarea/abrogarea actului emis anterior
3. Pentru aprobarea unor proiecte de legi sau de decrete ale PRM,etc.
Hotarirea poate fi:
a.Cu caracter general
ex: aprobarea unor proiecte de legi
b.Cu caracter individual ex: numirea in functie a unui ministru
Hotarirea se semneaza de prim-ministru si unele se contrasemneaza de ministri, c
are au obligatia punerii in aplicare a acestora.Hotaririle, cu exceptia celor ce
contin secrete de stat, se publica in MORM in termen de 10 zile de la data adop
tarii.
Ordonantele
acte normative cu putere de lege ordinara, insa spre deosebire de le
ge, ele nu sunt promulgate de PRM.
conform art 1062 Const
se adopta in conformitate cu Legea speciala de abilitare , c
are la rindul ei este adoptata de Parlament(la propunerea Guvernului).
In continutul Legii de abilitare se indica: 1) domeniile in care pot fi emise or
donantele 2) data pina la care pot fi emise ordonantele.
Prin Legea de abilitare se poate cere aprobarea ordonantelor de catre Parlament.
In asa caz, Guvernul prezinta Parlamentului si proiectul legii privind aprobare
a ordonantei. In cazul in care Parlamentul respinge proiectul legii privind apro
barea ordonantei, aceasta isi pierde efectele juridice din momentul intrarii in
vigoare a legii de respingere.
Se semneaza de prim-ministru si se contrasemneaza de ministrii ce au obligatia p

unerii ei in aplicare. Se publica in MORM si intra in vigoare in modul stabilit

pentru actele oficiale.
Se suspenda/modifica/abroga de Guvern in limitele termenului de abilitare.Dupa e
xpirarea termenului, numai prin lege de catre Parlament.
Dispozitia
se emite de prim-ministru pentru organizarea activitatii interne a Gu
vernului si se semneaza de prim-ministru.
La fel ca si hotaririle, se publica in MORM, daca nu contine secrete de stat, in
termen de 10 zile de la data emiterii.
Prin activitatea sa, Guvernul adopta si acte cu caracter exclusiv politic
declar
atii, apeluri,etc.
22.Incetarea mandatului si responsabilitatea Guvernului.
1. Durata mandatului si temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului Gu
vernului
Guvernul isi exercita mandatul pina la data validarii alegerii noului Parlament.
Temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului Guvernului:
a)
Daca prim-ministrul a demisionat sau decedat
b)
Daca Guvernul demisioneaza din initiativa proprie
c)
Daca Parlamentul si-a exprimat votul de neincredere
Functia de membru al Guvernului inceteaza in caz de:
a)
Demisie- cererea de demisie se prezinta prim-ministrului si se aduce la
cunostinta PRM
b)
Revocare in cazul in care ministrul incalca prevederile legislatiei; pro
punerea se inainteaza de prim-ministru sau PRM
c)
Incompatibilitatea de exercitare a functiei
functia de membru a Guvernul
ui este incompatibila cu orice alta functie remunerata cu exceptia pedagogico-st
iintifica
d)
Deces
Cind mandatul Guvernului inceteaza din motiv ca demisioneaza prim-ministrul, Par
lamentul a acordat vot de neincredere sau de la data alegerilor noului Parlament
, Guvernul in exercitiu indeplineste numai functiile de administrare a treburilo
r publice pina la depunerea juramintului de catre membrii noului Guvern. Nu au d
rept de a emite acte. Daca prim-ministrul a decedat sau se afla in imposibilitat
e de exercitare a functiei (inclusiv pe motiv de boala) PRM desemneaza un alt me
mbru al Guvernului in functia de prim-ministru intermiar, pina la formarea noulu
i Guvern sau pina cind prim-ministrul va prelua activitatea in Guvern.
2.Modalitatile si caracterul responsabilitatii Guvernului.
Guvernul raspunde in fata Parlamentului pentru activitatea sa( art 104 Constitut
ie). Membrii Guvernului au acces la sedintele Parlamentului, iar atunci cind se
solicita, prezenta lor este obligatorie.
In fata Parlamentului, Guvernul raspunde prin:
1.
Dari de seama - conform art 5 din Legea cu Privire la Guvern, Guvernul,
cel putin odata pe an, tine in fata Parlamentului o dare de seama despre activi
tatea sa. Odata in decursul unei sesiuni, Parlamentul audiaza Guvernul in probel
emele ce tin de activitatea acestuia.
2.
Intrebari si interpelari conform art 105 Constitutie
Guvernul si fiecare
din membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebari si interpelari formulate
de deputati. De regula, acestea se formuleaza joi, in ultima ora de lucru a Par
lamentului, se inregistreaza si se transmit persoanelor carora le sunt adresate.
Punind intrebarea, deputatul va preciza daca doreste sa primeasca raspunsul in
scris sau verbal la sedinta in plen urmatoare.
3.
Interpelarile
se fac in scris, aratindu-se obiectul acestora. Prin inter
pelari se solicita explicatii asupra politicii interne si externe a Guvernului.
Interpelarea urmeaza a fi dezbatuta in sedinte si Parlamentul poate adopta o mot
iune prin care sa-si exprime pozitia fata de obiectul interpelarii.
Parlamentul efectueaza controlul asupra Guvernului si prin Comisiile Parlamentar
e, considerindu-se o forma de control specializat. Conform art. 25 din Regulamen
tul Parlamentului, membrii Guvernului au acces la sedintele comisiilor. Ei pot l
ua cuvint,dar nu pot fi prezenti in timpul votarii deciziilor. Respectiv, membri

i Guvernului pot raspunde la intrebarile formulate de membrii comisiilor parlame

ntare.
Conform art 106 Constitutie, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Parla
mentului, asupra unui program, unei declaratii de politica generala sau unui pr
oiect de lege. Daca in decurs de 3 zile Parlamentul voteaza motiunea de cenzura,
adica votul de neincredere, Guvernul este demis.Daca Guvernul nu a fost demis,
proiectul de lege prezentat se considera adoptat, iar programul/declaratia de po
litica generala devin obligatorii pentru Guvern.
Concluzie: Ca organ colegial, Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului, i
ar sanctiunea raspunderii respective consta in retragerea votului de neincredere
. Referitor la raspunderea fiecarui membru al Guvernului, conform art 29 din Le
gea cu Privire la Guvern, ei raspund pentru sfere de activitate ce le-au fost in
credintate.
3.???
23.Organizarea si functionarea organelor centrale de specialitate ale Administra
tiei publice
1.Modul de organizare si structura OCS ale AP
OCS ale AP sunt constituie si activeaza pentru o mai buna organizare de executar
e si executare a legii in scopul satisfacerii intereselor membrilor societatii.
Conform art 107 Constitutie
OCS sunt ministerele care traduc in viata politica Guv
ernului si activeaza in domeniile proprii de competenta. Pentru domeniile care n
u intra nemijlocit in atributiile ministerelor, in conditiile legii, se infiinte
aza si alte autoritati administrative.Legiuitorul constituant a lasat o anumita
libertate de organizare a acestor autoritati, astfel denumirea si nrul ministere
lor nu sunt expres stabilite nici prin Constitutie, nici prin lege-cadru. Aceste
a pot sa varieze in functie de obiectivele urmarite de Guvern si de cerintele so
ciale pe care trebuie sa le satisfaca statul intr-o anumita perioada de timp.
Conducerea ministerelor se exercita de ministri, ajutati de unul sau mai multi v
ice-ministri.
Ministrul
reprezinta ministerul in raport cu celelalte autoritati publice, cu pe
rsoane fizice si juridice din tara si strainatate precum si cu justitia. Ministe
rele sunt persoane juridice si pot fi ca subiecte atit in raporturile de drept p
ublic, cit si de drept privat.
In structura fiecarui minister, se formeaza colegiul ministerului, compus din:
1)
Ministrul
ca presedinte
2)
Vice-ministri
3)
Conducatori de subdiviziuni in nr aprobat de Guvern
Colegiile functioneaza ca organ consultativ, ce se intruneste la cererea ministr
ului pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerelor.
2. Modul de functionare
In prezent, nu exista o lege generala ce ar reglementa organizarea si functionar
ea ministerelor si alte OCS.
Pentru desfasurarea activitatii, fiecare OCS are o structura organizatorica ce i
nclude un anumit nr de compartimente:
Sectii
Subdiviziuni
Directii
Servicii
Departamente
etc, care luate in ansamblu formeaza : aparatul propriu si aparatul teh
nic al autoritatii respective.
In majoritatea statelor contemporane, pe linga autoritatile centrale de speciali
tate subordonate Guvernului, functioneaza si alte autoritati, care prin natura l
or juridica si a activitatii pe care o desfasoara, sunt autoritati administrativ
e care nu se subordoneaza nici Guvernului si nici ministerelor dar conform Const
itutiei RM sunt autoritati autonome care au o conducere desemnata de Parlament s
i sunt obligate sa raporteze despre activitatea intreprinsa Parlamentului. Asem
ena autoritati, cum ar fi:
BNM
CCA

etc

CEC
SIS
Avocatul poporului

24.Atributiile si actele Organelor Centrale de Specialitate

1.Categoriile de atributii ale ORGANELOR CENTRALE DE SPECIALITATE

Atributii comune

Atributii specifice fiecarui ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE

Comune: - decurg in principal din rolul si locul pe care il au ORGANELO CENTRALE
DE SPECIALITATE ca autoritati subordonate Guvernului, pentru asigurarea realiz
arii programului de guvernare. Cele care nu sunt subordonate Guvernului
pentru r
ealizarea scopului si rolului pentru care au fost constituite.
Privind organizarea si asigurarea executarii legilor/hotaririlor Parlame
ntului, etc
Privind initierea si elaborarea proiectelor de acte normative
In domeniul economico-social si financiar (elaborarea de strategii,progn
oze si programelor de dezvoltare in domeniul respectiv)
Privind politica externa duc negocieri din imputernicirea Guvernului, in
cheie conventii, acorduri internationale,etc
Privind conlucrarea cu institutiile de specialitate, in scopul reciclari
i profesionale a personalului
Etc
Specifice:
Sunt stabilite prin actul de organizare si functionare a autoritatilor c
entrale de specialitate
Aceste atributii definesc competenta materiala a organului respectiv si asigura
realizarea obiectivului propriu de activitate. Reprezinta drepturi si obligatii
legale pentru realizarea carora organul respectiv poate sa raspunda atit politi
c, cit si juridic.
2.Categorii de acte ORGANELOR CENTRALE DE SPECIALITATE
In legislatia nationala, nu sunt expres stabilite categoriile de acte care pot f
i emise de ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE.
Din activitatea practica, s-a constatat ca principalele acte ale ORGANELOR CENTR
ALE DE SPECIALITATE sunt:
1)
Ordine
2)
Instructiuni
3)
Dispozitii
Ordinile cele mai raspindite acte ale ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE. Ele po
t avea: caracter normativ sau individual. Cele mai frecvente sunt cele cu caract
er individual. Ordinile cu caracter normativ cuprind reguli cu caracter general
si impersonal. Cele cu caracter individual
se aplica unor subiecte si situatii j
uridice dinainte determinate ex: ordin privind incadrarea in serviciu a unui fun
ctionar public.
Instructiunile mereu cu caracter normativ
Dispozitiile sunt emise pentru rezolvarea unor probleme concrete (de regula de o
rdine interna) sau probleme operative a ORGANELO CENTRALE DE SPECIALITATE. Pot
fi: normative sau individuale ( predomina caracterul individual)
ORGANELe CENTRALE DE SPECIALITATE emit si alte acte:
Regulamente, Reguli,Decizii, Hotariri,etc - nu se deosebesc de instructiuni, au
caracter normativ.
Conform Legii privind actele normative ale Guvernului si altor autoritati ale ad
ministratiei publice centrale si locale, actele autoritatilor administratiei pub
lice centrale de specialitate se mai numeste si acte departamentale.
Actele departamentale sunt supuse expertizei juridice si inregistrarii de stat
la Ministerul Justitiei, apoi se publica in MORM.
25.Notiuni generale privind APL
1.APL
totalitatea autoritatilor publice locale,constituite in cond legii, pu pro
movarea intereselor generale ale locuitorilor unor uat.
Principii de baza
prescriptii obligatorii consacrate in Constitutie (art 109), c

are stabilesc directiile fundamentale potrivit carora se formeaza si functioneaz

a APL si se stabilesc raporturile intre acestea.
Principii de organizare si functionare a APL:
Autonomiei locale
Descentralizarii serviciilor publice
Eligibilitatii
Consultarii cetatenilor in interes deosebit
Autonomia locala
dreptul si capacitatea efectiva de apl de a reglementa si gesti
ona in conditiile legii, sub propria lor responsabilitate si in interesul popula
tiei, o parte din treburile publice. Formele autonomiei locale:
a)
Autonomie decizionala
dreptul autorita?ilor publice locale de a adopta l
iber decizii, in condi?iile legii, fara interven?ii din partea altor autorita?i
publice, in scopul realizarii intereselorsale
b)
Autonomie organizationala
dreptul autorita?ilor publice locale de a apro
ba, in condi?iile legii, statutul, structurile administrative interne, modalita?
ile de func?ionare a acestora, statele si organigrama lor, precum si de a instit
ui persoane juridice de drept public de interes local;
c)
Autonomie financiara dreptul autorita?ilor publice locale de a dispune d
e resurse financiare proprii suficiente si de a le utiliza liber, in condi?iile
legii, prin adoptarea propriilor bugete locale;
Descentralizarea serviciilor publice - serviciile scoase din subordinea APC si c
onstituite ca structuri autonome,avand un patrimoniu propriu in u.a.t respectiva
. Conform art 9 Legea privind descentralizarea administrativa, nu pot fi descent
ralizate si transferate din responsabilitatea statului in cea a autorita?ilor pu
blice locale serviciile publice care se bucura de reglementare constitu?ionala,
fiind garantate si asigurate direct si exclusiv de catre stat.
Eligibilitatea - consiliile locale de nivelul 1 si 2, precum si primarii sunt a
lesi in cond codului electoral al RM. In UTAG alegerile locale se desf in confor
mitate cu codurile electorale si actele adoptate de aut administrative ale UAT r
espectiv.
Consultarea - Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consulta
te, pe cat posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de plan
ificare si de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc in mod
direct(Carta Eu a aut locale
art 4 al 6)
Modalitati de consultare a populatiei:
1.
referendum local in problemele de importanta deosebita pu u.a.t (revocar
ea primarului,hotarele u.a.t., includerea unor localitati in UTAG)
2.
consultari,audieri publice si convorbiri
probleme de interes local care
preocupa o parte din populatia u.a.t
2.C-form legislatiei in vigoare, sistemul administratiei apl este compus din 2 n
ivele:
1)
Uat, respectiv autoritati de nivelul 1 sat(comuna), oras(municipiu)
2)
Uat, respectiv autoritati de nivelul 2 raion, mun Chisinau, UTAG
Aut APL de nivelul 1 sunt definite in art 1 in Legea privind APL: autorita?i pub
lice, luate in ansamblu, care sint constituite si activeaza pe teritoriul satulu
i (comunei), orasului (municipiului) pentru promovarea intereselor si solu?ionar
ea problemelor colectivita?ilor locale;
Tot in aceasta lege sunt stabilite si autoritatile APL de nivelul 1: Autorita?il
e administra?iei publice locale prin care se realizeaza autonomia locala in sate
(comune), orase (municipii) sint consiliile locale, ca autorita?i deliberative,
si primarii, ca autorita?i executive.Deci, consiile locale(deliberativ) si prim
arii (executiv) sunt autoritatile APL de nivelul 1.
Consiliu local- autoritate reprezentativa si deliberativa a popula?iei unita?ii a
dministrativ-teritoriale de nivelul intii sau al doilea, aleasa in vederea solu?
ionarii problemelor de interes local;
Primar- autoritate reprezentativa a popula?iei unita?ii administrativ-teritoriale
si executiva a consiliului local, aleasa prin vot universal, egal, direct, secre
t si liber exprimat;
Consiliul local este compus din consilieri, alesi pe baza Codului Electoral. Num
arul consilierilor depinde de nrul de locuitori ai uat respective. Acesta poate

varia de la 9 pana la 43 consilieri.

Primarul participa la sedintele consiliului local si poate sa se pronunte asupra
tuturor problemelor propuse dezbaterii. In exercitarea atributiilor sale, prima
rul poate emite acte cu caracter normativ,dar si individual.
Aut APL de nivelul 2 la fel sunt definite de Legea privind APL art 1: autorita?i
publice, luate in ansamblu, care sint constituite si activeaza pe teritoriul ra
ionului, municipiului Chisinau, unita?ii teritoriale autonome cu statut juridic
special pentru promovarea intereselor si solu?ionarea problemelor popula?iei uni
ta?ii administrativ-teritoriale respective;
Autoritatile APL de nivelul 2: consiliile rationale (aut deliberative) si presed
intii de raioane (aut executive).
Presedinte al raionului- autoritate publica executiva a consiliului raional;
28.Notiunea,categorii, principii serviciului public
1.Notiunea de sp este o notiune relativ noua in DA, iar unii doctrinari mentione
aza ca este cea m/importanta in aceasta ramura de drept. SP a aparut si s-a dezv
oltat pe fonul multiplicarii si diversificarii nevoilor sociale ale populatiei,
iar statul tot mai accentuat se implica in asigurarea unui nivel satisfacator de
trai a oamenilor. Dupa P.Niculescu: Administratia reprezinta totalitatea sp, iar
s[ este mijlocul prin care administratia isi exercita activitatea. Definitia leg
ala:
Serviciu public activitate de interes public, organizata si desfasurata de catre o
autoritate publica;
Aparitia sp este legata organic de coexistenta a 2 elemente esentiale:
a)
Cerinta sociala
b)
Legea
Principiile de baza ale sp: legalitatea,profesionalismul, transparenta, impartia
litatea, independenta,stabilitatea, loialitatea, responsabilitatea.
1.
Legalitatea
conform Constitutiei,legilor,regulamentului
2.
Profesionalismul obligatia de a-si indeplini cu eficienta,responsabilita
te,promptitudine, fiind responsabil in fata conducatorului nemijlocit, precum si
celui ierarhic superior si respectiv autoritatii publice
3.
Transparenta obligatia de a asigura acces liber la informatie
4.
Impartialitate obligatia de a lua decizii si actiuni in mod impartial,ne
discriminatoriu,echitabil.
5.
Independenta apartenenta politica nu trebuie sa influenteze comportament
ul si deciziile acestuia,precum si deciziile si activitatile autoritatilor publi
ce.
6.
Responsabilitatea
f-rul public poarta raspundere pentru consecintele nef
avorabile ale actiunilor sau inactiunilor sale,dar mecanismul de raspundere a ac
estora nu este pe deplin reglementat
7.
Stabilitatea - functionarii publici ar trebui sa fie divizati in doua ca
tegorii principale:
a )functionari de cariera- ei trebuie sa se bucure de stabilitate in functie, ad
ica sa fie demisi numai pentru fapte ilegale si alte cazuri expres prevazute de
lege, la aceasta categorie trebuie raportati majoritatea functionarilor publici
b) doar functionarii ce detin functii de natura politica - adica pot fi demisi
din motive politice, consideram ca legislatia nationala trebuie perfectionata pe
ntru realizarea acestui principiu
8.
Loialitatea obligatia sa serveasca cu buna-credinta autoritatea publica
in care activeaza, precum si interesele legitime ale cetatenilor
2.Categorii: Deosebim 3 categorii:
a.
S.p. administrative
supuse regulilor dr public organizatoric,cat si cu p
rivire la raporturile cu utilizatorii serviciilor publice
b.
S.p. industriale si comerciale supuse regulilor dr public in planul orga
nizarii lor, iar in ceea ce priveste raporturile cu utilizatorii, sunt supuse re
gulilor de drept privat.
c.
S.p. socio-culturale sub forma de gradinite,scoli,licee,protectie social
a in materie de igiena,etc.

29.Notiunea,clasificarea functiilor publice si a f-narilor publici:

1. Functionarul public-persoana fizica numita, in condi?iile prezentei legi, intro func?ie public
def legala
Functia publica- ansamblul atributiilor si obligatiilor stabilite in temeiul leg
ii in scopul realizarii prerogativelor de putere publica - legala
In doctrina actuala, functionarul public este definit ca:
Persoana fizica investita in mod legal prin actul de vointa unilaterala a unei a
utoritati publice sau al cetatenilor cu sarcina indeplinirii pe un timp limitat,
nedeterminat a unei functii publice in vederea realizarii competentei organului
din structura caruia face parte functia respective

In functie de statutul juridic functionarii pot fi clasificati:

a)Din organele statale
b)Din organele publice
c)Din cadrul intreprinderilor de stat si municipal

In dependenta de specificul atributiilor, care determina rolul functionarilor pu

blici in infaptuirea sarcinilor serviciului public:
a) conducatorii
b) functionari cu functii de adjuncti
c) reprezentanti ai puterii administrative- acesti functionari activeaza in regi
m de putere, efectuiaza de regula actiuni de control si supraveghere in domenii
specifice( ordinea publica, securitattea antiincendiara, sanitara, etc)
2. Conform prevederilor legale:
Conform nivelului atribu?iilor titularului, func?iile publice se clasifica in ur
matoarele categorii:
a) func?ii publice de conducere de nivel superior;
b) func?ii publice de conducere;
c) func?ii publice de execu?ie.
Respectiv, functionarii publici se clasifica in:
a)
Functionari publici de conducere de nivel superior
b)
Functionari publici de conducere
c)
Functionari publici de executie
Conform doctrinei:
Se evidentiaza urmatoarele categorii de functii publice:
de demnitate publica- se ocupa prin mandat obtinut direct sau indirect p
rin numire in conditiile legii
functii publice propriu-zise- si reprezinta ansamblul atributiilor in te
meiul legii in realizarea prerogativelor de putere publice
functii exercitate depersonalul incadrat pe baza increderii personale in
cabinetul persoanle ce exercita functii de demnitate publica( sef de cabinet, a
sistent, consilier, secretar si altele),
cei ce determina, hotarasc 2. Agenti
cei ce executa
Negulescu: 1. Guvernanti
30. Instituirea fp si conditiile ocuparii
1. Premise: necesitatile sociale
Func?iile publice se instituie in temeiul actelor Parlamentului, Presedintelui Re
publicii Moldova, Guvernului si ale altor autorita?i publice, emise in limitele
competen?ei lor, stabilite de Constitu?ie si de alte legi.
Deosebim conditii: generale si speciale.
2. Conditii generale:

cetatenia Rm

poseda limba moldoveneasca si limbile oficiale de comunicare interetnica vorbite

pe teritoriul respectiv

are cap deplina de exercitiu

este apta din punct de vedere a sanatatii

persoana nu a implinit varsta de pensionare,etc

Conditii speciale- rezulta din specificul f-tiei si a domeniului de activitate a
viitorului f-r:

Stare excelenta de sanatate (domeniul militar)

Atingerea unei anumite varste (judecator)

Pentru a ocupa o fp de nivel superior,alaturi de cerintele generale, persoana tr

ebuie sa aiba si studii superioare absolvite cu licenta si cel putin 5 ani exper
ienta in domeniu.
Nerespectarea cond atrage imposibilitatea ocuparii f-tiei date.
31.Modurile de ocupare a fp si temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu
1.Moduri de ocupare: alegere,numire,concurs,promovare,transfer.
Temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu
stabilirea legala a unor fapte
ce determina existenta legaturii (drepturilor si obligatiilor) dintre f p si au
toritatile publice.
Temeiul principal: emiterea actului administrativ de numire in f.p.
art 30 L 158
, decizia de aprobare a rezultatelor alegerilor. Raporturile de serviciu apar in b
aza actului administrativ de numire in func?ia publica, emis in condi?iile preze
ntei legi.
Temeiuri suplimentare: perioada de proba(6 luni) si juramantul.
2.Alegerea este un mod de ocupare, in special, a functiilor de demnitate publica
.Pu ocuparea fp prin alegeri e necesar:
?
Existenta functiei eligibile vacante
?
Declansarea procedurii de alegere
?
Alegerea si totalizarea rezultatelor alegerilor
?
Validarea mandatelor
?
Investirea in funtie
Numirea
mod de ocupare a f-tiilor pe baza increderii personale in cabinetul pers
oanelor ce exercita f-tii de demnitate publica, reprezinta emiterea/adoptarea un
ui act administrativ al autoritatii competente.
Concursul principalul mod de ocupare a fp vacante,deoarece este cea mai eficient
a si democratica modalitate si are la baza principiile:
?
Competitiei deschise
?
Transparentei
?
Competentei si meritelor profesionale
?
Accesului egal pu toti cetatenii la f-tiile publice
Procedura de organizare si desfasurare a concursului este prevazuta in Hotararea
Guvernului nr 201 din 11.03.2009 privind punerea in aplicare a prevederii Legii
nr 158 cu privire la fp si statutul f-rului p.
Concursul se organizeaza de catre:
a)
Comisia de Concurs f-ata din 7 membri specialisti notorii in administrat
ia publica desemnati de Guvern
b)
Comisii de Concurs instituite de Autoritatile Publice (Parlamentul,Prese
dintele,CSM,CSJ,CC,Procuratura Generale, Curtea de Conturi)
pu fp de conducere s
i de executie.
Promovarea are ca scop dezvoltarea carierei fp prin ocuparea unei f-tii publice
superioare celei exercitate
art 45 L 158.
Transferul mod de ocupare a fp care consta in trecerea f-rului public intr-o alt
a subdiviziune interioara din cadrul aceleasi autoritati publice. Transferul poa
te fi efectuat:
a.
In interesul serviciului public
b.
La cererea f-rului public
art 48 L 158
3.Performante concursul, alegerea.
32.Drepturile si obligatiile f-tionarului public
1.Drepturile si obligatiile f-tionarului public sunt expres prevazute in L nr 15
8 cu privire la functia publica si statutul functionarului public, precum si in
Codul de conduita a functionarului public. O categorie aparte o formeaza demnita
rii publici, deoarece statutul acestora este reglementat intr-o lege aparte
cu p
rivire la statutul persoanelor cu functii de demnitate publica.
Legislatia in vigoare deosebeste 2 categorii de drepturi: drepturi comune si spe
cifice.
Drepturile comune sunt in general prevazute de Constitu?ia Republicii Moldova si
legisla?ia muncii, fiind urmatoarele: dreptul la munca si la protec?ia muncii (
dreptul la libera alegere a muncii, la condi?ii echitabile si satisfacatoare de
munca, la protec?ia impotriva somajului, la odihna art. 43 al Constitu?iei); dre
ptul la o salarizare corespunzatoare, dreptul la asigurari sociale (dreptul la p

ensie si la ajutor in caz de incapacitate temporara de munca), dreptul la opini

i proprii (art. 32 al Constitu?iei), dreptul de a cunoaste si ataca deciziile in
dividuale care il privesc, dreptul la peti?ionare (art. 52 al Constitu?iei), dre
ptul persoanei vatamate de o autoritate publica (art. 53 al Constitu?iei) etc.
Din categoria drepturilor specifice intra:
a)
Sa examineze probleme si sa ia decizii in limitele competentei sale
b)
Sa solicite, in limitele competentei sale , si sa primeasca informatia n
ecesara de la alte autoritati publice, precum si de la p f si juridice
c)
Sa-si cunoasca drepturile si atributiile stipulate in fisa postului
d)
Dreptul la integritatea fizica si psihica, precum si un salariu corespun
zator complexitatii atributiilor functiei
e)
Dreptul de a fi promovat
f)
Sa viziteze, din oficiu sau la solicitare intru exercitarea f-tiei si in
modul stabilit, alte autoritati publice, alte pf si juridice,de drept public sa
u privat (demnitate publica)
Obliga?iile comune tuturor angaja?ilor sunt consacrate in Constitu?ia Republicii
Moldova (articolele 55
59) si in legisla?ia muncii, fiind urmatoarele:
indeplinirea cu exactitate si promtitudine a sarcinilor ce-i revin; sa respecte
disciplina de serviciu si programul de func?ionare a serviciului public in care
isi desfasoara activitatea, devotamentul fa?a de ?ara si obliga?ia de fidelitate
fa?a de institu?ia in care activeaza (func?ionarul trebuie sa se ab?ina de la o
rice fapt care ar putea sa aduca un prejudiciu unita?ii in care isi desfasoara a
ctivitatea) s.a.
Obligatii specifice:
1)
Sa respecte Constitutia,legislatia in vigoare, precum si tratatele inter
nationale la care RM face parte
2)
Sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor
3)
Sa pastreze, in conf cu legea secretul de stat, precum si confidentialit
atea in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care ia cunostinta,
cu exceptia informatiilor consid de interes public
4)
Sa respecte regulamentul intern
5)
Sa prezinte, in conditiile legii, declaratie cu privire la venituri si p
roprietate
6)
Executarea dispozitiilor conducatorului
7)
Sa asigure protectia proprietatii publice si sa evite orice prejudiciere
a acesteia
8)
Este interzis in a solicita/accepta cadouri,servicii sau alte avantaje c
are ii sint destinate personal, familiei,rudelor,prietenilor
9)
Sa evite conflictul de interes
sunt create si organ
2. Drepturile si obliga?iile atribu?ii ale func?iei publice
izate in vederea realizarii puterii publice.In afara de drepturile pe care orice
cetatean le are, acele drepturi care il deosebesc pe functionarul public de un
simplu cetatean sunt totodata niste obligatii pe care acesta trebuie sa le indep
lineasca (ex: Sa examineze probleme si sa ia decizii in limitele competentei sal
e obligatie,dar si drept). La fel, aceste drepturi si obligatii speciale sunt p
u si in ajutorul societatii, cat si a statului (accesul la informatiile necesare
/prezentarea informatiilor publice/ nedivulgarea informatiilor).
3.Functionarul public are si anumite garantii sociale ce asigura exercitarea dre
pturilor si obligatiilor fp:
Func?ionarului public i se acorda ajutoare materiale in vederea solu?ionarii pro
blemelor sociale si de trai in conformitate cu legea.Func?ionarul public benefic
iaza de pensie in condi?iile Legii privind pensiile de asigurari sociale de stat
.Dupa implinirea virstei necesare ob?inerii dreptului la pensie pentru limita de
virsta, func?ionarul public poate fi numit, la decizia conducatorului, pe o peri
oada determinata, dar nu mai mare de 3 ani, in aceeasi func?ie publica, primind
pensia si salariul conform legisla?iei.
In caz de lichidare a autorita?ii publice, de reducere a efectivului de personal
sau de modificare a statului de personal, func?ionarii publici care nu pot fi t
ransfera?i vor fi elibera?i din func?ie cu plata unei indemniza?ii unice egale c
u 6 salarii medii lunare daca vechimea in serviciul public este de cel pu?in 2 a

ni, precum si a unei indemniza?ii de somer egale cu un salariu mediu lunar, in m

odul stabilit de lege.
FP are un concediu anual, platit, cu o durata de 35 zile lucratoare.
33.Incompatibilitatile fata de fp
1. Calitatea de func?ionar public este incompatibila cu orice alta func?ie publi
ca decit cea in care a fost numit.
Func?ionarul public nu este in drept sa desfasoare alte activita?i remunerate. F
unc?ionarul public nu poate exercita o func?ie publica in subordinea nemijlocita
a unei rude directe (parinte, frate, sora, fiu, fiica) sau a unei rude prin afi
nitate (so?/so?ie, parinte, frate si sora a so?ului/so?iei) in cadrul aceleiasi
autorita?i publice.
2. Incompatibilitati generale si specifice functiei publice.
34.Avansarea in serviciu
1. Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei func?
ii publice superioare celei exercitate. Promovarea func?ionarului public intr-o
func?ie publica superioara se face in baza de merit.
2.
39.Raspunderea penala a fp
1.Raspundere penala
cea mai severa forma de rasp juridica aplicabila f-r public
pu comiterea unei infractiuni prevazute de legea penala in legatura cu exercitar
ea atributiilor de serviciu. Pentru ca f-rul public sa poarta raspundere penala
trebuie sa intruneasca 2 conditii:
1.
Sa aiba calitatea de persoana cu f-tii de raspundere( persoana publica),
persoana cu functie de demnitate publica, persoana publica straina, f-tionar in
ternational
2.
Infractiunea tine de indeplinirea sau neindeplinirea corespunzatoare a a
tributiilor de serviciu.
2.Penala detentiune+amenzi+ demitere din functie+ imposibilitatea ocuparii f-tie
i publice pe un anumit termen
Contraventionala
sanctiune prin amenda( de obicei nu prea mare) + rareori demite
re si imposibilitatea ocuparii f-tiei publice (ex: divulgarea martorilor care be
neficiaza de protectie de stat)
3.
49.Constrangerea administrativa
a) Constrangerea ansablu de masuri aplicate, in cazul nerespectarii de buna-voie
a normelor de conduita in scopul de a-i impune individului respectiv o conduita
conforma cu cerintele normei date.
Trasaturi constrangerea:
1.
Se reduce la influenta fizica,psihica,materiala si organizatorica asupra
participantilor la raporturile administrative
2.
Se aplica in cele mai multe cazuri pe cale extrajudiciara
3.
Se realizeaza doar de catre organele AP ce au competentele respective at
ribuite prin lege
4.
Este insotita de regula de careva limitari: pierderi de anumite drepturi
/libertati pana la privare de libertate
5.
Se aplica cu scopul de a preveni actiunile ilegale, precum si a sanction
a persoana vinovata
b) Masurile de constrangere se clasifica astfel:
1.
Masuri administrative de prevenire
ex: controlul actelor de identitate
2.
M.a. de stopare
pentru intreruperea unor fapte ilegale: ex:aplicarea for
tei fizice,catuse,bastoane
3.
M.a. de aplicare a raspunderii administrative
se aplica dupa savirsirea
actelor ilegale ex: sanctionare
50.Caracteristica generala a raspunderii in dreptul administrativ
a) Raspunderea juridica aplicarea unor anumite sanctiuni pentru neexecutarea sau

executarea necorespunzatoare a obligatiilor.

Raspunderea juridica apare atunci cand se intrunesc careva conditii:
a)
Producerea faptei ilicite
b)
Intre fapta ilicita si rezultatul ilicit sa existe o legatura cauzala
c)
Vinovatia autorului in momentul incalcarii normelor de drept
Raspunderea in dreptul administrativ se realizeaza in urmatoarele forme:
Raspundere contraventionala
R disciplinara
R materiala
b) Raspundere contraventionala
forma a raspunderii juridice foarte des aplicata
in dreptul administrativ. Este reglementata de codul contraventional si este o i
nstitutie aparte a dreptului administrativ.
Subiectele raspunderii contraventionale sunt un cerc larg de persoane fizice si
juridice ( cu exceptia autoritatilor publice si institutiilor publice), inclusiv
persoane cu functie de raspundere.Sanctiunile contraventionale sunt diverse, av
and atat caracter material,cat si moral
ex: de la avertisment pana la interdicti
a de a desfasura un anumit tip de activitate sau arestul contraventional).
Raspundere disciplinara situatie juridica care consta in complexul de drepturi s
i obligatii stabilite de regula intre un organ al AP sau un functionar public si
autorul unei abateri disciplinare.
Temeiul: abaterile administrative care nu au caracter contraventional,dar sunt a
bateri administrativ-disciplinare, ca rezultat de regul al incalcarilor regulame
ntelor de serviciu. Specific: nu pot fi sanctiuni deprivare de libertate.
Raspundere materiala are ca temei cauzarea unui prejudiciu material autoritatilo
r publice sau altor organizatii sau persoane prin actele administrative al AP.
Pentru incalcari grave ale normelor de dr-admini poate surveni si raspunderea pe
nala care tine de obiectul de reglementare ale altor ramuri de drept,insa carese
afla intr-o legatura directa cu raspunderea contraventionala.
60-62
No?iune ?i scopul de contencios administrativ
Scopul contenciosului administrativ
Contenciosul administrativ ca institu?ie juridica are drept scop contracararea a
buzurilor ?i exceselor de putere ale autorita?ilor publice, apararea drepturilor
persoanei in spiritul legii, ordonarea activita?ii autorita?ilor publice, asigu
rarea ordinii de drept.
Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de le
ge, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolu?i
onarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instan?ei de contencios
administrativ competente pentru a ob?ine anularea actului, recunoa?terea dreptul
ui pretins ?i repararea pagubei ce i-a fost cauzata.
No?iunea de instan?a in contencios administrativ. Competen?a de judecare a ac?i
unilor in contencios administrative
Instan?a de contencios administrativ reprezinta judecatorii desemna?i din judecatorii,
colegiile sau completele de contencios administrativ ale cur?ilor de apel, cole
giul de contencios administrativ al Cur?ii Supreme de Justi?ie, abilitate prin l
ege cu infaptuirea controlului judecatoresc al legalita?ii actelor administrativ
e emise de autorita?ile publice in activitatea de organizare a executarii ?i de
executare in concret a legii, precum ?i de gestionare a domeniului public.
Competen?a judecatoriilor
Judecatoriile examineaza litigiile ce ?in de nesolu?ionarea in termenul legal a
cererilor ?i de verificarea legalita?ii actelor administrative emise sau adoptat
e de autorita?ile publice care sint constituite ?i activeaza pe teritoriul satul
ui, comunei sau ora?ului pentru promovarea intereselor ?i solu?ionarea problemel
or colectivita?ilor locale, de serviciile publice descentralizate organizate in
mod autonom in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, de func?ionarii pu
blici din cadrul organelor ?iserviciilor men?ionate ?i de persoanele de drept priv
at de nivelul respectiv, care presteaza servicii publice.

Competen?a cur?ilor de apel

Cur?ile de apel examineaza in prima instan?a litigiile ce ?in de nesolu?ionarea
in termenul legal a cererilor ?i de verificarea legalita?ii actelor administrati
ve emise sau adoptate de autorita?ile publice care sint constituite ?i activeaza
pe teritoriul raionului, municipiului, unita?ii teritoriale autonome cu statut
juridic special pentru promovarea intereselor ?i solu?ionarea problemelor popula
?iei unita?ii administrativ-teritoriale, de serviciile publice descentralizate o
rganizate in mod autonom in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, de se
rviciile publice desconcentrate, de func?ionarii publici din cadrul organelor ?i
serviciilor men?ionate, precum ?i de persoanele de drept privat de nivelul resp
ectiv asimilate autorita?ilor publice, care presteaza servicii publice. In condi
?iile Codului electoral, Curtea de Apel Chi?inau verifica legalitatea hotaririlo
r Comisiei Electorale Centrale cu privire la incalcarea legisla?iei electorale.
Verificarea legalita?ii actelor administrative emise sau adoptate de autorita?il
e publice centrale ale Gagauziei ?ine de competen?a Cur?ii de Apel Comrat.Prin leg
e, cur?ilor de apel li se potatribui spre judecare in prima instan?a ?i alte categ
orii de cauze. Ca instan?e de recurs, cur?ile de apel judeca recursurile declara
te impotriva hotaririlor pronun?ate de judecatorii.
Competen?a Cur?ii Supreme de Justi?ie
Curtea Suprema de Justi?ie, in prima instan?a:
a) exercita controlul asupra legalita?ii actelor administrative cu caracter indivi
dual adoptate ?i/sau emise de Parlament, Pre?edintele Republicii Moldova ?i Guve
rn, prin care sint lezate drepturile ?i interesele legitime ale persoanelor fizi
ce ?i juridice, in afara actelor exceptate de la controlul judecatoresc;
b) verifica legalitatea hotaririlor Consiliului Superior al Magistraturii in cazur
ile prevazute de lege.
Prin lege, Cur?ii Supreme de Justi?ie i se pot atribui spre judecare in prima in
stan?a ?i alte categorii de cauze. Ca instan?a de recurs, Curtea Suprema de Just
i?ie judeca recursurile declarate impotriva hotaririlor pronun?ate in prima inst
an?a de cur?ile de apel, precum ?i alte recursuri date prin lege in competen?a s
a.
Subiec?i cu drept de sesizare in contenciosul administrativ sint:
a) persoana, inclusiv func?ionarul public, militarul, persoana cu statut militar,
care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, de catre o
autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolu?ionarea in terme
nul legal a unei cereri - in condi?iile art.14 al prezentei legi;
b) Guvernul,Cancelaria de Stat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, pre?edin
tele raionului ?i primarul - in condi?iile Legii privind administra?ia publica l
ocala;
c) procurorul care, in condi?iile articolului 5 din Codul de procedura civila, ata
ca actele emise de autorita?ile publice;
d) avocatul parlamentar, care, la sesizarea persoanei vatamate intr-un drept al sa
u, ataca actele administrative - in condi?iile Legii cu privire la avoca?ii parl
amentari;
e) instan?ele de drept comun ?i cele specializate, in cazul ridicarii excep?iei de
ilegalitate - in condi?iile art.13 al prezentei legi.
f) alte persoane, in conformitate cu legisla?ia in vigoare.
Obiect al ac?iunii in contenciosul administrativ il constituie actele administra
tive, cu caracter normativ ?i individual, prin care este vatamat un drept recuno
scut de lege al unei persoane, inclusiv al unui ter?, emise de:
a) autorita?ile publice ?i autorita?ile asimilate acestora in sensul prezentei leg
i;
b) subdiviziunile autorita?ilor publice;
c) func?ionarii din structurile specificate la lit.a) ?i b)
Obiect al ac?iunii in contenciosul administrativ poate fi ?i nesolu?ionarea in t
ermenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Competen?a jurisdic?ionala teritoriala

Ac?iunile decontencios administrativ se inainteaza in judecatoriile saucur?ile de ape
in a caror raza teritoriala i?i are domiciliul reclamantul sau i?i are sediul p
iritul, cu excep?ia cazurilor cind prin lege este stabilita o alta competen?a.
No?iunea de litigiu de contencios administrativ. Competen?a jurisdic?ionala teri
toriala
Litigiul de contencios administrativeste litigiul pasibil de solu?ionare de catre ins
tan?a de contencios administrativ competenta, generat fie de un act administrati
v, fie de nesolu?ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoa?terea u
nui drept recunoscut de lege, in care cel pu?in una dintre par?i este o autorita
te publica sau un func?ionar al acestei autorita?i
No?iunea de litigiu de contencios administrativ. Obiectul ac?iunii in contencios
administrativ
Litigiul de contencios administrativeste litigiul pasibil de solu?ionare de catre ins
tan?a de contencios administrativ competenta, generat fie de un act administrati
v, fie de nesolu?ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoa?terea u
nui drept recunoscut de lege, in care cel pu?in una dintre par?i este o autorita
te publica sau un func?ionar al acestei autorita?i

No?iunea de litigiu de contencios administrativ. Excep?ia de ilegalitate

Litigiul de contencios administrativeste litigiul pasibil de solu?ionare de catre ins
tan?a de contencios administrativ competenta, generat fie de un act administrati
v, fie de nesolu?ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoa?terea u
nui drept recunoscut de lege, in care cel pu?in una dintre par?i este o autorita
te publica sau un func?ionar al acestei autorita?i
Legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ, emis de o autoritate pu
blica, poate fi cercetata oricind in cadrul unui proces intr-o pricina de drept
comun, pe cale de excep?ie, din oficiu sau la cererea par?ii interesate. Incheie
rea prin care se ridica excep?ia de ilegalitate in fa?a instan?ei de contencios
administrativ se intocme?te in condi?iile Codului de procedura civila.
In cazul in care instan?a constata ca de actul administrativ depinde solu?ionare
a litigiului in fond, ea sesizeaza, prin incheiere motivata, instan?a de contenc
ios administrativ competenta ?i suspenda cauza. Instan?a de contencios administr
ativ examineaza excep?ia de ilegalitate in termen de 10 zile, pronun?ind hotarir
ea corespunzatoare in numele legii. Hotarirea instan?ei de contencios administra
tiv poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile. Recursul declarat impotriva
hotaririi pronun?ate asupra excep?iei de ilegalitate se judeca in termen de 10 z
ile. Dupa examinarea excep?iei de ilegalitate, instan?a de contencios administra
tiv restituie dosarul cu hotarirea sa irevocabila instan?ei care a ridicat excep
?ia de ilegalitate.
Actele administrative sau unele prevederi ale acestora declarate ilegale i?i pie
rd puterea juridica la data raminerii definitive a hotaririi instan?ei de conten
cios administrativ ?i nu pot fi aplicate pe viitor. Consecin?ele juridice ale ac
tului administrativ cu caracter normativ declarat ilegal sint inlaturate de catr
e organul de autoritate care l-a adoptat sau l-a emis.
No?iunea de cerere prealabila. Procedura de examinare a cererii prealabile
Cerere prealabilaeste cererea prin care autorita?ii emitente sau organului ierarh
ic superior i se solicita reexaminarea unui act administrativ cu caracter indivi
dual sau normative
Persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, pr
intr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabila, autorita?ii p

ublice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocar

ea, in tot sau in parte, a acestuia, in cazul in care legea nu dispune altfel. I
n cazul in care organul emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabi
la poate fi adresata, la alegerea peti?ionarului, fie organului emitent, fie org
anului ierarhic superior daca legisla?ia nu prevede altfel. Termenul de 30 de zi
le specificat la alin.(1) nu se extinde asupra actului administrativ cu caracter
normativ.

Procedura de examinare a cererii prealabile

Cererea prealabila se examineaza de catre organul emitent sau ierarhic superior i
n termen de 30 de zile de la data inregistrarii ei, decizia urmind a fi comunica
ta de indata peti?ionarului daca legisla?ia nu prevede altfel.
Organul emitent este in drept:
a) sa respinga cererea prealabila;
b) sa admita cererea prealabila ?i, dupa caz, sa revoce sau sa modifice actul admi
nistrativ.
Organul ierarhic superior este in drept:
a) sa respinga cererea prealabila;
b) sa admita cererea prealabila ?i sa anuleze actul administrativ in tot sau in pa
rte, sa oblige organul ierarhic inferior sa repuna in drepturi persoana respecti
va ori, dupa caz, sa revoce actul administrativ emis cu acordul sau.
Depunerea cererii de chemare in instan?a de contencios administrativ
Persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, pr
intr-un act administrativ ?i nu este mul?umita de raspunsul primit la cererea pr
ealabila sau nu a primit nici un raspuns in termenul prevazut de lege, este in d
rept sa sesizeze instan?a de contencios administrativ competenta pentru anularea
, in tot sau in parte, a actului respectiv ?i repararea pagubei cauzate.
Ac?iunea poate fi inaintata nemijlocit instan?ei de contencios administrativ in
cazurile expres prevazute de lege ?i in cazurile in care persoana se considera v
atamata intr-un drept al sau prin nesolu?ionarea in termen legal ori prin respin
gerea cererii prealabile privind recunoa?terea dreptului pretins ?i repararea pa
gubei cauzate.
Reclaman?ii, in ac?iunile nascute din raporturi de contencios administrativ, sin
t scuti?i de plata taxei de stat.
Forma ?i con?inutul cererii de chemare in instan?a de contencios administrativ
Cererea de chemare in instan?a de contencios administrativ se depune in scris in
condi?iile Codului de procedura civila. Reclamantul va depune, o data cu cerere
a de chemare in instan?a de contencios administrativ, copia cererii prealabile c
u dovada expedierii sau primirii acesteia de catre organul respectiv, actul admi
nistrativ contestat ori, dupa caz, raspunsul autorita?ii publice sau avizul de r
espingere a cererii prealabile.
Termenele de adresare in instan?a de contencios administrativ
Cererea prin care se solicita anularea unui act administrativ sau recunoa?terea
dreptului pretins poate fi inaintata in termen de 30 de zile, in cazul in care l
egea nu dispune altfel. Acest termen curge de la:
a) data primirii raspunsului la cererea prealabila sau data expirarii termenului p
revazut de lege pentru solu?ionarea acesteia;
b) data comunicarii refuzului de solu?ionare a unei cereri prin care se solicita r
ecunoa?terea dreptului pretins sau data expirarii termenului prevazut de lege pe
ntru solu?ionarea unei astfel de cereri;
c) data comunicarii actului administrativ, in cazul in care legea nu prevede proce
dura prealabila.
Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat?i avocatul parlamentar sesizeaza instan
?a de contencios administrativ in termenele prevazute de legile organice cu priv
ire la activitatea acestora.
Actele administrative cu caracter normativ considerate ilegale pot fi atacate or
icind. Termenul de 30 de zile specificat anterior este termen de prescrip?ie. Pe
rsoana care, din motive temeinic justificate, a omis termenul de prescprip?ie po

ate fi repusa in termen in condi?iile Codului de procedura civila.

Partile
Participarea func?ionarului public in procesul de contencios administrative
Func?ionar publiceste opersoana numita sau aleasa intr-o func?ie de decizie sau de exe
cu?ie din structura unei autorita?i publice, precum ?i alta persoana de drept pr
ivat asimilata autorita?ilor publice.
Cererea de chemare in judecata poate fi formulata ?i impotriva func?ionarului pu
blic al autorita?ii publice pirite care a elaborat actul administrativ contestat
sau care a refuzat sa solu?ioneze cererea in cazul in care se solicita despagub
iri.
In cazul in care ac?iunea se admite, func?ionarul public poate fi obligat sa pla
teasca despagubirile solidar cu autoritatea publica respectiva. Func?ionarul pub
lic ac?ionat astfel in justi?ie poate chema in garan?ie superiorul sau ierarhic
care i-a ordonat sa elaboreze actul administrativ sau sa refuze solu?ionarea cer
erii, acesta fiind introdus in proces ca ter?a persoana.

Imputernicirile instan?ei de contenciosadministrativ

Judecind ac?iunea, instan?a de contencios administrativ adopta una din urmatoare
le hotariri:
a) respinge ac?iunea ca fiind nefondata sau depusa cu incalcarea termenului de pre
scrip?ie;
b) admite ac?iunea ?i anuleaza, in tot sau in parte, actul administrativ sau oblig
a piritul sa emita actul administrativ cerut de reclamant ori sa elibereze un ce
rtificat, o adeverin?a sau oricare alt inscris, ori sa inlature incalcarile pe c
are le-a comis, precum ?i dispune adjudecarea in contul reclamantului a despagub
irilor pentru intirzierea executarii hotaririi.
c) admite ac?iunea ?i constata circumstan?ele care justifica suspendarea activita?
ii consiliului local sau a consiliuluiraional, dupa caz.
Instan?a de contencios administrativ este in drept sa se pronun?e, in limitele c
ompeten?ei sale, din oficiu sau la cerere, ?i asupra legalita?ii actelor sau ope
ra?iunilor administrative care au stat la baza emiterii actului administrativ co
ntestat. In cazurile in care controlul legalita?ii acestor acte sau opera?iuni ?
ine de competen?a instan?ei de contencios administrativ ierarhic superioare, urm
eaza a fi ridicata excep?ia de ilegalitate in fa?a acestei instan?e in condi?iil
e prezentei legi.
In cazul admiterii ac?iunii, instan?a de contencios administrativ se pronun?a, l
a cerere, ?i asupra repararii prejudiciului material ?i moral cauzat prin actul
administrativ ilegal sau prin neexaminarea in termenul legal a cererii prealabil
e. Marimea prejudiciului moral se stabile?te de instan?a de contencios administr
ativ, independent de prejudiciul material, in func?ie de caracterul ?i gravitate
a suferin?elor psihice sau fizice cauzate, de gradul de vinova?ie a piritului, d
aca vinova?ia este o condi?ie a raspunderii, luindu-se in considerare circumstan
?ele in care a fost cauzat prejudiciul, precum ?i statutul social al persoanei v
atamate.
Actele exceptate de la controlul judecatoresc
Actul administrativeste o manifestare juridica unilaterala de voin?a, cu caracter nor
mativ sau individual, din partea unei autorita?i publice in vederea organizarii
executarii sau executarii in concret a legii. Actului administrative este asimil
at contractul administrativ, precum ?i nesolu?ionarea in termenul legal a unei c
ereri. La rindul sau, contract administrativeste un contract incheiat de autorita
tea publica, in virtutea prerogativelor de putere publica, avind ca obiect admin
istrarea ?i folosirea bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de in
teres public, prestarea de servicii publice, activitatea func?ionarilor publici

care reiese din rela?iile de munca reglementate de statutul juridic al acestora

Temeiurile anularii actului administrativ contestat
Actul administrativ contestat poate fi anulat, in tot sau in parte, in cazul in
care:
a) este ilegal in fond ca fiind emis contrar prevederilor legii;
b) este ilegal ca fiind emis cu incalcarea competen?ei;
c) este ilegal ca fiind emis cu incalcarea procedurii stabilite.
Instan?a de contencios administrativ nu este competenta sa se pronun?e asupra op
ortunita?ii actului administrativ ?i a opera?iunilor administrative care au stat
la baza emiterii acestuia.
Efectele anularii actului administrativ
Actul administrativ anulat, in tot sau in parte, inceteaza a produce efecte juri
dice din momentul in care hotarirea instan?ei de contencios administrativ devine
irevocabila.
?inind cont de unele circumstan?e concrete ?i de eventualitatea survenirii unor
urmari juridice negative, instan?a de contencios administrativ poate stabili, pr
in hotarirea sa, ca normele declarate nule nu vor produce efecte juridice de la
data adoptarii actului administrativ.

No?iunea de litigiu de contencios administrativ. Hotarirea instan?ei de contenc

ios administrativ
Litigiul de contencios administrativeste litigiul pasibil de solu?ionare de catre
instan?a de contencios administrativ competenta, generat fie de un act administ
rativ, fie de nesolu?ionarea in termenul legal a unei cereri privind recunoa?ter
ea unui drept recunoscut de lege, in care cel pu?in una dintre par?i este o auto
ritate publica sau un func?ionar al acestei autorita?i.
Hotarirea instan?ei de contencios administrative
Instan?a de contencios administrativ adopta hotarirea in condi?iile Codului de pro
cedura civila.
Hotarirea irevocabila a instan?ei de contencios administrativ privind anularea,
in tot sau in parte, a actului administrativ ilegal a carui intrare in vigoare a
fost condi?ionata de publicarea in sursa oficiala, precum ?i hotarirea irevocab
ila asupra excep?iei de ilegalitate se publica in aceea?i sursa. In hotariri poa
te fi indicata ?i o alta publica?ie in care acestea urmeaza a fi tiparite.
Cheltuielile legate de publicarea hotaririi le suporta, de regula, piritul. In c
azul publicarii hotaririi din contul reclamantului, la cererea acestuia, cheltui
elile suportate se incaseaza de la pirit printr-o incheiere a instan?ei de judec
ata care executa hotarirea.
Caile de atac
Hotarirea instan?ei de contencios administrativ asupra ac?iunii judecate in fond
poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de la data pronun?arii sau de
la data comunicarii hotaririi integrale, in cazul in care ac?iunea este judecata
in lipsa par?ii, daca legea nu dispune altfel.
Recursul suspenda executarea hotaririi. Recursul se judeca in condi?iile Codului
de procedura civila. Hotaririle irevocabile ale instan?ei de contencios adminis
trativ pot fi contestate in condi?iile Codului de procedura civila. Conducatorul
autorita?ii publice poate inainta in instan?a de drept comun o ac?iune in regre
s impotriva func?ionarului public vinovat de neexecutarea hotaririi instan?ei de
contencios administrativ.
Executarea hotaririi
Instan?a de contencios administrativ care a adoptat hotarirea in fond, in termen
de 3 zile de la data la care hotarirea devine irevocabila, trimite o copie a ho

taririi piritului pentru executare ?i alta - instan?ei de drept comun de la sedi

ul piritului pentru controlul executarii hotaririi ?i, in caz de necesitate, pen
tru executare silita.
Hotarirea se executa in termenul stabilit in dispozitivul ei, iar in cazul in ca
re termenul nu este stipulat - in cel mult 30 de zile de la data la care hotarir
ea devine irevocabila.
In cazul neexecutarii in termen a hotaririi, conducatorul autorita?ii publice in
a carei sarcina a fost pusa executarea acesteia poate fi tras la raspundere in
conformitate cu prevederile legisla?iei in vigoare.
No?iune de persoana vatamata intr-un drept al sau. Par?ile in contenciosul admin
istrativ.
persoana vatamata intr-un drept al sau-orice persoana fizica sau juridica care se cons
idera vatamata intr-un drept al sau, recunoscut de lege, de catre o autoritate p
ublica, printr-un act administrativ sau prin nesolu?ionarea in termenul legal a
unei cereri.
Par?ile sunt subiectul de sesizare ?i piritul.